Dorința lui Dumnezeu

Dumnezeu folosește încercări de foc pentru a ne purifica: trăim viața creștină sub guvernarea lui Dumnezeu

24/06/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să ne dăm seama că Dumnezeu folosește încercări de foc pentru a ne trata în judecata administrației Sale guvernamentale, care începe din casa Lui, așa că trebuie să trăim viața creștină sub guvernarea lui Dumnezeu, permițându-I Domnului să ne purifice și să îndepărteze orice zgură din ființa noastră. Amin!

Pentru mulți oameni din lume, Dumnezeu pare a fi un Dumnezeu distant, rece, nemilos, care domnește peste toate lucrurile și permite să aibă loc atât de multă suferință pe pământ. Și chiar și pentru mulți credincioși de astăzi li se poate părea că Dumnezeu îi lasă să treacă prin atâtea încercări, suferințe și persecuții, căci se simt ca Iov, mereu sub testele și încercările lui Dumnezeu.

Viața umană este o viață de suferință. E adevărat viața umană este o viață de bucurie și savurare, dar mai presus de toate, viața umană este o viață de suferință, căci suferința este peste tot.

Mulți creștini cred în mod natural că, acum că cred în Dumnezeu și că Cristos a venit să-i mântuiască, vor trăi o viață fără griji, o viață lipsită de suferință și nu vor mai exista lacrimi și încercări, căci Domnul este Păstorul lor și El îi va aduce în rai.

Spre surprinderea lor, însă, descoperă că suferințele se intensifică, există persecuții și multe încercări și necazuri care le ies în cale. În omul nostru natural, putem crede că Dumnezeu vrea să ne pedepsească, pentru că nu am făcut nimic greșit ca să merităm asta și ne putem certa cu El, chiar încerca să-L „dăm în judecată” din cauza lucrurilor nedrepte care ni se întâmplă.

Alții ne pot trata rău pentru că suntem creștini, cei din jurul nostru ne pot cauza dificultăți, putem suferi cu sănătatea noastră și putem duce lipsă de cele necesare zilnic. O, Doamne Isuse! În același timp, dușmanul este chiar acolo, în trupul și în mintea noastră, acuzându-L pe Dumnezeu și spunându-ne tot felul de minciuni despre Dumnezeu.

În sufletul nostru, suferim foarte mult; carnea noastră nu este în pace, iar vrăjmașul Îl acuză pe Dumnezeu. O, Doamne! Trebuie să ne dăm seama ce se întâmplă astăzi cu noi și în jurul nostru. Suntem copii ai lui Dumnezeu, născuți din Dumnezeu cu viața și natura Lui prin credința în Isus Cristos (Ioan 1:12-13).

Dumnezeul nostru este sfânt și El vrea să ne împărtășim din sfințenia Lui. În noi înșine, nu suntem sfinți; doar duhul nostru este sfânt, așa că atunci când suntem în duhul nostru, suntem sfinți.

Dar cea mai mare parte a vieții noastre nu este petrecută în duhul nostru contopit, așa că Dumnezeu trebuie să vină și să judece lucrurile din noi și cele legate de noi, căci El vrea să ne împărtășim din sfințenia Lui.

Judecata lui Dumnezeu începe din casa Lui, iar noi suntem judecați mai întâi pentru a putea fi purificați și a deveni sfinți și drepți așa cum este El.

Viața creștină și guvernarea lui Dumnezeu merg împreună: trăim o viață creștină sub guvernarea lui Dumnezeu

Scrierile lui Petru sunt atât de iluminatoare și încurajatoare pentru noi, creștinii, căci în ele apostolul pune laolaltă viața creștină și guvernarea lui Dumnezeu. Prețiozitatea scrierilor lui Petru constă în faptul că el combină viața creștină cu guvernarea lui Dumnezeu, dezvăluind că viața creștină și guvernarea lui Dumnezeu merg împreună ca o pereche (vezi 1 Petru 1:17; 2:21, 24; 3:15; 4:17; 5:5-8).

În special prima epistolă a lui Petru dezvăluie acest lucru, și anume că viața creștină este sub guvernarea lui Dumnezeu. Este ușor pentru noi să acordăm atenție vieții creștine, dar să neglijăm guvernarea lui Dumnezeu sau să fim inconștienți de ea.

Petru pune aceste două împreună și face un echilibru, făcându-ne să realizăm că noi, credincioșii în Cristos, trăim viața creștină sub guvernarea lui Dumnezeu.

În ceea ce privește viața creștină, slavă Domnului, Dumnezeul Triunic a trecut printr-un proces lung în Cristos și a devenit Duhul dătător de viață care locuiește în noi (Ioan 1:14; 14:17; 1 Corinteni 15:45b; 6:17). Acum, Dumnezeu în Cristos, ca Duh, este unit cu duhul nostru, iar în duh, noi suntem uniți cu Domnul ca un singur duh.

Există un Duh dătător de viață în duhul nostru, contopit cu duhul nostru, și ori de câte ori ne întoarcem la duhul nostru, trăim în duhul nostru și ne îndreptăm atenția spre duhul nostru, savurăm viață și pace. Ce viață creștină minunată!

În același timp, însă, Dumnezeul Triunic este încă Creatorul universului și El este Cel care guvernează peste toate lucrurile, fiind Conducătorul peste toate (1 Petru 4:19). Chiar dacă suntem credincioși în Cristos, născuți din Dumnezeu cu viața și natura Lui, împărtășindu-ne din natura Sa divină în duh și învățând să trăim într-un singur duh cu Domnul, suntem încă sub guvernarea lui Dumnezeu.

A fi creștin nu înseamnă că nu mai suntem sub guvernarea lui Dumnezeu și că acum putem face orice vrem, căci avem libertate în duh. Mai degrabă, înseamnă că devenim conștienți de guvernarea lui Dumnezeu și trăim o viață creștină sub guvernarea lui Dumnezeu.

Pe de o parte, suntem o creație nouă în duh (2 Corinteni 5:17), căci Cristos este viața noastră (Coloseni 1:27) și El trăiește în noi (Galateni 2:20). Avem o viață spirituală, căci am fost născuți din nou pentru a avea viața divină în duhul nostru. Cât de minunat este acest lucru!

Pe de altă parte, noi suntem încă în vechea creație și, din acest motiv, avem nevoie de acțiunile guvernamentale ale lui Dumnezeu. Pentru a crește în viața noastră creștină, pentru ca viața creștină să crească, avem nevoie de disciplina guvernării lui Dumnezeu.

Petru pune împreună aceste două aspecte într-un mod foarte prețios în scrierile sale, arătându-ne că guvernarea lui Dumnezeu merge mână în mână cu viața creștină și că trebuie să le avem pe amândouă.

Eclesiastul 12:1 spune: „Adu-ți aminte de Creatorul tău din zilele tinereții tale”. Mulți credincioși în Cristos, în special mulți tineri care cresc în viața de biserică, știu doar să să-L savureze pe Cristos, să fie fericiți în Domnul și să se împărtășească din bogățiile lui Cristos.

Este adevărat că trebuie să-L savurăm pe Domnul din ce în ce mai mult, dar, în același timp, nu trebuie să-L uităm pe Creatorul nostru, ci mai degrabă trebuie să trăim viața creștină sub guvernarea lui Dumnezeu. Nu suntem Creatorul. Nu ar trebui să fim îngâmfați.

Poate că suntem inteligenți și capabili, dar Dumnezeu este Olarul, iar noi suntem lutul. El este Creatorul, este suveran și are autoritate absolută și supremă. Ne-ar putea plăcea să facem planuri și să decidem lucruri pentru viața noastră, dar Dumnezeu este Cel Suveran. El decide cursul căii noastre și El deține controlul.

Trebuie să recunoaștem suveranitatea lui Dumnezeu și să ne dăm seama de autoritatea Lui absolută. Nu putem vorbi lucrurile la existență; numai Dumnezeu poate face asta. Poate că suntem capabili și inteligenți, dar indiferent cât de mult credem că suntem, trebuie să ne temem de Dumnezeu.

Trebuie să existe o frică sănătoasă și adecvată de Dumnezeu în ființa noastră, fără să uităm niciodată de Creatorul nostru, Cel care a creat totul. Deși ne-am născut din Dumnezeu pentru a avea o viață spirituală și pentru a fi o creație nouă, suntem încă în creația veche (Ioan 1:12-13; 3:3, 5-6; 2 Corinteni 5:17).

Din partea noastră, am fost născuți din nou, regenerați, pentru a deveni o creație nouă; totuși, nu am fost încă transformați pe deplin. Suntem în procesul de transformare, așa că încă avem carnea și omul vechi, iar sinele este încă prezent. Din acest motiv, avem nevoie de tratarea guvernamentală a lui Dumnezeu (1 Petru 1:17).

Duhul nostru a fost regenerat și este locuit de Duhul lui Dumnezeu; totuși, carnea noastră este locul unde locuiește păcatul și există tot felul de patimi și pofte în carne. Avem nevoie de tratarea Tatălui nostru înțelept și credincios, astfel încât toate aceste lucruri negative să fie dărâmate.

Pentru ca viața creștină să crească, avem nevoie de disciplina guvernării lui Dumnezeu (2:2; 4:17; 2 Petru 1:5-7). Fie ca noi să ne deschidem Domnului cu privire la acest lucru și să-I dăm mai mult teren în ființa noastră pentru a avansa în noi și trata orice lucru care Îl împiedică în noi.

Doamne Isuse, fă-ne să vedem că viața noastră creștină este o viață sub guvernarea lui Dumnezeu. Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai regenerat cu viața Ta divină pentru a ne face copii ai lui Dumnezeu. Aleluia, în calitate de credincioși în Cristos, avem viața lui Dumnezeu în noi și suntem uniți cu Domnul ca un singur duh! Amin, Doamne, fie ca noi să ne dăm seama că, chiar dacă suntem o nouă creație în înviere în duhul nostru, suntem încă în vechea creație în exterior și avem nevoie de acțiunile guvernamentale ale guvernării lui Dumnezeu. Fie ca noi să ne deschidem Ție, astfel încât să putem experimenta disciplina guvernării lui Dumnezeu și viața noastră creștină să crească. Amin, Doamne, crești în noi mai mult astăzi! Vrem să trăim viața noastră creștină sub guvernarea lui Dumnezeu. Transformă-ne mai mult astăzi. Fă-ne să rămânem deschiși către Tine în timp ce experimentăm acțiunile Tale guvernamentale. O, Doamne, Tu ești Domnul, Creatorul și Conducătorul! Ne aducem aminte de Tine în viața noastră creștină de zi cu zi, căci Tu ești Creatorul nostru și Tu ești Dumnezeul nostru!

