Doamne Isuse Te iubim

Trebuie să creștem în viață pentru clădirea lui Dumnezeu și să lăsăm crucea să trateze orice obstacol

08/07/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Întrucât clădirea lui Dumnezeu este vie, ea crește; zidirea propriu-zisă a bisericii ca și casă a lui Dumnezeu se face prin creșterea în viață a credincioșilor, iar noi trebuie să creștem în viață pentru clădire și să tratăm orice obstacol în calea creșterii și eliberării vieții divine. Amin!

Slavă Domnului, El a venit în noi ca viața noastră, pentru ca El să crească în noi, să ne transforme și să ne facă pietre vii pentru clădirea lui Dumnezeu și, de asemenea, El ne zidește într-o casă spirituală, locașul lui Dumnezeu, biserica!

Noi, credincioșii în Cristos, ne-am născut inițial din părinții noștri umani și, prin urmare, ne-am născut în păcat. Suntem făcuți din țărâna pământului pentru a fi vase de lut. Cum putem noi să facem parte din zidirea sfântă și glorioasă a lui Dumnezeu? Cum putem fi calificați să facem parte din clădirea lui Dumnezeu?

Numai prin procesele de regenerare, creștere în viață, transformare și zidire. Trebuie mai întâi să fim regenerați. Numai având viața lui Dumnezeu putem face parte din clădirea lui Dumnezeu, căci clădirea lui Dumnezeu, biserica, rezultă din viața Lui.

După ce suntem regenerați, trebuie să creștem în viață. Trebuie să creștem în viață spre maturitate zi de zi. Facem acest lucru venind la cuvântul viu al Domnului și bând laptele neprefăcut al cuvântului prin exersarea duhului nostru. Pe măsură ce bem laptele cuvântului, creștem prin el spre mântuire, căci am gustat că Domnul este bun.

Creșterea noastră în viață are ca rezultat transformarea noastră, căci pe măsură ce Îi permitem Domnului să crească în noi, El ne schimbă încet în interior. Transformarea este un proces metabolic interior prin care elementul nostru vechi este îndepărtat și elementul divin este adăugat.

Vedem o ilustrare a acestui lucru în lemnul pietrificat; pe măsură ce apa curge și bucata de lemn rămâne în curgerea apei, elementul lemnului este îndepărtat și eliminat, iar elementul piatră este adăugat la structura bucății de lemn. Ceea ce aveți la sfârșit este ceva care arată ca lemnul, dar este făcut din piatră, căci elementul de piatră din curgerea apei a înlocuit fiecare element de lemn.

Când suntem transformați, alții ne văd, dar în realitate, ei Îl văd pe Cristos în noi, căci omul nostru vechi și sinele nostru cu carnea au fost încetul cu încetul îndepărtate și eliminate, iar elementul lui Dumnezeu a fost adăugat încetul cu încetul ființei noastre. Slavă Domnului!

Pe măsură ce suntem transformați venind la Domnul ca o piatră vie, devenim pietre vii potrivite pentru clădirea lui Dumnezeu. Slavă Domnului!

Pentru a crește în viață pentru clădirea lui Dumnezeu, trebuie să-L iubim pe Domnul, să acordăm atenție duhului nostru și să ne păzim inima

Clădirea lui Dumnezeu este o clădire vie și, prin urmare, crește; zidirea propriu-zisă a bisericii ca și casă a lui Dumnezeu este prin creșterea noastră în viață (Efeseni 2:21).

Viața lui Dumnezeu crește în noi; viața Sa trebuie să crească în noi puțin câte puțin și zi de zi. Este bine să-I cerem zilnic Domnului să ne dea porția de har de care avem nevoie pentru a putea crește în viață, chiar să-I cerem să ne dea măsura acelei zile de creștere în viață.

Trebuie să fim atenți la creșterea noastră în viața divină, căci trebuie să creștem în viață pentru clădirea lui Dumnezeu. Trebuie să-I dăm Domnului mai mult teren pentru ca El să crească în noi.

Nu creștem încercând mai mult să-I fim plăcuți lui Dumnezeu sau să facem ceea ce ne spune Biblia să facem; trebuie să cooperăm cu Domnul pentru ca El să crească în noi într-un mod normal, zilnic.

Pentru a crește în viață pentru clădirea lui Dumnezeu, trebuie să-L iubim pe Domnul, să acordăm atenție duhului nostru și să ne păzim inima cu toată vigilența pentru a rămâne pe calea vieții (1 Petru 1:8; 2:2, 5; 3:4, 15; Prov. 4:18-23; Deut. 10:12; Marcu 12:30).

