O Revelație a lui Cristos

Să vedem o viziune care controlează și să alegem calea de a-L savura pe Cristos ca pom al vieții

31/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să fim pe linia vieții, alegând calea de a-L savura pe Dumnezeu în trăirea noastră de zi cu zi; trebuie să alegem calea de a-L savura pe Cristos ca pom al vieții zi de zi. Amin!

În capitolele cinci până la opt din Romani, vedem linia vieții și linia morții; aceste capitole pot fi numite miezul Bibliei, deoarece ne arată întreaga temă într-un mod concret și detaliat în experiența noastră.

Putem auzi de povestea despre grădina Edenului, cum Adam a fost pus în fața pomului vieții, dar a fost înșelat să se împărtășească din pomul conoștinței, dar s-ar putea să nu știm cum să aplicăm acest lucru la experiența noastră.

Ei bine, capitolele 5-8 din Romani ne arată într-un mod experiențial cum putem fi fie pe linia vieții (rezultând din mâncatul nostru din pomul vieții), fie pe linia morții (rezultând din mâncatul nostru din pomul conoștinței, pomul morții).

Viața și moartea sunt menționate în mod repetat în aceste capitole, deoarece pomul vieții rezultă în linia vieții care se finalizează în Noul Ierusalim, cetatea vieții, iar pomul conoștinței rezultă în linia morții care se termină în lacul de foc.

În viața de biserică de astăzi, lucrul principal ar trebui să fie să mâncăm din pomul vieții, adică să Îl savurăm pe Cristos ca rezervă a vieții. Aceasta înseamnă că trebuie să-L iubim pe Domnul cu prima dragoste, să-L mâncăm ca pom al vieții și să-I permitem să strălucească asupra noastră; atunci, vom avea sfeșnicul, mărturia lui Isus, căci El va străluci în noi și prin noi. Slavă Domnului!

Fiecare dintre noi, ca și credincioși în Cristos, este o grădină a Edenului în miniatură, căci Dumnezeu, ca pom al vieții, este în duhul nostru, Satan, ca pom al conoștinței, este în carnea noastră, iar mintea noastră este între aceștia doi. Nu există un al treilea loc în care să fim – putem fi fie în carne, fie în duh.

Carnea este locul unde locuiește Satan; nu putem îmbunătăți carnea, nu putem scăpa de carne și nu putem „salva” carnea – carnea trebuie lăsat ădeoparte și trebuie să ne fixăm mintea pe duh!

Dumnezeu, în suveranitatea Sa, folosește carnea, carnea urâtă și păcătoasă, pentru a ne forța să ne întoarcem la duhul nostru, astfel încât să putem câștiga mai mult din Duh pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos.

Pe partea pozitivă, carnea lucrează pentru a ne forța să ne întoarcem la duhul nostru; pe partea negativă, deși carnea este cu noi, nu ne încredem în carne, ci mai degrabă ne încredem în Domnul în duhul nostru.

În Romani 5 suntem în Adam, dar în Romani 6 suntem în Cristos; suntem transferați de la Adam în Cristos prin moartea și învierea Lui. În Romani 7 suntem în carne – Adamul practic, iar în Romani 8 suntem în duh – Cristosul practic. Trebuie să fim zilnic în realitatea transferului divin, fiind în duhul nostru contopit!

A fi creștin înseamnă a trăi viața lui Dumnezeu umblând conform duhului contopit din noi

Pe de o parte, capitolele 5-8 din Romani sunt miezul Bibliei; pe de altă parte, Romani 8:5-6 ne arată o grădină a Edenului în miniatură. În aceste două versete, vedem carnea și moartea pe de o parte, iar duhul și viața pe de altă parte; noi suntem la mijloc, cu mintea noastră fixată fie pe carne, fie pe duh.

Unde ne fixăm mintea astăzi? Unde alegem să ne fixăm mintea? Dacă ne fixăm mintea pe carne sau spre lucrurile cărnii, suntem pe calea morții, fiind supuși uzurpării și distrugerii lui Satan prin păcat și moarte.

Dar dacă alegem să ne fixăm mintea pe duhul nostru, fixându-ne mintea spre lucrurile de sus, unde este Cristos, savurăm viață și de pace, iar Cristos este porția noastră.

Când ne fixăm mintea pe duh, savurăm viață și pace; mintea noastră va fi plină de viață și vom avea pace, căci nu există discrepanță între comportamentul nostru exterior și ființa noastră interioară. Când facem ceva sau vorbim ceva, le vom împărți viață altora, pentru că suntem una cu Domnul.

Dar dacă nu ne fixăm mintea pe duh, chiar dacă nu păcătuim în exterior, suntem în moarte și răspândim moartea. O, Doamne Isuse! Fie ca să învățăm să ne întoarcem către duhul nostru fixându-ne mintea pe duh! Când ne întoarcem spre duhul nostru și umblăm conform duhului contopit, cerința dreaptă a legii se va împlini în noi (Romani 8:4).

Dar dacă încercăm să fim creștini și ne străduim să ascultăm de legea lui Dumnezeu, suntem în carne. Omul cel vechi din noi încearcă să păzească legea; acest lucru este respins de Dumnezeu, căci carnea nu-I poate plăcea lui Dumnezeu.

A fi creștin înseamnă a trăi viața lui Dumnezeu în noi, umblând conform duhului contopit. Aceasta este cheia vieții noastre creștine. Nu este vorba despre străduință și luptă. Nu este vorba despre a încerca să-I fim plăcuți lui Dumnezeu sau să facem ceea ce ne spune Biblia să facem. A fi creștin înseamnă a trăi viața lui Dumnezeu, umblând conform duhului contopit din noi.

Dacă avem această viziune, dacă ne dăm seama că viața creștină este ceva spontan și fără efort, căci Cristos trăiește în noi (Galateni 2:20), vom înceta să mai încercăm să fim creștini! Dacă ne dăm seama că a fi creștin înseamnă a-L trăi pe Cristos, adică a ne întoarce către duhul nostru pentru a trăi în duhul contopit, exprimându-L astfel pe Cristos, vom renunța la efortul nostru și vom trăi pur și simplu în duhul contopit!

Când trăim în duh, Duhul va acționa în noi și vom împlini cerințele drepte ale lui Dumnezeu, nu pentru că încercăm noi, ci pentru că Cristos trăiește în noi, iar trăirea Sa împlinește scopul lui Dumnezeu.

Cu toții trebuie să vedem acest lucru, altfel vom avea aceeași experiență ca Pavel în Romani 7; vom încerca să facem binele, căci suntem de acord cu expresia sfântă, dreaptă și glorioasă a lui Dumnezeu în cuvântul Său, dar vom falimenta de fiecare dată.

Când încetăm să mai încercăm și începem să Îl savurăm pe Domnul ca pom al vieții în duhul nostru, vom domni pur și simplu în viață cu har peste toate lucrurile spre viața eternă (Romani 5:17, 21).

Astăzi putem pur și simplu să primim abundența harului și a darului dreptății și vom domni în viață; facem acest lucru întorcându-ne la duhul nostru și trăind în duh. Când suntem în duh, Dumnezeu nu-Și poate reține harul de la noi; stăm pe terenul îndreptățirii și El ni-L dă pe Cristos ca dreptate a noastră și harul ca dar. Slavă Domnului!

Harul poate face ceea ce noi nu putem face; harul este Dumnezeu în Cristos venind la noi pentru a fi savurarea noastră și totul pentru ca noi să facem ceea ce Dumnezeu ne cere să facem. Fie ca noi să învățăm să primim și să Îl savurăm pe abundența harului și a darului dreptății, ca să putem domni în viață prin Cristos!

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție. Încetăm să încercăm să fim creștini și să trăim viața creștină și pur și simplu ne concentrăm mintea asupra duhului nostru! Amin, Doamne, fie ca noi să realizăm că a fi creștin înseamnă a trăi viața lui Dumnezeu în duhul nostru! Ne exersăm duhul. Ne întoarcem către Tine în duh. Vrem să umblăm conform duhului contopit din noi, astfel încât cerința dreaptă a legii să se poată împlini în noi. O, Doamne, pur și simplu ne întoarcem! Încetăm să încercăm, să ne străduim și să ne sforțăm să-I fim plăcuți lui Dumnezeu și să facem ceea ce Biblia ne cere. Pur și simplu ne exersăm duhul pentru a fi un singur duh cu Tine! Amin, Doamne, ne deschidem să primim și să savurăm abundența harului și a darului dreptății, astfel încât să putem domni în viață prin Cristos! Domnește în noi astăzi! Fie ca savurarea lui Cristos să domnească în noi. Stăm pe poziția pe care ne-ai dat-o, dreptatea, și cerem să ne dai harul! Aleluia, harul este Dumnezeu în Cristos venind în noi pentru a fi savurarea noastră și totul pentru noi, pentru a face în noi ceea ce Dumnezeu ne cere să facem! Slavă Domnului!

Să vedem o viziune care controlează și să alegem calea de a-L savura pe Cristos ca pom al vieții

Fie ca Domnul să Se îndure de noi astăzi, pe măsură ce ne trăim viața creștină, astfel încât să nu mai rămânem pe linia pomului conoștinței binelui și răului (linia morții) în trăirea noastră de zi cu zi, ci să trăim pe linia pomului vieții (linia vieții).

Cristos Însuși este viața lui Dumnezeu, viața eternă (Ioan 14:6a; 11:25; 1 Ioan 1:2). Prin încarnarea Sa, El a venit ca noi să avem viață și s-o avem din belșug (Ioan 10:10b).

Apoi, Cristos a murit o moarte eliberatoare de viață și a intrat într-o înviere dătătoare de viață (12:24) pentru a deveni Duhul dătător de viață (1 Corinteni 15:45b) ca lege a Duhului vieții (Romani 8:2), dând viață duhului nostru, minții noastre și trupurilor noastre muritoare, pentru ca noi să putem fi cei înghițiți de viață pentru a împărți viață altora (v. 10, 6, 11; 2 Corinteni 5:4; 1 Ioan 5:16a; Ioan 6:63; Fapte 5:20).

Aici ne aflăm astăzi. Suntem credincioși în Cristos și copii ai lui Dumnezeu și Îl avem pe Dumnezeu în Cristos ca Duh dătător de viață în duhul nostru. Însă este posibil să ne trăim viața de zi cu zi în carne, căci nu ne fixăm mintea pe duhul nostru.

Pentru ca noi, credincioșii în Cristos, să rămânem pe linia vieții, trebuie să avem o viziune care să ne controleze viața și să alegem calea de a-L savura pe Cristos ca pom al vieții în trăirea noastră de zi cu zi.

