Îl iubim pe Domnul Isus

Îl savurăm pe Cristos în atotinclusivitatea Sa și Îi dăm primul loc în toate lucrurile

13/06/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, Cristos are primul loc, preeminența, în toate lucrurile; în această împărăție îl experimentăm și îl savurăm pe Cristos ca fiind Cel preeminent și Cel atotinclusiv, căci El este realitatea tuturor lucrurilor pozitive pentru savurarea noastră astăzi. Amin!

Săptămâna aceasta am considerat cu rugăciune cele două aspecte vitale ale războiului spiritual pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu și trăirea în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu. Pe partea negativă, trebuie să fim conștienți de faptul că, pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu, trebuie să luptăm războiul spiritual.

Voința satanică este în contrast cu voința divină, iar Satan se ridică împotriva Domnului și a scopului Său, căutând să-L împiedice să-Și împlinească economia. Dumnezeu este măreț și El nu va trata o creatură, Satan, El Însuși; El ar fi putut pur și simplu să-l distrugă pe Satan, dar El a creat omul, o creatură după chipul și asemănarea Lui, pentru a-l trata pe Satan.

Noi, ca biserică, am fost readuși la intenția inițială a lui Dumnezeu de a-l trata atât pe dușmanul lui Dumnezeu, cât și de a-L exprima pe Cristos în mod corporativ.

Pe partea negativă, biserica stă de partea lui Dumnezeu pentru a lupta războiul spiritual, astfel încât voința satanică să poată fi supusă și dușmanul lui Dumnezeu să poată fi învins.

Suntem aici pentru împărăția lui Dumnezeu și stăm de partea lui Dumnezeu, una cu Cristosul victorios, pentru a răsturna puterea lui Satan prin puterea lui Dumnezeu! Amin, ne dăm de bunăvoie lui Dumnezeu în ziua războiului Său, în splendoarea consacrării noastre.

Ne consacrăm Lui și ne exersăm pentru a fi una cu El pe pământ pentru ca împărăția Lui să vină și dușmanul Său să fie supus. Amin!

Pe partea pozitivă, trăim în realitatea împărăției lui Dumnezeu trăind în împărăția dragostei Fiului lui Dumnezeu. Slavă Domnului că El ne-a eliberat de sub autoritatea întunericului și ne-a transferat în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu! Aleluia!

Acum suntem în împărăția lui Dumnezeu, ca împărăție a Fiului dragostei Tatălui. Suntem într-un domeniu al dragostei, luminii și vieții și aici suntem conduși de Dumnezeu cu viața Lui, cu lumina Lui și cu dragostea Lui.

Îl iubim pe Domnul, ne supunem Lui, ne dăruim Lui și Îi permitem să domnească și să guverneze în noi. Învățăm să facem voia lui Dumnezeu, căci Dumnezeul nostru este un Dumnezeu care are un scop. Voia lui Dumnezeu este să zidească biserica pe Cristos ca stâncă, așa că suntem aici pentru clădirea lui Dumnezeu.

Mai mult, luăm o singură persoană – Cristos – și o singură cale – crucea, căci Cristos și crucea sunt punctul central și focal al universului. Amin!

Astăzi vrem să vedem că în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, Cristos are primul loc în toate lucrurile și aici Îl savurăm pe Cristosul preeminent ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive.

În împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, Cristos are primul loc în toate lucrurile – El este Cel Preeminent

Noi, cei care credem în Cristos, suntem în împărăția lui Dumnezeu ca împărăție a Fiului dragostei lui Dumnezeu, iar aici Cristos are primul loc în toate lucrurile. După cum vedem în Coloseni 1:18, Cristos este Capul Trupului, bisericii; El este începutul, Cel Întâi Născut din morți, pentru ca El Însuși să aibă primul loc în toate lucrurile.

Cartea Coloseni, în special, dezvăluie că Cristos este preeminent; El este Cel Preeminent atât în prima creație, cât și în noua creație (vv. 15, 18). Când Dumnezeu a creat universul, Cristos a ocupat primul loc în el, căci El este Cel dintâi în toate lucrurile.

Când Dumnezeu a adus la lumină noua creație prin moartea și învierea lui Cristos, Cristos are din nou preeminența în noua creație, căci El este Întâiul Născut din morți. Aleluia! Cristos este primul atât în creație, cât și în înviere; El este primul în vechea creație – universul – și în noua creație – biserica. Ce minunat!

Universul există pentru a-I da lui Cristos preeminența și pentru a-L exprima, iar biserica există ca Trup al lui Cristos pentru a-L exprima pe Cristos în plinătatea Sa. Aleluia!

Pentru Dumnezeu și la Dumnezeu, Cristos este Cel Preeminent; orice face Dumnezeu, orice este El și orice dorește El, totul este legat de Cristos și concentrat asupra lui Cristos, Cel Preeminent.

Când Cristos a venit pe pământ, Dumnezeu a fost interesat și concentrat nu în principal pe lucrarea pe care Cristos a făcut-o pentru El, ci El a fost focalizat pe Cristos, pe persoana lui Cristos, căci Cristos are primul loc în toate lucrurile.

Dar cum rămâne cu noi astăzi, în calitate de credincioși în Cristos? Pe măsură ce trăim în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, trebuie să-I dăm lui Cristos primul loc în toate lucrurile. În viața noastră de căsătorie, în viața de familie, în viața profesională și în viața personală, Cristos trebuie să ocupe primul loc.

Cristos ar trebui să ocupe primul loc nu doar în creația veche și în creația nouă, ci și mai mult, în tine și în mine.

Pe măsură ce ne trăim viața creștină astăzi, pe măsură ce trăim o viață creștină normală și o viață de biserică pentru a fi în realitatea împărăției, trebuie să-I dăm lui Cristos primul loc în toate lucrurile.

El trebuie să aibă preeminența în noi. Când ne trezim dimineața, trebuie să-I dăm lui Cristos primul loc; când ne culcăm, trebuie să-I dăm preeminența. Pe măsură ce facem lucruri, decidem lucruri, mergem în locuri și suntem implicați în diferite activități, trebuie să-I dăm lui Cristos primul loc în toate lucrurile.

Dacă vom vedea viziunea preeminenței lui Cristos, viața noastră creștină și viața noastră de biserică vor fi revoluționate, căci vom realiza că în toate lucrurile, Cristos trebuie să fie primul. În toate, El trebuie să fie primul.

Când suntem bolnavi, trebuie să-I dăm lui Cristos primul loc. Când suntem sănătoși, trebuie să-I dăm în continuare preeminența în toate lucrurile.

A-I da Domnului primul loc în toate lucrurile înseamnă a-L iubi cu prima dragoste, cea mai bună dragoste (Apocalipsa 2:4). Când Îl iubim pe Domnul cu prima dragoste, Îi dăm în mod spontan primul loc în toate lucrurile, dându-I preeminența în noi.

Pentru a-I da lui Cristos preeminența, trebuie să fim dispuși să fim ajustați, să fim zdrobiți și să fim transformați în nimic, astfel încât El să poată avea o cale în noi, prin noi și printre noi pentru zidirea Trupului Său organic. Amin!

Cu cât Îl iubim mai mult pe Domnul, cu atât Îi dăm mai mult preeminența în toate lucrurile. Cu cât îi dăm lui Cristos mai mult primul loc, cu atât suntem mai dispuși să-I permitem să ne ajusteze și să ne zdrobească, chiar să ne facă nimic.

Când devenim nimic, când ne dăm seama că suntem nimic, Domnul va găsi o cale în noi și prin noi. Când Moise a ajuns la sfârșitul resurselor lui umane, când și-a dat seama că nu poate face asta, Dumnezeu a putut veni și să facă totul în el și prin el.

Noi nu suntem nimic, dar Cristos este totul. Ne deschidem vasul și El vine să ne umple și să facă toate lucrurile în noi. Fie ca noi să fim dispuși să-I dăm preeminența, astfel încât El să poată avea o cale printre noi pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos.

Doamne Isuse, Te iubim! Îți dăm primul loc în ființa noastră. Îți dăm primul loc în lucrarea și viața noastră. Tu ești Cel preeminent în noi. Tu ești Capul nostru și noi suntem Trupul Tău. Tu ești începutul, Cel Întâi Născut din morți, pentru ca Tu să ai primul loc în toate lucrurile. Amin, Doamne Isuse, Te iubim și Îți dăm primul loc în toate lucrurile prin credință. Vrem să Te iubim cu prima dragoste, cu cea mai bună dragoste. O, Doamne, fie ca noi să fim dispuși să fim schimbați, să fim zdrobiți și să fim făcuți nimic, ca Tu să ai o cale în noi, prin noi și printre noi pentru zidirea bisericii! Amin, Doamne, ai Tu o cale în noi astăzi. Noi nu suntem nimic, Doamne, dar Tu ești totul. Ne golim de noi înșine și vrem să fim proaspăt umpluți cu Tine! Îți dăm preeminența în toate lucrurile. Vrem să ne consultăm cu Tine în toate lucrurile și să aflăm simțămintele și decizia Ta cu privire la toate lucrurile. Amin, Doamne, fie ca Tu să ai primul loc în ființa noastră și în tot ce are legătură cu noi. O, Doamne Isuse, Te iubim!

În împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, Îl experimentăm și Îl savurăm pe Cristos în atotinclusivitatea Sa

În împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, noi, credincioșii în Cristos, Îl savurăm și Îl experimentăm pe Cristos în atotinclusivitatea Lui. Această împărăție este Cristos Însuși; este creșterea lui Cristos, răspândirea lui Cristos, lărgirea lui Cristos.

Coloseni 1:19 spune că în Cristos i-a făcut plăcere întregii plinătăți să locuiască. Ce este această plinătate? Într-un fel, se referă la Dumnezeu, dar într-un alt sens, există ceva în acest univers numit plinătate, iar această plinătate a binevoit să locuiască în Cristos.

Plinătatea denotă expresia bogățiilor a tot ceea ce este Dumnezeu; plinătatea Dumnezeirii, cu expresia a tot ceea ce este Dumnezeu, a binevoit să locuiască în Cristos. Ce Cristos avem!

Biserica este plină de acest Cristos, care este expresia bogățiilor lui Dumnezeu. Acesta este un Cristos plăcut, un Cristos atât de bogat, atât de darnic și atât de minunat. Expresiei lui Dumnezeu, chiar lui Dumnezeu Însuși, îi găsește plăcerea să locuiască în Cristos.