Există cel puțin trei moduri minunate prin care putem coopera cu Domnul pentru creșterea noastră în viața divină, spre clădirea lui Dumnezeu. În primul rând, trebuie să-L iubim pe Domnul. A-L iubi pe Domnul este începutul tuturor experiențelor spirituale ale lui Cristos. Dacă nu-L iubim pe Domnul, nu putem crește în viață.

Dacă vrem să creștem în viață pentru clădirea lui Dumnezeu, trebuie mai întâi de toate să-L iubim pe Domnul. Cât de puternică este dragostea noastră pentru Domnul? Cu toții putem spune că-L iubim pe Domnul, dar avem o dragoste ferventă pentru El, chiar prima dragoste pentru El?

Trebuie să fim felul de oameni care spun „Domnul Isus, Te iubesc”. Ne stârnim dragostea pentru Domnul petrecând timp cu El, stând la picioarele Lui și permițându-I să ne vorbească.

Nu ar trebui să ne bazăm pe emoțiile noastre, ci mai degrabă ar trebui să ne exersăm duhul pentru a-I spune Domnului că-L iubim.

A-L iubi pe Domnul nu are nicio legătură cu felul în care ne simțim și dacă suntem undeva sus sau jos; mai degrabă, trebuie să ne exersăm duhul pentru a-L iubi pe Domnul și a-I spune că Îl iubim!

Când nu-L mai iubim pe Domnul cu prima dragoste, vine degradarea. Biserica din Efes și-a pierdut prima dragoste; părăsirea primei dragoste aduce declin și degradare în biserică.

Fie ca noi să nu ne părăsim prima dragoste iubindu-L pe Domnul și fiind iubitorii Lui nebuni, astfel încât să putem crește în viață pentru clădirea lui Dumnezeu! Fie ca noi să profităm de fiecare ocazie de-a lungul zilei pentru a-I spune Domnului că Îl iubim.

În timp ce călătorim la serviciu cu mașina sau cu transportul în comun, fiind constrânși de multe lucruri precum traficul, oamenii din jurul nostru și întârzierile, trebuie pur și simplu să-I spunem Domnului că Îl iubim. Poate că suntem tocmai pe punctul de a ne certa cu soțul/soția noastră, trebuie pur și simplu să uităm de cearta noastră și să-I spunem Domnului că Îl iubim!

1 Petru 1:8 spune că noi, creștinii, Îl iubim pe Cel pe care nu L-am văzut. Putem chiar să-I spunem Domnului că nu ne este ușor să-L iubim, pentru că nu L-am văzut, așa că Îl putem ruga să ne stârnească dragostea pentru El. Când Îl iubim, Îl savurăm și putem crește în viață pentru clădirea lui Dumnezeu.

O altă cale prin care putem crește în viață pentru clădirea lui Dumnezeu este să acordăm atenție duhului nostru. Trebuie să ne exersăm duhul zi de zi. O cale prin care facem acest lucru este venind la Domnul și permițându-I să strălucească asupra noastră pentru a expune orice păcate, probleme și greșeli.

Când ne mărturisim păcatele în lumina Domnului, ne exersăm duhul, iar cerul dintre noi și Domnul devine senin. Domnul va străluci asupra păcatelor și fărădelegilor noastre, iar noi pur și simplu ne vom mărturisi păcatele; sângele lui Isus Cristos ne va curăți de orice păcat (1 Ioan 1:7, 9).

Indiferent de cât timp suntem în Domnul, tot trebuie să ne mărturisim păcatele sub lumina Domnului și să avem o curățare de păcatele și problemele noastre. S-ar putea să fim ofensați de cineva sau cineva ne poate deranja în mod continuu, chiar și simpla vedere a acestei persoane ne provoacă durere.

Nu trebuie să permitem vreunei ofense sau amărăciuni să prindă rădăcini în inima noastră, ci mai degrabă să venim la lumina Domnului, să ne mărturisim păcatele și să tratăm orice problemă.

Fie ca noi să ne cunoaștem duhul și să ne exersăm duhul. Ori de câte ori simțim că suntem în carnea noastră sau că sinele este exprimat, trebuie să ne întoarcem la duhul nostru și să ne îndreptăm atenția asupra duhului nostru (Romani 8:6).