Cum putem rămâne pe linia vieții în trăirea noastră de zi cu zi? Cum putem alege zilnic pomul vieții? Trebuie să alegem calea de a-L savura pe Cristos ca pom al vieții. Nu este suficient doar să cunoaștem lucruri despre Dumnezeu. Nu este suficient doar să cunoaștem doctrinele sănătoase din cuvântul lui Dumnezeu.

Trebuie să avem o viziune a pomului vieții și să permitem acestei viziuni să ne controleze viața de zi cu zi. Dacă alegem calea de a-L savura pe Cristos ca pom al vieții, ne vom da seama că fiecare fel de problemă pe care o avem și fiecare fel de problemă care apare în viața de biserică se datorează lipsei de viață.

Când ducem lipsă de viață, avem probleme. Când viața divină din noi crește și se maturizează, nu avem probleme, ci, dimpotrivă, viața are grijă de toate problemele. Fie ca noi să avem o schimbare în conceptul nostru. Fie ca noi să intrăm în realitatea savurării lui Dumnezeu în trăirea noastră de zi cu zi, văzând mai întâi o viziune care ne controlează.

Fie ca Domnul să Se îndure de noi, astfel încât să putem vedea o viziune a pomului vieții, astfel încât să putem alege calea de a-L savura pe Cristos ca pom al vieții în toate detaliile vieții noastre de zi cu zi.

Trebuie să ne rugăm pentru aceasta. Simpla citire a cărților spirituale și câștigarea mai multor cunoștințe spirituale nu funcționează; savurarea lui Cristos ca pom al vieții este calea pe care trebuie să o alegem astăzi.

Fie ca noi să nu mai alegem calea greșită astăzi, ci să vedem o viziune care să ne controleze a pomului vieții și să rămânem pe linia vieții. Și fie ca noi să ne ajutăm unii pe alții să alegem calea vieții, savurându-L pe Cristos ca pom al vieții!

Ceea ce avem nevoie nu sunt mai multe învățături, mai multe doctrine sau mai multe lucruri exterioare; ceea ce avem nevoie este mai mult Cristos, mai multă viață divină!

Când ne dăm seama că a-L lua pe Cristos ca pom al vieții este calea pe care ar trebui să o urmăm astăzi în viața de biserică, vom mărturisi și ne vom pocăi înaintea Domnului și vom avea multe conversații cu El.

Apostolul Pavel a ales calea de a-L savura pe Cristos ca pom al vieții în toate lucrurile. A fost persecutat, închis, bătut, lovit cu pietre și chiar părăsit de unele dintre bisericile pe care le-a ajutat să le ridice; cu toate acestea, a rămas pe linia vieții. În toate lucrurile și prin toate lucrurile, el pur și simplu a împărțit viață sfinților, ajutându-i pe sfinți să fie pe linia vieții.

Apostolul Ioan a împărțit și el viață în tot ceea ce a vorbit și a scris și a subliniat aspectul vieții atât în evanghelia sa, cât și în epistolele sale.

Trebuie să luăm în considerare modul nostru anterior de a trăi și să facem o schimbare drastică a concepției. Fie ca noi să-I permitem Domnului să strălucească asupra noastră și să ne descopere pentru a vedea că calea pe care El vrea să-l urmăm este calea de a-L savura pe Cristos ca pom al vieții în toate lucrurile.

Cum ar trebui să avem grijă de cei noi? Mâncându-L pe Cristos ca pom al vieții și ajutându-i să mănânce pe Cristos. Cum ar trebui să avem grijă de familia noastră și de viața noastră de familie? Mâncându-L pe Cristos ca pom al vieții și apoi trăindu-L pe Cristos.

Cum ar trebui să ne întâlnim în viața de biserică? Savurându-L pe Cristos ca pom al vieții și apoi împărțindu-L pe Cristos altora. Fie ca Domnul să ne dea o astfel de viziune care controlează astăzi.

Doamne Isuse, dă-ne o viziune care controlează asupra pomului vieții, astfel încât să putem fi pe linia vieții astăzi! Fie ca noi, credincioși în Cristos, să-L avem pe Dumnezeu în Cristos ca Duh dătător de viață cu duhul nostru! Fie ca noi să ne dăm seama că legea Duhului vieții ne eliberează de legea păcatului și a morții! Amin, Doamne, fie ca să învățăm să ne fixăm mintea asupra duhului nostru și să luăm calea de a-L savura pe Cristos ca pom al vieții astăzi! Aleluia, când ne fixăm mintea asupra duhului, legea Duhului vieții dă viață duhului nostru, minții noastre și trupurilor noastre muritoare! Ce minunat e că chiar și trupurile noastre muritoare vor fi înghițite de viață! Amin, Doamne, alegem să fim pe linia vieții. Alegem să savurăm pomul vieții astăzi. Fie ca noi să avem o schimbare drastică în concepția noastră. Fie ca noi să avem o viziune care controlează și care să ne țină pe linia vieții, mâncându-L pe Cristos ca pom al vieții! Aleluia, Cristos ca pom al vieții este în duhul nostru și ne putem fixa mintea pe duhul nostru astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, See a Controlling Vision and Take the Way of Enjoying Christ as the Tree of Life, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Capitolele de la 5 până la 8 din Romani — miezul Bibliei – săptămâna 1 cu tema: Linia vieții și linia morții în capitolele de la 5 la 8 din Romani, ziua 6, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Ne exersăm duhul de credință pentru a lua scutul credinței și coiful mântuirii

23/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de credincioși în Cristos și membre ale Trupului lui Cristos, trebuie să ne îmbrăcăm cu Cristos ca elemente constitutive ale armurii lui Dumnezeu; în special, trebuie să luăm scutul credinței cu care putem stinge toate săgețile înflăcărate ale celui rău și trebuie să primim coiful mântuirii. Amin!

Pe de o parte, Cristos Însuși este realitatea fiecărui element din armura lui Dumnezeu, pe care biserica în calitate de războinic colectiv, trebuie să o îmbrace. Pe de altă parte, trebuie să ne exersăm duhul și să ne rugăm pentru porțiunea din Efeseni 6:10-20, astfel încât să putem aplica prin credință toate elementele armurii lui Dumnezeu, adică să-L experimentăm pe Cristos ca elemente constitutive ale armurii lui Dumnezeu în viața noastră de zi cu zi și în viața bisericii.

Satan este dușmanul nostru și dușmanul lui Dumnezeu; el caută să devoreze pe oricine este înșelat și păcălit de el să se împărtășească din pomul greșit și să savureze carnea, lucrurile din lume și orice este răzvrătire și păcat.

Ori de câte ori suntem în carnea noastră, Satan are o cale în ființa noastră. Când mintea noastră nu este concentrată asupra duhului nostru, suntem în moarte și întuneric, iar Satan, ca dușman al lui Dumnezeu, are o cale de a acționa în noi.

În mod implicit, nu suntem în duhul nostru; de aceea trebuie să ne exersăm contactul cu Domnul și să ne menținem părtășia cu El. Trebuie să ne exersăm duhul de credință zi de zi.

Când simțim că avem îndoieli, fie cu privire la Dumnezeu, fie cu privire la biserică sau la mântuirea lui Dumnezeu, trebuie să ne dăm seama că îndoielile sunt în mintea noastră, dar credința și viața sunt în duhul nostru. Trăim în domeniul greșit, în domeniul minții noastre rătăcitoare, care este câmpul minat al lui Satan pentru a ne distruge și a ne uzurpa.

O, fie ca noi să alegem zilnic să ne întoarcem către duhul nostru și să-L luăm pe Cristos ca armura lui Dumnezeu, astfel încât să putem fi acoperiți și protejați împotriva atacurilor lui Satan și să ne ferim de stratagemele sale!

Fie ca noi să alegem să nu rămânem în mintea noastră cu gândurile ei rătăcitoare, în emoțiile noastre cu sentimente oscilante sau în voința noastră cu deciziile sau indeciziile ei. Fie ca noi să învățăm să ne întoarcem către duhul nostru.

Realitatea a tot ceea ce este Dumnezeu pentru noi, realitatea a tot ceea ce a făcut și a realizat Cristos pentru noi, totul se află în duhul nostru contopit. Când ne întoarcem către duhul nostru, Îl savurăm și Îl experimentăm pe Cristos și, de asemenea, Îl exprimăm pe Cristos.

Mai ales când privim la Domnul pentru a ne lumina cu privire la scutul credinței, pe care trebuie să-l luăm pentru a putea stinge toate săgețile înflăcărate ale vrăjmașului, trebuie să ne exersăm duhul de credință. Amin!

Luăm scutul credinței având credință în Dumnezeu și în Cuvântul Său pentru a stinge toate săgețile înflăcărate ale celui rău

Efeseni 6:16 spune: „Pe lângă toate acestea, luați scutul credinței, cu care veți putea stinge toate săgețile înflăcărate ale celui rău.”

Pe de o parte, trebuie să ne încingem coapsele cu adevăr, să-L luăm pe Cristos ca dreptatea noastră pentru a ne acoperi conștiința ca o platoșă și să-L luăm pe Cristos ca pace, ca sprijin pentru picioarele noastre. Pe de altă parte, pe lângă toate acestea, trebuie să luăm scutul credinței pentru a ne acoperi întreaga ființă și a ne proteja de săgețile înflăcărate ale lui Satan.

Satan ne atacă cu multe săgeți înflăcărate; uneori simți pur și simplu un gând care te înfierbântă sau un anumit sentiment care te face să arzi și să fii supărat pe cineva sau chiar pe Domnul. O, Doamne!

Săgețile înflăcărate ale vrăjmașului sunt ispitele, propunerile, îndoielile, întrebările, minciunile și atacurile lui Satan. Satan ne atacă cu multe îndoieli; el este sursa oricăror îndoieli față de Dumnezeu, mântuirea lui Dumnezeu, biserică și Biblie. Satan este tatăl minciunii și orice minciună vine de la el. Trebuie să luăm scutul credinței pentru a stinge săgețile înflăcărate ale vrăjmașului.

Noi, cei care credem în Cristos, trebuie să ne exersăm duhul de credință (2 Corinteni 4:13); credem în Dumnezeu și ne exersăm duhul de credință pentru a vorbi adevărul în cuvântul lui Dumnezeu.

Indiferent ce se întâmplă în jurul nostru sau chiar în noi, ne exersăm să ne îndreptăm privirea către Isus, Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre (Evrei 12:2). El este sursa credinței noastre; Credința nu provine de la noi, ci de la El, și pe măsură ce ne îndreptăm privirea spre El, El ne infuzează cu Sine Însuși ca și credință a noastră! Amin!

Fie ca noi să ne exersăm duhul de credință cu voința noastră supusă și înviată de a crede că manifestarea Domnului este de a distruge lucrările diavolului (1 Ioan 3:8; Matei 16:22-23; Luca 4:39-41; Matei 12:28; Luca 10:17, 19).