El este Cel Preeminent și Îi dăm primul loc în toate lucrurile. În împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, Îl experimentăm și Îl savurăm pe Cristos în atotinclusivitatea Sa.

Cristos este atotinclusiv și vast și El este conținutul împărăției lui Dumnezeu. El este realitatea tuturor lucrurilor pozitive din univers.

Dacă citim Biblia și purtăm ochelarii economiei lui Dumnezeu, vom realiza că Cristos este realitatea cerurilor, a pământului, a soarelui, a vieții, a stelelor, a pomilor, a florilor, a apei, a aerului și a hranei. Tot ceea ce este pozitiv în jurul nostru este un tip reprezentativ al lui Cristos; Cristos este realitatea tuturor lucrurilor pozitive.

Mai mult, Cristos este realitatea tuturor atributelor divine ale lui Dumnezeu. Cristos este realitatea puterii, sfințeniei, dreptății, bunătății și dragostei. Cristos este realitatea smereniei și a răbdării și El este realitatea tuturor virtuților umane.

Dumnezeu ni-L dă doar pe Cristos, iar acest Cristos este atotinclusiv și vast. El este întruparea plinătății Dumnezeirii și El este realitatea tuturor lucrurilor pozitive din univers. El este realitatea soarelui și a ploii și El este realitatea mâncării și băuturii pe care le mâncăm și le consumăm.

Cristos este realitatea lui Dumnezeu și a omului și El este biserica și fiecare membru al bisericii. Cristos în tine și Cristos în mine este biserica; El este realitatea bisericii și, fără El, nu există biserică.

Motivul pentru care există atât de multe așa-numite biserici astăzi care nu-L exprimă pe Cristos și nici nu-L manifestă pe Dumnezeu este că Cristos nu este în ele, deci ele nu sunt biserica, ci doar cochilii goale, entități religioase și cercuri sociale lipsite de Cristos. O, Doamne!

Cristos este realitatea bisericii și El este în toți și chiar este totul. Cristos este totul și în toți (Coloseni 3:10-11). În împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, Îl savurăm și Îl experimentăm pe Cristos în atotinclusivitatea Sa.

Pur și simplu Îl savurăm și Îl experimentăm în toate detaliile vieții noastre de zi cu zi, considerându-L ca fiind realitatea tuturor lucrurilor pozitive, ca Cel care ne poate satisface toate nevoile, ca fiind realitatea atributelor divine și ca realitatea fiind tuturor virtuților umane.

Ce Cristos avem! Unii, însă, ar putea denatura astfel de cuvinte și ne-ar putea acuza în mod fals că învățăm sau promovăm panteismul, care este credința satanică ce-L identifică pe Dumnezeu cu universul. Un astfel de concept sau credință este diabolică și o repudiem fără rezerve.

Credem că Cristos are primul loc în toate lucrurile și că El este Cel preeminent și Îl considerăm realitatea tuturor lucrurilor pozitive din univers. Totuși, nu spunem că pâinea pe care o mâncăm este Dumnezeu și nici nu credem că biserica este Dumnezeu; mai degrabă, credem că Cristos este realitatea tuturor lucrurilor pozitive.

Cristos este adevărata hrană (Ioan 6:55), dar asta nu înseamnă că hrana fizică pe care o mâncăm este Dumnezeu; un astfel de concept este atât absurd, cât și satanic. O, cât de bine este să ne întoarcem la revelația divină din cuvântul lui Dumnezeu și să Îl savurăm pe Cristos ca fiind totul pentru noi!

El este atât centralitatea, cât și universalitatea lui Dumnezeu. În economia lui Dumnezeu, Cristos este centrul și circumferința; El este totul. În împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, Îl experimentăm și Îl savurăm pe Cristos în atotinclusivitatea Sa (Coloseni 1:12, 27; 2:9, 16-17; 3:1, 4, 11).

Cristos este întruparea Dumnezeului Triunic, Cel în care locuiește trupește toată plinătatea Dumnezeirii (2:9). Cristos este porția noastră alocată, țara noastră bună – moștenirea divină pentru savurarea noastră (1:12).

Cristos este realitatea fiecărui lucru pozitiv din univers (2:16-17). Cristos este Cel care stă la dreapta lui Dumnezeu (3:1). Cristos locuiește în noi ca nădejde a gloriei noastre (1:27). Cristos este viața noastră (3:4). Cristos este constituentul singurului om nou (vv. 10-11).

Aleluia, în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu Îl savurăm și Îl experimentăm pe Cristos în atotinclusivitatea Lui! Slavă Domnului, Cristosul nostru este atotinclusiv și vast și Îl putem savura și experimenta astăzi! Ce minunat e, Doamne, că Tu ești întruparea Dumnezeului Triunic, Cel în care locuiește toată plinătatea Dumnezeirii! Venim la Tine, Doamne, și Te savurăm ca porție a noastră, moștenirea noastră divină spre savurarea noastră. Tu ești realitatea tuturor lucrurilor pozitive din univers și tot ceea ce este pozitiv indică spre Tine ca realitate! Amin, Doamne, Tu ești realitatea tuturor atributelor divine și virtuților umane și Tu ești în noi ca Cel atotinclusiv! Tu ești realitatea bisericii și Tu ești realitatea fiecărui membru al bisericii! Aleluia, Cristos este totul și în toți în biserică ca omul nou! Te iubim, Doamne, și Te savurăm ca fiind Cel care stă la dreapta lui Dumnezeu și, în același timp, locuiește în noi ca speranță a noastră a gloriei! Amin, Doamne, Te luăm ca viață a noastră și vrem să trăim datorită Ție astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Enjoy Christ in His All-inclusiveness and give Christ the First Place in all Things, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema, Să trăim în realitatea împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 7 (Războiul spiritual pentru aducerea împărăției lui Dumnezeu și să trăim în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu) ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să avem o consacrare absolută față de Domnul și să luptăm războiul spiritual

09/06/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Războiul spiritual este între împărăția lui Dumnezeu și împărăția lui Satan; noi, în calitate de credincioși în Cristos, trebuie să luptăm pentru ca împărăția lui Dumnezeu să vină, având o consacrare absolută și completă față de Domnul în ziua războiului Său spiritual. Amin!

Războiul spiritual este o necesitate astăzi, deoarece Satan vrea să-L răstoarne pe Dumnezeu și împărăția Sa. Dumnezeu a creat toate lucrurile, dar a existat o creatură anume, un arhanghel care era luceafărul dimineții, având multă frumusețe și splendoare, care s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu.

El a vrut să-și înalțe tronul deasupra tronului lui Dumnezeu, iar o treime dintre îngeri l-au urmat în răzvrătirea sa. Prin răzvrătirea sa împotriva lui Dumnezeu, a devenit Satan, adversarul lui Dumnezeu și diavolul, dușmanul lui Dumnezeu.

Acum, întregul univers, care a fost creat inițial de Dumnezeu pentru a fi perfect și frumos, este afectat de această răzvrătire universală împotriva lui Dumnezeu.

Noi, ființele umane, am fost creați de Dumnezeu într-un mod foarte special: am fost creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (Gen. 1:26) pentru a-L putea exprima pe Dumnezeu după chipul și asemănarea Lui și a-L reprezenta cu autoritatea Lui.

Dumnezeu este măreț și nu îl va trata direct pe Satan; El vrea ca omul să-l trateze pe Satan. Dumnezeu vrea ca omul, creatura, să îl trateze pe Satan, o altă creatură. Pentru aceasta, însă, voința umană trebuie să fie una cu voința lui Dumnezeu și să supună voința satanică.

Aici intervenim noi; în calitate de credincioși în Cristos, suntem cei care Îl aleg pe Dumnezeu, I se supun lui Dumnezeu și sunt de acord cu Dumnezeu și suntem una cu voința lui Dumnezeu pe pământ.

Viața noastră de zi cu zi, cu toate activitățile vieții noastre zilnice, se află sub tronul lui Dumnezeu. Pe măsură ce chemăm numele Domnului Isus, Îl întronăm în ființa noastră. Ne deschidem vasul către El. Îl alegem și suntem una cu El.

Iar Domnul lucrează în mediul nostru și prin atât de multe lucruri pentru a se manifesta în noi, pe partea pozitivă, și pentru a ne ajuta să ne aliniem voința cu voința Lui.

Satan este înșelătorul și caută să ne câștige pentru împărăția Lui – pur și simplu ne înșală și ne înrobește până la punctul în care suntem captivi ai lui, fiind uzurpați de el în toate.

Dar Domnul este măreț: El nu ne obligă să facem nimic, ci mai degrabă Își etalează frumusețea și ne atrage cu bogățiile Sale, iar noi ne oferim de bunăvoie Lui, căci El este atât de minunat, atât de bogat și atât de măreț.

Fie ca noi să fim de partea Domnului astăzi. Fie ca noi, ca biserică, să luptăm pentru a supune voința satanică și a învinge dușmanul lui Dumnezeu!

Războiul spiritual este războiul dintre împărăția lui Dumnezeu și împărăția lui Satan

Războiul spiritual este războiul dintre împărăția lui Dumnezeu și împărăția lui Satan (Matei 12:26, 28). Domnul Isus a venit pe pământ pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu, iar acest lucru a cauzat un război spiritual, căci împărăția lui Satan trebuia expusă, dezrădăcinată și eliminată.

Când a scos demoni, a făcut acest lucru prin Duhul Sfânt pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu; a scos împărăția lui Satan pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu. Împărăția lui Dumnezeu este versus împărăția lui Satan.

Împărăția lui Dumnezeu este veșnică, atât în timp, cât și în spațiu; împărăția lui Satan, însă, nu este veșnică. Împărăția lui Satan este aici și acum, dar într-o zi îl vom învinge complet, îl vom scoate afară și îl vom trimite în lacul de foc, iar împărăția lui va înceta să existe.

Deoarece Dumnezeu este din veșnicie în veșnicie, iar împărăția Sa este extinderea și răspândirea însăși a Ființei Sale, împărăția lui Dumnezeu este veșnică atât în timp, cât și în spațiu.

Dumnezeu este lumină, iar împărăția lui Dumnezeu este în lumină și din lumină. Totuși, Satan este întuneric, și oricine este în împărăția lui este în întuneric. Împărăția lui Dumnezeu este exact opusul împărăției lui Satan.