O a treia cale de a crește în viață pentru clădirea lui Dumnezeu este să ne păzim inima cu toată silința, ca să putem rămâne pe calea vieții (Proverbe 4:18-23). Din inima noastră ies izvoarele vieții; trebuie să ne păzim inima.

Aceasta înseamnă că trebuie să venim la Domnul din nou și din nou în ceea ce privește inima noastră, pentru ca El să ne păzească inima. Trebuie să ne întoarcem inima către El, spunându-I că Îl iubim și pur și simplu trebuie să ne deschidem către El.

Când ne deschidem către Domnul zi de zi și Îi permitem să-Și facă domiciliul adânc în inima noastră (Efeseni 3:17), vom crește în viață pentru clădirea lui Dumnezeu. De multe ori ne dăm seama că nu ne putem păzim inima, așa că venim la Domnul și Îi dăm tot terenul pentru a ne păzi inima.

Doamne Isuse, vrem să creștem în viață pentru clădirea lui Dumnezeu astăzi. Ne întoarcem inima către Tine. Te iubim, Doamne! Reaprinde dragostea noastră pentru Tine. Salvează-ne de a ne părăsi dragostea dintâi față de Tine. O, Doamne, fie că simțim asta sau nu, ne exersăm duhul să-Ți spunem că Te iubim! Doamne Isuse, Te iubim! Te iubim cu dragostea noastră dintâi. Te iubim cu cea mai bună dragoste a noastră. Ne exersăm duhul să Te iubim cu toată ființa noastră! Amin, Doamne, ne exersăm duhul și rămânem sub lumina Ta, ca Tu să strălucești asupra noastră și să expui orice nu se potrivește cu Tine. Suntem de acord cu lumina Ta și ne mărturisim păcatele. O, Doamne, ne exersăm duhul pentru a ne mărturisi păcatele, fiind de acord cu ceea ce strălucește lumina Ta. Ne deschidem Ție cu privire la greșelile, fărădelegile, păcatele și eșecurile noastre. Spală-ne și curăță-ne. Vrem să rămânem în părtășia vieții. O, Doamne, vrem să ne păzim inima cu toată vigilența, ca să putem rămâne pe calea vieții astăzi! Păzește-ne inima, Doamne Isuse!

Experimentăm crucea tratând orice obstacol ca să putem crește în viață pentru clădirea lui Dumnezeu

Dacă noi, credincioșii în Cristos, vrem ca viața lui Cristos să fie neîmpliedicată în noi, trebuie să experimentăm zdrobirea crucii, ca orice obstacol din noi să poată fi tratat și înlăturat (1 Petru 1:11; 4:14; Psalmul 139:23-24).

Trebuie să experimentăm uciderea morții lui Cristos în Duhul atotinclusiv al lui Cristos, ca Duh al gloriei pentru a putea crește în viață pentru clădirea lui Dumnezeu.

Fie ca Domnul să strălucească asupra noastră pentru a expune orice obstacole subiective din noi, astfel încât să putem permite crucii să le învingă, pentru ca noi să creștem în viață, spre transformarea noastră, spre clădirea lui Dumnezeu.

A fi creștin înseamnă a nu lua nimic altceva decât pe Cristos ca țel al nostru; cu toate acestea, s-ar putea să nu cunoaștem calea vieții și să nu-L luăm pe Cristos ca viață a noastră, iar acesta este un mare obstacol în calea creșterii vieții Domnului în noi (Matei 7:13-14; Filipeni 3:8-14; Coloseni 3:4; Romani 8:28-29).

A fi creștin înseamnă că Cristos este ținta și țelul nostru; El este Cel preeminent în viața noastră. Dar problema este că adesea nu-L luăm pe El ca viață a noastră și nu cunoaștem calea vieții. Mai degrabă, trăim în concepțiile noastre și conform concepțiilor noastre și ne aflăm în întunericul concepțiilor noastre umane.

Facem lucrurile nu conform lui Cristos care trăiește în noi, ci conform concepțiilor noastre, iar acest lucru ni se pare rezonabil. În afară de Cristos, însă, toate concepțiile noastre sunt întuneric; pot fi bune sau pot fi rele, dar sunt întuneric și moarte.

Ne ținem de un concept pentru că îl credem destul de bun; avem o opinie despre ceva și credem că avem dreptate și aducem un argument puternic pentru a-l susține.

Însă dacă Domnul nu are primul loc și El nu strălucește în această privință, ne aflăm în întunericul concepțiilor umane și nu putem crește în viață pentru clădirea lui Dumnezeu.