Cristos a venit să distrugă lucrările diavolului și El va face acest lucru în noi pe măsură ce ne exersăm duhul de credință. Putem să-I spunem Domnului, Doamne, distruge lucrările diavolului în mine; tot ce a făcut diavolul pentru a mă vătăma, distruge acele lucrări!

Domnul așteaptă consimțământul nostru ca El să facă acest lucru în noi; trebuie să luăm scutul credinței spunându-I Domnului să distrugă lucrările diavolului în noi.

Trebuie să ne exersăm duhul de credință pentru a crede că moartea Domnului l-a distrus pe Satan (Evrei 2:14; Gen. 2:17; 3:15; Galateni 2:20; Romani 6:3-6; 1 Corinteni 15:54-58). Cristos l-a distrus pe diavol prin moartea Sa pe cruce; noi credem în acest lucru și ne bazăm pe acest fapt, exersându-ne duhul de credință.

Aplicăm acest lucru prin credință astăzi; luăm scutul credinței și declarăm victoria lui Cristos, crezând-o și declarând-o lui Satan și întregului univers! Aleluia, prin moarte, Cristos l-a distrus pe Satan, care are puterea morții!

Trebuie să ne exersăm duhul de credință pentru a crede că învierea Domnului l-a făcut de rușine pe Satan (Coloseni 2:12-15, 20; 3:1; Ioan 14:30; Filipeni 3:10; Isaia 61:10; Zaharia 3:4-5). Satan nu a fost doar distrus pe cruce, ci a fost și făcut de rușine în învierea lui Cristos, iar împărăția lui a fost spulberată de învierea lui Cristos.

Trebuie să ne exersăm duhul de credință pentru a crede că înălțarea Domnului Isus este mult mai presus de puterea lui Satan (Efeseni 1:19-23; 2:6; 6:11, 13). Aleluia, Cristos este acum în înălțarea Sa și este mult mai presus de puterea lui Satan; mai mult, suntem una cu El în înălțarea Sa, așezați cu El în locurile cerești și suntem mai presus de puterea lui Satan.

Puterea și autoritatea lui Cristos sunt mult mai mari decât puterea lui Satan; deși inamicul ne atacă cu săgețile sale în flăcări, ne putem exersa duhul de credință pentru a fi una cu Domnul în înălțare și a-l învinge pe inamic!

Este bine să ne rugăm Domnului legat de aceste lucruri, exersându-ne duhul de credință și spunându-I atât Domnului, cât și inamicului:

Doamne Isuse, ne exersăm duhul de credință pentru a lua astăzi scutul credinței! Amin, Doamne, privim la Isus, Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre; privim la Tine pentru a fi infuzați cu Tine ca și credință a noastră! O, Doamne, luăm astăzi scutul credinței pentru a rezista ispitelor, propunerilor, îndoielilor, întrebărilor, minciunilor și atacurilor lui Satan! Ne exersăm duhul de credință cu voința noastră supusă și înviată de a crede că manifestarea Domnului este pentru a distruge lucrările diavolului! Amin, Doamne, distruge lucrările diavolului în noi! Ne deschidem Ție, Doamne: anulează tot ce a făcut inamicul în noi și distruge lucrările lui în ființa noastră, în viața noastră, în viața noastră de familie și în viața de biserică! Ne exersăm duhul de credință pentru a crede că moartea Domnului l-a distrus pe Satan! Amin, Cristos l-a distrus pe diavol pe cruce și noi credem în Domnul și suntem una cu El! Aleluia, învierea lui Cristos l-a făcut de rușine pe vrăjmaș, iar Cristos este acum în înălțarea Sa, mult deasupra puterii lui Satan! Slavă Domnului, suntem așezați cu Cristos în ceruri și vrăjmașul nu ne poate atinge! Slavă Domnului!

Ne exersăm duhul de credință pentru a avea credință în Dumnezeu, în inima lui Dumnezeu, în credincioșia lui Dumnezeu, în capacitatea lui Dumnezeu, în Cuvântul lui Dumnezeu, în voia lui Dumnezeu și în suveranitatea lui Dumnezeu

Pe de o parte, luăm scutul credinței exersîndu-ne duhul de credință pentru a crede în tot ceea ce Cristos a realizat și a făcut prin întruparea, moartea, învierea și înălțarea Sa. Pe de altă parte, trebuie să ne exersăm duhul de credință în viața noastră de zi cu zi pentru a avea credință în Dumnezeu în multe feluri diferite și în toate situațiile noastre.

Trebuie să avem credință în Dumnezeu, care este real, viu, prezent și disponibil (Marcu 11:22; Apocalipsa 1:18). Amin, ne exersăm duhul pentru a crede în Dumnezeu, căci El este real și prezent. Indiferent de felul de suferință pe care l-am putea experimenta, ne încredem în Dumnezeu, căci El este cu noi oriunde ne-am afla.

Trebuie să avem credință în inima lui Dumnezeu; trebuie să ne exersăm duhul pentru a avea credință în inima lui Dumnezeu, căci inima Lui este întotdeauna bună cu noi (Romani 8:28-39).

Dumnezeu nu are nicio intenție să ne pedepsească, să ne rănească sau să ne facă să suferim pierderi; mai degrabă, vrăjmașul vrea să facă acest lucru, în timp ce inima lui Dumnezeu este întotdeauna bună cu noi.

Când suntem în suferință și pierdere, trebuie să credem în bunătatea inimii lui Dumnezeu, căci El lucrează toate lucrurile spre binele celor ce-L iubesc.

Slujba constantă lui Satan este să ne acuze înaintea lui Dumnezeu și să-L acuze pe Dumnezeu înaintea noastră; El Îl acuză pe Dumnezeu în fața noastră că Dumnezeu vrea să ne facă rău, să ne pedepsească și să ne facă să suferim pierderi. Dar trebuie să avem credință în inima lui Dumnezeu, care este întotdeauna bună față de noi.

Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine poate fi împotriva noastră? El ne iubește, Îi pasă de noi și inima Lui este întotdeauna bună față de noi.

Fie ca noi să ne exersăm duhul de credință pentru a avea încredere în credincioșia lui Dumnezeu; Dumnezeu nu poate minți, ci este întotdeauna credincios cuvântului Său (1 Corinteni 1:9; 1 Ioan 1:9; Tit 1:2).

Ne putem schimba și putem șovăi, dar Dumnezeu nu se schimbă niciodată; El este întotdeauna credincios față de noi în cuvântul Său (Iacov 1:17). Dumnezeu nu poate minți; noi mințim și nu spunem adevărul, dar Dumnezeu nu poate minți, ci mai degrabă este credincios cuvântului Său.

Trebuie să avem credință în puterea lui Dumnezeu (Efeseni 3:20); credincios este Cel ce ne-a chemat, care poate și să facă acest lucru. Noi nu putem face; noi nu putem să reușim; dar Dumnezeu poate să facă în noi, pentru că El poate.

Trebuie să avem credință în cuvântul lui Dumnezeu; Dumnezeu este obligat să împlinească tot ce a spus (vezi 1 Tesaloniceni 5:24; Efeseni 6:17-18). Trebuie să ne bazăm pe promisiunile Sale și să ne rugăm și să cugetăm la cuvântul Său, chiar să-L credem pe Dumnezeu pe cuvânt. Dumnezeu a vorbit; cuvântul Său scris este în mâinile noastre și El este obligat să-Și împlinească cuvântul.

Trebuie să citim cu rugăciune promisiunile lui Dumnezeu și întregul Său cuvânt înapoi către El, căci El o va face în noi; El are nevoie doar de cooperarea noastră rugativă. Slavă Domnului pentru cuvântul Său credincios!

Ce schimbare minunată se produce în viața noastră atunci când spunem Amin cuvântului Său! Trebuie să ne exersăm duhul de credință pentru a avea credință în voia lui Dumnezeu (Efeseni 1:5, 8, 11). El este un Dumnezeu cu scop și are o voință veșnică. Voia lui Dumnezeu cu privire la noi, poporul Său, este întotdeauna pozitivă.

Indiferent ce ni se întâmplă, fie ca să nu ne îndoim niciodată de voia lui Dumnezeu și, în același timp, fie ca să ne pese de voia Lui mai mult decât ne pese de fericirea noastră sau de mediul nostru înconjurător.

Poate că ne dorim să avem un mediu bun și o situație bună, dar Dumnezeu poate permite să se întâmple lucruri care par să ne dea peste cap; trebuie să avem credință în voia lui Dumnezeu și în inima Lui pentru noi. Deși mediul nostru se poate schimba, voia lui Dumnezeu nu se schimbă niciodată.

Trebuie să avem credință în suveranitatea lui Dumnezeu; sub suveranitatea Lui, chiar și greșelile noastre lucrează spre bine (Romani 9:19-29). Putem face greșeli și apoi ne pocăim; totuși, Dumnezeu folosește chiar și greșelile noastre pentru a lucra spre binele nostru.

Aceasta nu înseamnă că ar trebui să facem greșeli în mod deliberat; mai degrabă, pe măsură ce ne pocăim înaintea Domnului pentru greșelile și fărădelegile noastre, nu este nevoie să regretăm sau să ne mustrăm pentru asta, ci mai degrabă să avem încredere în suveranitatea lui Dumnezeu.

Greșelile noastre ne smeresc și ne umilesc, iar Dumnezeu are o cale de a da har celor smeriți. După ce ne pocăim pentru o greșeală, un păcat sau un neajuns, ar trebui să exersăm credința în suveranitatea lui Dumnezeu; nu am fi putut face acea greșeală dacă El nu ne-ar fi permis în mod suveran să facem acest lucru.

O, fie ca noi să ne exersăm duhul de credință pentru a crede în Dumnezeu și a avea credință în El și în tot ceea ce face și este El!

Doamne Isuse, ne exersăm duhul de credință pentru a avea credință în Dumnezeu, căci El este real, viu, prezent și disponibil! Amin, Doamne, Te iubim și iubim prezența Ta! Ne exersăm credința în inima lui Dumnezeu, căci inima Lui față de noi este întotdeauna bună. Aleluia, Dumnezeu NU are NICIO intenție să ne pedepsească, să ne rănească sau să ne facă să suferim pierderi. Dimpotrivă, El lucrează toate lucrurile spre binele celor care Îl iubesc! Amin, Doamne, ne exersăm duhul de credință pentru a avea credință în credincioșia lui Dumnezeu, căci Dumnezeu nu poate minți – El este întotdeauna credincios cuvântului Său! Ne exersăm credința în capacitatea lui Dumnezeu, căci Dumnezeu este capabil să facă în noi ceea ce a început deja! Doamne, ne exersăm duhul de credință pentru a avea credință în cuvântul lui Dumnezeu, căci Dumnezeu este obligat să împlinească tot ce a spus! Ne exersăm credința în voia lui Dumnezeu, care este întotdeauna pozitivă față de noi. Amin, Doamne, avem credință în suveranitatea Ta, căci sub suveranitatea Ta chiar și greșelile noastre lucrează spre bine. O, Doamne, ne exersăm astăzi duhul de credință, luând astfel scutul credinței!