Dumnezeu folosește încercări de foc pentru a ne purifica și a îndepărta orice impuritate în administrația Sa guvernamentală

În 1 Petru 4:12-13, apostolul îi încurajează pe preaiubiții credincioși în Cristos să nu creadă că încercarea de foc dintre ei, ca încercare, este ciudată, ci că acestea sunt suferințe ale lui Cristos, pentru ca, la descoperirea gloriei Sale, să se bucure și ei cu veselie. Amin!

Astăzi, în lumea modernă, se pare că nu există multă persecuție exterioară împotriva creștinilor, dar există încă multă persecuție la locul de muncă, acasă, printre rudele noastre și chiar în vecinătatea noastră.

Cu toții trecem prin încercări de foc, fie prin persecuție, fie prin suferințe provocate de încercări; nu ar trebui să considerăm aceste lucruri ca fiind ciudate, ca și cum ar fi un lucru ciudat care ni se întâmplă. Ci, întrucât avem parte de suferințele lui Cristos, ar trebui să ne bucurăm, pentru ca și la descoperirea gloriei Lui să ne bucurăm cu veselie. Amin!

Cuvântul grecesc pentru „încercare de foc” din versetul 12 este „purosei”, care înseamnă „ardere” și se referă la arderea unui cuptor de topit pentru curățirea aurului și a argintului (Prov. 27:21; Psalmul 66:10).

Suferințele noastre cauzate de persecuție și încercări nu sunt ceva ciudat; mai degrabă, ele sunt folosite de Domnul ca un cuptor aprins pentru a ne purifica viața și a îndepărta orice impuritate.

Așa cum aurul este prețios, dar trebuie ars pentru ca orice zgură și impurități să poată fi îndepărtate, tot așa trebuie să trecem prin cuptor pentru ca credința noastră să fie testată și să devină mai prețioasă.

Dumnezeu folosește cuptorul suferințelor și al încercărilor pentru a ne purifica viața; acesta este modul în care Dumnezeu se poartă cu credincioșii Săi în judecata administrației Sale guvernamentale, care începe chiar din casa Lui (1 Petru 4:17-19).

Fie ca noi să nu credem că este ciudat când vin la noi suferințe, persecuții și încercări, ci mai degrabă să ne dăm seama că acestea sunt încercări aranjate și permise de Domnul. Fie ca noi să nu fim surprinși sau uimiți de aceste lucruri.

Domnul folosește astăzi persecuțiile și încercările ca un cuptor pentru a ne purifica viața și a îndepărta orice impuritate din noi, în administrația Sa guvernamentală. Astfel de lucruri nu sunt ciudate, străine sau străine pentru noi; este destinul nostru să suferim în această epocă.

Această epocă, era harului, este o epocă a savurării Domnului în duh și, în același timp, este o epocă a suferinței în sufletul nostru.

Este destinul nostru să suferim în această epocă, dar nu este destinul nostru să suferim în epoca următoare; destinul nostru veșnic este să-L savurăm pe Domnul pentru totdeauna, fără nicio suferință, dar în această epocă, suferința este partea noastră zilnică.

Pe măsură ce trecem prin persecuții și încercări, ne împărtășim din și participăm la suferințele lui Cristos. Din partea noastră, nu căutăm suferințe sau încercări; mai degrabă, căutăm să-L trăim pe Cristos, să-L iubim pe Domnul și mărturisim despre El în această epocă.

Totuși, pe măsură ce facem acest lucru, lumea se ridică împotriva noastră și mulți necredincioși ne persecută, pentru că depunem mărturie despre Domnul și credem în El. În ochii lui Dumnezeu, astfel de persecuții și suferințe sunt considerate suferințe ale lui Cristos.

Prin astfel de încercări arzătoare, suntem purificați de elementul natural și de lucrurile decăzute și suntem transformați și conformați chipului Domnului.

O ilustrație similară este folosită în Ieremia 48:11 cu privire la Moab, care a fost liniștit din tinerețe, fiind așezat pe drojdia sa și nefiind golit din vas în vas.

De multe ori, noi, cei care credem în Cristos, suntem ca Moabul: suntem credincioși de mulți ani, dar mirosul nostru a rămas, iar alții încă văd omul natural exprimat în noi, căci nu am fost tratați și nici nu am fost turnați din vas în vas.

În exterior, poate că putem face multe lucruri pentru Domnul, dar nu am fost goliți; încă mirosim ca „Moabul”, încă fiind în omul nostru natural. Trebuie să fim goliți și nu să fim așezați pe drojdia noastră.

Așadar, Dumnezeu ne dă un soț sau o soție care ne va ajuta să fim goliți și nu să fim așezați. Apoi, El ne dă unul sau mai mulți copii pentru a continua să ne golească. Dumnezeu poate aranja un șef deosebit de dur care să ne microgestioneze la birou sau poate aranja anumiți colegi de muncă cu care este dificil să lucrezi.

Toate lucrurile, persoanele și problemele din jurul nostru sunt aranjate în mod suveran de Dumnezeu pentru a ne goli de noi, a ne transforma și a ne conforma chipului lui Cristos, fiind în același timp salvați de asemănarea cu noi înșine.

Am putea crede că schimbându-ne locul de muncă vom avea un șef mai bun și colegi de muncă mai buni, dar se pare că sărim din tigaie în foc. Dumnezeu nu vrea ca gustul nostru să rămână același. El nu vrea doar să avem o creștere în cunoștințe sau daruri spirituale, ci să avem o creștere a elementului Său în noi.

Fie ca să nu considerăm ciudat că toate aceste suferințe și încercări ni se întâmplă în viața noastră creștină; mai degrabă, fie ca noi să ne deschidem Domnului și să căutăm să-L savurăm pe El, astfel încât El să ne golească de noi înșine, să ne umple cu Sine Însuși și să ne purifice pentru a ne face părtași sfințeniei Sale.

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție. Crești în noi. Fie ca noi să ne micșorăm și Tu să crești. Amin, Doamne, fie ca să nu credem că încercarea arzătoare dintre noi, care vine la noi ca o încercare, este ciudată, ca și cum ar fi un lucru ciudat pentru noi. Fie ca noi să ne dăm seama că, întrucât împărtășim suferințele lui Cristos, ne bucurăm, pentru ca și la descoperirea gloriei Sale să ne putem bucura de exultare! Amin, Doamne, fie ca noi să nu fim surprinși sau uimiți de încercările arzătoare, ci mai degrabă, fie ca să-Ți permitem să îndepărtezi orice impurități din ființa noastră. Ai Tu calea Ta, Doamne, să ne purifici și să ne golești. Nu vrem să rămânem la fel. Nu vrem să ne păstrăm mirosul și să fim ca o turtă neîntoarsă. O, Doamne, credem în Tine, Te iubim, vrem să-L trăim pe Cristos și vrem să mărturisim despre Cristos altora. Fie ca noi să primim toate lucrurile și situațiile din jurul nostru ca și cum ar fi din mâna lui Dumnezeu. Fie ca noi să ne dăm seama că Dumnezeu permite în mod suveran persecuția, încercările și suferințele în viața noastră, astfel încât El să ne purifice și să îndepărteze orice din elementul nostru natural, astfel încât să ne putem împărtăși din sfințenia Sa și să-L avem pe El ca dreptate a noastră!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, God uses Fiery Ordeals to Purify us: live the Christian Life under God’s Government, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să trăim o viață creștină și o viață de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu – săptămâna 1 cu tema: Guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu, ziua 3, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Suntem sub judecata disciplinară a lui Dumnezeu zilnic pentru a ne împărtăși din sfințenia Sa

23/06/2025 by Credincios in Cristos 4 Comments

Dumnezeul și Tatăl nostru este sfânt, El ne-a regenerat pentru a produce o familie sfântă, iar noi, fiind copiii Săi sfinți, ar trebui să umblăm într-un mod de viață sfânt; prin urmare, suntem sub judecata disciplinară a lui Dumnezeu zilnic, astfel încât toată nesfințenia noastră să fie înlăturată. Amin!

Dumnezeu a creat universul într-un mod perfect, iar întreaga creație a lui Dumnezeu, vechea creație, a fost uimitoare, perfectă și fără nicio vină. Dar Satan s-a răzvrătit, iar acest lucru a poluat întreaga creație. Nu numai că Satan s-a răzvrătit, ci și omul, în calitate de cap al vechii creații, i s-a alăturat lui Satan în răzvrătirea sa.

Când noi, credincioșii în Cristos, suntem mântuiți prin pocăință și credință în Domnul, în timp ce auzim Evanghelia, începem un proces de salvare din răzvrătirea universală împotriva lui Dumnezeu.

Dumnezeu este acum în procesul de curățare a întregului univers; El judecă tot ceea ce nu se potrivește standardului sfințeniei și dreptății Sale și va obține un cer nou și un pământ nou în care locuiește dreptatea. Amin!

Dumnezeu judecă nu numai oamenii răi, pe cei care comit în mod evident lucruri rele și încalcă legea lui Dumnezeu, ci și propriul Său popor, pe cei aleși de El. Fiecare dintre noi, credincioșii în Cristos, suntem sub judecata lui Dumnezeu.

El nu ne judecă pentru că ne urăște și nici nu-Și judecă poporul pentru că Îi place să-l facă să sufere. Dimpotrivă, Dumnezeu ne judecă pentru ca noi să fim părtași sfințeniei Sale, pentru ca noi să putem trăi o viață sfântă și pentru ca noi să putem fi la fel de drepți ca El.

Pe de-o parte, El ne hrănește din belșug cu Sine Însuși și cu tot ce avem nevoie, dându-ne o rezervă divină bogată pentru ca noi să putem trăi o viață evlavioasă. Pe de altă parte, suntem zilnic sub judecata disciplinară a lui Dumnezeu, pentru ca El să înlăture orice nu este sfânt și drept din ființa și viața noastră.

Am putea crede că suntem bine și, mai ales ca și credincioși în Cristos, am putea crede că nu păcătuim la fel de mult ca cei din lume, că nu avem la fel de multe patimi sau pofte ca ei și, în general, am putea fi oameni buni. Totuși, ne aflăm zilnic sub judecata lui Dumnezeu.

Ne putem chiar ruga ca Domnul să înlăture o anume situație sau alta și să calmeze o anume persoană, astfel încât să ne fie mai ușor, dar El știe ce face. Fie ca noi să venim la El zilnic și să Îl savurăm și fie ca noi să ne împărtășim din bogata Lui rezervă în duh.

Și fie ca noi să-I permitem Domnului să se ardă judecând orice nu se potrivește cu natura Lui sfântă, astfel încât să ne putem împărtăși din natura Sa divină, scăpând de stricăciunea care este în lume prin poftă.