De atâtea ori în viața noastră de familie și mai ales în viața de biserică ne exprimăm opiniile bazate pe concepțiile noastre și întunericul apare. O, Doamne! Luăm decizii nu bazate pe contactarea Cristosului cel viu și pe faptul de a fi pe calea vieții, ci pe baza a ceea ce simțim și a ceea ce gândim.

Fie ca noi să învățăm să aducem toate lucrurile, toate problemele și toate situațiile Domnului și să ne deschidem către El, pentru ca El să ne lumineze și să ne conducă pe calea vieții.

Numai așa putem crește în viață pentru clădirea lui Dumnezeu și numai așa poate viața lui Cristos să curgă în mod neîmpliedicat în noi. Trebuie să fim pe calea vieții, verificând cu Domnul, pentru a nu trăi conform concepțiilor și comportamentului uman.

Al doilea obstacol în calea vieții Domnului în noi este ipocrizia; spiritualitatea unei persoane nu este determinată de aparența exterioară, ci de modul în care se îngrijește de Cristos (Matei 6:1-6; 15:7-8; Ioan 5:44; 12:42-43; Iosua 7:21).

Cea mai autentică parte a ființei noastre este duhul nostru. Când suntem în duhul nostru, suntem mântuiți de ipocrizie. Dar când nu ne exersăm duhul, nu-L trăim pe Cristos, iar ceea ce iese din noi este ipocrizia.

Putem încerca să facem un lucru bun sau altul și putem exprima concepțiile noastre bune, dar pentru că nu suntem în duhul nostru, aspectul exterior nu se potrivește cu realitatea interioară.

Un ipocrit este un actor de teatru; el dă impresia cuiva sau a unei emoții, dar în realitate nu este acea persoană și nu are acel sentiment. Fie ca noi să fim mântuiți de a ne preface, a da în spectacol, și de la a fi fățarnici.

Fie ca noi să învățăm să cultivăm și să dezvoltăm relația noastră interioară, intimă, cu Domnul, astfel încât să putem fi una cu El, să ne unim cu El și să cooperăm cu El. Domnul urăște ipocrizia.

Uneori, putem fi cu niște tineri și vrem să-i ajutăm în lucruri spirituale, așa că ne comportăm într-un anumit fel și spunem anumite lucruri care nu se potrivesc cu ceea ce suntem noi în interior.

Fie ca noi să nu ne preocupăm de dreptatea noastră înaintea oamenilor, ca să fim priviți de ei, ci mai degrabă să avem o viață interioară, ascunsă, spirituală și intimă cu Domnul, ca să putem crește în viață pentru clădirea lui Dumnezeu.

Fie ca noi să exersăm să petrecem timp ascuns și secret cu Tatăl nostru care vede în secret, ca să ne putem dezvolta rădăcinile ascunse în El, să avem o umblare cu El și să creștem în viață pentru clădirea lui Dumnezeu.

Al treilea obstacol este răzvrătirea; putem fi foarte activi și zeloși în a face lucruri, dar totuși să-L întemnițăm și să nu ascultăm pe Cristosul viu dinăuntrul nostru, ignorându-L (Lev. 14:9, 14-18; 11:1-2, 46-47; Romani 16:17; 1 Cor. 15:33).

Putem crede că noi, cei care credem în Cristos, nu suntem răzvrătiți, căci credem în Isus și Îl iubim. Cu toate acestea, putem fi zeloși în a face multe lucruri pentru Domnul sau în numele Lui, totuși tot nu ascultăm de Cristosul viu dinăuntrul nostru, ignorându-L.

El ne spune adesea: Nu, nu-i spune asta soției tale, sau, Nu, nu te băga; totuși, noi nu-L ascultăm. Suntem răzvrătiți ignorând vocea Lui blândă și liniștită. Îl întemnițăm pe Domnul în ființa noastră.

În multe lucruri mărunte ale vieții noastre de zi cu zi, cum ar fi felul în care ne îmbrăcăm, felul în care ne pieptănăm, felul în care vorbim și felul în care ne comportăm, Îl ignorăm pe Domnul și suntem răzvrătiți față de El, prin urmare, nu avem grijă de Cristosul cel viu dinăuntrul nostru. O, Doamne!

Fie ca noi să dezvoltăm o sensibilitate în duhul nostru, astfel încât să avem grijă de Cristosul cel viu din duhul nostru și să facem toate lucrurile conform Lui. De asemenea, fie ca noi să nu ne descurajăm atunci când ne dăm seama că întreaga zi a trecut și nu venit cu nimic la Domnul; mai degrabă, fie ca noi să începem să facem acest lucru chiar acum.