Primim coiful mântuirii pentru a ne acoperi mintea împotriva gândurilor negative ale lui Satan

Efeseni 6:17a spune: „Luați coiful mântuirii”. Trebuie să ne exersăm duhul pentru a primi coiful mântuirii, pentru a fi acoperiți în mintea noastră, în mentalitatea noastră, împotriva oricăror gânduri negative insuflate de cel rău.

Vrăjmașul ne atacă în multe feluri, iar una dintre principalele modalități prin care atacă poporul lui Dumnezeu este prin injectarea de gânduri rele în mintea lor.

Pe de o parte, suntem căzuți și avem gânduri care nu sunt înnoite și aparțin vechii creații. Cu toate acestea, pe de altă parte, Satan lucrează activ pentru a folosi tot felul de lucruri, probleme, situații și medii pentru a-și injecta gândurile rele în noi.

Ori de câte ori avem gânduri negative sau îndoieli față de Dumnezeu, inima lui Dumnezeu, cuvântul lui Dumnezeu, poporul lui Dumnezeu și chiar față de alți oameni, trebuie să ne dăm seama că Satan ne atacă cu gândurile sale negative.

În acest moment, trebuie să primim coiful mântuirii. Avem nevoie de un coif care să ne acopere mintea; avem nevoie de o învelitoare, care este mântuirea lui Dumnezeu.

Satan lucrează activ pentru a injecta amenințări, griji, anxietăți și alte gânduri slăbitoare în mintea noastră. O, Doamne! Cu toții am experimentat, într-o măsură mai mică sau mai mare, astfel de atacuri, căci vrăjmașul ne atacă pe toți. Dar mântuirea lui Dumnezeu este acoperirea pe care o luăm împotriva tuturor acestora.

Mântuirea noastră este Cristosul mântuitor pe care îl experimentăm în viața noastră de zi cu zi (Ioan 16:33). În El avem pace; chiar dacă avem necazuri în lume, în Domnul avem pace, căci El a biruit lumea.

Fie ca noi să ne exersăm duhul de credință pentru a primi coiful mântuirii, astfel încât mintea noastră să fie acoperită împotriva gândurilor negative ale lui Satan.

Când avem gânduri negative, îndoieli, griji și anxietăți, trebuie să ne exersăm să ne întoarcem către duhul nostru și să ne încredem în Dumnezeu pentru mântuirea Lui.

Pavel a mărturisit că, chiar și în situația în care se afla – fiind în închisoare pentru o perioadă necunoscută de timp, cu multă opoziție și persecuție – va fi spre mântuirea sa prin rugăciunile sfinților și prin rezerva îmbelșugată a Duhului lui Isus Cristos (Filipeni 1:19).

Noi, cei care credem în Cristos, toate lucrurile lucrează spre binele nostru, spre mântuirea noastră, căci Domnul lucrează în noi ca să ne mântuiască pe deplin; El lucrează în noi ca să ne mântuiască în viața Sa (Romani 5:10).

Fie ca noi să primim astăzi coiful mântuirii, realizând că Domnul este bogat față de noi, cei ce chemăm Numele Lui, căci dacă Îl chemăm, suntem mântuiți (Romani 10:12-13). Mântuirea lui Dumnezeu este acoperirea pe care o luăm împotriva tuturor îngrijorărilor și gândurilor rele ale vrăjmașului!

Doamne Isuse, ne exersăm duhul pentru a primi astăzi coiful mântuirii! Amin, Doamne, primim coiful mântuirii pentru a ne acoperi mintea, mentalitatea, împotriva gândurilor negative insuflate de cel rău. Ne exersăm duhul astăzi, Doamne, ori de câte ori simțim că avem gânduri negative sau griji injectate în noi de către vrăjmaș. Avem credință în Tine și în mântuirea Ta și credem că toate lucrurile se vor întoarce spre mântuirea noastră astăzi! O, Doamne, chiar dacă Satan lucrează pentru a injecta griji, amenințări, anxietăți, frică și alte gânduri slăbitoare în mintea noastră, primim coiful mântuirii! Aleluia, mântuirea lui Dumnezeu este acoperirea împotriva vrăjmașului cu atacurile sale! Slavă Domnului, Îl putem experimenta pe Cristosul mântuitor în viața noastră de zi cu zi! Chemăm Numele Tău, dragă Doamne, pentru a fi mântuiți în viața Ta și pentru a savura toate bogățiile Tale! Aleluia, coiful mântuirii ne acoperă mintea împotriva gândurilor negative ale vrăjmașului!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Exercise our Spirit of Faith to take the Shield of Faith and the Helmet of Salvation, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 24 cu tema: Dătătorul darurilor și componentele armurii lui Dumnezeu, ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Ne îmbrăcăm cu platoșa dreptății și fundația fermă a evangheliei păcii

22/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În războiul spiritual, trebuie să ne îmbrăcăm cu Cristos ca fiind componentele armurii lui Dumnezeu; în special, trebuie să ne îmbrăcăm cu platoșa dreptății pentru a ne acoperi conștiința și să avem fundația fermă a evangheliei păcii ca încălțăminte, acoperindu-ne picioarele pentru a sta în pace. Amin!

Pe de o parte, noi, credincioșii în Cristos, suntem membre ale Trupului lui Cristos pentru a fi expresia Lui corporativă pe pământ. Pe de altă parte, facem parte din biserică în calitate de războinic corporativ care stă una cu Domnul pentru interesele Sale pe pământ, tratând-ul pe inamic și aducând împărăția lui Dumnezeu.

Războinicul corporativ poate fi văzut în Efeseni capitolul 6, unde ni se spune să ne îmbrăcăm cu Cristos ca realitatea întregii armuri a lui Dumnezeu. Întreaga armură a lui Dumnezeu nu este pentru ca vreun creștin individual să o îmbrace; este pentru întregul Trup al lui Cristos.

Ca Trup și în Trup, trebuie să ne îmbrăcăm cu Cristos ca întreaga armură a lui Dumnezeu. Aceasta înseamnă că trebuie să rămânem în Trup, să fim una cu Trupul și să funcționăm în Trup, fiind relaționați corespunzător cu Trupul, astfel încât să-L putem avea pe Cristos ca armură completă a lui Dumnezeu aplicată nouă în războiul spiritual.

Războiul spiritual de astăzi este o necesitate deoarece Satan, dușmanul lui Dumnezeu, luptă împotriva lui Dumnezeu și a intereselor Sale. Satan atacă nu numai omenirea în general pentru a uzurpa, ruina și distruge omul, ci, mai mult, îi atacă pe credincioșii în Cristos și pe biserică, căci știe că, atunci când biserica este zidită, dușmanul este învins și alungat.

Fie ca noi să ne opunem stratagemelor diavolului îmbrăcându-ne cu Cristos ca elemente constitutive ale armurii lui Dumnezeu în Trup. Primul element al armurii lui Dumnezeu văzut în Efeseni 6 este adevărul, care ne încinge coapsele. Pentru a putea rezista în războiul spiritual, trebuie să fim încinși cu adevărul.

Aceasta înseamnă nu numai că trebuie să cunoaștem adevărul și să fim constituiți cu adevărul sănătos din cuvântul lui Dumnezeu, ci și mai mult, că trebuie să-L trăim pe Cristos. Adevărul se referă la Dumnezeu în Cristos ca realitate în trăirea noastră de zi cu zi.

Cu alte cuvinte, a fi încins cu adevăr înseamnă a-L trăi pe Cristos, căci Cristosul pe care îl trăim și îl exprimăm este adevărul pe care îl trăim astăzi pentru ca Dumnezeu să fie exprimat prin noi. Când ne exersăm duhul pentru a trăi în duhul nostru și a-L exprima pe Cristos, aceasta devine puterea pentru noi de a înfrunta opoziția și situațiile adverse.

În acest articol, vrem să vedem ce înseamnă pentru noi să ne îmbrăcăm cu platoșa dreptății și să ne încălțăm picioarele cu fundația fermă a evangheliei păcii.

Ne îmbrăcăm cu Cristos ca platoșa dreptății pentru a ne acoperi conștiința

A doua parte a versetului 14 din Efeseni 6 spune: „Fiind îmbrăcați cu platoșa dreptății”. Trebuie să ne îmbrăcăm cu Cristos ca platoșa dreptății pentru a ne acoperi conștiința în războiul spiritual (Efeseni 6:14b; 1 Corinteni 1:39; Ieremia 23:6).

Pieptul semnifică conștiința noastră; Satan este acuzatorul nostru, acuzându-ne mereu și încercând să ne facă să ne simțim acuzați și descurajați. În timp ce luptăm împotriva lui Satan, trebuie să avem o conștiință lipsită de ofensă (Fapte 24:16).

Pe măsură ce ne tratăm conștiința înaintea lui Dumnezeu, mărturisind orice lucru asupra căruia Domnul luminează și pe care conștiința îl simte, avem o conștiință bună, o conștiință fără ofensă. Însă indiferent cât de bine ne simțim în legătură cu conștiința noastră, trebuie să o acoperim cu platoșa dreptății. Aceasta înseamnă că suntem în pace atât cu Dumnezeu, cât și cu omul.

Dacă avem o mică problemă cu Dumnezeu sau cu omul, Satan ne va acuza și vor exista găuri în conștiința noastră prin care credința și îndrăzneala noastră se pot scurge. Prin urmare, trebuie să avem acoperământul dreptății; trebuie să-L luăm pe Cristos ca platoșa dreptății pentru a ne proteja de acuzațiile vrăjmașului.

Fie ca noi să învățăm să ne tratăm zilnic conștiința, fiind de acord cu lumina Domnului atunci când aceasta expune orice păcat, greșeală și eșec; pe măsură ce ne mărturisim păcatele, Domnul este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curețe de orice nelegiuire (1 Ioan 1:9).

În plus, trebuie să ne îmbrăcăm cu platoșa dreptății pentru a ne acoperi conștiința în războiul spiritual. Apocalipsa 12:11 ne spune că îl biruim pe vrăjmaș datorită sângelui Mielului. Aleluia, pentru sângele Mielului!

Când sângele Mielului ne acoperă și stăm pe sângele Mielului, îl biruim pe dușman. Dreptatea este în sânge; când Dumnezeu privește la sângele lui Cristos, El ne vede îndreptățiți și drepți în Cristos.