Noi, credincioșii, suntem zilnic sub judecata disciplinară a lui Dumnezeu pentru a ne împărtăși din sfințenia Sa

1 Petru 1:15-17 este o porțiune minunată care ne arată că noi, credincioșii în Cristos, suntem sub judecata lui Dumnezeu. Dumnezeu este Cel Sfânt care ne-a chemat, iar noi trebuie să fim sfinți în tot felul nostru de viață, căci este scris: „Fiți sfinți, pentru că Eu sunt sfânt.”

Așa cum El este sfânt, așa și noi ar trebui să fim sfinți. În noi înșine și prin noi înșine, noi nu suntem sfinți, dar Dumnezeu este sfânt și El ne judecă pentru a îndepărta orice nu este sfânt din noi.

Îl numim Tată, iar El este Cel care, fără părtinire față de persoană, judecă după fapta fiecăruia; de aceea, ar trebui să ne petrecem timpul pribegiei în frică. Noi, cei care credem în Cristos, suntem sub judecata disciplinară a lui Dumnezeu zilnic, pentru a ne putea împărtăși din sfințenia Lui.

El ne sfințește pentru ca noi să fim sfinți în tot felul nostru de viață. Putem fi sfinți pentru că am fost regenerați cu viața lui Dumnezeu și avem natura Sa sfântă; această natură sfântă rezultă într-o viață sfântă.

A fi sfânt nu înseamnă că purtăm anumite îmbrăcăminte sau că nu purtăm machiaj sau ceva de genul acesta; acest lucru este prea exterior. A fi sfânt înseamnă a fi sfințit în însăși natura noastră, astfel încât Dumnezeul cel sfânt să fie introdus în ființa noastră pentru a trăi în noi.

Dumnezeu ne-a regenerat cu viața Lui în interior, pentru ca noi să avem natura Lui sfântă și ne disciplinează cu judecata Sa exterioară, pentru ca noi să putem să ne împărtășim din sfințenia Sa (Evrei 12:9-10).

Dumnezeu ne judecă după lucrarea noastră, după conduita noastră și fără nici o părtinire; ar trebui să-L numim Tatăl nostru și să ne temem de El ca Judecător al nostru, trăind o viață sfântă în frică.

Judecata despre care se vorbește în 1 Petru 1:17 nu este judecata finală a sufletului; mai degrabă, este judecata zilnică a guvernării lui Dumnezeu în această lume, exercitată cu privire la copiii Săi. Judecata lui Dumnezeu începe din casa Lui (1 Petru 4:17), iar noi, ca popor al Său, suntem sub judecata disciplinară a lui Dumnezeu zilnic.

Înainte ca Dumnezeu să poată judeca necredincioșii și creația căzută, El trebuie să ne judece și pe noi. De aceea, astăzi se pare că, deși toți cei din jurul nostru se distrează de minune și par să se bucure de viață, neavând prea multe dificultăți sau necazuri, noi, credincioșii în Cristos, experimentăm zilnic dificultăți, suferințe și necazuri.

Guvernarea lui Dumnezeu este exercitată prin judecata Lui, iar judecata Lui începe din casa Lui. Pe măsură ce trecem prin diferite suferințe, trebuie să vedem mâna lui Dumnezeu care ne tratează.

Nu vrem să trecem prin suferințe așa cum fac oamenii lumești, în zadar. Mai degrabă, trebuie să vedem că mâna Tatălui este în toate aceste suferințe, dificultăți și încercări. Suntem călători pe acest pământ, ne confruntăm cu multe încercări și avem probleme legate de sănătatea noastră, mediul nostru, relațiile și suferința noastră.

În timp ce ne confruntăm cu toate aceste dificultăți, complicații și suferințe în viața noastră umană, ce ar trebui să facem? Nu ar trebui să ne ridicăm pumnii către Dumnezeu și nici să încercăm să ne certăm cu El. Nu ar trebui să ne plângem sau să ne înverșunăm înaintea lui Dumnezeu sau înaintea oamenilor.

Mai degrabă, ar trebui să vedem guvernarea lui Dumnezeu și să ne smerim sub mâna puternică a lui Dumnezeu. Trebuie să ne dăm seama că suntem sub judecata disciplinară a lui Dumnezeu zilnic, astfel încât El să poată îndepărta orice lucru negativ din noi.

El vede ce elemente sunt încă în noi și nu se potrivesc cu natura Lui sfântă; El ne purifică și elimină orice nu se potrivește cu sfințenia Lui.

Pe de o parte, Dumnezeu este Tatăl nostru și savurăm bogățiile vieții Sale și ne împărtășim din natura Lui divină. Pe de altă parte, El este Judecătorul nostru și suntem sub judecata disciplinară a lui Dumnezeu zilnic, așa că ne temem de El și trăim o viață sfântă.

Suferințele pe care le îndurăm în persecuția aprigă sunt folosite de Domnul ca mijloc de a ne judeca, astfel încât să putem fi disciplinați, purificați și separați de necredincioși și să nu avem aceeași soartă ca și ei.

Slavă Domnului că suntem casa lui Dumnezeu, familia Lui (1 Petru 2:5; Evrei 3:6; 1 Timotei 3:15; Efeseni 2:19), unde locuiește El și unde începe judecata Lui. Din casa Lui, Dumnezeu își începe administrația guvernamentală prin judecata Sa disciplinară asupra propriilor Săi copii.

Când vom fi pe deplin purificați prin judecata lui Dumnezeu, Dumnezeu va avea teren să judece, în împărăția Sa universală, pe toți cei care sunt neascultători de evanghelia Sa și răzvrătiți față de guvernarea Sa. Amin! Aceasta este pentru ca Dumnezeu să-Și poată întări împărăția (2 Petru 1:11).

Chiar dacă cei din jurul nostru par să nu fie supuși unei judecăți atât de mari ca noi, noi, credincioșii în Cristos, trebuie să vedem că judecata zilnică a lui Dumnezeu este exercitată asupra noastră pentru a ne purifica și a îndepărta orice element nesfânt din noi.

Doamne Isuse, dă-ne să vedem că noi, credincioșii în Cristos, suntem zilnic sub judecata disciplinară a lui Dumnezeu, pentru a ne putea împărtăși din natura Sa sfântă! Amin, Dumnezeule Tată, îți mulțumim că ne-ai regenerat cu viața Ta divină și ne-ai dat să ne împărtășim din natura Ta sfântă! Vrem să Te savurăm astăzi. Ne exersăm duhul pentru a Te contacta și a ne împărtăși din toate bogățiile Tale. Ne deschidem Ție. Fie ca să vedem că judecata lui Dumnezeu începe din casa Lui. Fie ca să ne dăm seama că Dumnezeu vrea să ne facă părtași sfințeniei Sale! Amin, Doamne, fă-ne sfinți în tot felul nostru de viață, ca să putem fi sfinți așa cum ești sfânt Tu! Salvează-ne de la plângerile noastre legate de suferințele, încercările și necazurile noastre; fie ca să venim la Tine și să ne împărtășim din sfințenia Ta, ca să putem fi sfinți în tot felul nostru de viață. O, Doamne Isuse, ne dăm Ție! Vrem să trăim o viață sfântă în viața de biserică, ca Tu să poți fi exprimat prin noi în sfințenia Ta! O, Doamne, fie ca să ne dăm seama cu toții că Dumnezeu ne disciplinează cu judecata exterioară, ca să putem împărtăși din sfințenia Lui!

Suntem regenerați ca fiind copii sfinți ai lui Dumnezeu pentru a trăi o viață sfântă și a fi la fel de sfinți ca Tatăl nostru

Efeseni 1:4 spune că Dumnezeu ne-a ales în eternitatea trecută să fim sfinți; țelul lui Dumnezeu în alegerea noastră este ca noi să fim sfinți. A fi sfânt nu înseamnă doar a fi separat de orice este neobișnuit și întinat, ci a fi ca Dumnezeu, sfânt în natură. Aceasta înseamnă că trebuie să fim sfințiți pentru a putea fi sfinți în tot felul nostru de viață.

Dumnezeu Tatăl ne-a regenerat pentru a produce o familie sfântă; El este un Tată sfânt și noi suntem copiii Săi sfinți (1 Petru 1:3, 15, 17). Aleluia, noi, cei care credem în Cristos, suntem sfinți nu datorită a ceea ce facem, ci împărtășim cu ceea ce suntem.

Prin natură suntem sfinți, căci suntem sfințiți de Dumnezeu, suntem făcuți sfinți de El, iar viața și natura Lui sfântă sunt în noi! Totuși, ce putem spune despre viața noastră de zi cu zi?

Fiind copii sfinți ai unui Tată sfânt, trebuie să trăim o viață sfântă astăzi. Suntem aleși să fim sfinți. Suntem părtași la natura sfântă a lui Dumnezeu (2 Petru 1:4). Și trebuie să trăim o viață sfântă, fiind sfinți în tot felul nostru de viață.

Totuși, dacă ne consultăm cu Domnul cu privire la viața noastră de zi cu zi, nu trăim o viață sfântă, căci avem atât de multe elemente nesfinte, necurate și impure în ființa noastră și în viața noastră de zi cu zi.

Prin urmare, trebuie să ne dăm seama că, în calitate de copii sfinți ai unui Tată sfânt, Dumnezeu Tatăl devine judecător în guvernarea Sa pentru a trata toată nesfințenia noastră (vv. 15-16; Evrei 12:9-10).

Dumnezeu ne iubește, El are grijă de noi și vrea să Îl savurăm și să ne împărtășim din tot ceea ce este El, dar El este în același timp sfânt și are o judecată disciplinară la care participăm cu toții pentru a trăi o viață sfântă.

Unii credincioși pot spune că, din moment ce Dumnezeu este dragoste și ne iubește atât de mult, El nu ne va face niciodată să suferim și nici nu ne va răni. Dumnezeu într-adevăr ne iubește, dar așa cum un tată își iubește foarte mult copiii, totuși îi disciplinează astfel încât să devină persoane adecvate și membre care funcționează în societate, tot așa sfântul nostru Tată ne disciplinează astăzi.

Dumnezeu Tatăl nostru ne disciplinează pe noi, copiii Săi, pentru că ne iubește. El vede multe lucruri nesfinte în noi, multe lucruri impure și necurate în ființa noastră și trebuie să judece aceste lucruri.

El nu ne judecă pentru a ne distruge și a ne oblitera; mai degrabă, El judecă orice este necurat și nesfânt. Din dragostea Sa față de noi, Tatăl ne disciplinează; suntem sub judecata disciplinară a lui Dumnezeu zilnic. Judecata Sa disciplinară în guvernarea Sa începe din casa lui Dumnezeu.

Aceasta nu înseamnă că ar trebui să-i arătăm cu degetul pe alții și să-I cerem lui Dumnezeu să-i judece, pentru că cutare sau cutare este atât de rău. Mai degrabă, cu toții trebuie să fim smeriți sub mâna puternică a lui Dumnezeu, căci suntem sub judecata disciplinară a lui Dumnezeu zilnic.