Mai mult, împărăția lui Dumnezeu este legală, în timp ce împărăția lui Satan este ilegală. Dumnezeu a creat întregul univers și tot ce a fost creat Îi aparține; El are dreptul legal să domnească. Dar Satan a venit, s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu și a uzurpat pământul și tot ce este în el. El este conducătorul ilegal al lumii, iar împărăția lui este ilegală (Ioan 14:30).

Noi, cei care credem în Cristos, facem parte din împărăția lui Dumnezeu prin pocăință și credință în Cristos, iar prin botez am fost transferați din împărăția lui Satan în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu (Coloseni 1:13). Slavă Domnului!

Împărăția lui Satan este organizată într-un sistem prin care el uzurpă văzduhul și pământul și tot ce este în ele, cu scopul de a răsturna autoritatea lui Dumnezeu și de a-și instaura propria împărăție. Aceasta este o împărăție ilegală, iar întreaga lume zace în cel rău, fiind pasivă sub sfera influenței și a operațiunii sale rele. O, Doamne Isuse!

De aceea, când a venit Domnul Isus, El a proclamat că trebuie să ne pocăim pentru împărăția lui Dumnezeu! Trebuie să ne pocăim pentru împărăția lui Dumnezeu, căci am fost sub împărăția lui Satan și Dumnezeu vrea să fim transferați în împărăția Lui. Acum, ca credincioși în Cristos, ne rugăm: „Vie împărăția Ta!” (Matei 6:10)!

Astăzi, Satan încă cutreieră liber pământul, căutând să-i devoreze pe oameni și să-i uzurpe pe cei din poporul lui Dumnezeu. Dar într-o zi, la sunetul celei de-a șaptea trâmbițe (Apocalipsa 11:15), împărăția lui Dumnezeu va veni pe deplin și va fi o mare bucurie în cer și pe pământ. Amin!

Acum, noi, ca credincioși în Cristos, suntem una cu Dumnezeu pe pământ pentru a lupta pentru venirea împărăției Sale.

De la prima venire a Domnului până la a doua venire a Sa, toate lucrările pe care le facem noi, ca popor al lui Dumnezeu, sunt exemple de război spiritual, căci tot ceea ce facem pentru Domnul și în Domnul este pentru ca împărăția Lui să vină și pentru ca împărăția lui Satan să fie dezrădăcinată și înlăturată.

Slavă Domnului că ne-a scăpat de sub autoritatea întunericului și ne-a transferat în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu! Acum, ca cei care sunt eliberați din împărăția lui Satan, noi, ca biserică, stăm una cu Cristos, savurând și perpetuând victoria Sa și aducem împărăția lui Dumnezeu!

Suntem una cu Domnul pentru a mântui mulți dintre cei prinși de Satan și a-i aduce în împărăția Lui. Facem acest lucru prin rugăciunea noastră și prin întoarcerea noastră zilnică către Domnul, oferindu-I mai mult teren în ființa noastră.

Nu luptăm pentru victorie, ci din victorie; victoria a fost câștigată, Cristosul victorios este în duhul nostru și noi suntem în El, iar lupta noastră este din victorie și pentru a perpetua victoria Lui!

Fie ca noi să vedem că războiul spiritual de astăzi este între împărăția lui Dumnezeu și împărăția lui Satan și fie ca noi să cooperăm cu Domnul pentru a aduce împărăția Sa pe pământ!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai mântuit de sub autoritatea lui Satan și ne-ai adus în împărăția lui Dumnezeu! Aleluia, noi, credincioșii în Cristos, suntem acum în împărăția lui Dumnezeu și stăm una cu Dumnezeu pe pământ pentru a învinge inamicul și a-l face să sufere pierderi! Amin, Doamne, fie ca împărăția Ta să vină și voia Ta să se facă. Suntem una cu Tine pe pământ pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu în noi și în jurul nostru. Suntem una cu Tine ca biserică, una cu Capul nostru victorios, pentru a perpetua victoria Ta și pentru a aduce împărăția Ta. O, Doamne, fie ca lumina Ta să strălucească prin noi asupra atâtor oameni care stau în întuneric, pentru a-i mântui și a-i aduce în împărăția Ta! Extinde împărăția Ta în noi. Fie ca împărăția Ta să crească în ființa noastră, în viața noastră și în tot ceea ce are legătură cu noi. Amin, Doamne, fie ca împărăția Ta să vină și să se facă voia Ta! Suntem una cu Tine, Doamne, pentru a mântui mulți din împărăția lui Satan și a-i aduce în împărăția Ta! Suntem una cu Tine pe pământ și spunem: Vie împărăția Ta astăzi!

Să avem o consacrare absolută față de Domnul pentru a lupta în războiul spiritual și a aduce împărăția

Împărăția lui Dumnezeu nu vine în mod automat; pentru ca împărăția lui Dumnezeu să vină, este nevoie de luptă spirituală (Matei 12:22-29). Pentru ca împărăția lui Dumnezeu să vină în noi și prin noi, trebuie să fim implicați activ în războiul spiritual.

Responsabilitatea bisericii este aceea de a continua lucrarea victorioasă pe care Cristos a îndeplinit-o împotriva lui Satan (Evrei 2:14; 1 Ioan 3:8b; Coloseni 2:15; Psalmul 149:5-9). El l-a biruit pe cel rău pe cruce și prin viața Sa pe pământ; acum această Persoană este în noi și noi suntem una cu El pentru a continua lucrarea Sa victorioasă.

El l-a biruit pe diavol pe cruce și a pus capăt oricărui lucru negativ; El a biruit tot ce este negativ prin puterea învierii Sale. El este acum în înălțare, mult mai presus de toate lucrurile, iar noi suntem așezați una cu El în locurile cerești (Efeseni 2:6).

Pe baza acestui fapt, ducem la bun sfârșit victoria Lui, o aplicăm și stăm în victoria Lui pentru a respinge atacurile vrăjmașului, a-l lega și a-l face de rușine.

Împărăția lui Dumnezeu este exercitarea voinței divine și răsturnarea puterii lui Satan prin puterea lui Dumnezeu (Matei 6:10). Toate lucrurile au fost create de Dumnezeu pentru voia Lui (Apocalipsa 4:11), iar noi, ca biserică, stăm una cu El astăzi pentru a exercita voia Lui și a împlini voia Lui. Amin!

Voia eternă a lui Dumnezeu este să aibă biserica, Trupul lui Cristos; suntem aici pentru voia lui Dumnezeu și vrem ca voia Lui perfectă să se facă. Trăim pentru Cristos și pentru biserică și ne oferim de bunăvoie Domnului, având o consacrare absolută față de Domnul pentru ca împărăția Lui să vină și ca vrăjmașul să fie izgonit.

Trebuie să cunoaștem voia lui Dumnezeu pentru noi înșine personal și, de asemenea, voia perfectă a lui Dumnezeu. El face toate lucrurile după voia Lui și facem bine să ne unim cu voia Sa. Când voința divină este exercitată, puterea lui Satan este alungată prin puterea lui Dumnezeu.

Voia lui Dumnezeu este Cristos și biserica, iar viața noastră de astăzi este pentru aceasta, pentru ca Cristos să crească în noi pentru zidirea bisericii. Aleluia! Ori de câte ori diavolul a fost alungat și oriunde lucrarea vrăjmașului a fost înlocuită de puterea lui Dumnezeu, împărăția lui Dumnezeu este acolo. Aleluia!

Fie ca noi să fim cei care ne oferim de bunăvoie Domnului în ziua războiului Său, în splendoarea consacrării noastre (Psalmul 110:3). Fie ca noi să ne dăm Lui, având o consacrare absolută față de Domnul, pentru ca El să facă ceea ce vrea El să facă astăzi.

În noi înșine nu putem face nimic, nu suntem nimic și nu putem realiza nimic, dar ne putem dărui Domnului, oferindu-ne de bunăvoie Lui astăzi. Astăzi Domnul este în ziua războiului Său, căci El luptă în poporul Său pentru a învinge vrăjmașul, a-l respinge și a-l face să sufere pierderi.

Într-un sens spiritual, ne aflăm acum în ziua războiului lui Cristos și, pentru El, trebuie să fim o ofrandă voluntară, o ofrandă de bunăvoie (Lev. 22:18; Deut. 12:6). În timp ce Domnul luptă împotriva vrăjmașului, în timp ce trăim în ziua războiului Său, ne oferim de bunăvoie Lui, având o consacrare absolută față de Domnul.

Pe măsură ce trăim la împlinirea acestei epoci și vedem cum Dumnezeu aranjează în mod suveran situația lumii pentru a împlini profețiile referitoare la timpul celei de-a doua veniri a Sale, trebuie să avem o consacrare absolută față de Domnul pentru scopul Său.

Pentru Dumnezeu este ușor să rezolve situația exterioară și să aranjeze evenimente umane majore pentru a obține semnele care duc la întoarcerea Sa; ceea ce este necesar este cooperarea noastră interioară, consacrarea noastră absolută față de Domnul, pentru ca El să câștige armata care luptă pentru El pe pământ astăzi.

Pentru a ne angaja în războiul spiritual pentru a învinge vrăjmașul lui Dumnezeu și a aduce împărăția lui Dumnezeu, avem nevoie de o consacrare absolută și completă față de Domnul. În ochii lui Dumnezeu, o astfel de consacrare este ceva ce ține de splendoare.

Pe măsură ce trăim la împlinirea acestei epoci, fie ca noi să ne oferim de bunăvoie Domnului pentru ca El să bea, să fie satisfăcut și împrospătat și fie ca noi să avem o consacrare absolută față de Domnul în ziua războiului Său.

Ce splendoare este pentru Dumnezeu să aibă multe persoane consacrate, nazireii de astăzi, cei care se oferă de bunăvoie Lui astăzi! Și ce onoare este pentru noi, credincioșii în Cristos, să avem o consacrare absolută față de Domnul, pur și simplu dăruindu-ne Lui pentru a aduce împărăția Lui astăzi și a învinge dușmanul lui Dumnezeu!