Prin urmare, atâta timp cât ne mărturisim păcatele, credem că Dumnezeu ne-a iertat și Cristos ne-a spălat. Dacă există vreo altă condamnare sau acuzație, trebuie să stăm pe sângele lui Cristos, căci acesta este dreptatea noastră. Trebuie să ne îmbrăcăm cu Cristos ca platoșă a dreptății și să-i spunem dușmanului:

Satan, te-am învins datorită sângelui Mielului! Dă-te înapoi și pleacă, acuzatorule, căci am sângele lui Cristos care mă curăță și mă spală, iar păcatele mele sunt spălate!

Suntem apărați de prețiosul sânge al lui Cristos și îl avem pe Cristos ca platoșă a dreptății noastre! Trebuie să stăm pe adevăr și să declarăm adevărul; trebuie să stăm pe faptul că sângele Mielului ne curăță și ne spală și chiar trebuie să declarăm acest fapt dușmanului!

Cristos Însuși este dreptatea care ne acoperă conștiința și care ne păzește de acuzațiile lui Satan. Îl luăm ca dreptate a noastră și stăm în El, una cu El. Suntem sub curățirea sângelui lui Cristos, iar El devine dreptatea noastră. Fie ca noi să ne dăm seama că, ori de câte ori suntem pe cale să luăm parte la un război spiritual, trebuie să-L luăm pe Cristos ca platoșă a dreptății care să ne acopere; ne ascundem sub sângele Lui.

Sângele Lui l-a biruit pe vrăjmaș și sângele Lui ne-a răscumpărat și stă în ceruri înaintea lui Dumnezeu, acoperindu-ne de orice acuzații ale vrăjmașului. Iar dacă vrăjmașul ne acuză în continuare, trebuie să-i arătăm sângele și să-i cerem să se uite la sângele Mielului, care ne acoperă!

Pe de o parte, trebuie să avem o conștiință purificată de sânge, o conștiință lipsită de ofensă (Evrei 9:14; 10:22; Fapte 24:16). Pe de altă parte, trebuie să-L luăm pe Cristos ca platoșă a dreptății, crezând în sângele Lui și nu în greșelile sau eșecurile noastre.

Trebuie să răspundem acuzațiilor lui Satan spunându-i că îl învingem nu prin perfecțiunea noastră și nici măcar printr-o conștiință fără ofensă, ci prin sângele Mielului. Suntem apărați împotriva acuzațiilor lui Satan prin platoșa dreptății.

Doamne Isuse, Te luăm astăzi ca platoșă a dreptății. Venim la Tine și Îți permitem să strălucești asupra noastră; suntem de acord cu lumina Ta și ne mărturisim păcatele. Amin, Doamne, mărturisim orice și tot ce lumina Ta iluminează în noi. Ne mărturisim păcatele și credem că sângele lui Cristos ne curăță și ne spală de orice păcat. Amin, Doamne, ne exersăm să avem astăzi o conștiință purificată prin sânge, o conștiință fără ofensă. Stăm pe dreptatea Ta astăzi. Tu ești dreptatea noastră. Aleluia, îl învingem pe dușman datorită sângelui Mielului! Slavă Domnului, chiar dacă Satan ne acuză, noi nu ne bazăm pe perfecțiunea noastră și nici măcar pe conștiința lipsită de ofensă, ci pe sângele Mielului! Slavă Domnului, sângele Mielului ne acoperă, ne ascundem sub sânge și suntem acoperiți de Cristos ca platoșă a dreptății! Doamne, Îți mulțumim și Te lăudăm pentru prețiosul Tău sânge! Satan, te-am învins datorită sângelui Mielului! Slavă Domnului!

Avem picioarele încălțate cu Cristos ca temelie fermă a evangheliei păcii

Efeseni 6:15 spune: „Având picioarele încălțate cu râvna evangheliei păcii”. În războiul spiritual, trebuie să avem o bază fermă, o temelie fermă. Picioarele noastre trebuie să fie încălțate cu fundația fermă a evangheliei păcii.

Pentru a putea rezista în bătălia spirituală, trebuie să avem încălțămintea potrivită. Temelia noastră fermă este evanghelia păcii; aceasta nu este pentru a merge pe un drum sau a alerga o cursă, ci pentru a lupta bătălia. Pentru a putea duce lupta, trebuie să ne încălțăm cu Cristos ca temelie fermă a evangheliei păcii.

Cristos a făcut pace pentru noi pe cruce; El a făcut pace între Dumnezeu și om și între toți oamenii, iar această pace a devenit Evanghelia noastră (Efeseni 2:13-17). Evanghelia păcii a fost stabilită ca o temelie fermă; această Evanghelie este încălțămintea cu care picioarele noastre pot fi încălțate.

Pacea pentru o astfel de temelie fermă este Cristos, căci Cristos este pacea noastră. Slavă Domnului că a venit să facă pace; El a nimicit rânduielile, a dărâmat zidul de despărțire din mijloc și a plătit cel mai mare preț pentru a face pace între noi și Dumnezeu și pentru a face pace între evrei și neamuri în El.

Efeseni 2:15-16 ne spune că pe cruce, Cristos a realizat pacea, astfel încât credincioșii neamuri să-i poată contacta pe credincioșii evrei în pace și unitate, iar toți credincioșii să-L poată contacta pe Dumnezeu.

Aceasta este cu adevărat o veste bună, căci pacea este Evanghelia noastră și Evanghelia este a păcii! Cristos a făcut pace pentru noi pe cruce, atât cu Dumnezeu, cât și cu omul, iar această pace a devenit evanghelia noastră; evanghelia păcii a fost stabilită ca o temelie fermă, cu care picioarele noastre pot fi încălțate. Slavă Domnului!

În timp ce luptăm astăzi războiul spiritual, stăm în pace; dacă pierdem pacea dintre noi și Dumnezeu sau dintre noi și ceilalți credincioși, pierdem dreptul de a lupta. Fie ca noi să permitem păcii lui Cristos să arbitreze în inimile noastre, întronând această pace și permițându-i să fie arbitrul care decide toate disputele din noi și dintre noi (Coloseni 3:15).

Fie ca noi să-L luăm pe Cristos ca pace a noastră și să permitem păcii lui Cristos să rezolve toate disputele și problemele din ființa noastră și dintre noi în viața de biserică. Pacea este fundația noastră fermă; este o bază sigură pentru poziția noastră.

Războiul nostru spiritual este o luptă de corp-la-corp, o partidă de lupte; dacă avem picioarele încălțate cu fundația fermă a evangheliei păcii, putem rezista oricărui atac al vrăjmașului.

Slavă Domnului că El a făcut pace și El a devenit pacea noastră. Ne-a predicat evanghelia păcii, ne-a adus în pace cu Dumnezeu și pace cu omul, iar acum Cristos, ca pace, arbitrează în inimile noastre. Fie ca pacea lui Cristos să arbitreze în inima noastră, la care am fost chemați într-un singur Trup, și fie ca să fim recunoscători.

Când vorbim despre război, ne dăm seama că pacea este opusul războiului; când avem pace, nu avem război, iar când luptăm, nu avem pace. Însă în războiul spiritual, noi, credincioșii în Cristos, trebuie să rămânem în Trup și să avem picioarele încălțate cu fundația fermă a evangheliei păcii.

Luptăm bătălia în pace și cu pace. Dacă pierdem această pace, dacă ne pierdem pacea cu Dumnezeu sau pacea cu sfinții din Trupul lui Cristos, ne pierdem statutul de a lupta. Fie ca să-I permitem lui Cristos ca pace să arbitreze în inimile noastre și să avem picioarele încălțate, astfel încât să putem sta tari împotriva vrăjmașului în războiul spiritual.

Când vorbim cu alții, suntem în pace cu Dumnezeu și cu omul. Când luptăm, rămânem în pace, căci poziția noastră fermă este evanghelia păcii.

Doamne Isuse, vrem să ne încălțăm picioarele cu fundația fermă a evangheliei păcii. Amin, Doamne, Tu ești pacea noastră. Îți mulțumim că ai făcut pace pentru noi pe cruce. Aleluia, Cristos a făcut pace între noi și Dumnezeu și între noi și ceilalți! Slavă Domnului, Cristos a devenit pacea noastră, iar această pace este evanghelia noastră! Amin, Doamne, vrem să avem picioarele încălțate cu Cristos ca temelie fermă a evangheliei păcii astăzi. Fie ca evanghelia păcii să fie stabilită în noi ca o temelie fermă, ca o încălțăminte cu care să ne poată încălța picioarele. Ne deschidem Ție, Doamne, și permitem păcii lui Cristos să arbitreze în inimile noastre. Fie ca această pace să rezolve toate disputele din noi și orice certuri cu alți sfinți din Trup. O, Doamne, purtăm războiul spiritual stând în pace! Fie ca să nu pierdem pacea dintre noi și Dumnezeu sau dintre noi și ceilalți credincioși! Amin, pacea lui Cristos este fundația fermă care ne permite să stăm tari împotriva vrăjmașului! Aleluia, Cristos este pacea noastră!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Breastplate of Righteousness and the Firm Foundation of the Gospel of Peace, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 24 cu tema: Dătătorul darurilor și componentele armurii lui Dumnezeu, ziua 4, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să fim aduși în dragoste ca substanța interioară a lui Dumnezeu și să-i iubim pe ceilalți așa cum a făcut Cristos

16/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Trebuie să fim aduși în dragoste ca substanța interioară a lui Dumnezeu, pentru a putea savura prezența Lui în dulceața iubirii divine și, prin urmare, să-i iubim pe ceilalți așa cum a făcut Cristos; atunci când îi iubim pe ceilalți cu Cristos ca dragoste a noastră, chiar devenind dragoste în Cristos, zidim Trupul în dragoste. O, Doamne!

Viața noastră creștină de zi cu zi, împreună cu umblarea noastră creștină, trebuie să fie în dragoste și lumină, în ceea ce este Dumnezeu ca dragoste și lumină. Noi, cei care credem în Cristos, am fost mântuiți de Dumnezeu nu numai din lume, ci și din modul de viață deșart moștenit de la părinții noștri.

Întreaga lume zace în cel rău și fiecare umblă în deșertăciunea minții sale; ei cred că realizează una și câștigă alta, dar, de fapt, totul este deșertăciune. Unii pot deveni superstaruri, în timp ce alții pot excela la un sport sau altul; totul este deșertăciune, căci aceste lucruri sunt aici astăzi, dar mâine vor dispărea.

Dacă iubim lumea și lucrurile din ea, dragostea Tatălui nu este în noi. Dar dacă Îl iubim pe Tatăl, nu vom iubi lumea.