Dumnezeu are grijă de propria Sa familie; El vrea să se asigure că familia Sa, copiii Săi, sunt copiii sfinți care Îl reprezintă și Îl exprimă în orice fel. El nu judecă lumea acum; lumea va fi judecată mai târziu, dar acum este timpul ca judecata lui Dumnezeu să înceapă cu casa lui Dumnezeu.

Va veni o zi când va fi o judecată finală; aceea va fi când Domnul Se va întoarce și El va judeca totul și pe toți cei din acest univers. Între timp, noi, credincioșii în Cristos, suntem sub judecata disciplinară a lui Dumnezeu zilnic.

Dumnezeu judecă tot ce nu se potrivește cu guvernarea Lui; prin urmare, în această epocă, noi, ca și copii ai lui Dumnezeu, suntem sub judecata zilnică a lui Dumnezeu. Dumnezeu folosește încercări de foc pentru a trata credincioși în judecata administrației Sale guvernamentale, care începe din propria Lui casă (4:12, 17).

Scopul acestei judecăți este în primul rând să ne purifice și în al doilea rând să trăim o viață sfântă, adică să trăim conform lui Dumnezeu în duhul nostru (v. 6). Fie ca noi să ne deschidem Domnului cu privire la aceasta și să-I permitem să facă ceea ce trebuie să facă în noi astăzi.

Doamne, ne deschidem Ție. Te iubim. Aleluia, suntem copiii sfinți ai sfântului nostru Tată! Slavă Domnului, suntem părtași la natura sfântă a lui Dumnezeu în timp ce fugim de corupția care este în lume prin poftă! Amin, Doamne, îți mulțumim că ne-ai regenerat cu viața Ta pentru a ne face sfinții copii ai lui Dumnezeu. Vrem să fim sfinți în tot felul nostru de viață, ca să ne putem potrivi cu Tine și să Te exprimăm. O, Doamne, Tu vezi ce este în noi. Tu vezi câte impurități avem. Tu vezi necurăția din ființa noastră. Tu știi că nu suntem încă sfinți în tot felul nostru de viață. Pur și simplu ne deschidem Ție. Pe măsură ce trecem zilnic prin judecata disciplinară a lui Dumnezeu, ne rugăm să obții în noi ceea ce cauți. Ai Tu calea Ta, Doamne dragă, să înlături orice nu se potrivește cu guvernarea Ta din noi. Fie ca noi să fim pe deplin deschiși Ție și să cooperăm cu ceea ce faci Tu în noi și în jurul nostru pentru a ne purifica prin judecata Ta disciplinară. Amin, Doamne, fie ca noi să fim cei care trăiesc o viață sfântă astăzi, exprimându-Te în tot felul nostru sfânt de viață!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Believers are under God’s Disciplinary Judgment Daily to Partake of His Holiness, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să trăim o viață creștină și o viață de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu – săptămâna 1 cu tema: Guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu, ziua 2, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Predicăm evanghelia împărăției victorios pentru a fi călăreții calului alb

19/06/2025 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Evanghelia împărăției va fi predicată în tot pământul locuit ca mărturie pentru toate națiunile înainte de sfârșitul acestei epoci; predicarea evangheliei împărăției, semnificată de calul alb al primei peceți din Apocalipsa 6, va fi un semn al finalizării acestei epoci. Amin!

După cum citim în cartea Faptele Apostolilor, din care suntem o continuare astăzi, noi, cei care credem în Cristos, nu suntem doar cei care au primit evanghelia și au crezut în Domnul Isus, ci suntem și vestitorii evangheliei.

Am văzut ceva din cea mai minunată persoană din univers, L-am savurat și Îl revărsăm către alții oriunde mergem. Pe de o parte, Domnul Isus a venit să predice evanghelia împărăției și a făcut acest lucru în Evanghelii. Pe de altă parte, noi suntem continuarea Lui, duplicatul Lui și reproducerea Sa și vorbim același lucru astăzi.

Domnul a venit proclamând evanghelia împărăției, poruncindu-le tuturor oamenilor să se pocăiască pentru împărăția lui Dumnezeu. Și când a vorbit și a lucrat pe pământ, nu a făcut-o în Sine, prin Sine sau pentru Sine; a făcut aceasta una cu Dumnezeu, a lucrat prin Duhul și pentru venirea împărăției lui Dumnezeu Tatăl.

Cristos a fost pe deplin contopit cu Dumnezeu, una cu Dumnezeu, chiar în Dumnezeu; în timp ce era pe pământ, trăia și lucra în Dumnezeu, iar Dumnezeu se mișca și lucra în El.

Cristos a venit în slujirea Sa împărătească pentru a-Și stabili împărăția cerească și, în stadiul încarnării Sale, a făcut toate lucrurile și a vorbit toate lucrurile una cu Dumnezeu, prin Duhul lui Dumnezeu și pentru ca Dumnezeu Tatăl să fie glorificat și să aducă împărăția Sa.

Ce model este Trinitatea Divină pentru noi astăzi!

Pe măsură ce trăim viața creștină, slujim în viața de biserică și predicăm evanghelia împărăției pentru a mântui păcătoșii și a-i aduce în viața de biserică ca să zidim biserica ca Trup al lui Cristos, trebuie să facem toate lucrurile nu în noi înșine, prin noi înșine sau pentru noi înșine.

Trebuie să lucrăm una cu Cristos și chiar să facem lucruri în Trup, cu Trupul, prin membrele Trupului și pentru zidirea Trupului. Poate că suntem împovărați să slujim într-un anumit aspect al vieții de biserică sau al lucrării, dar pe măsură ce slujim, nu ar trebui să facem totul singuri; mai degrabă, în părtășie și coordonare, trebuie să-i aducem și pe alții în funcția lor.

Trupul este compus din multe membre și cu toții învățăm să funcționăm, chiar să ne aducem unii pe alții în funcția, astfel încât Trupul să se zidească împreună în dragoste.

Evanghelia împărăției va fi predicată pe întregul pământ locuit ca o mărturie tuturor națiunilor înainte de sfârșitul acestei epoci

În Matei 24:4-14, Domnul Isus ne-a dat o istorie reală despre evrei de la înălțarea lui Cristos până la sfârșitul acestei epoci, cei trei ani și jumătate ai necazului cel mare. El a profețit despre multe lucruri, iar unele dintre aceste lucruri s-au împlinit deja.

Dumnezeu este responsabil pentru realizarea multora dintre lucrurile pe care Domnul le-a profețit, dar la sfârșitul vorbirii Domnului, El a spus: „Și această Evanghelie a împărăției va fi propovăduită în tot pământul locuit ca o mărturie tuturor neamurilor. Și atunci va veni sfârșitul.” (Matei 24:14). Amin!

De partea Sa, Domnul face ceea ce trebuie să facă și, chiar dacă poate părea imposibil ca unele dintre lucrurile despre care a vorbit Domnul să se întâmple, Dumnezeu o va face. Situația lumii exterioare poate fi aranjată de Dumnezeul suveran pentru a aduce sfârșitul acestei epoci și El o va face.

Ceea ce trebuie să facem noi, de partea noastră, este să predicăm evanghelia împărăției. Evanghelia împărăției include evanghelia harului (Faptele 20:24), dar este mult mai mult, căci îi aduce pe oameni nu numai în mântuirea lui Dumnezeu, ci și în împărăția cerurilor (Apocalipsa 1:9).

Trebuie să predicăm nu doar evanghelia păcii și evanghelia harului, ci și mai mult, evanghelia împărăției. Astăzi, evanghelia păcii, a harului, a iertării păcatelor și a dragostei a fost predicată în multe locuri, dar cum rămâne cu evanghelia împărăției?

Evanghelia harului pune accentul pe iertarea păcatelor, pe răscumpărarea Domnului și pe viața veșnică, dar evanghelia împărăției pune accentul pe domnia cerească a lui Dumnezeu și pe autoritatea Domnului.

Astăzi trebuie să fim cei care Îl întronează pe Domnul în ființa noastră, luându-L ca Domn și Împărat unic, și trebuie să ne supunem tronului Său. Pe măsură ce strigăm: „O, Doamne Isuse”, Îl întronăm în noi, iar El este pe tron, în centrul ființei noastre.

Apoi, trebuie să ieșim să-i aducem pe alții în împărăția lui Dumnezeu predicând evanghelia împărăției.

Pe măsură ce predicăm evanghelia, scopul nostru nu este doar să mântuim păcătoșii, ci și mai mult, să-i aducem pe păcătoșii pocăiți în împărăția lui Dumnezeu pentru a fi sub autoritatea Lui și a crește în viața Lui, pentru a fi maturi în a-L exprima pe Dumnezeu și a-L reprezenta pe Dumnezeu.

Înainte de a veni necazul cel mare, înainte de finalizarea acestei epoci, evanghelia împărăției trebuie predicată în tot pământul locuit. Unii o vor respinge, în timp ce alții o vor accepta; noi trebuie pur și simplu să predicăm evanghelia împărăției în tot pământul locuit, ca o mărturie pentru toate neamurile, și atunci va veni sfârșitul.

Mulți se întreabă astăzi când va veni sfârșitul; Matei 24:14 ne oferă un indiciu: când evanghelia împărăției va fi predicată în tot pământul locuit. Noi, cei care credem în Cristos, putem grăbi întoarcerea Domnului predicând evanghelia împărăției în tot pământul locuit.

Putem scurta timpul până la finalizarea epocii pur și simplu vorbind această Evanghelie, evanghelia superioară. Fie ca noi să știm care este evanghelia împărăției și fie ca noi să-I permitem Domnului să ne împovăreze și să ne trimită pe tot pământul locuit să predicăm evanghelia împărăției, astfel încât mulți păcătoși răzvrătiți să poată fi făcuți cetățeni ai împărăției lui Dumnezeu!

Acesta este cel mai puternic semn al finalizării epocii și trebuie să predicăm evanghelia împărăției pentru a aduce sfârșitul acestei epoci. Cine va face asta? Cine Îi va permite Domnului să se miște în ei, să vorbească în ei și să predice evanghelia în ei în tot pământul locuit?

Fie ca noi să ne ridicăm în viața de biserică din recâștigarea Domnului și să fim una cu Domnul pentru a predica evanghelia împărăției în tot pământul locuit ca o mărturie pentru a aduce sfârșitul acestei epoci!