Doamne Isuse, suntem una cu Tine pe pământ pentru a continua lucrarea Ta victorioasă împotriva dușmanului Tău. Suntem în victoria Ta astăzi și vrem să perpetuăm victoria Ta asupra dușmanului. Aleluia, Cristos a biruit dușmanul și l-a distrus pe diavol pe cruce! Slavă Domnului, în Isus Cristos dușmanul nu are niciun teren și nicio oportunitate în nimic, ci mai degrabă, Cristos l-a distrus pe diavol și lucrările lui! Suntem una cu Tine astăzi, Doamne, și ne exersăm voința de a fi una cu voința Ta. Fie ca puterea lui Satan să fie înfrântă de puterea lui Dumnezeu! Fie ca inamicul să fie alungat și lucrarea lui să fie înlocuită de puterea lui Dumnezeu, astfel încât împărăția lui Dumnezeu să vină! Amin, Doamne, ne oferim de bunăvoie Ție astăzi! Chiar și în timp ce trăim la împlinirea acestei epoci, vrem să avem o consacrare absolută față de Domnul în ziua războiului Său. Suntem o ofrandă voluntară pentru Tine, o ofrandă de bunăvoie, pentru ca Tu să bei și să fii satisfăcut și înviorat! Aleluia, Isus Cristos este Domnul! Slavă Domnului, Cristos este cel victorios!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Having an Absolute Consecration to the Lord and Fighting the Spiritual Warfare, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema, Să trăim în realitatea împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 7 (Războiul spiritual pentru aducerea împărăției lui Dumnezeu și să trăim în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu) ziua 2, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Îl slujim pe Dumnezeu din dragoste și-i slujim pe alții cu Cristos, administrându-L pe Cristos altora

05/06/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, suntem slujitori ai lui Dumnezeu, cei care-L slujesc pe El; motivația noastră interioară este să-L iubim pe Domnul și folosim darul Domnului pentru a zidi biserica, slujindu-i pe alții cu Cristos și administrându-L pe Cristos ca har pentru ei, îngrijindu-ne de ei cu inima iubitoare și iertătoare a Tatălui.

Domnul Isus a venit ca Sclav al lui Dumnezeu pentru a ne sluji nouă și pentru a-L sluji pe Dumnezeu; El ne-a lăsat un model despre ce înseamnă să fii un sclav al lui Dumnezeu.

Astăzi învățăm să-L slujim pe Domnul și să-i slujim pe sfinți, mai întâi de toate iubindu-L pe Domnul și iubindu-ne unii pe alții, căci slujirea noastră este în dragoste și din dragoste.

Iar pe măsură ce Îl iubim pe Domnul și ne iubim unii pe alții, ne exersăm duhul și căutăm să fim umpluți cu Duhul, astfel încât să putem avea ceva din Duhul pentru a le administra altora.

Singura cale prin care putem să-i slujim pe alții este să le administrăm ceva din Cristos. Fiecare dintre noi a primit niște daruri spirituale de la Domnul; aceste daruri nu sunt talente sau abilități naturale, ci o capacitate spirituală pe care Domnul a dat-o fiecărui membru al Trupului.

Pe măsură ce ne exersăm duhul și Îl savurăm pe Domnul, Îl experimentăm și cooperăm cu El în viața noastră de zi cu zi, ne dezvoltăm darurile spirituale și le folosim pentru zidirea Trupului.

Însă dacă suntem leneși, dacă „ne îngropăm talantul” așa cum a făcut sclavul nefolositor și leneș din Matei 25, nu vom fi răsplătiți de Domnul.

S-ar putea să fim astăzi în viața de biserică și să vedem cutare frate sau cutare soră slujindu-L pe Domnul și păstorindu-i pe cei noi și ne-am putea întreba de ce nu slujim și noi sau de ce nu-i păstorim pe alții.

Funcția noastră nu este prin numirea din partea altora; este determinată de măsura darului lui Cristos și de cooperarea noastră. Cu cât Îl savurăm mai mult pe Cristos ca har, cu atât capacitatea noastră va crește.

Cu cât ne exersăm mai mult duhul pentru a-L savura pe Domnul și a ne împărtăși din bogățiile Sale în cuvântul Său, cu atât vom avea mai mult ceva de împărtășit cu alții pentru a-i administra pe Cristos altora.

Dar dacă nu suntem sârguincioși să-L contactăm pe Domnul, să fim în cuvântul Său și să ne împărtășim din bogățiile Sale, nu vom avea prea multe de oferit altora și s-ar putea să nu avem nici măcar o tragere de inimă pentru a-L sluji pe Domnul și pe sfinți.

Noi, cei care credem în Cristos, am fost mântuiți pentru a sluji; Cel care ne-a mântuit este Sclavul lui Dumnezeu și El Se reproduce în noi pentru ca noi să fim sclavi ai Domnului și ai sfinților.

Petru, Pavel, Ioan și apostolii au fost sclavi ai lui Dumnezeu și slujitori ai sfinților, căutând să-L administreze pe Cristos sfinților pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos. Suntem și noi la fel astăzi.

Îl slujim pe Domnul din dragoste pentru El, luându-L ca sursă și coordonându-ne cu membrele Trupului

Motivul interior al slujirii Domnului de către noi nu este datoria sau necesitatea; este dragostea noastră pentru El. Când Îl vedem pe Domnul, când Îl savurăm pe El și când ne deschidem către El și avem părtășie cu El, suntem atrași de El și Îl iubim.

Asemenea sclavului din Exod 21:5, vom dori să nu părăsim casa Sa, ci să rămânem robii Lui, căci Îl iubim pe Domnul și Stăpânul nostru. Îl slujim pe Domnul nu din cauza datoriei sau a necesității; Îi slujim pentru că Îl iubim.

În aspectul vieții, suntem fecioare care Îl iubesc pe Domnul și trăiesc pentru Domnul; în aspectul slujirii, suntem robi care Îl slujesc pe Domnul.

Îl putem sluji pe Domnul doar pentru că Îl iubim, căci motivul nostru interior pentru a-L sluji pe Domnul este dragostea noastră pentru El.

Însă atunci când pierdem dragostea noastră dintâi pentru Domnul, indiferent cât de mult Îl slujim pe Domnul, El nu este fericit cu noi, căci doar slujirea care vine din dragostea noastră pentru El contează înaintea Sa (Apocalipsa 2:4-5).

Biserica din Laodiceea a avut multă slujire și osteneală pentru Domnul, dar ei și-au pierdut dragostea dintâi; prin urmare, Domnul le-a cerut să se pocăiască și să se întoarcă la faptele dintâi care rezultă din dragostea dintâi.

Fie ca noi să ne pocăim înaintea Domnului iar și iar, permițându-I să strălucească asupra faptului că suntem căldicei și a lipsei noastre de dragoste față de El și fie ca noi să-L lăsăm pe Domnul să ne infuzeze cu Sine Însuși ca dragoste.

Când Îl iubim pe Domnul, Îi slujim cu credință și dragoste, căci în slujirea noastră către El, Îi oferim dragostea noastră.

În Ioan 21 vedem cum Domnul Isus a venit să vorbească cu Petru și să-i recâștige dragostea față de Domnul; Petru credea că Îl iubește pe Domnul, dar dragostea lui era atât de slabă încât s-a lepădat de El de trei ori.

Așadar, Domnul a venit să-i recâștige și să-i restaureze dragostea pentru Domnul și, din această dragoste, el putea să-L slujească pe Domnul.

Domnul ne întreabă pur și simplu astăzi: Mă iubești tu pe Mine? Dacă Îl iubim pe Domnul, vom păstori oile Lui, vom îngriji turma Lui și vom hrăni mieii Lui.

Slujirea Domnului de către noi ar trebui să pornească întotdeauna de la El ca sursă a binecuvântării, să fie prin El ca mijloc și putere și să fie pentru El spre gloria Lui (Romani 11:36; Numeri 18:1).

Pentru că Îl iubim pe Domnul, Îl luăm ca sursă; nu aducem propriul nostru zel, focul nostru făcut de noi înșine, ci Îl slujim cu focul de pe altar, focul și zelul Domnului.

Nu facem nimic de unii singuri, de la noi înșine sau pentru noi înșine; orice am face, facem din El, prin El și pentru El.

Poate că predicăm Evanghelia, vizităm un sfânt inactiv sau păstorim niște sfinți care sunt mai slabi în credință – toate acestea vin din El ca sursă și sunt pentru El.

Aceasta înseamnă că nu mergem să vizităm pe cineva pur și simplu pentru că trebuie sau pentru că nu am mai văzut acea persoană de mult timp; ne consultăm cu Domnul și, chiar dacă auzim că acea persoană are mare nevoie, depindem de Domnul în toate lucrurile.

Și Îl slujim pe Domnul cu toată ființa noastră, conform sfatului lui Dumnezeu, coordonându-ne cu membrele Trupului lui Cristos, căci slujirea noastră este în Trup și pentru Trup (Romani 12:1-2, 11; Faptele Apostolilor 13:36; 1 Corinteni 12:14-22).

Practic, depindem de Domnul la fel cum depindem de membrele Trupului.

Pe de o parte, Îl contactăm pe Domnul și facem toate lucrurile una cu El și din El; pe de altă parte, ne îndeplinim slujba în coordonare cu Trupul. Nu facem lucrurile independent sau în mod individualistic.

Există printre noi tendința ca, cu cât înaintăm în viața de biserică, cu atât știm mai mult cum să facem una și alta, știm cum să păstorim și știm cum să avem grijă de ceilalți, astfel încât să nu depindem de Domnul sau de Trup.

Pur și simplu ne obișnuim și câștigăm experiență, astfel încât s-ar putea să nu avem nevoie atât de mult de Domnul sau de Trup. O, Doamne!

Fie ca niciodată să nu fim într-o astfel de situație și fie ca niciodată să nu gândim în felul acesta; fie ca niciodată să nu devenim un lucrător independent.

Fie ca niciodată să nu luăm decizii de unii singuri sau să nu facem lucruri în noi înșine și de unii singuri.

Trebuie să fim uniți și să ne coordonăm împreună, fără să avem încredere în noi înșine pentru a îndeplini lucrarea Domnului, ci să rămânem în slujirea Domnului într-un mod coordonat.

Doamne Isuse, Te iubim și vrem să Te slujim! Amin, Doamne, motivul nostru interior pentru a Te sluji și pentru a-i sluji pe sfinți este că Te iubim! Tu ne-ai iubit, Te-ai jertfit pentru noi și ne-ai împărtășit dragostea Ta; noi Te iubim și Te slujim din dragoste față de Tine! Te luăm ca sursă a binecuvântării. Fie ca slujirea noastră să vină de la Tine și să fie prin Tine ca mijloc și putere. Fie ca servirea noastră adusă lui Dumnezeu să fie spre gloria Ta! Amin, Doamne, nu vrem să facem nimic în noi înșine, prin noi înșine sau pentru noi înșine în slujirea Ta. Pur și simplu vrem să fim una cu Tine, depinzând de Tine în toată slujirea noastră. O, Doamne, vrem să Te slujim conform sfatului lui Dumnezeu, coordonându-ne cu membrele Trupului. Salvează-ne de la a sluji într-un mod individualist. Fie ca noi să rămânem în părtășie și coordonare cu sfinții pe care i-ai pus alături de noi, ca să putem sluji în Trup și pentru Trup! Doamne, Te iubim, depindem de Tine și depindem de Trup în slujirea noastră adusă Ție!