Când vom vedea cât de mult ne iubește Dumnezeu și ce a făcut El pentru a-Și arăta dragostea față de noi, Îi vom răspunde pur și simplu cu dragoste și-i vom permite dragostei Sale să vină în inimile noastre.

Dumnezeu Și-a turnat dragostea în inimile noastre prin Duhul Sfânt, pe care ni l-a dat (Romani 5:5). Dragostea Sa nu doar ne-a fost dată; El Și-a turnat dragostea în inimile noastre, iar dragostea Lui curge continuu în noi pe măsură ce Îl iubim pe Domnul și Îi răspundem cu dragoste.

Pe măsură ce savurăm dragostea Tatălui în Isus Cristos, Îl cunoaștem și Îl experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste, iar umblarea noastră zilnică va fi în dragoste.

În această lume de astăzi, aproape nimeni nu umblă în dragoste și lumină; toată lumea umblă în întuneric. Chiar și printre noi, în viața de biserică, cine umblă în lumină și dragoste?

Numai atunci când ne întoarcem către duhul nostru și mergem mai adânc cu Domnul, astfel încât să-L savurăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină, putem avea o astfel de umblare.

Fie ca noi să fim mântuiți de la a cunoaște doar doctrina lui Dumnezeu ca fiind lumină și dragoste și fie ca noi să fim aduși la o cunoaștere autentică și intimă a lui Dumnezeu și să umblăm în dragoste și lumină, așa cum El este dragoste și lumină.

Când umblăm în dragoste, vom avea grijă de simțământul Tatălui, verificând mereu cu El legat de toate lucrurile pentru a-I face pe plac.

Dumnezeu este Tatăl nostru. Da, El este suveran, este atotputernic și este mai presus de toate lucrurile; cu toate acestea, El este și Tatăl nostru și Își arată dragostea față de noi în Isus Cristos.

Când atingem dragostea Tatălui, Îi vom răspunde cu dragoste, vom savura dragostea Lui și ne vom exprima dragostea în umblarea noastră zilnică cu Domnul.

Să fim aduși în dragoste ca substanța interioară a lui Dumnezeu și să-i iubim pe ceilalți așa cum i-a iubit Cristos

Cartea Efeseni vorbește despre biserică; ne oferă cea mai înaltă și profundă revelație a bisericii. Cu toate acestea, un alt lucru revelat în această carte este dragostea; scopul Efeseni este să ne aducă în dragoste ca substanța interioară a lui Dumnezeu.

Dumnezeu vrea să ne aducă în dragoste ca substanța interioară a lui Dumnezeu, pentru ca noi să putem savura prezența lui Dumnezeu în dulceața iubirii divine și, prin urmare, să-i iubim pe ceilalți așa cum a făcut-o Cristos (Efeseni 5:25).

Scopul lui Pavel în scrierea cărții Efeseni nu a fost doar să dezvăluie biserica, pentru ca noi să-i putem vedea numeroasele aspecte minunate, ci mai mult, să ne aducă în dragoste, substanța interioară a lui Dumnezeu.

Astăzi, Domnul mijlocește și se roagă pentru ca noi toți să fim aduși afară din noi înșine și întru substanța interioară a lui Dumnezeu, pentru ca noi să putem savura pur și simplu dulceața iubirii divine.

În condiția și atmosfera iubirii, suntem saturați de Dumnezeu pentru a fi sfinți și fără pată înaintea Sa (Efeseni 1:4). Dumnezeu ne iubește și noi Îl iubim. El ne-a ales în dragoste.

În această atmosferă de dragoste, noi, cei care credem în Cristos, ca aleși ai lui Dumnezeu, suntem saturați cu Dumnezeu, ca să fim sfinți și fără pată înaintea Lui.

Nu suntem sfințiți doar în mod exterior, prin faptul că multe lucruri sunt îndepărtate de la noi sau doar prin disciplinarea lui Dumnezeu; suntem făcuți sfinți și fără pată în dragoste.

Când vedem cât de mult ne iubește Dumnezeu, suntem inspirați să-L iubim și noi pe El. Într-o atmosferă atât de dulce și tandră de dragoste, suntem saturați cu Dumnezeu, ca să fim exact ca El, sfinți și fără pată.

Ce situație minunată este aceasta, în care Îl iubim pe Dumnezeu și Dumnezeu ne iubește și suntem transformați în imaginea lui Cristos, fiind saturați cu Dumnezeu!

Dragostea în care suntem înrădăcinați pentru creștere și întemeiați pentru zidire este dragostea divină realizată și experimentată de noi într-un mod practic (Efeseni 3:17). Suntem înrădăcinați și întemeiați în dragoste.

Pe de o parte, avem credință pentru a-L experimenta pe Cristos, căci credința ne face capabili să-L primim pe Cristos. Pe de altă parte, avem dragoste, care ne permite să-L savurăm pe El.

Nici credința, nici dragostea nu sunt ale noastre; nu provin de la noi, ci sunt ale Lui. Credința este de la Cristos; credința Sa devine credința noastră prin care credem în El. Dragostea este de la Dumnezeu; dragostea Sa devine dragostea noastră prin care Îl iubim.

Pentru a-L experimenta pe Cristos, avem nevoie atât de credință, cât și de dragoste (1 Timotei 1:4). Fie ca noi să ne dăm seama că am fost înrădăcinați și întemeiați în dragoste și fie ca noi să experimentăm această dragoste într-un mod practic.

Când Îi permitem Domnului să ne înrădăcineze și să ne întemeieze în dragostea Sa, Îl vom iubi pe Domnul și ne vom iubi unii pe alții cu această dragoste.

De asemenea, în această dragoste creștem în viață și suntem zidiți în viață. Dragostea lui Cristos este Cristos Însuși; această dragoste este nemăsurată și întrece cunoașterea, totuși o putem cunoaște experimentând-o (Efeseni 3:19). Ce minunat!

Pe de o parte, dragostea lui Cristos este nemăsurată și este dincolo de capacitatea noastră de a o înțelege. Pe de altă parte, putem cunoaște dragostea lui Cristos experimentând-o.

Îi putem cere Domnului zilnic să-Și facă domiciliul în inimile noastre prin credință, pe măsură ce ne întărește în omul nostru dinăuntru, după bogățiile gloriei Sale și prin Duhul Său, pentru ca să putem înțelege împreună cu toți sfinții dimensiunile universal bogate ale lui Cristos și să cunoaștem dragostea lui Cristos care întrece cunoașterea.

Nu este ceva ce trebuie doar să înțelegem, ci mai mult, să înțelegem în experiența noastră, experimentând dragostea lui Cristos. Domnul vrea să ne călăuzească, ca Duh al realității, în realitatea acestui lucru în experiența noastră, pentru zidirea bisericii în dragoste.

În dragostea lui Dumnezeu în Cristos, ne ținem de adevăr, adică ne ținem de Cristos cu Trupul Său (Efeseni 4:15). Avem adevărul, iubim adevărul, intrăm în adevăr și ne ținem de adevăr; ne ținem de adevăr în dragoste.

Dacă ne ținem doar de adevăr, fără dragoste, am putea deveni frați sau surori foarte înțelepți, dar ne vom separa de ceilalți, căci nu există dragoste; cunoașterea îngâmfă, dar dragostea zidește. Fie ca noi să-L iubim pe Domnul și să ne iubim unii pe alții avându-L pe Cristos ca dragostea noastră.

Trupul lui Cristos se zidește în dragoste (Efeseni 4:16); cea mai excelentă cale de a face orice și de a fi orice în viața de biserică de astăzi este dragostea.

Totul în economia lui Dumnezeu este în dragoste; tot ceea ce facem în viața de biserică ar trebui să fie în dragoste. Cea mai bună – chiar cea mai excelentă cale – pentru noi de a face orice sau de a fi orice în biserică este dragostea.

Doamne Isuse, adu-ne în dragoste ca substanță interioară a lui Dumnezeu, ca să putem savura prezența lui Dumnezeu și să-i iubim pe ceilalți așa cum a făcut Cristos! Amin, Doamne, fie ca noi să fim aduși în substanța interioară a lui Dumnezeu, în însăși dragostea, ca să putem savura prezența lui Dumnezeu în dulceața iubirii divine și să-i iubim pe ceilalți avându-L pe Cristos ca dragoste. Te lăudăm, Doamne, pentru că ne-ai chemat, ne-ai ales și ne-ai marcat. Aleluia, în condiția și atmosfera iubirii, suntem saturați de Dumnezeu pentru a fi sfinți și fără pată înaintea Lui! Ține-ne aici, dragă Doamne, în atmosfera iubirii. Te iubim și Tu ne iubești. Vrem să rămânem în dragoste cu Tine și față de Tine. Înrădăcinează-ne și întemeiază-ne în dragostea Ta pentru clădirea Ta. Fie ca dragostea divină să fie realizată și experimentată de noi într-un mod practic astăzi. O, cât de mult tânjim să cunoaștem dragostea lui Cristos, care este Cristos Însuși, experimentând-o! Aleluia, dragostea lui Cristos este nemăsurată și întrece cunoașterea, totuși o putem cunoaște experimentând-o! Amin, Doamne, fie ca noi să ne ținem de adevăr în dragoste! Fie ca noi să facem toate lucrurile în dragoste în viața de biserică, luând cea mai excelentă cale pentru a zidi biserica!

Îi iubim pe sfinți, Îl iubim pe Domnul în incoruptibilitate și devenim dragostea însăși

Ce înseamnă că Trupul lui Cristos se zidește pe sine în dragoste (Efeseni 4:16)? Se pare că tot ceea ce face Dumnezeu față de noi, în noi și cu noi este în dragoste. În dragoste, această expresie este repetată de multe ori în Efeseni (Efeseni 1:4; 3:17; 4:2, 15-16; 5:2). De la predestinarea Lui, care a fost în dragoste, până la zidirea bisericii, care este în dragoste, totul este în dragoste.

Putem ști multe lucruri, chiar putem fi constituiți cu vârful înalt al revelației divine din cuvântul lui Dumnezeu, dar dacă nu avem dragoste, tot ce avem este doar cunoaștere și nu zidim Trupul. O, Doamne Isuse!

Fie ca noi să creștem în viață în dragoste. Fie ca noi să ne ținem de adevăr în dragoste. Fie ca noi să facem toate lucrurile în dragoste. Când cineva este slab, suntem și noi slabi cu el, pentru ca, în dragoste, să-i putem câștiga pe cei slabi (1 Corinteni 9:22).

Când cineva este decăzut, când se abate, trebuie să ardem pentru el, să ne rugăm pentru el și să-l iubim, căci Domnul îl iubește. Aceasta înseamnă să-i iubim pe ceilalți cu Cristos ca dragoste, chiar să devenim dragostea însăși, căci Dumnezeu este dragoste.