Doamne Isuse, fie ca evanghelia împărăției să fie predicată în tot pământul locuit ca o mărturie pentru toate națiunile, pentru ca sfârșitul să vină! Amin, Doamne, Te întronăm în ființa noastră astăzi. Tu ești Domnul și Împăratul nostru. Așează-Ți tronul în centrul ființei noastre. Adu întreaga noastră zi, întreaga noastră ființă și tot ce are legătură cu noi sub autoritatea Ta. Tu ești Domnul nostru și ne ținem de Tine ca și Cap și ne supunem domniei Tale. Mergem împreună cu Tine, Doamne Isuse, să predicăm evanghelia împărăției în tot pământul locuit ca o mărturie. Amin, Doamne, fie ca toți sfinții din bisericile locale să fie una cu Cristos pentru a predica această evanghelie a împărăției ca o mărturie pentru toate națiunile! Da, Doamne, ne rugăm pentru mulți păcătoși răzvrătiți să se pocăiască, să fie mântuiți și să fie aduși în împărăția lui Dumnezeu! Câștigă împărăția Ta pe pământ astăzi! Extinde împărăția Ta în inima noastră și mărește împărăția Ta pe pământ! Fie ca evanghelia superioară să fie adusă pe fiecare continent, la toate națiunile, prin predicarea noastră a evangheliei împărăției!

Biruitorii predică evanghelia în mod victorios pentru a fi călăreții calului alb

În Apocalipsa 6:1-8:2 vedem cele șapte peceți, care reprezintă deschiderea sulului economiei și administrației lui Dumnezeu a pământului și a universului. Cristos, ca Mielul-Leu, este singurul calificat să deschidă sulul cu cele șapte peceți ale sale, iar prima dintre cele șapte peceți este un cal alb și călărețul lui (Apocalipsa 6:1-2).

Când a fost deschisă prima dintre cele șapte peceți, iată un cal alb, și cel ce ședea pe el avea un arc; Și i s-a dat o coroană și a ieșit biruitor și să biruiască. Ce înseamnă aceasta și cum se leagă acest lucru de noi? Calul alb și călărețul lui semnifică evanghelia predicată victorios pe tot pământul.

Un arc cu o săgeată este pentru luptă; călărețul calului alb, însă, are un arc fără săgeată, indicând faptul că săgeata a fost deja trasă și victoria a fost câștigată. Slavă Domnului, săgeata a fost deja trasă pentru a distruge inamicul și lupta lui Cristos pentru constituirea evangheliei păcii s-a încheiat și victoria este câștigată!

Acum călărețul calului alb are o coroană, semnificând faptul că evanghelia a fost încoronată cu gloria lui Cristos (2 Corinteni 4:4). Evanghelia pe care o predicăm astăzi nu este o evanghelie umilă, ci una victorioasă, căci evanghelia are o coroană, gloria lui Cristos!

Nu ne este rușine să predicăm evanghelia: suntem victorioși predicând evanghelia, căci evanghelia este încununată cu victoria lui Cristos! Pe măsură ce predicăm evanghelia împărăției în tot pământul locuit, suntem biruitorii Domnului pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu pe pământ! Amin!

Scopul unic al lui Dumnezeu în această epocă este ca evanghelia să fie predicată, astfel încât biserica în calitate de Trup al lui Cristos să poată fi zidită pentru a finaliza Noul Ierusalim (Efeseni 3:8-11; Romani 1:1).

Noi astăzi trebuie să fim biruitorii care predică evanghelia victorios, ca și călăreți ai calului alb, pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu și a pune capăt acestei epoci. Biruitorii care predică evanghelia gloriei lui Cristos devin călăreții calului alb (Apocalipsa 6:2; 19:11, 13-14).

Cristos a câștigat victoria și acum noi stăm în victoria Sa, perpetuăm victoria Lui și proclamăm victorios evanghelia pentru a aduce mulți în împărăția lui Dumnezeu.

Nu ar trebui să ne simțim rușinați când predicăm evanghelia; singurul care se rușinează de Evanghelie este Satan, iar noi suntem una cu Domnul pentru a predica victorios evanghelia împărăției! A predica evanghelia este un lucru victorios, căci cei care predică evanghelia sunt biruitorii care călăresc calul alb.

Următoarele peceți dezvăluie un cal roșu (semnificând război), un cal negru (semnificând foamete) și un cal gălbui (semnificând moartea); acești patru cai aleargă până la sfârșitul epocii. Există o cursă cu patru cai până la sfârșitul acestei epoci, dar calul alb este victorios și preia conducerea.

Istoria omenirii este o istorie a războiului, a foametei și a morții, dar, în același timp, evanghelia este predicată victorios pentru a mântui mulți păcătoși și a-i aduce în împărăția lui Dumnezeu.

Pe măsură ce privim la situația exterioară de astăzi, trebuie să fim una cu Domnul, chiar dacă auzim de război și zvonuri de război, când vedem moartea răspândindu-se și predominând și când auzim că foametea are loc, pentru a putea predica evanghelia împărăției pe întregul pământ locuit.

De-a lungul generațiilor, evanghelia a continuat cu Cristos ca fiind Cel victorios. Fie ca noi să fim una cu El astăzi pentru a călări calul alb al evangheliei, stând în victoria lui Cristos, pentru a predica evanghelia și a aduce mulți păcătoși în împărăția lui Dumnezeu! Amin!

Interesul nostru unic în această epocă nu ar trebui să fie să ne îngrijim de nevoile noastre sau să acumulăm lucruri, să obținem o casă frumoasă și să avem o viață de familie bună.

Interesul nostru unic ar trebui să fie să fim una cu Domnul în a ne strădui să-i mântuim pe oameni pentru a zidi Trupul lui Cristos pentru ca împărăția lui Dumnezeu să vină pe pământ.

Trebuie să muncim și să ne câștigăm existența. Trebuie să avem grijă de atât de multe lucruri legate de existența noastră umană, de familia noastră și de oamenii din jurul nostru. Dar cu toții putem dedica timp Domnului, pentru interesul Său.

Dumnezeu dorește ca toți oamenii să fie mântuiți și să ajungă la deplina cunoaștere a adevărului (1 Timotei 2:4); noi, ca și credincioși în Cristos, avem aceeași dorință astăzi. Necredincioșii din jurul nostru își pot rezerva întotdeauna timp pentru a se distra și a face alte lucruri, dar noi Îl avem pe Dumnezeu ca amuzamentul și divertismentul nostru.

Îl savurăm pe Domnul, Îl iubim, ne pasă de interesul Lui și stăm în victoria Lui pentru a predica evanghelia împărăției în tot pământul locuit, pentru a fi biruitorii Lui care aduc sfârșitul acestei epoci și grăbesc revenirea Lui!

Fie ca noi să nu ne dăm dăm înapoi de la predicarea evangheliei, ci fie ca noi să fim pe calul alb pentru răspândirea evangheliei!

Pe măsură ce vedem cum războiul, moartea și foametea se răspândesc, fie ca noi să călărim victorioși pe calul alb al evangheliei și să fim biruitorii de astăzi care predică evanghelia împărăției pentru a pune capăt acestei epoci și a aduce împărăția lui Dumnezeu!

Doamne Isuse, slavă Ție pentru că ai obținut victoria! Aleluia, Cristos a câștigat victoria și a constituit evanghelia, iar acum putem sta în victoria Lui pentru a predica evanghelia victorioși! Slavă Domnului, calul alb al evangheliei galopează victorios până la sfârșitul acestei epoci! Aleluia, săgeata a fost trasă pentru a distruge inamicul și acum putem predica evanghelia în victoria lui Cristos! Amin, Doamne, suntem una cu Tine astăzi pentru a predica evanghelia împărăției și a aduce mulți păcătoși în împărăția lui Dumnezeu! Lăsăm interesul nostru deoparte și ne îngrijim de interesul Tău pe pământ astăzi! Isus Cristos este Victorios și suntem una cu Cristos pentru a proclama victoria Sa și pentru a predica evanghelia! Amin, Doamne, fie ca noi să vedem că scopul unic al lui Dumnezeu în această epocă este de a predica evanghelia, astfel încât biserica în calitate de Trup al lui Cristos să poată fi zidită pentru a finaliza Noul Ierusalim! Fie ca noi să fim biruitorii care predicăm evanghelia gloriei lui Cristos, astfel încât să putem călări victorioși calul alb al evangheliei!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Preach the Gospel of the Kingdom Victoriously to be the Riders of the White Horse, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema, Să trăim în realitatea împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 8 (Să predicăm evanghelia împărăției și să facem discipoli din națiuni) ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Urmăm modelul Trinității Divine pentru a face toate lucrurile în, prin și pentru Trup

18/06/2025 by Credincios in Cristos 4 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să urmăm modelul Trinității Divine pentru a face toate lucrurile nu în, prin sau pentru noi înșine, ci în, prin și pentru Trup, una cu Domnul, pentru ca împărăția Lui să vină.

În slujba Sa împărătească pentru stabilirea împărăției Sale cerești în stadiul încarnării Sale, Cristos, Fiul lui Dumnezeu, în calitate de centru al Trinității Divine, nu a făcut nimic pentru Sine însuși sau către Sine însuși, căci El a făcut totul prin Duhul lui Dumnezeu și pentru împărăția lui Dumnezeu Tatăl.

El este modelul nostru, iar astăzi trebuie să facem lucrurile nu în și pentru noi înșine, ci în Trup și pentru Trup. Amin! Ceea ce Dumnezeu dorește astăzi este să câștige împărăția Lui pe pământ; El vrea ca împărăția Lui să crească, să se dezvolte și să se manifeste pe pământ.

Dar împărăția lui Dumnezeu nu vine în exterior; este o împărăție spirituală care va avea o manifestare exterioară la sfârșit, când va fi pe deplin dezvoltată. Astăzi, Cristos este sămânța împărăției care este semănată în inima credincioșilor în Cristos; El crește în noi și se dezvoltă în noi pentru a deveni un domeniu în care Dumnezeu poate domni și guverna.

Țelul lui Dumnezeu este dezvoltarea deplină a împărăției lui Dumnezeu. Când a venit în Evanghelii, El a venit ca Semănător pentru a semăna pe Sine ca sămânță a împărăției în cei care sunt deschiși către El.

Apoi, în cartea Faptele Apostolilor, au fost mulți semănători, mulți credincioși regenerați care nu numai că aveau sămânța împărăției în ei, dar, mai mult decât atât, erau una cu Semănătorul pentru a semăna sămânța împărăției în mulți alții.

În Epistole vedem cum această sămânță crește și se dezvoltă; gena împărăției crește în inimile credincioșilor în Cristos până la maturitate. Recolta seminței împărăției este văzută inițial în mileniu, când biruitorii vor fi pârgile, iar apoi, pentru veșnicie, recolta deplină va fi Noul Ierusalim.

Dumnezeu va câștiga ceea ce își dorește – El va câștiga împărăția Lui, chiar creșterea, dezvoltarea și recolta deplină a împărăției Sale! Astăzi suntem în epoca harului, epoca bisericii, iar împărăția de astăzi este ascunsă, interioară și spirituală.