Îi slujim pe alții cu Cristos și-L administrăm pe Cristos ca har altora

Există multe aspecte ale slujirii noastre aduse Domnului, iar unul dintre ele este văzut în Matei 24:45; Domnul ne-a pus în casa Lui ca să le dăm altora hrană la timpul potrivit.

El ne-a dat fiecăruia dintre noi un dar pentru a zidi biserica, slujindu-i pe alții cu Cristos și administrându-L pe Cristos ca har lor (Matei 25:27; 1 Petru 4:10; Coloseni 1:7; 4:12).

Fiecare dintre noi are un dar dat de Domnul; acest dar nu este o abilitate naturală de a vorbi sau un talent de a face una sau alta în ființa noastră naturală, ci un dar spiritual. Ni s-a dat darul de a vorbi în numele Domnului din savurarea Lui de către noi.

Nu ar trebui să acceptăm minciuna vrăjmașului conform căreia doar prezbiterii, frații slujitori și sfinții dăruiți pot funcționa vorbind în numele Domnului, dar noi nu o facem, deoarece suntem ca un „cartofior mic” fără niciun dar de a vorbi elocvent etc.

Mai degrabă, fie ca noi să ne bazăm pe cuvântul Domnului din Matei 25, unde El ne spune că fiecăruia dintre noi i s-a dat cel puțin un talant și avem darul spiritual pentru însărcinarea noastră de la Domnul.

Domnul ne-a dat două categorii de lucruri: bunurile Sale (biserica cu toți credincioșii) și talanții, darurile spirituale. Fiecare dintre noi are un dar de la Domnul și trebuie să practicăm zilnic savurarea Domnului pentru a ne cultiva darul, a ne dezvolta darul și a ne exersa darul.

Trebuie să slujim ca preoți lucrători ai Evangheliei lui Dumnezeu, mântuindu-i pe păcătoși pentru a-i oferi lui Dumnezeu ca sacrificii acceptabile și, în cele din urmă, a-i prezenta pe deplin maturi în Cristos (Romani 15:16; 12:1; Coloseni 1:28).

Îl slujim pe Domnul folosind darul Domnului, slujindu-i pe alții cu Cristos, ajutându-i mai întâi să fie mântuiți prin Evanghelie și apoi păstorindu-i și perfecționându-i până când îi putem prezenta pe deplin maturi în Cristos.

Trebuie să le oferim altora pe Cristos ca hrană spirituală la timpul potrivit (Matei 24:25).

Cum putem da hrană altora dacă noi înșine nu avem suficientă hrană? Trebuie să-L contactăm zilnic pe Domnul, să-L savurăm în Cuvânt și să obținem hrana spirituală, hrana de care avem nevoie și chiar o porție suplimentară de hrană spirituală pentru a o da și altora.

Așa cum mamele știu cum să gătească alimentele pentru a oferi hrană excelentă familiei lor, tot așa trebuie să învățăm să gătim alimentele spirituale din cuvântul lui Dumnezeu și să cooperăm cu Domnul în viața noastră de zi cu zi, astfel încât să putem da și altora hrană la momentul potrivit.

Trebuie să-L vorbim pe Cristos la tot felul de oameni zilnic, la timp și nela timp (Faptele Apostolilor 5:42; 8:4; 2 Timotei 4:2). La timp și nela timp, trebuie să ne exersăm să vorbim în numele Domnului.

Iar când venim la adunările bisericii, trebuie să ne străduim cu disperare să ne formăm obiceiul de a vorbi în adunări (1 Corinteni 14:26, 4-5, 12, 31). Vorbim în adunări nu pentru a arăta altora ceea ce știm și cât citim din Cuvânt în timpul săptămânii; din contră, vorbim pentru zidirea bisericii.

Când ne întâlnim, acesta este un timp potrivit în care putem vorbi în numele Domnului și să-L vorbim pe Domnul întru alții.

S-ar putea să credem că nu știm să vorbim atât de bine sau ne putem compara cu fratele Cutare sau cu sora Cutare; totuși, indiferent cât de mult ne bâlbâim în vorbire și cât de mult uităm ce să spunem, trebuie să exersăm pentru a le da altora hrană.

Aceasta înseamnă că trebuie să luăm zilnic calea ostenelii asura cuvântului Domnului pentru a obține bogățiile lui Cristos și trebuie să-L experimentăm pe Cristos, astfel încât aceste bogății să poată fi introduse în ființa noastră.

Nu putem lua doar “o cafea și o gogoașă la micul dejun”; trebuie să învățăm să mâncăm un mic dejun spiritual sănătos, astfel încât să putem fi creștini sănătoși care au ceva din Cristos pentru a le administra și altora.

Trebuie să fim sârguincioși să-L căutăm pe Domnul în cuvântul Său, astfel încât să putem pregăti și servi mâncare bună atunci când venim la întâlnirile bisericii.

Când venim la întâlnirea de la Masa Domnului, la întâlnirea de rugăciune și la întâlnirile de casă, trebuie să avem ceva din Cristos pregătit și gata pentru a le administra altora pentru a fi alimentați. Așa Îl slujim pe Domnul, dând hrană celor din casa Lui la timpul potrivit.

Timpul întâlnirii este unul dintre momentele potrivite pentru a le da hrană altora.

Trebuie să avem grijă de oameni cu inima iubitoare și iertătoare a Tatălui nostru Dumnezeu și cu duhul păstoritor și căutător al Mântuitorului nostru Cristos (Ioan 21:15-17; 1 Corinteni 12:31b; 13:4-8, 13).

Cea mai bună cale, cea mai excelentă cale pentru noi de a fi orice și de a face orice pentru zidirea Trupului lui Cristos, este dragostea.

În primul rând, motivul slujirii noastre este dragostea noastră pentru Domnul și, în final, și pe tot parcursul slujirii noastre, trebuie să avem grijă de oameni cu inima iubitoare și iertătoare a Domnului.

Fie ca noi toți să alegem cea mai excelentă cale de a sluji, de a face orice și de a fi orice în viața bisericii pentru zidirea bisericii. Fie ca noi să alegem calea dragostei atunci când facem orice în biserică.

Doamne Isuse, vrem să folosim darul spiritual pe care ni l-ai dat pentru a zidi biserica astăzi! Amin, Doamne, vrem să-i slujim pe alții cu Cristos și să-L administrăm pe Cristos ca har lor. Aleluia, fiecare dintre noi are un dar spiritual dat de Domnul și ne putem dezvolta darul petrecând timp cu Domnul pentru a-L savura pe El și a-L câștiga! Amin, Doamne, ne dăm Ție pentru a sluji ca preoți lucrători ai evangheliei lui Dumnezeu, mântuindu-i pe păcătoși pentru a-i oferi lui Dumnezeu ca jertfe acceptabile! Te iubim, Doamne, și vrem să Te slujim și să-i slujim pe sfinți cu inima iubitoare și iertătoare a Tatălui, astfel încât să-i putem prezenta pe cei aflați în grija noastră pe deplin crescuți în Cristos! Venim la Tine, Doamne, și vrem să Te savurăm și să obținem hrană spirituală de la Tine. Vrem să le oferim altora pe Cristos ca hrană spirituală la timpul potrivit. Amin, Doamne, fie ca toți să ne dezvoltăm obiceiul de a vorbi pentru Tine și de a Te vorbi în întâlniri! Fie ca noi să cooperăm cu Tine pentru a-L vorbi pe Cristos la tot felul de oameni zilnic, la timp și nela timp! Fă-ne robi credincioși și prudenți ai lui Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Serve God out of Love and Serve Others with Christ by Ministering Christ to them, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema, Să trăim în realitatea împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 6 (Să fim veghetori în viață și credincioși în slujire) ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să trăim o viață de plătire a prețului pentru a avea umplerea cu Duhul Sfânt în sufletul nostru

02/06/2025 by Credincios in Cristos 4 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să plătim prețul zilnic pentru a cumpăra o porție suplimentară de ulei, o porție suplimentară de Duh, în vasul nostru; trebuie să fim umpluți cu Duhul Sfânt în sufletul nostru plătind prețul pentru a avea umplerea cu Duhul Sfânt în fiecare parte a sufletului nostru.

În ochii Domnului, suntem ca niște fecioare caste care așteaptă venirea Sa; El este Mirele nostru și noi suntem mireasa Sa. El ne-a captivat, ne-a captivat și acum suntem iubitorii Lui, chiar căutătorii Săi iubitori.

În timp ce așteptăm venirea iubitului nostru Domn Isus, avem două lucruri: o lampă și un vas. Lampa noastră este duhul nostru locuit și contopit cu Duhul Sfânt, iar Duhul arde în duhul nostru pentru a ne menține aprinși înaintea Domnului.

Slavă Domnului, duhul nostru este lampa lui Iehova, iar Duhul este cu duhul nostru, arzând în noi ca flacăra sfântă!

Însă avem și un vas, care este sufletul nostru. Avem ulei în duhul nostru și, atunci când ne exersăm duhul, viața divină din noi arde. Acest lucru este minunat. Dar avem nevoie și de o porție de ulei în sufletul nostru, în vasul nostru.

Când Domnul se va întoarce, trebuie să avem nu doar ulei în duhul nostru, ci și mai mult, trebuie să avem umplerea cu Duhul Sfânt în sufletul nostru. Prin regenerare, avem Duhul divin care vine în duhul nostru pentru a locui în duhul nostru, a se contopi cu duhul nostru și a ne satura duhul.

Duhul nostru este acum un duh contopit, căci Duhul Sfânt și duhul nostru sunt contopite ca unul singur.

Dar cum rămâne cu sufletul nostru? Cum rămâne cu mintea noastră cu gândurile și opiniile ei, cu emoțiile noastre, cu sentimentele și dorințele noastre și cu voința noastră cu deciziile ei?