Fie ca noi să petrecem timp cu Domnul, verificând cu El în legătură cu toate lucrurile și având multe conversații intime cu El.

Deoarece putem fi atât de activi și zeloși în a face lucruri, chiar și în viața de biserică, s-ar putea să nu ne consultăm cu El, fie ca să învățăm să ne pesede simțul interior al vieții din noi. Fie ca să ne consultăm întotdeauna cu Domnul: O, Doamne, ce simți în legătură cu asta?

Al patrulea obstacol îl reprezintă capacitățile noastre naturale; dacă aceste capacități naturale rămân nezdrobite în noi, ele vor deveni o problemă pentru viața lui Cristos (2:14-15; 3:12, 16-17; Iuda 19; Levitic 10:1-2).

Poate că suntem destul de capabili să vorbim în mod natural despre cutare sau cutare lucru și, prin urmare, putem fi în întuneric și împiedica creșterea lui Cristos în noi. Suntem atât de sufletești și atât de naturali, și chiar și în viața de biserică, putem trăi în sufletul nostru și în omul nostru natural.

Învățăm ce este bine și ce nu este atât de bine, învățăm să ne comportăm într-un anumit fel și trăim într-un mod natural bun, dar fără exersarea duhului nostru. O, Doamne!

Poate că interacționăm cu ceilalți într-un mod adecvat, fără a spune lucruri care să-i ofenseze, totuși putem fi în omul natural și facem lucrurile conform capacității noastre naturale, nu conform duhului.

Omul sufletesc nu poate primi sau discerne lucrurile spirituale; un om spiritual, însă, discerne toate lucrurile. Fie ca noi să fim cei care petrec mult timp cu Domnul și să tratăm orice obstacole în viața Lui.

Fie ca noi să permitem crucii Sale să lucreze în noi pentru a trata capacitățile noastre naturale, astfel încât viața Lui să curgă în noi și să putem crește în viață pentru clădirea lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, vrem ca viața Ta să curgă în noi fără nici o piedică. Dă-ne experiențele de care avem nevoie pentru a avea parte de zdrobirea crucii și pentru ca orice obstacole să fie eliminate și tratate. Amin, Doamne, fie ca noi să experimentăm darea la moarte a morții a lui Cristos în Duhul atotinclusiv al lui Cristos și în Duhul gloriei, pe măsură ce ne exersăm duhul astăzi. Vrem să creștem în viață pentru clădirea lui Dumnezeu într-un mod normal. Te luăm ca țel al nostru și vrem să rămânem pe calea vieții. O, Doamne, Tu ești viața noastră și Tu ești țelul nostru. Tu ești Cel Preeminent. Vrem să ne îngrijim de Cristosul cel viu dinăuntrul nostru și să nu încercăm să ne îmbunătățim aspectul exterior. Amin, Doamne, mântuiește-ne de orice ipocrizie. Vrem să fim atenți la Cristosul cel viu dinăuntrul nostru și să nu-L întemnițăm niciodată sau să nu-L ascultăm, fiind astfel răzvrătiți față de El. Vorbește-ne, Doamne. Vrem să ascultăm vocea Ta. Zdrobește în noi ceea ce trebuie zdrobit și tratează capacitățile noastre naturale. Fie ca noi să fim cei care petrec mult timp cu Domnul în secret pentru a-L savura, a fi tratați de El și a-I permite să curgă liber în noi. Amin, Doamne, fie ca noi să creștem în viață pentru clădirea lui Dumnezeu astăzi, tratând toate obstacolele în calea creșterii lui Cristos în noi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We need to Grow in Life for God’s Building and let the Cross Deal with any Obstacle, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să trăim o viață creștină și o viață de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu – săptămâna 3 cu tema: Viața și clădirea în epistolele lui Petru, ziua 3, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Viața creștină este o viață a trăirii lui Cristos; calea de a-L trăi pe Cristos este să-L iubim pe El

22/12/2024 by Credincios in Cristos 3 Comments

Viața creștină este o viață a trăirii lui Cristos; trăirea noastră astăzi ca creștini ar trebui să fie Cristos, iar calea de a-L trăi pe Cristos este să-L iubim pe Cristos și să ne exersăm duhul pentru a savura toate lucrurile profunde și ascunse ale lui Dumnezeu, cercetate și aduse în mod activ nouă de Duhul lui Dumnezeu. Amin!