Nu ar trebui să considerăm că alții sunt slabi, dar noi nu suntem slabi; aceasta nu este dragoste. În dragoste, îi acoperim pe ceilalți, avem grijă de ei și facem toate lucrurile pentru ca ceilalți să fie câștigați de Domnul.

Dragostea este cea mai excelentă cale prin care putem fi orice și face orice pentru zidirea Trupului lui Cristos. Zidirea Trupului lui Cristos are loc în dragoste.

Dacă nu umblăm în dragoste, fiind aduși de Dumnezeu în substanța interioară a lui Dumnezeu ca dragoste, pentru a-L iubi pe Dumnezeu și a-L iubi pe om cu Cristos ca dragoste, nu putem zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos.

La sfârșitul epistolei sale către Efeseni, Pavel a spus: „Harul să fie cu toți cei ce-L iubesc pe Domnul nostru Isus Cristos în nestricăciune” (Efeseni 6:24). Când iubim pe Domnul în incoruptibilitate, harul Domnului Isus este cu noi.

Dumnezeul nostru este incoruptibil (1 Timotei 1:17), iar Cristos a nimicit moartea și a adus la lumină viața și incoruptibilitate prin Evanghelie (2 Timotei 1:10). În înviere, lucrurile coruptibile vor deveni incoruptibile (1 Corinteni 15:50-53).

Aceasta înseamnă că trebuie să-L iubim pe Domnul nu cu dragostea noastră naturală, ci în înviere, în noua creație. A-L iubi pe Domnul în incoruptibilitate înseamnă a-L iubi pe Domnul în noua creație, în înviere.

Putem mărturisi că, atunci când încercăm să-L iubim pe Domnul, dragostea noastră pentru El se stinge în timp și eșuează. Trebuie să-L iubim pe Domnul în noua creație, în înviere.

Trebuie să ne exersăm duhul de dragoste, căci Dumnezeu ne-a dat un duh de putere, de dragoste și de chibzuință (2 Timotei 1:7).

Dragostea este în duhul nostru, căci dragostea lui Dumnezeu este Însuși Cristos în duhul nostru. Numai atunci când trăim în duhul nostru și facem toate lucrurile în duh, Îl iubim pe Dumnezeu, îi iubim pe sfinți, Îl iubim pe Domnul Isus în incoruptibilitate și îi iubim pe toți oamenii cu Cristos ca dragostea noastră.

Întreaga creație suspină sub robia stricăciunii (Romani 8:21-22). Tot ce este în vechea creație se strică, dar noua creație nu se strică. Fie ca noi să ne exersăm duhul și să rămânem în duhul nostru, chiar să trăim în duhul unit cu El, ca să-L putem iubi pe Domnul în incoruptibilitate și să-i iubim pe ceilalți cu Cristos ca dragoste.

Fiind cei care am fost regenerați de Dumnezeu pentru a deveni parte a speciei lui Dumnezeu, noi, copiii lui Dumnezeu, ar trebui să fim dragoste, pentru că Dumnezeu este dragoste (1 Ioan 4:8, 16). Devenim la fel ca Dumnezeu în viață și în natură, ar trebui să devenim și dragoste.

El ne face la fel ca El în acest aspect al dragostei, de la revărsarea dragostei Sale în inimile noastre, având dragostea Lui în noi, desăvârșindu-ne în dragostea Lui, făcând toate lucrurile în noi în dragoste, până când devenim la fel ca Dumnezeu ca dragoste.

Doamne Isuse, vrem să luăm astăzi calea dragostei, cea mai excelentă cale de a zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos. Ne deschidem Ție, dragă Doamne; revarsă-Te pe Tine însuți ca dragoste în noi și umple-ne cu Tine însuți ca dragoste. Fie ca să facem totul în dragoste și cu Cristos ca dragoste a noastră. Te iubim, Doamne, în incoruptibilitate. Ne exersăm duhul de dragoste pentru a Te iubi nu în vechea creație, care este coruptibilă, ci în noua creație! Aleluia, duhul nostru este un duh al dragostei! Slavă Domnului, suntem o creație nouă și Îl iubim pe Domnul în noua creație! Aleluia, am fost regenerați pentru a deveni specia lui Dumnezeu și devenim dragoste, așa cum Dumnezeu este dragoste! Amin, Doamne, ne deschidem pe deplin Ție. Fă în noi ceea ce trebuie să faci. Lucrează în noi. Desăvârșește-ne în dragostea Ta. Zidește-ne în dragoste. Fă-ne la fel cum Tu ești în viață și natură, ca să putem deveni dragoste! Oh, fie ca dragostea să triumfe în viața de biserică de astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Being Brought into Love as the Inner Substance of God and Love others as Christ did, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 23 cu tema: Copiii lui Dumnezeu care umblă în dragoste și lumină, ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Îl cunoaștem și-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină, savurându-L pe Cristos ca har și adevăr

13/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, născuți din Dumnezeu pentru a avea viața și natura Lui, trebuie să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină; atunci când Îl cunoaștem pe Dumnezeu ca o astfel de dragoste și lumină, Îl vom savura pe El ca har și adevăr, realitate, în viața noastră de zi cu zi. Amin!

Cât de mult Îi mulțumim Domnului și Îl lăudăm pentru faptul că ne-a regenerat cu viața lui Dumnezeu pentru a ne face copii ai lui Dumnezeu, parte a speciei lui Dumnezeu!

Noi, credincioșii în Cristos, Îl avem pe Cristos trăind în noi, iar El, ca persoană vie, locuiește în noi, trăiește în noi, crește în noi, este format în noi și ne aduce la maturitate, astfel încât să putem fi glorificați și să fim așa cum este El. Minunat!

Pe măsură ce trecem prin viața noastră de zi cu zi, având grijă de multe lucruri și făcând lucrurile pe care trebuie să le facem zilnic, învățăm să avem părtășie cu Domnul, chiar să-I permitem să se răspândească în noi, să-Și facă locuința în noi și să facă toate lucrurile în noi.

Suntem copii ai lui Dumnezeu. Așa cum copiii noștri au viața și natura noastră, tot așa și noi, ca și copii ai lui Dumnezeu, avem viața și natura lui Dumnezeu în noi.

Cu cât ne întoarcem mai mult către Domnul, întorcându-ne către duhul nostru pe parcursul zilei, cu atât ajungem să-L cunoaștem mai mult pe Domnul care locuiește în noi.

Cu cât Îl contactăm mai mult pe Domnul în toate situațiile noastre și în toate lucrurile în care ne aflăm, cu atât El crește mai mult în noi, trăiește în noi și este format în noi.

În calitate de copii ai lui Dumnezeu, având viața și natura Lui, putem fi imitatori ai lui Dumnezeu, căci viața divină a lui Dumnezeu în noi poate fi exprimată pentru a trăi același fel de viață pe care a trăit-o Isus.

Însă dacă încercăm doar în noi înșine și prin efortul nostru natural să-L exprimăm pe Dumnezeu, rezultatul nu va fi exprimarea lui Dumnezeu, ci ceea ce vedem astăzi în creștinism, încercarea umană de a-L exprima pe Dumnezeu prin intermediul religiei.

Fie ca Domnul să strălucească asupra noastră și să ne aducă la realizarea faptului că suntem copii ai lui Dumnezeu și fie ca noi să fim imitatori ai lui Dumnezeu trăind în duhul nostru contopit! Amin!

Putem fi perfecți așa cum Tatăl nostru ceresc este perfect, deoarece avem viața și natura Lui în noi. Avem viața și natura lui Dumnezeu și putem fi la fel de perfecți ca Tatăl nostru.

Aceasta nu înseamnă că ne îmbunătățim pe noi înșine și că viața noastră naturală devine mai bună, chiar mai asemănătoare cu Dumnezeu; mai degrabă, aceasta înseamnă că suntem terminați, omul nostru natural este omorât, sinele este lepădat și Cristos trăiește în noi.

Numai atunci când Cristos trăiește în noi putem fi expresia lui Dumnezeu. Numai atunci când trăim în duhul nostru, una cu Domnul, putem fi perfecți așa cum Tatăl nostru ceresc este perfect.

Trebuie să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină – Dumnezeu este dragoste și Dumnezeu este lumină

Noul Testament ne arată că Dumnezeu este dragoste și lumină (1 Ioan 4:8, 16; 1:5). Trebuie să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină.

Cunoașterea pe care trebuie să o avem despre Dumnezeu nu este obiectivă, ceva ce știm în mintea noastră. Trebuie să avem o cunoaștere adecvată a lui Dumnezeu ca dragoste și lumină, dar trebuie să avem și o cunoaștere și o experiență subiectivă a Lui.

Suntem copii ai lui Dumnezeu și trebuie să-L cunoaștem pe Dumnezeu ca dragoste și lumină. Îi putem cere Domnului să ne călăuzească să-L cunoaștem pe Dumnezeu ca dragoste și, de asemenea, să-L cunoaștem pe Dumnezeu ca lumină.

Când Domnul Isus a înviat, în ziua învierii Sale, El a spus că Se va înălța la Tatăl Său și Tatăl nostru, la Dumnezeul Său și Dumnezeul nostru. Dumnezeu este Dumnezeul nostru și, de asemenea, Tatăl nostru.

Vrem să-L cunoaștem ca dragoste și lumină. Dragostea și lumina sunt de fapt Dumnezeu Însuși; ele sunt ființa lui Dumnezeu, esența Sa (vezi 1 Ioan 4:8; 1:5). Acesta este mesajul pe care l-am auzit de la El și pe care vi-l anunțăm: Dumnezeu este lumină și în El nu este întuneric. Amin, Dumnezeu este lumină!

Lumina este însăși ființa Sa. Natura ființei lui Dumnezeu este lumina. Când îl vedem pe Dumnezeu, vedem lumină, căci Dumnezeu este lumină. Când venim la Dumnezeu, atingem lumina, căci Dumnezeu este lumină. Când suntem una cu Domnul, umblăm în lumină și nu este întuneric în noi sau în viața noastră.

Mai mult, Dumnezeu este dragoste; cine nu iubește, nu L-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este dragoste.

Cartea 1 Ioan spune mai întâi că Dumnezeu este lumină (1:5) și apoi că Dumnezeu este dragoste (4:8, 16). Apostolul Ioan a fost o persoană care L-a cunoscut și L-a experimentat pe Dumnezeu ca dragoste și lumină în viața sa de zi cu zi, iar scrierile sale au împărtășit ceva din Dumnezeu ca dragoste și lumină celor care le-au citit.

Dragostea este natura esenței lui Dumnezeu; în esența Sa, Dumnezeu este dragoste. Dumnezeu nu doar iubește; Dumnezeu este dragoste. Când Îl atingem pe Dumnezeu, atingem dragostea. Dragostea noastră este limitată, dar dragostea lui Dumnezeu este nelimitată și transcendentă.