De multe ori, noi, fiind credincioși în Cristos, descoperim că, dacă nu ne exersăm duhul pentru a rămâne în contact cu Domnul zi de zi, chiar și clipă de clipă, gândim la fel cum gândesc oamenii din lume, dorim aceleași lucruri și ei, iar deciziile noastre sunt în și pentru noi înșine, nu în Domnul.

Trebuie să fim înnoiți în mintea noastră, echilibrați în emoțiile noastre și supuși în voința noastră. Trebuie să permitem Duhului din duhul nostru să se răspândească în mintea, emoțiile și voința noastră pentru a satura fiecare parte a ființei noastre interioare.

Aceasta înseamnă că trebuie să plătim prețul zi de zi pentru a căuta umplerea cu Duhul Sfânt nu numai în duhul nostru, ci și mai mult, în sufletul nostru. În fiecare zi trebuie să câștigăm o porțiune suplimentară din Cristos în sufletul nostru, dăruindu-ne Domnului pentru a fi înnoiți în mintea noastră prin cuvântul Său, a fi echilibrați în emoțiile noastre și supuși în voința noastră.

Fie ca Duhul să se răspândească în fiecare parte a ființei noastre interioare pentru a ne satura și a ne umple cu uleiul divin puțin mai mult astăzi!

Să plătim prețul pentru a avea umplerea cu Duhul Sfânt în sufletul nostru astăzi

Cuvântul „cumpără” din Matei 25:9 indică faptul că există un preț de plătit pentru a obține porția suplimentară de ulei în vasul nostru.

Când Domnul Isus ca Mire a venit, cele zece fecioare din Matei 25 s-au pregătit să intre la ospățul de nuntă, dar cinci dintre ele au fost nechibzuite, căci nu au plătit prețul pentru a avea o porție suplimentară de ulei în vasele lor împreună cu candelele lor.

Așa că le-au cerut celor prudente să le dea puțin din uleiul lor; însă, cele prudente le-au spus că nu pot face acest lucru, ci mai degrabă să meargă să cumpere uleiul.

Noi, credincioșii în Cristos, trebuie să plătim prețul pentru a avea umplerea cu Duhul Sfânt în sufletul nostru astăzi, altfel, când Domnul se va întoarce și nu vom avea această porție suplimentară de ulei, va trebui să mergem și să plătim un preț mai mare atunci. O, Doamne!

Nimeni nu poate cumpăra uleiul pentru noi; nimeni nu-L poate mânca pe Domnul pentru noi, nimeni nu poate fi umplut cu Duhul Sfânt în sufletul său pentru noi – trebuie să facem asta singuri.

Acest lucru arată că există un preț de plătit pentru a avea umplerea cu Duhul Sfânt în sufletul nostru. Costul pe care trebuie să-l plătim include lucruri precum renunțarea la lume, tratarea sinelui, iubirea Domnului mai presus de orice și socotirea tuturor lucrurilor ca o pierdere pentru Cristos.

Dacă suntem dispuși să plătim prețul astăzi, vom câștiga umplerea cu Duhul Sfânt în sufletul nostru; totuși, dacă nu plătim prețul astăzi, va trebui să-l plătim după ce vom învia (vezi Apocalipsa 3:18; 2 Corinteni 5:10).

Poate că ne iubim frații și surorile, iar ei ne pot iubi pe noi, dar niciunul dintre ei nu poate cumpăra uleiul pentru noi. Uleiul nu poate fi împărțit; trebuie cumpărat personal de fiecare dintre noi.

Mântuirea Domnului este gratuită, veșnic gratuită, iar atunci când suntem mântuiți, suntem mântuiți veșnic. Nu trebuie să facem nimic în această privință decât să credem în Domnul Isus și să-L primim.

Însă există un preț de plătit dacă vrem să câștigăm împărăția. Pentru ca noi să moștenim împărăția cerurilor ca răsplată, există un preț de plătit astăzi. Umplerea cu Duhul Sfânt are un preț, cum ar fi renunțarea la lume, tratarea sinelui, iubirea Domnului mai presus de toate și socotirea tuturor lucrurilor ca o pierdere pentru Cristos.

În timp ce trăim astăzi la finalizarea epocii, câștigarea uleiului necesită să plătim un preț. Mai ales că trăim în orașul, țara și pe continentul unde care trăim, nu există o cale rapidă de a câștiga Duhul și nici o scurtătură către acesta; trebuie să fim dispuși să plătim prețul.

Astăzi trăim în lumea cuptoarelor cu microunde sau a mâncării instant și mulți oameni nu plătesc prețul pentru a-și cultiva și prepara mâncarea, ci, dimpotrivă, își doresc totul chiar acum, imediat.

Dar acest lucru nu se poate face cu plătirea prețului. Pentru a câștiga împărăția ca răsplată, pentru a intra la ospățul nunții Mielului, trebuie să plătim un preț. A plăti un preț implică un sacrificiu. Ce am sacrificat pentru Domnul? Cât am sacrificat? Cât am avut și la ce am renunțat pentru Domnul?

A plăti prețul este împotriva omului nostru natural, căruia îi plac lucrurile rapide. Toți avem Duhul Sfânt în duhul nostru regenerat (2 Timotei 4:22; Romani 8:16; 1 Corinteni 6:17), dar trebuie să plătim prețul pentru a câștiga umplerea cu Duhul Sfânt în sufletul nostru.

Este foarte bine ca să ne exersăm zilnic duhul pentru a-L contacta pe Domnul, dar, în același timp, trebuie să-I dăm Domnului terenul în ființa noastră interioară pentru a crește în noi, a se răspândi în noi și a Se adăuga nouă, cu prețul pierderii vieții sufletești, a renunțării la lume, a iubirii Domnului mai presus de toate și trata sinele.

Este bine să venim la Domnul în rugăciune cu privire la acest lucru nu doar o dată, ci pe tot parcursul zilei, spunându-I:

Doamne Isuse, vrem să plătim prețul pentru a cumpăra uleiul, astfel încât să putem câștiga o porție suplimentară de Duh în vasul nostru, sufletul nostru. Ne deschidem Ție, Doamne dragă. Ne deschidem cât de mult putem. Întărește-ne în omul nostru lăuntric, pentru ca Cristos să-Și facă domiciliul adânc în inima noastră. Amin, Doamne Isuse, ne exersăm duhul pentru a Te contacta și Îți permitem să Te răspândești ca Duh din duhul nostru în mintea, emoția și voința noastră. Saturează-ne sufletul cu Tine Însuți. Vrem să plătim prețul pentru a avea umplerea Duhului Sfânt astăzi! Amin, Doamne, umple vasul nostru! Ne deschidem vasul Ție! Nu vrem să avem nicio parte a vasului nostru închisă pentru Tine. Fie ca noi să fim dispuși să plătim prețul pentru a cumpăra uleiul în această epocă, astfel încât, la întoarcerea Ta, să avem o porție suplimentară de ulei în vasul nostru! Doamne Isuse, Te iubim! Renunțăm cu bucurie la lume și la lucrurile ei pentru a putea câștiga mai mult din Tine! Socotim toate lucrurile o pierdere pentru excelența cunoașterii lui Cristos! Amin, Doamne, vrem să fim umpluți cu Duhul astăzi!

Nevoia noastră este să câștigăm mai mult din Duh și să trăim o viață de cumpărare a porției suplimentare a Duhului pentru a ne satura întreaga ființă

Dacă citim porțiunea din Matei 25:1-6 și Domnul are o cale să strălucească asupra noastră, vom realiza că este mai bine ca noi să plătim prețul astăzi pentru a câștiga porția suplimentară a Duhului în sufletul nostru decât să o facem după înviere.

Nevoia noastră urgentă astăzi este să câștigăm mai mult din Duhul Sfânt ca finalizare a Dumnezeului Triunic procesat în vasul nostru (Matei 25:9). Nevoia noastră este să trăim o viață de cumpărare a unei porții suplimentare din Duh pentru a ne satura întreaga ființă.

Aceasta înseamnă să fim veghetori în viață: înseamnă să fim întotdeauna pregătiți și dispuși să plătim prețul pentru a cumpăra uleiul.

În mod implicit, prin însăși natura noastră, nu suntem înclinați să plătim prețul pentru a câștiga mai mult din Cristos; mai degrabă, vrem să ne păstrăm viața sufletească, să ne exprimăm sinele și să trăim în carne.

Dar atunci când ne exersăm duhul și Îi permitem Domnului să ne întărească cu putere în duhul nostru cu Duhul Său, putem fi puternici în omul nostru lăuntric pentru a plăti prețul de a avea umplerea cu Duhul Sfânt astăzi.

În Daniel 5:27 vedem povestea regelui Belșațar, care sărbătoarea, mânca, bea și se deda poftei sale, veselindu-se, chiar folosind vasele din templul lui Dumnezeu pentru băutura lui. Apoi a apărut o mână și a scris niște litere pe perete, ceea ce înseamnă: „Ai fost cântărit și ai fost găsit ușor”.

El se bucura, era un împărat care avea totul și se răsfăța cu toate aceste lucruri în culmea bucuriei sale, dar a fost pus pe un cântar și a fost găsit ușor, fără greutate. Nu cântărea atât de mult înaintea lui Dumnezeu. În exterior părea că are totul, dar în cântarul lui Dumnezeu, cântărea foarte puțin. O, Doamne.

Cât cântărim noi înaintea Domnului? Avem greutate înaintea Sa? Care este greutatea noastră spirituală, greutatea noastră spirituală? Cât ulei avem în vasul nostru?

Așa cum a spus Pavel în 2 Corinteni 5:10, cu toții ne vom înfățișa într-o zi înaintea scaunului de judecată al lui Cristos și va trebui să răspundem Domnului cu privire la lucrurile pe care le-am făcut în trupul nostru.

Va trebui să-I dăm socoteală despre cum ne-am dus viața creștină, cum ne-am ocupat de slujirea creștină și cât de mult Duh am câștigat în sufletul nostru. O, Doamne! Domnul ne va cântări într-o zi în balanța Sa; câtă greutate avem înaintea Domnului?

Trebuie să plătim prețul pentru a câștiga uleiul. Astăzi încă mai avem timp. Suntem în timp, suntem încă vii astăzi, iar Domnul încă Își amână venirea; încă mai avem timp, dar nu avem timp de pierdut.