Trebuie să cooperăm cu Domnul nu doar în mod inițial, chemând Numele Lui, ci și mai mult, pe tot parcursul zilei și în toate zilele vieții noastre creștine, trebuie să-L lăsăm să crească în noi.

El trebuie să crească; noi trebuie să descreștem. În toate lucrurile, în toate situațiile și în lucrurile legate de viața noastră umană, trebuie să-L lăsăm pe Domnul să crească în noi și să-Și stabilească împărăția în noi.

Pentru aceasta, trebuie să-L savurăm și să-L experimentăm ca Medic care ne vindecă, ca Păstor care are grijă de noi cu dragoste și ca Domn al secerișului care ne trimite să secerăm recolta și să sporim împărăția Lui. Ce Cristos minunat avem! Și devenim creșterea Lui, reproducerea Lui și expresia Lui colectivă pe pământ!

Cristos Fiul a făcut toate lucrurile prin Duhul lui Dumnezeu pentru împărăția lui Dumnezeu Tatăl

Un aspect particular pe care îl vedem în legătură cu împărăția lui Dumnezeu este că Cristos, Împăratul ceresc, nu a făcut lucrurile prin Sine Însuși, prin Sine Însuși sau pentru Sine Însuși. Dimpotrivă, Cristos Fiul a făcut toate lucrurile prin Duhul lui Dumnezeu pentru ca împărăția lui Dumnezeu Tatăl să vină. Ce minunat!

Aici vedem modelul Trinității Divine. În slujba Sa împărătească pentru stabilirea împărăției Sale cerești în stadiul încarnării Sale, Isus Cristos – Fiul lui Dumnezeu – ca centru al Trinității Divine nu a fost în niciun prin El Însuși, pentru Sine însuși sau înspre Sine însuși. Dimpotrivă, tot ceea ce a făcut a fost prin Duhul lui Dumnezeu și pentru împărăția lui Dumnezeu Tatăl.

Vedem acest lucru în Matei 12:28, unde Domnul Isus, răspunzând evreilor care L-au acuzat că scoate demonii prin conducătorul demonilor, a spus că El scoate demonii prin Duhul lui Dumnezeu, pentru ca împărăția lui Dumnezeu să vină peste ei. Aceasta ne arată Trinitatea Divină în acțiune.

Când privim această imagine, vedem excelența divină, virtuțile divine și atributele divine, cum ar fi unitatea, smerenia, frumusețea și armonia.

Domnul Isus ar fi putut să le spună că El este Dumnezeu și că i-a scos pur și simplu pe demoni prin Sine însuși, ceea ce era adevărat, dar El a spus că prin Duhul lui Dumnezeu i-a scos pe demoni și împărăția lui Dumnezeu Tatăl a venit peste ei. Extraordinar! Ce priveliște minunată a Trinității Divine!

El vorbea cu fariseii care erau mândri, egoiști și individualiști; se considerau drepți și nu lucrau cu nimeni altcineva, chiar considerând că alții nu erau la înălțimea standardelor lor. Nu exista smerenie printre ei; mai degrabă, erau egoiști și căutători de sine.

Dar iată o persoană care, deși era condamnat de ei, făcea toate lucrurile nu în Sine, prin Sine sau pentru Sine, ci prin altul și pentru altul. Cristos a făcut toate lucrurile prin Duhul lui Dumnezeu și pentru împărăția lui Dumnezeu. El depindea de Dumnezeu Tatăl, făcea totul în unitate cu Tatăl și făcea toate lucrurile pentru ca împărăția lui Dumnezeu Tatăl să vină.

Și când făcea ceva, nu o făcea în Sine sau prin Sine, ci în și prin Duhul lui Dumnezeu. Acest lucru este atât de frumos. Arată excelența Trinității Divine. Cristos este centrul Trinității Divine, dar El nu ar face nimic de Sine sau pentru Sine.

Aceasta ne arată unitatea din Trinitatea Divină și frumusețea Trinității Divine. Ne arată excelența Trinității Divine.

Un alt verset care arată excelențele Trinității Divine este Evrei 9:14, unde ni se spune că Cristos S-a oferit pe Sine lui Dumnezeu Tatăl prin Duhul cel veșnic. Am putea crede că Cristos S-a oferit pe Sine Dumnezeu ca jertfă pentru păcatele noastre, dar Biblia ne spune că, chiar și în răstignirea Sa, Cristos a făcut toate lucrurile prin Duhul pentru Tatăl.

Sângele lui Cristos este veșnic eficace pentru noi astăzi și pentru totdeauna, căci Cristos Fiul S-a oferit pe Sine Dumnezeu Tatăl prin Dumnezeu Duhul. Acest sânge ne curăță conștiința de faptele moarte pentru a sluji Dumnezeului celui viu.

Aici vedem smerenia și lipsa de sine a Fiului, care nu a făcut nimic în Sine, prin Sine sau pentru Sine, ci prin Duhul lui Dumnezeu și pentru Dumnezeu Tatăl. Tot ce a făcut El nu a fost pentru Sine, ci pentru Tatăl, și tot ce a ieșit din El a mers la Tatăl, căci El nu a fost deloc singur, sau pentru Sine.

Ce model bun ne arată Domnul astăzi, ca să-L putem urma și să-L reproducem în duh în viața de biserică pentru împărăția lui Dumnezeu!

Doamne Isuse, Te iubim și Te lăudăm! Te lăudăm pentru că faci toate lucrurile prin Duhul lui Dumnezeu și pentru ca Tatăl să fie mulțumit și satisfăcut. Aleluia, Fiul nu a făcut nimic de la Sine, prin Sine sau pentru Sine, ci prin Duhul lui Dumnezeu și pentru Tatăl! Îți mulțumim, Doamne Isuse, că nu ai trăit în Tine Însuți, prin Tine Însuți, pentru Tine Însuți și înspre Tine Însuți, ci ai făcut toate lucrurile prin Duh și pentru Tatăl! Slavă Domnului! Cât de minunate sunt excelențele divine, virtuțile și atributele Trinității Divine! Te lăudăm, Dumnezeule Triunic, pentru unitatea Ta, smerenia Ta, frumusețea Ta și armonia Ta! Aleluia, Cristos Fiul S-a jertfit lui Dumnezeu Tatăl prin Dumnezeu Duhul, iar noi putem aplica astăzi sângele Tău prețios și veșnic eficace! Ne închinăm Ție și Te lăudăm pentru că ne-ai arătat un astfel de model. Vrem să învățăm de la Tine, în viața de biserică de astăzi, să nu facem nimic în noi înșine, prin noi înșine sau pentru noi înșine, ci în Tine, prin Tine și pentru Tine!

Urmăm modelul Trinității Divine pentru a face toate lucrurile în Trup, prin Trup și pentru Trup, pentru împărăția lui Dumnezeu

Când citim Evangheliile și întregul Noul Testament și vedem că Fiul nu a făcut nimic în Sine Însuși, prin Sine Însuși sau pentru Sine Însuși, ci prin Duhul lui Dumnezeu și pentru împărăția lui Dumnezeu, trebuie să urmăm modelul Lor în viața de biserică de astăzi.

Această mișcare a Trinității Divine cu coordonarea divină ne arată armonia, frumusețea și excelența din Trinitatea Divină și este un model excelent și frumos pe care Capul l-a stabilit pentru coordonarea noastră ca membre ale Trupului Său.

Astăzi, noi, ca sfinți în viața de biserică, trebuie să urmăm modelul Trinității Divine în toate lucrurile pe care le facem, urmând aceeași cale pe care Fiul a urmat-o în acțiunile noastre. Trupul lui Cristos nu a fost zidit în mod adecvat printre noi din cauza lipsei unei coordonări adecvate.

În părtășia și coordonarea noastră în viața de biserică, trebuie să învățăm să facem toate lucrurile nu prin noi înșine sau pentru noi înșine, ci prin alții și pentru alții. Ar trebui să-L luăm pe Domnul Isus ca model și să ne comportăm exact ca și Capul nostru.

Pe măsură ce Îl considerăm Cap, creșterea vine de la El și creștem în toate lucrurile în El (Coloseni 2:19). Domnul a produs Trupul lui Cristos alcătuit din multe membre; noi toți suntem membre ale Trupului lui Cristos. Toate membrele Trupului trebuie să țină Capul și să învețe de la Cap în toate lucrurile.

Așa cum Domnul a trăit în această lume, așa ar trebui să trăim și noi astăzi. El nu a făcut nimic în Sine sau pentru Sine, ci a făcut toate lucrurile prin Duhul lui Dumnezeu și pentru împărăția lui Dumnezeu Tatăl care va veni. Trebuie să facem la fel.

În viața de biserică trebuie să facem lucrurile nu doar conform voinței lui Dumnezeu, ci chiar mai mult, în coordonare și părtășie cu ceilalți. Poate că avem o povară de la Domnul să slujim cu tinerii, cu adolescenții sau cu copiii, dar asta nu înseamnă că trebuie pur și simplu să mergem înainte și să facem ceea ce simțim că ar trebui să facem.

Mai degrabă, trebuie să avem părtășie cu sfinții, să ne rugăm împreună și să căutăm umplerea Domnului într-un mod proaspăt. Apoi, când facem ceva, ar trebui să o facem cu alții, prin alții și pentru alții, adică trebuie să facem toate lucrurile în Trup și pentru Trup.

Când Îl luăm pe Cristos ca viață și persoană pentru biserică, ca singurul om nou, permițându-I să trăiască în noi și să fie exprimat prin noi, vom face toate lucrurile în părtășie și coordonare, urmând modelul Trinității Divine în toate lucrurile.

Smerenia Domnului va fi exprimată prin noi, iar lipsa Sa de iubire de sine va fi a noastră atunci când ne vom exersa duhul pentru a fi un singur duh cu El.

Fie ca noi să-L luăm pe Domnul ca model, învățând să facem lucrurile nu în noi înșine, prin noi înșine sau pentru noi înșine, ci exersându-ne duhul pentru a fi una cu Domnul și în Trup. Pe partea personală, ne exersăm duhul pentru a fi una cu Domnul; pe partea colectivă, avem părtășie și ne coordonăm în Trup pentru a face toate lucrurile în Trup, prin Trup și pentru zidirea Trupului.

Acest lucru necesită multă experiență din partea noastră. Astăzi, Trupul lui Cristos nu este zidit în mod adecvat, deoarece încă facem lucruri în noi înșine și prin noi înșine, iar rezultatul este că noi câștigam ceva. O, Doamne!