Natura esenței lui Dumnezeu este dragostea; din dragoste, El L-a trimis pe Fiul Său Preaiubit să vină și să moară pentru noi.

Datorită marii iubiri cu care ne-a iubit, pe când eram încă păcătoși, Cristos a venit să moară pentru noi. Nu există niciun moment în care Dumnezeu să nu fie dragoste; El este dragoste, căci esența ființei Sale este dragostea.

Trebuie să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină. Trebuie să ne deschidem Domnului zi de zi, pentru a-L putea cunoaște și experimenta pe Dumnezeu ca dragoste și lumină.

Când Îl atingem pe Dumnezeu ca lumină, primim adevărul, realitatea, căci adevărul este strălucirea luminii. Lumina este sursa adevărului, iar dragostea este sursa harului.

Când lumina strălucește, ea devine adevăr, iar când dragostea este exprimată, ea devine har. Dragostea, ca natură a esenței lui Dumnezeu, este sursa harului, în timp ce lumina, ca natură a exprimării lui Dumnezeu, este sursa adevărului.

Nu-L putem atinge pe Dumnezeu ca lumină, căci oricine Îl vede pe Dumnezeu față în față va muri, căci El locuiește într-o lumină de neapropiat. Însă putem savura ca har; Evanghelia după Ioan ne arată că Cristos a venit plin de har și realitate (Ioan 1:17).

Cristos a venit să-L facă pe Dumnezeu plăcut, abordabil și ușor de acceptat, așa că a venit plin de har și realitate. Când Îl primim pe Cristos, avem părtășie cu El și trăim prin har și realitate, El ne aduce în părtășia cu Tatăl, unde atingem dragostea Lui ca sursă de har și lumina Lui ca sursă de adevăr.

Când credem în Domnul Isus, primim har și adevăr; când Îl savurăm ca har și adevăr, suntem aduși înapoi la sursa harului și adevărului, Dumnezeu Tatăl ca dragoste și lumină.

Fie ca noi să rămânem în părtășie cu Dumnezeu ca dragoste și lumină, pentru a putea deveni copii iubiți ai lui Dumnezeu care umblă în dragoste și lumină. Fie ca noi să căutăm să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină, pentru ca în toată viața noastră de zi cu zi să putem umbla în dragoste și lumină.

Zi de zi trebuie să-I cerem Domnului să ne dea porția de har de care avem nevoie pentru a-L trăi pe Cristos și a-L exprima pe Dumnezeu. Dumnezeu Tatăl vrea să-L savurăm pe Fiul Său ca har și realitate și vrea să ajungem să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină.

Când dragostea divină ni se arată, ea devine har; apoi, când lumina divină strălucește asupra noastră, ea devine adevăr. Putem mărturisi că, pe măsură ce venim la cuvântul Domnului și ne exersăm să-L atingem, Îl savurăm pe Domnul ca har, căci dragostea lui Dumnezeu ajunge la noi ca har.

De asemenea, putem mărturisi că simțim strălucirea Domnului prin cuvântul Său și ceea ce obținem este adevărul, expresia lui Dumnezeu ca lumină.

Fie ca noi să venim la Domnul din nou și din nou în cuvântul Său și să rămânem în părtășie cu El pe tot parcursul zilei, astfel încât să-L putem cunoaște și experimenta pe Dumnezeu ca dragoste și lumină în viața noastră de zi cu zi!

Doamne Isuse, vrem să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină. Aleluia, suntem copii ai lui Dumnezeu și putem să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină în viața noastră de zi cu zi! Ne deschidem Ție, Doamne. Vrem să-L cunoaștem pe Dumnezeu ca dragoste, chiar să-L atingem pe Dumnezeu ca dragoste și să fim umpluți de Dumnezeu ca dragoste. Îți mulțumim, Tată, că ne iubești. Îți mulțumim că faci atâtea lucruri pentru noi din dragoste pentru noi. Îți mulțumim că ne păstrezi în dragostea Ta și că-Ți arăți dragostea față de noi zi de zi. Venim la Tine și Îl savurăm pe Cristos ca har, expresia lui Dumnezeu ca dragoste. O, Cristos este atât de bogat și plin de har și realitate! Amin, Doamne, ne deschidem Ție pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu și a-L experimenta pe Dumnezeu ca lumină! Fie ca noi să rămânem sub strălucirea Ta astăzi. Strălucește asupra noastră și strălucește în noi. Păstrează-ne în lumină. Venim la Tine în cuvântul Tău, pentru ca adevărul Tău să fie infuzat în noi, să strălucească asupra noastră și să ne satureze. Aleluia, Dumnezeu este dragoste și lumină și putem să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină în viața noastră de zi cu zi, căci suntem copii ai lui Dumnezeu!

Îl cunoaștem și-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină, savurându-L pe Cristos ca har și adevăr

Când spunem că Dumnezeu este dragoste și lumină, vorbim despre natura însăși a ființei Sale. Însă atunci când ajungem să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină, de fapt Îl savurăm pe Cristos ca har și adevăr, căci dragostea ajunge la noi ca har și lumina strălucește ca adevăr.

Acesta este un lucru pentru experiența noastră zilnică ca creștini, ca credincioși în Cristos și ca copii ai lui Dumnezeu.

Neamurile umblă în deșertăciunea minții lor pentru că nu au strălucirea luminii lui Dumnezeu asupra lor (Efeseni 4:17-18). Cu toate acestea, noi, credincioșii în Cristos, avem lumina divină care este Dumnezeu Însuși, strălucind asupra noastră și chiar făcându-ne lumină în Domnul (Efeseni 5:8).

Slavă Domnului că Dumnezeu strălucește asupra noastră și lumina Sa ajunge la noi ca adevăr pentru a expune orice întuneric, a îndepărta orice pată întunecată și a ne sfinți, chiar pentru a adăuga natura lui Dumnezeu în noi și a ne face la fel ca El.

Noi, credincioșii în Cristos, avem lumina divină strălucind asupra noastră. Pe măsură ce Îl savurăm pe Dumnezeu ca lumină care strălucește asupra noastră prin intermediul lui Cristos ca adevăr, umblăm în lumină și chiar devenim lumină. Aleluia!

Într-o zi, toate lucrurile care sunt necurate vor fi manifestate prin lumină, căci tot ceea ce face lucrurile evidente este lumină. Fie ca Domnul să strălucească asupra noastră astăzi. Fie ca să-I permitem să expună orice întuneric și să manifeste orice aspect din împărăția întunericului din noi.

Fie ca noi să fim cei care se trezesc din orice somn și chiar sunt înviați din morți, pentru ca Cristos să strălucească asupra noastră (Efeseni 5:13-14).

Când Domnul strălucește asupra noastră și expune orice întuneric din noi, trebuie doar să spunem Amin și să-L lăsăm pe Domnul să trateze acel lucru, curățând acel lucru din ființa noastră. Dacă primim expunerea și dojenirea, vom fi binecuvântați.

Lumina expune și, de asemenea, curăță. De multe ori în viața noastră de zi cu zi, simțim că Domnul strălucește asupra noastră în diferite aspecte ale vieții noastre, în relația noastră cu ceilalți, în modul în care reacționăm la ceea ce se întâmplă și chiar în atitudinea noastră față de unii oameni.

Dacă permitem luminii Domnului să strălucească asupra noastră, să ne dojeneze și să ne expună și nu ne certăm cu lumina, Îl vom cunoaște pe Dumnezeu ca dragoste și lumină. Fiecare expunere este strălucirea lui Cristos.

Fie ca noi să ne închinăm Domnului pentru strălucirea Lui și să primim dojenirea Lui. Dacă facem asta, vom umbla în lumină. Dar dacă nu suntem dispuși să primim dojenirea de la lumină, vom rămâne în întuneric.

Fie ca Domnul să aibă o cale să ne lumineze zi de zi și fie ca noi să ne poziționăm sub strălucirea Lui venind la cuvântul Său cu exersarea duhului nostru. Uneori, strălucirea Lui expune faptul că nu doar dormim, ci suntem morți; El ne trezește din somn și ne înviază din morți. O, câtă nevoie avem de strălucirea Domnului zi de zi!

Pe măsură ce El strălucește asupra noastră prin Cuvânt, adevărul ajunge la noi și Îl savurăm pe Cristos ca adevăr. De asemenea, Îl savurăm pe Dumnezeu ca dragoste exprimată prin Cristos ca har; când dragostea lui Dumnezeu ajunge la noi, primim și savurăm harul.

O, ce har! Ce har primim de la Domnul atunci când Îi permitem să strălucească asupra noastră și să ne expună, și ne deschidem către El pentru a primi elementul Său!

Efeseni 4:17-32 ni-L arată pe Cristos ca realitatea harului pentru trăirea omului nou. Efeseni 5:1-21 ni-L arată pe Cristos ca lumină plină de dragoste pentru umblarea noastră zilnică.

Fie ca să-L lăsăm pe Domnul să strălucească asupra noastră. Fie ca noi să-L savurăm pe El ca har. Fie ca să-L cunoaștem pe Dumnezeu ca dragoste și lumină în viața noastră de zi cu zi și fie ca noi să-L experimentăm pe Cristos ca adevăr și har, exprimarea lui Dumnezeu ca dragoste și lumină.

Doamne Isuse, luminează-ne! Ne deschidem strălucirii Tale. Expune și îndepărtează orice întuneric din ființa noastră. Vrem să-L cunoaștem pe Dumnezeu ca dragoste și lumină în experiența noastră zilnică. Aleluia, Cristos este lumină plină de dragoste pentru umblarea noastră zilnică. Strălucește asupra noastră, Doamne, și luminează fiecare parte a ființei noastre și fiecare aspect a vieții noastre. Spunem Amin strălucirii Tale. Fie ca orice este întunecat sau impur să fie manifestat prin lumină. Dă-ne harul de a fi de acord cu lumina și de a permite luminii să curețe orice păcat și întuneric din ființa noastră. O, Doamne, fie ca să nu rămânem adormiți sau în moarte, ci să ne trezim și să ne ridicăm din orice somn sau moarte, pentru a-L putea cunoaște și experimenta pe Dumnezeu ca dragoste și lumină! Fă-ne dispuși să acceptăm expunerea, dojenirea și dezvăluirea din strălucirea Ta, pentru a putea fi copii ai lui Dumnezeu, umblând în dragoste și lumină. Amin, Doamne, vrem să umblăm în lumină, așa cum Tu ești în lumină și vrem să umblăm în dragoste, așa cum Tu ești dragoste. Te iubim, Doamne Isuse!