Fie ca să ne vedem nevoia urgentă de a trăi o viață de plătire a prețului pentru a cumpăra porția suplimentară de Duh în sufletul nostru. Fie ca să nu așteptăm sau să amânăm plata prețului, spunând că o vom face mai târziu, când lucrurile din lume se vor înrăutăți și semnele venirii Domnului vor fi mai clare. O, Doamne.

Fie ca să ne menținem lampa aprinsă în fiecare zi exersându-ne duhul pentru a-L contacta pe Domnul. Fie ca noi să plătim prețul pentru a avea umplerea cu Duhul Sfânt în vasul nostru, fiind în cuvântul lui Dumnezeu și renunțând la sine, renunțând la lume și iubindu-L pe Domnul cu cea mai bună dragoste.

Încă mai avem timp. Fie ca noi să nu ne pierdem timpul astăzi. Dacă nu plătim micul preț pe care trebuie să-l plătim astăzi, va trebui să plătim un preț mai mare în epoca următoare.

Pe de o parte, trebuie să mergem mai departe zi de zi în viața noastră obișnuită și să trăim o viață de zi cu zi sub distribuirea divină. Pe de altă parte, trebuie să plătim prețul pentru a fi sub vorbirea Domnului, participând la întâlnirile bisericii și la conferințe și instruiri unde Domnul ni se dezvăluie.

Din păcate, suntem mai dispuși să plătim prețul pentru a vizita obiectivele turistice decât pentru a merge la o conferință și s-ar putea să fim mai dispuși să ne vizionăm la nesfârșit pe telefoane ore în șir decât să petrecem zece minute în rugăciune înaintea Domnului.

Fie ca noi să fim dispuși să plătim prețul în fiecare zi, chiar și în orice situație, pentru a câștiga umplerea cu Duhul Sfânt. Când ne trezim dimineața, trebuie să plătim prețul de a ne trezi puțin mai devreme pentru a petrece puțin timp cu Domnul și a-I permite să strălucească asupra noastră și să Se adauge la noi (Efeseni 5:17-19).

Dacă nu plătim prețul de a ne mărturisi păcatele, de a petrece timp cu Domnul și de a-L iubi pe Domnul cu prețul pierderii vieții noastre sufletești, al renegării sinelui și al neiubirii lumii, atunci nu putem câștiga mai mult din Cristos.

Mulți dintre noi ne iubim patul dimineața mai mult decât Îl iubim pe Domnul. De-a lungul zilei iubim multe lucruri și ne place să petrecem timp făcând multe lucruri, dar se pare că nu avem timp să fim împreună cu Domnul.

Fie ca noi să venim zilnic la Domnul și să plătim prețul pentru a cumpăra porția suplimentară de Duh în vasul nostru. Fie ca noi să veghem toată ziua, rugându-ne să fim umpluți cu Duhul în sufletul nostru.

Și fie ca noi să venim la cuvântul Domnului și să petrecem timp pentru a avea părtășie cu El, astfel încât El să poată adăuga mai mult din Sine în noi și să înlăture orice nu este de la El.

Ceea ce câștigăm nu este doar mai multă cunoaștere despre Dumnezeu, ci mai mult din Dumnezeu în Cristos ca Duh în sufletul nostru.

Doamne Isuse, arată-ne nevoia noastră urgentă de a câștiga mai mult din Duhul Tău în sufletul nostru astăzi! Amin, Doamne, fă-ne dispuși să plătim prețul pentru a avea umplerea cu Duhul Sfânt în sufletul nostru! Salvează-ne de a nu ne deschide către Tine. Salvează-ne de a nu coopera cu Tine astăzi. Fie ca Noi să-Ți permitem să ne saturezi mintea, emoțiile și voința cu duhul Tău. Amin, Doamne, vrem să trăim o viață în care cumpărăm o porțiune suplimentară de Duh pentru a ne satura întreaga ființă! Fie ca să plătim micul preț pe care trebuie să-l plătim astăzi pentru a câștiga porțiunea suplimentară de Duh în sufletul nostru! O, Doamne, Îți oferim timpul nostru dimineața: vrem să petrecem timp cu Tine pentru a Te câștiga! Vrem să rămânem în părtășie cu Tine pe tot parcursul zilei și ne-am stabilit momente de rugăciune pentru a absorbi mai mult din bogățiile Tale. Strălucește asupra noastră, Doamne, și arată-ne ce Te înlocuiește în ființa noastră. Arată-ne ce iubim mai mult decât Tine. Te alegem pe Tine. Alegem să fim saturați cu Duhul. Amin, Doamne, alegem să fim umpluți cu Duhul astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Live a Life of Paying the Price to have the Filling of the Holy Spirit in our Soul, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema, Să trăim în realitatea împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 6 (Să fim veghetori în viață și credincioși în slujire) ziua 2, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să fim fecioare prudente care căutăm să fim umpluți cu Duhul în sufletele noastre, vasele noastre

01/06/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

În calitate de credincioși în Cristos și oameni ai împărăției, suntem atât fecioare care Îl iubesc pe Domnul și suntem umpluți cu El pentru a aștepta întoarcerea Sa, cât și sclavi credincioși care Îi slujesc astăzi; ca fecioare prudente, vrem să avem Duhul nu doar în duhul nostru (lampa noastră), ci și mai mult, să câștigăm Duhul în sufletul nostru și să fim umpluți cu Duhul în sufletul nostru (vasul nostru). Amin!

Săptămâna aceasta venim la subiectul „Să fim veghetori în viață și credincioși în slujire”, bazat pe Matei 25. Pe măsură ce considerăm cu rugăciune subiectul trăirii în realitatea împărăției lui Dumnezeu în viața de biserică, trebuie să ne dăm seama că avem aceste două aspecte înaintea Domnului.

În aspectul vieții și trăirii noastre, suntem fecioare care Îl iubesc pe Domnul, suntem umpluți cu El și așteptăm întoarcerea Lui în dragoste, pentru a putea intra la ospățul de nuntă. În aspectul slujirii noastre, suntem robi ai lui Dumnezeu, slujindu-I în mod credincios astăzi, dând hrană sfinților la timpul potrivit și netratându-i în mod rău pe frații noștri în credință.

În Matei 24-25 vedem manifestarea împărăției cerurilor. În perspectiva împărăției lui Dumnezeu în manifestarea ei, pe măsură ce învățăm să trăim în realitatea împărăției astăzi, trebuie să fim veghetori în viață și credincioși în slujire, astfel încât să putem fi aduși în manifestarea împărăției din epoca viitoare.

Dacă suntem cei veghetori în viață și credincioși în slujire, având dublul statut de fecioare și robi ai Domnului, vom fi aduși în manifestarea împărăției.

Pe de o parte, suntem fecioare care am fost logodite și căsătorite cu Domnul, așa că trebuie să-L iubim, să creștem în viață și să-L câștigăm ca uleiul nu numai în lampa noastră, ci și mai mult, în vasul nostru.

Pe de altă parte, suntem robi ai Domnului și, ca robi, trebuie să-I slujim cu credință, chiar să învățăm să le administrăm hrană membrilor casei lui Dumnezeu la momentul potrivit, să nu-i tratăm rău, ci să ne îngrijim de ei conform lui Dumnezeu.

Nu putem avea una fără cealaltă, chiar dacă l-am putea prefera un aspect și nu-l putem prefera pe celălalt. Unii ar putea prefera să-L iubească pur și simplu pe Domnul și să-L câștige ca viață și se concentrează asupra acestui lucru la maximum. Dar s-ar putea să nu acorde o atenție adecvată slujirii lor.

În mod similar, unii credincioși pot fi destul de fervenți, zeloși și sârguincioși în slujirea Domnului și în a face multe lucruri pentru El, dar neglijează aspectul iubirii Domnului și al creșterii în viață.

Noi, credincioșii în Cristos, trebuie să fim atât fecioare care Îl iubesc pe Domnul și cresc în viață, cât și robi ai lui Dumnezeu care Îl slujesc în duh în casa lui Dumnezeu.

De fapt, savurarea noastră de Cristos și creșterea în viață sunt pentru slujirea noastră, căci viața pe care o câștigăm de la Domnul este pentru ca noi să-L administrăm pe Cristos altora pentru clădirea lui Dumnezeu.

Iar slujirea noastră nu este doar pentru a-L sluji pe Domnul; slujirea noastră trebuie să fie plină de viață, bazată pe viață și pe viață care împarte.

Suntem ca niște fecioare pure care poartă mărturia Domnului în epoca întunecată și merg să-L întâlnească pe Domnul

Matei 25:1-4 ne arată că noi, credincioșii în Cristos, suntem ca niște fecioare pure care își iau lămpile și merg să-L întâmpine pe Cristos, Mirele. Fecioarele îi semnifică pe credincioșii în Cristos priviți din perspectiva vieții (2 Corinteni 11:2).

Noi toți, fie frați sau surori în Cristos, suntem fecioare logodite cu Cristos. Suntem partenera lui Cristos, mireasa Sa. Avem o relație intimă cu Cristos și Îl contactăm zilnic, ne deschidem către El și Îl iubim.

Poporul împărăției, credincioșii în Cristos, sunt ca niște fecioare pure. Ca atare, ei poartă mărturia Domnului în epoca întunecată și ies din lume să-L întâlnească pe Domnul.

Ca fecioare pure care Îl iubesc pe Domnul și căută să-L câștigăm mai mult, nu avem arme de luptă sau unelte de lucru, ci lămpi unde Îl avem pe Domnul ca lumină și Duhul ca ulei și ținem cuvântul vieții spre mărturia Domnului.

A fi o fecioară pură nu este ceva ce are legătură cu munca, slujirea sau activitatea noastră; este ceva legat de viață. Da, există aspectul de a lucra pentru Domnul și de a-I sluji, dar în aspectul de a fi o fecioară pură, suntem logodiți cu Domnul, avem o relație de dragoste cu El și purtăm mărturia Sa.

Trăim astăzi într-o epocă întunecată și strălucim ca niște lumini în lume (Matei 5:14-16; Filipeni 2:15-16). Amin! Domnul ne spune în Matei 25 că trebuie să fim pregătiți și veghem la finalizarea epocii, la venirea împărăției, pentru a purta mărturia Domnului. Suntem fecioare pure care purtăm lampa, mărturia Domnului.

Privind în jurul nostru, ne dăm seama că epoca de astăzi este cea mai întunecată din toate epocile; este cea mai întunecată epocă, chiar înainte de zori. Simțim că trăim în ceasul cel mai întunecat și, în această epocă întunecată, Domnul are nevoie de o mărturie strălucitoare.