Fie ca noi să cooperăm cu Domnul Isus, Fiul lui Dumnezeu, care trăiește în noi, astfel încât să facem lucruri nu prin noi înșine, ci prin alții, și să facem lucruri pentru alții, nu pentru noi înșine. Cineva altcineva trebuie să fie beneficiarul lucrării noastre și altcineva trebuie să fie cel care face lucrarea, în timp ce noi rămânem în părtășie și coordonare cu Domnul.

Cele patru creaturi vii din Ezechiel 1 sunt o bună imagine a acestui lucru; ele erau unite, lucrând împreună, mergând împreună și făcând toate lucrurile împreună, totuși fiecare dintre ele mergea drept înainte, cooperând cu ceilalți în toate lucrurile.

Rezultatul a fost că mișcarea lui Dumnezeu pe pământ a fost rapidă ca fulgerul, împlinind scopul lui Dumnezeu și îndeplinind dorința inimii Sale. Fie ca noi să fim astfel de persoane astăzi. Fie ca noi să învățăm să avem părtășie și să ne coordonăm în Trup în toate lucrurile.

Fie ca noi să învățăm să ne deschidem situația către Trup, să avem părtășie cu sfinții și să ne exersăm duhul în toate lucrurile, astfel încât să facem toate lucrurile în duh și în Trup, prin duh și prin Trup și pentru împărăția lui Dumnezeu, pentru ca Trupul lui Cristos să fie zidit (Filipeni 1:2-4, 8; 2:25-28; 4:18).

Ceea ce facem nu ar trebui făcut doar de noi înșine, ci de alții; mai mult, ceea ce facem nu ar trebui să fie pentru noi înșine, ci pentru interesul, dreptul lui Dumnezeu pe acest pământ.

Doamne Isuse, vrem să învățăm din modelul Trinității Divine să facem toate lucrurile în Trup și pentru Trup. Salvează-ne de la a face lucruri în noi înșine, de unii singur sau pentru noi înșine în viața de biserică. Te luăm ca model al nostru. Te luăm ca fiind Capul, viața și persoana noastră. Te iubim și vrem să urmăm modelul Tău de a face toate lucrurile în duhul nostru, prin duhul nostru și pentru ca împărăția lui Dumnezeu să vină. Amin, Doamne, privim frumusețea, armonia și excelența Trinității Divine și Te luăm ca model al nostru. Ce model frumos și excelent a stabilit Capul pentru coordonarea noastră ca membre ale Trupului Său! Amin, Doamne, în viața de biserică vrem să avem o coordonare adecvată, astfel încât Trupul lui Cristos să poată fi zidit corespunzător. Fie ca să învățăm să facem lucrurile în viața de biserică nu în noi înșine, prin noi înșine sau pentru noi înșine, ci în Trup, prin Trup și pentru Trup, pentru ca împărăția lui Dumnezeu să vină! Amin, Doamne, fie ca tot ce facem să nu fie pentru noi înșine, ci pentru interesul și dreptul lui Dumnezeu pe acest pământ!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Follow the Pattern of the Divine Trinity to do all things in, by and for the Body, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema, Să trăim în realitatea împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 8 (Să predicăm evanghelia împărăției și să facem discipoli din națiuni) ziua 4, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Povestea genei împărăției: semănarea, creșterea și dezvoltarea ei într-o recoltă

16/06/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Țelul lui Dumnezeu este dezvoltarea deplină a împărăției lui Dumnezeu, iar Noul Testament ne arată semănarea, creșterea, propagarea, dezvoltarea și recolta deplină a seminței împărăției, a genei împărăției, pentru ca Dumnezeu să aibă împărăția Sa pe deplin. Aleluia!

Ceea ce ne spune Biblia este că Dumnezeu dorește să câștige o împărăție pe pământ printre oameni și cu omul; modul în care El o face, însă, nu este impunându-Se omului, ci semănându-Se ca sămânță a împărăției în om. Foarte interesant!

Elementul intrinsec al învățăturii a Noului Testament este că Dumnezeul Triunic S-a încarnat pentru a fi semănat ca sămânța împărăției, gena împărăției, în poporul Său pentru a crește în ei și a se dezvolta într-o împărăție. Împărăția lui Dumnezeu nu vine brusc din ceruri și împărăția lui Dumnezeu nu este ceva ce este doar cu Dumnezeu și într-o zi se va manifesta pe pământ.

Când a venit Domnul Isus, El a predicat evanghelia pentru ca păcătoșii să se pocăiască pentru împărăția lui Dumnezeu. Când ucenicii au continuat să predice evanghelia Domnului, au predicat evanghelia împărăției.

Domnul Isus a spus chiar că, atunci când această evanghelie a împărăției va fi predicată pe tot pământul locuit, atunci va veni sfârșitul. Astăzi, evanghelia a fost predicată pe tot pământul, dar cum rămâne cu evanghelia împărăției: a fost predicată această evanghelie? Ce este evanghelia împărăției?

Vedem în fiecare evanghelie că Domnul Isus S-a asemănat cu un Semănător care vine să semene sămânța, iar sămânța crește, se dezvoltă și aduce rod. Aceasta este împărăția lui Dumnezeu. În conceptul nostru, o împărăție este un domeniu în care un împărat deosebit de mare și puternic domnește și guernează, și toată lumea se teme de el și el domnește cu putere.

Dar împărăția lui Dumnezeu este un domeniu al vieții; este domeniul vieții divine, chiar Cristos Însuși semănându-Se ca sămânță a vieții în poporul Său. Noi, cei care credem în Cristos, nu facem parte dintr-o împărăție exterioară numită „împărăția lui Dumnezeu”; mai degrabă, suntem pe dinăuntru o parte a împărăției lui Dumnezeu, căci Dumnezeul Triunic în umanitate S-a semănat în ființa noastră și crește în noi pentru a deveni împărăția lui Dumnezeu.

Zi de zi putem coopera cu Domnul pentru ca împărăția Lui să crească sau putem amâna răspândirea împărăției Lui în ființa noastră. De multe ori, la sfârșitul zilei, trebuie să ne pocăim înaintea Domnului pentru că nu I-am oferit cea mai bună cooperare pentru ca El să crească și să răspândească împărăția Lui în noi.

Poate că am făcut una și alta pentru noi înșine, poate că am realizat cutare lucrare pentru familia noastră, dar poate că nu I-am dat Domnului mai mult teren pentru ca El să crească în noi și să devină împărăția lui Dumnezeu pe deplin.

Povestea genei împărăției: semănarea, creșterea și dezvoltarea ei într-o recoltă

Ceea ce dorește Dumnezeu este să aducă împărăția Lui în om și printre oameni, căci țelul Lui este dezvoltarea deplină a împărăției lui Dumnezeu. Cum face El asta? În calea vieții, în mod organic.

Noul Testament ne arată cum Dumnezeu aduce împărăția Sa: în Evanghelii este semănarea genei împărăției (sămânța împărăției), în Faptele Apostolilor este propagarea și răspândirea, în Epistole este creșterea, iar în Apocalipsa avem secerișul cu dezvoltarea deplină și chiar cea mai deplină dezvoltare. Minunat!

Când citim Noul Testament din perspectiva împărăției lui Dumnezeu semănate ca o sămânță și care crește, vom fi uimiți să vedem ce ne spune revelația divină.

În Evanghelii avem semănarea seminței împărăției – gena împărăției

În Evanghelii vedem semănarea seminței împărăției (Marcu 4:3, 14; Matei 9:35). Domnul Isus, ca Dumnezeu Triunic încarnat, a ieșit să Se semene în poporul ales al lui Dumnezeu prin vorbirea, predicarea și învățătura Sa.

Când Domnul Isus a fost pe pământ, El nu numai că a făcut minuni și a vindecat bolnavii; El a vorbit! El a vorbit despre tainele împărăției lui Dumnezeu și, prin vorbirea Sa, S-a semănat ca sămânță în cei care L-au auzit. Unii dintre ascultători L-au respins, dar alții L-au primit și au fost deschiși către El.

Când cei care au fost aleși de Dumnezeu au auzit cuvântul Domnului Isus și l-au primit, au primit gena împărăției, sămânța împărăției. Această sămânță, această genă, este Dumnezeul încarnat care se seamănă în om.

Oriunde a mers Domnul Isus pe pământ, El S-a semănat ca sămânță a împărăției în cei care erau în jurul Lui.

În Faptele Apostolilor, avem propagarea și răspândirea genei împărăției de către mulți semănători

În cartea Faptele Apostolilor, vedem nu doar un semănător, ci mulți semănători, mulții ucenici ai lui Cristos care au fost regenerați prin sămânța divină și care acum au devenit cei care seamănă sămânța împărăției în alții.

În Faptele Apostolilor avem propagarea și răspândirea acestei semănări de către mii de semănători care au primit gena împărăției (Faptele Apostolilor 6:7; 12:24; 19:20).

Acum există mii de semănători care au sămânța împărăției și care împrăștie această sămânță oriunde merg! Când erau în Ierusalim, au predicat evanghelia în Ierusalim și, când au fost persecutați și, prin urmare, împrăștiați în multe locuri, au semănat și acolo gena împărăției. Aleluia!

Astăzi suntem încă în cartea Faptele Apostolilor, căci această carte nu s-a terminat niciodată; suntem în continuarea Faptelor Apostolilor. Oriunde ne-am afla, noi, cei care avem gena împărăției, vorbim cuvântul lui Dumnezeu pentru a împrăștia sămânța împărăției pretutindeni.

Prin cuvintele noastre către cei din jurul nostru, putem vorbi despre Cristos în ei pentru a semăna sămânța împărăției în ei. Aleluia! Suntem la fel ca Cristos – suntem un mic Cristos astăzi, plin de sămânța împărăției și răspândim această sămânță celor din jurul nostru.

Cristosul din ceruri este unit cu noi și suntem una cu El pentru a împrăștia sămânța împărăției peste tot, astfel încât împărăția lui Dumnezeu să poată veni. Amin!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai regenerat cu viața Ta și prin cuvântul Tău viu. Aleluia, noi, credincioșii în Cristos, avem gena împărăției în noi și astăzi putem vorbi altora pentru a semăna sămânța împărăției în ei! Amin, Doamne, vrem să fim una cu Tine în aceasta astăzi. Ne dăm Ție pentru a Te savura, a Te experimenta și a fi umpluți cu Tine, astfel încât să putem semăna sămânța împărăției în cei din jurul nostru. Fie ca împărăția Ta să vină în noi și fie ca împărăția Ta să vină prin noi! O, Doamne, fie ca gena împărăției să fie răspândită către cei din jurul nostru, pentru ca împărăția Ta să se răspândească!

În epistole, vedem creșterea genei împărăției

În epistole, vedem creșterea seminței împărăției, a genei împărăției (1 Corinteni 3:6, 9; 2 Petru 1:3-7). Sămânța împărăției care a fost semănată în mulți credincioși trebuie să crească; în epistole, vedem cum ea crește și cum noi putem coopera pentru ca ea să crească.

În 1 Corinteni 3:6-9, în special, vedem că suntem pământul cultivat al lui Dumnezeu, iar cei care slujesc plantează și udă, totuși Dumnezeu dă creșterea.

În 2 Petru 1:3-11 vedem dezvoltarea și creșterea genei împărăției cu multe detalii.

Puterea divină a lui Dumnezeu ne-a dat toate lucrurile care au legătură cu viața și evlavia; aceasta este gena împărăției pe care am primit-o la momentul regenerării noastre. Tot ce avem nevoie pentru creșterea în viață și pentru a trăi această viață în evlavie se află în gena divină, sămânța divină, pe care am primit-o.

Dumnezeu ne-a dat promisiunile prețioase și nespus de mari, pentru ca prin acestea să putem deveni părtași ai naturii divine. Firea divină este în sămânță. Când scăpăm de stricăciunea care este în lume prin poftă, ne împărtășim din natura divină.

Și tocmai din acest motiv, adăugând toată sârguința, trebuie să adăugăm în credința noastră virtute, și în virtute cunoștință, și în cunoștință înfrânare, și în înfrânare, răbdare, și în răbdare evlavie, și în evlavie dragoste frățească, și în dragoste frățească dragoste.

Căci aceste lucruri, fiind în noi din belșug, crescând și dezvoltându-se, nu ne vor face nici leneși, nici neroditori, ci vor rodi spre deplina cunoaștere a Domnului nostru Isus Cristos. Căci cine nu are aceste lucruri este orb, uitând curățirea de păcatele sale trecute.

Fie ca noi să fim mai sârguincioși să ne întărim chemarea și alegerea, căci făcând aceste lucruri nu ne vom poticni, ci, dimpotrivă, în felul acesta, intrarea în împărăția eternă a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Cristos ne va fi dată din belșug.

Trebuie să existe o creștere, o dezvoltare a genei împărăției în noi, și noi putem coopera cu această creștere. Când cooperăm cu Domnul pentru creșterea Lui în noi, vom avea o intrare bogată în împărăția eternă a Domnului în acea zi.

Fie ca noi să fim cei care cooperează cu Domnul zi de zi, chiar și clipă de clipă, astfel încât gena împărăției din noi să poată crește, să se dezvolte, să se răspândească și să atingă maturitatea pentru a deveni împărăția lui Dumnezeu pe deplin.

Doamne Isuse, crești în noi. Fie ca sămânța împărăției din noi să crească puțin câte puțin, zi de zi. Răspândește-te în noi. Vrem să cooperăm cu Tine pentru ca sămânța Ta să crească în noi. Fie ca să existe o dezvoltare a seminței divine în noi până când aceasta ajunge la maturitate și devine împărăția lui Dumnezeu pe deplin. Aleluia, putem fi sârguincioși să cooperăm cu Domnul pentru creșterea și dezvoltarea genei împărăției, astfel încât împărăția lui Dumnezeu să crească și să se răspândească în noi! Amin, Doamne, vrem să avem o intrare bogată care să ne fie oferită din belșug la venirea Ta. Fă-ne astăzi biruitorii Tăi, cei care trăiesc în realitatea împărăției lui Dumnezeu!

În mileniu vedem dezvoltarea completă a genei împărăției cu biruitorii

În cartea Apocalipsa, vedem secerișul seminței împărăției, gena împărăției, cu biruitorii ca dezvoltare completă a seminței împărăției și Noul Ierusalim ca dezvoltare cea mai completă. În Apocalipsa 14:4 vedem primele roade, iar apoi, în versetul 15, avem secerișul.

Dacă astăzi cooperăm cu Domnul pentru creșterea seminței împărăției în noi, această sămânță se va dezvolta până când va atinge dezvoltarea sa completă în epoca viitoare. Biruitorii, primele roade despre care se vorbește în Apocalipsa 14, sunt printre cei care vor fi co-împărați cu Cristos în mileniu.

În următoarea epocă de o mie de ani, epoca mileniului, vor fi unii care se află în dezvoltarea completă a genei împărăției. Mulți dintre cei care au primit gena împărăției și au cooperat cu Domnul vor fi co-împărați cu Cristos. Ei vor domni și vor guverna cu El timp de o mie de ani.

Tatăl se va putea lăuda cu acești biruitori, căci El a câștigat un grup de oameni care l-au învins pe inamic, pe partea negativă, și au cooperat cu El pentru a permite genei împărăției să crească și să se dezvolte până la maturitate. Aleluia!

Vrem să fim printre co-împărați în epoca următoare, așa că vrem să-I oferim Domnului cea mai bună cooperare a noastră astăzi. În epoca viitoare, inamicul va fi încă aici, căutând să devoreze și să facă rău multor oameni, iar Dumnezeu Își va revărsa judecata asupra pământului.

Dar chiar dacă Satan va instiga la răzvrătire printre națiuni, el nu va putea atinge co-împărații, biruitorii, căci ei vor fi fost transformați de gena împărăției. Satan nu va avea teren în ei, căci tot elementul rebel care era în umanitatea lor decăzută a fost înghițit de gena împărăției.

Fie ca noi să-I permitem Domnului să crească în noi și să înghită orice întuneric și răzvrătire din noi astăzi.

Fie ca noi să-I oferim cooperarea noastră pentru ca El să-Și facă domiciliul în inima noastră prin credință și fie ca noi să fim înnoiți în mintea noastră, astfel încât să putem fi transformați în sufletul nostru (Efeseni 3:16; Romani 12:2; 2 Corinteni 3:18).

Noi, ca oameni ai genei împărăției de astăzi, vrem să-L lăsăm pe Domnul să crească în noi, să se dezvolte în noi și să crească spre maturitate în noi, până când devenim biruitori, cei care înving orice este negativ și care permit seminței împărăției să crească până la capăt.

Dacă facem acest lucru astăzi, dacă, prin îndurarea Domnului, cooperăm cu creșterea Lui în noi, vom fi co-împărați alături de Cristos în epoca următoare. Fie ca să nu permitem dușmanului să aibă vreun teren în noi astăzi, întorcându-ne către duhul nostru tot timpul, trăind în duh și contactându-L pe Domnul în orice moment, în toate lucrurile.

Doamne Isuse, aspirăm să fim biruitori, cei care cooperează cu Tine pentru ca gena împărăției să crească în noi spre maturitate! Amin, Doamne, crești în noi astăzi! Fie ca să existe o dezvoltare constantă și continuă a seminței împărăției lui Dumnezeu în noi, până când va deveni pe deplin matură! Te iubim, Doamne, și vrem să cooperăm cu Tine astăzi. Dă-ne experiențele de care avem nevoie în fiecare zi pentru a crește în viață spre maturitate. Fie ca gena împărăției să crească în noi și să se dezvolte în noi zi de zi. O, Doamne, suntem una cu Tine astăzi. Suntem una cu duhul nostru. Suntem împotriva dușmanului Tău în carnea noastră, în sinele nostru, în omul natural și în lume. Aleluia, putem învinge dușmanul prin sângele Mielului, prin cuvântul mărturiei noastre și prin faptul că nu ne iubim viața sufletească până la moarte! Amin, Doamne, fă-ne poporul genei împărăției care crește în viață spre maturitate pentru dezvoltarea deplină a genei împărăției în noi! Aspirăm și dorim cu ardoare să fim co-împărați cu Cristos în mileniu!

Noul Ierusalim este cea mai deplină dezvoltare a genei împărăției

În Apocalipsa 21-22, vedem Noul Ierusalim, împărăția eternă a lui Dumnezeu, în cerul nou și pământul nou. Noul Ierusalim este cea mai deplină dezvoltare a seminței împărăției, a genei împărăției, care a fost semănată de Isus Nazarineanul în cele patru Evanghelii (Apocalipsa 21:2; 22:1, 3, 5).

Aleluia, în cerul nou și pământul nou, Dumnezeu va avea o împărăție eternă cu Noul Ierusalim drept capitală! Noul Ierusalim va fi după împărăția milenară, iar acest oraș va fi o alcătuire de împărați care vor domni peste națiunile complet restaurate.

Dumnezeu își va dobândi împărăția eternă prin dezvoltarea deplină a genei semănate în Evanghelii de către Domnul Isus, Dumnezeul Triunic încarnat ca om.

Dumnezeul Triunic din umanitate a venit să semene gena împărăției în Evanghelii, iar această genă a crescut de-a lungul epocilor până când s-a dezvoltat pe deplin în împărăția eternă a lui Dumnezeu cu Noul Ierusalim. Cât de minunat!

Noul Testament ne oferă o poveste completă despre gena împărăției, sămânța împărăției lui Dumnezeu, semănată în Evanghelii, răspândindu-se în Faptele Apostolilor, dezvoltându-se în Epistole și avându-și întreaga dezvoltare și recoltă în cartea Apocalipsa.

Fie ca noi astăzi să cooperăm cu Domnul pentru ca gena împărăției să crească în noi și să se dezvolte în noi până la maturitate deplină. Fie ca noi să fim cei care nu numai că înțeleg și văd sau chiar se bucură de această imagine a genei împărăției cu dezvoltarea ei, ci și să-I oferim Domnului cea mai bună cooperare a lor pentru ca El să crească în noi.

Aleluia pentru adevărata poveste a împărăției lui Dumnezeu, gena împărăției, de la Isus Nazarineanul până la Noul Ierusalim! Aceasta este evanghelia împărăției pe care trebuie să o predicăm astăzi.

Aceasta este evanghelia pe care o avem în recâștigarea Domnului și aceasta este ceea ce trebuie să le predicăm și altora în această epocă.

Doamne Isuse, Te lăudăm că într-o zi vei primi împărăția Ta, chiar și cea mai deplină dezvoltare a genei împărăției semănate de Isus Nazarineanul în Evanghelii! Aleluia, Isus a venit ca Dumnezeul Triunic în umanitate pentru a Se semăna pe Sine ca sămânță a împărăției în om! Slavă Domnului, există o propagare și o răspândire a acestei semănări în cartea Faptele Apostolilor de către mii de ucenici, ca mulți semănători! Aleluia, în Epistole vedem creșterea genei împărăției! Și slavă Domnului, există o recoltă a genei împărăției în Apocalipsa cu biruitorii în mileniu și Noul Ierusalim pentru eternitate! Doamne, crești în noi! Fie ca sămânța împărăției să crească puțin mai mult în noi astăzi! Supune orice răzvrătire din noi și fă ca elementul Tău să crească în ființa noastră! Amin, Doamne, fie ca împărăția Ta să vină în noi și fie ca gena împărăției Tale să se răspândească prin noi!