Oriunde ne-am afla, în orașul și la țară în care trăim, Domnul are nevoie de o mărturie strălucitoare; El are nevoie de fecioare pure care să poarte lampa ca mărturie a Sa. Domnul are nevoie de fecioare pure care să-L strălucească, să mărturisească pentru El și să-L exprime.

Lampa este foarte importantă, deoarece semnifică nevoia Domnului de mărturia Sa.

De asemenea, ca fecioare pure, ieșim din lume pentru a-L întâlni pe Domnul; nevoia nu este doar a Duhului care locuiește în noi, ci și mai mult, umplerea Duhului în vasul nostru. Trebuie să fim umpluți cu Duhul atât în duhul nostru (lampa noastră), cât și în sufletul nostru (vasul nostru).

Cum putem să-L strălucim pe Domnul? Cum putem fi pregătiți să mergem și să-L întâlnim pe Mire? Este prin a-L câștiga pe Domnul ca Duh în vasul nostru, în sufletul nostru.

Zi de zi trebuie să căutăm să câștigăm mai mult din Duhul. Pe măsură ce ne pregătim să mergem și să-L întâlnim pe Cristos, mirele, și pe măsură ce Îl strălucim altora astăzi, vrem să-L avem nu doar în lampa noastră, ci și mai mult, să-L câștigăm pe Cristos ca Duh, ca uleiul din vasul nostru.

Poate că trăim într-o țară cu un puternic fundal religios și un creștinism tradițional îndelungat, dar nevoia disperată este ca omul să câștige Duhul înviorător, Duhul dătător de viață, Duhul arzător, care să fie câștigat de om și să-l umple.

Astăzi suntem fecioare pure care Îl iubesc pe Domnul și sunt umpluți cu El, pregătindu-ne să mergem mai departe și să-L întâlnim și crescând în viață pentru a fi pregătiți pentru căsătoria noastră cu El.

Fie ca să nu ne vindem niciodată statutul de fecioare; chiar și în fața dușmanului suntem fecioare.

Doamne Isuse, dezvăluie-ne pentru a vedea că suntem ca niște fecioare pure care merg să Te întâlnească pe Tine, Mirele nostru! Amin, Doamne, Te iubim! Ne deschidem Ție. Vrem să creștem în viață zi de zi, astfel încât să putem ajunge la maturitate și să fim calificați să intrăm la ospățul de nuntă împreună cu Tine. Vrem să câștigăm mai mult din Tine în fiecare zi. Umple-ne lampa și chiar mai mult, umple-ne vasul! Fie ca fiecare zi să fie o zi în care să-L câștigăm pe Cristos ca Duh în vasul nostru. Strălucește în noi, Doamne, și strălucește prin noi. Fă-ne lumini în această epocă întunecată de astăzi. O, Doamne, chiar dacă trăim în cea mai întunecată perioadă, la finalizarea acestei epoci, vrem să fim ca niște fecioare pure, câștigând din Duhul în vasul nostru și strălucindu-ne pe Tine! Aleluia, suntem ca o cetate așezată pe un munte, avându-L pe Cristos ca lumină! O, Doamne, strălucește prin noi! Ținem sus cuvântul vieții pentru a străluci ca niște lumini în această lume! Amin, Doamne, ne prețuim statutul de fecioare, iubindu-Te, crescând în viață, pregătindu-ne și câștigând Duhul în vasul nostru!

Să fim fecioare prudente care căutăm să fim umpluți cu Duhul în sufletele noastre, vasele noastre

Există o diferență între lampă și vas în Matei 25:1-4; lampa semnifică duhul credincioșilor (Prov. 20:27), iar vasul semnifică sufletele lor. Noi, credincioșii în Cristos, Îl avem pe Duhul lui Dumnezeu ca ulei în duhul nostru (Rom. 8:16) și, atunci când ne exersăm duhul, ardem puternic pentru Domnul.

Conform cu Proverbe 20:27, duhul omului este lampa lui Iehova; duhul nostru uman este lampa lui Dumnezeu, care Îl conține pe Dumnezeu și arde în Duh. Duhul nostru conține uleiul, care este Duhul lui Dumnezeu care arde în duhul nostru. Credincioșii strălucesc lumina Duhului lui Dumnezeu din interiorul duhului lor.

Pentru ca lumina divină să strălucească în părțile lăuntrice ale omului, Duhul lui Dumnezeu, ca ulei, trebuie să îmbibe (să se contopească cu) duhul omului ca fitilul (Romani 8:16) și să „ardă” împreună cu duhul omului (12:11). Amin!

Acesta este punctul central al economiei lui Dumnezeu: Duhul divin contopit cu duhul nostru și arzând cu duhul nostru. Nu este vorba doar de duhul nostru care arde sau doar de Duhul Sfânt care arde, ci cele două duhuri sunt contopite pentru a arde împreună într-un mod contopit.

Duhul Său locuiește în noi, ne umple și ne saturează; de asemenea, Duhul Său se contopește cu duhul nostru și arde cu duhul nostru.

Noi, cei care credem în Cristos, avem Duhul arzând în și împreună cu duhul nostru și suntem lumina lumii, strălucind ca o lampă în întunericul acestei epoci (Matei 5:14-16; Filipeni 2:15-16), purtând mărturia Domnului spre glorificarea lui Dumnezeu. Amin!

Ca fecioare prudente, însă, trebuie să ardem nu doar în duhul nostru, ci și mai mult, să câștigăm ceva din Duh în sufletul nostru, în vasul nostru. Fecioarele prudente din Matei 25:4 au luat ulei în vase cu lămpile lor.

Cinci din cele zece fecioare erau prudente și cinci erau nechibzuite; cele nechibzuite nu aveau ulei în vasul cu candela lor, dar cele prudente aveau ulei în vasul lor. Odată ce uleiul din duhul nostru se arde, avem nevoie de mai mult ulei în vasul nostru pentru a alimenta arderea din lampă.

Pe măsură ce simțim clar venirea Domnului mai aproape ca niciodată, nu știm cât timp mai este până la întoarcerea Lui. Ar fi ceva nechibzuit să încercăm să ghicim când va veni Domnul, căci nici măcar Fiul nu știe: numai Tatăl știe.

Dar oricât de mult vrea Domnul să întârzie, trebuie să fim pregătiți; trebuie să fim pregătiți având porția suplimentară de ulei nu doar în lămpile noastre, ci și mai mult, în vasul nostru.

Noi, oamenii, suntem vase făcute pentru Dumnezeu (Romani 9:21, 23-24) și personalitatea noastră este în sufletul nostru; vasele din Matei 25:4 semnifică sufletele credincioșilor. Vasul nostru este sufletul nostru compus din mintea, emoția și voința noastră, care este personalitatea noastră, ceea ce suntem.

Da, avem Duhul lui Dumnezeu în duhul nostru, dar cât din Duh avem în mintea, emoția și voința noastră? Cât din Duh avem în vasul nostru?

Suntem fecioare pure care așteaptă venirea Domnului și se pregătesc pentru întoarcerea Lui și, pe măsură ce facem acest lucru, trebuie să avem Duhul nu numai în candela noastră, ci și în vasul nostru, în sufletul nostru.

Fie ca noi să fim fecioare prudente – nu doar fecioare pure, ci și fecioare prudente – care au ulei în vasul lor, adică au Duhul lui Dumnezeu saturându-ne și umplându-ne sufletele (1 Petru 2:25; Evrei 13:17).

Cele cinci fecioare prudente nu numai că au ulei în lămpile lor, ci și iau ulei în vase. Faptul că au ulei în lămpile lor semnifică faptul că au Duhul lui Dumnezeu locuind în duhul lor (Romani 8:9, 16). Faptul că au ulei în vase semnifică faptul că au Duhul lui Dumnezeu umplându-le și saturându-le sufletele.

Nu trebuie să ne mulțumim doar cu a-L avea pe Cristos ca Duh în duhul nostru, ci să mergem mai departe pentru a câștiga din Duhul în sufletul nostru, vasul nostru. Cât din Duhul Sfânt este în mintea noastră, în modul în care gândim, analizăm lucrurile, luăm în considerare lucrurile și în opiniile pe care le avem?

Cât din Duh se află în modul în care iubim și urâm, în lucrurile pe care le iubim și le displacem? Cât din Duh se află în procesul nostru de a lua decizii, în modul în care luăm în considerare, planificăm, reacționăm etc.?

Trebuie să învățăm să ne deschidem întreaga ființă interioară Domnului, în special mintea, emoțiile și voința noastră, și să-I permitem Domnului, ca Duh, să ne satureze și să ne umple sufletul. Trebuie să câștigăm o porție suplimentară de Duh în mintea, emoțiile și voința noastră, astfel încât Duhul să ne umple și să ne sature sufletul.

Dacă nu avem această cantitate suplimentară de Duh Sfânt în sufletul nostru, suntem fecioare nechibzuite; totuși, dacă permitem Duhului să ne sature, vom fi fecioare prudente. Trebuie să ne deschidem Domnului și să ne rugăm:

Doamne Isuse, vrem să fim fecioare prudente care au o porție suplimentară de ulei în vasul lor împreună cu lampa lor. Amin, Doamne, îndură-Te de noi. Vrem să avem Duhul Tău nu numai în duhul nostru, ci și în sufletul nostru! Aleluia, Duhul este cu duhul nostru și chiar locuiește în duhul nostru pentru a fi contopit cu duhul nostru! Doamne, avem nevoie de umplerea Duhului în sufletul nostru! Răspândește-Te din duhul nostru în mintea, emoția și voința noastră. Vrem să avem o porție suplimentară de Duh Sfânt pentru a ne satura și a ne umple întreaga ființă! Fie ca noi să fim cei veghetori și pregătiți care au umplerea Duhului Sfânt în sufletul nostru. Ne deschidem Ție. Venim la Tine în cuvântul Tău și ne menținem ființa deschisă către Tine pe tot parcursul zilei. Umple-ne mintea, emoția și voința. Răspândește-Te în modul în care gândim și saturează-ne emoțiile cu Duhul. Amin, Doamne Isuse, fie ca Duhul să ne pătrundă mintea, voința și emoțiile! Vrem să fim fecioarele prudente care Te iubesc și Îți permit să ne saturezi și să ne umpli sufletul cu Duhul, astfel încât să putem avea o porție suplimentară de Duh în vasul nostru!