Săptămâna aceasta venim la un nou Cuvânt Sfânt pentru Înviorarea de Dimineață pe tema „Viața creștină” (bazat pe Conferința de Omogenizare a Zilei Memoriale din 2024). Subiectul pentru această primă săptămână este, Semnificația intrinsecă a vieții creștine.

Ca credincioși în Cristos, suntem creștini; totuși, ne-am întrebat vreodată care este semnificația intrinsecă a vieții creștine conform Cuvântului lui Dumnezeu? Eu nu m-am întrebat, și poate nici tu nu ai făcut asta. Dar, mulțumim Domnului, putem să ne facem timp să petrecem în Cuvântul lui Dumnezeu cu o atitudine de rugăciune și să cugetăm într-un duh și atmosferă de rugăciune care este semnificația intrinsecă a vieții creștine.

Pe de o parte, viața creștină pare ceva simplu și evident, iar majoritatea creștinilor par să știe ce este viața creștină. Pe de altă parte, trebuie să venim la Domnul în cuvântul Său și să-I permitem să îndepărteze conceptele și gândurile noastre religioase cu privire la ceea ce este viața creștină, astfel încât să putem fi înnoiți de El în cuvântul Său.

Trebuie să venim la Domnul într-un mod proaspăt zi de zi și să-I cerem să ne dea porția de har de care avem nevoie pentru a putea trăi viața creștină. Trebuie să-i cerem Domnului să trăiască în noi, să fie exprimat prin noi și să facă totul în noi și pentru noi. Viața creștină este pur și simplu Cristos care trăiește din nou în noi același fel de viață pe care a trăit-o când a fost pe pământ.

Viața creștină, așa cum vedem astăzi în această porțiune, este o trăire a Cristosului viu. Ce înseamnă să-l iubești pe Cristos? Ce înseamnă pentru Cristos să trăiască în noi? Cum putem noi, ființe umane, să trăim o altă persoană? Pavel a spus că pentru el a trăi era Cristos și a muri era un câștig și că nu el trăiește, ci Cristos trăiește în el (Filipeni 1:21; Gal. 2:20).

Cum rămâne cu noi astăzi, ca credincioși în Cristos, este oare viața noastră creștină o trăire a Cristosului viu? Îl iubim noi pe Domnul și îl trăim noi pe Cristos? Cât de mult avem nevoie ca Domnul să strălucească asupra noastră clipă de clipă, pentru ca noi să fim aduși la standardul Său în viața noastră creștină. Cât de mult avem nevoie ca Domnul să Se introducă pe Sine în noi și să trăiască din noi în toate detaliile vieții noastre de zi cu zi.

Viața creștină este o viață de a-L trăi pe Cristos, iar calea de a-L trăi pe Cristos este să-L iubim

Nu este suficient să înțelegi că viața creștină este o viață a trăirii lui Cristos; pur și simplu fiind de acord cu faptul că calea de a-L trăi pe Cristos este să-L iubim nu este suficient. Trebuie să realizăm că noi, ca credincioși în Cristos, avem un anumit fel de viață și de trăire – aceasta este viața noastră creștină.

Viața creștină este o viață a trăirii lui Cristos; trăirea noastră ar trebui să fie Cristos, iar calea de a-L trăi pe Cristos este să-L iubim pe Cristos (Filipeni 1:19-21; Gal. 2:20). Amin! Trebuie să ne dăm Domnului zi de zi pentru a-L iubi și a-L trăi. Îl putem trăi pe Cristos iubindu-L la deplin (2 Cor. 5:14; 1 Ioan 4:19; Filip. 1:19-21a; Marcu 12:30; Apoc. 2:4-5; Ioan 14:21, 23; 21:15-17; 1 Cor. 2:9; 16:22). Există atât de multe versete în Noul Testament atât care ne poruncesc să-L iubim pe Domnul, cât și ne încurajează să-L iubim; de asemenea, există câteva avertismente cu privire la situația în care nu-L iubim

Dacă nu Îl iubim pe Cristos, nu-L putem trăi pe Cristos; a-L iubi pe Cristos este cel mai bun mod de a ne concentra întreaga ființă asupra Lui. 2 Cor. 5:14 spune că dragostea lui Cristos ne constrânge, pentru că noi am socotit în felul acesta: unul a murit pentru toți, de aceea toți au murit, și noi am murit ca să nu mai trăim înspre noi înșine, ci să trăim înspre El!

Zi de zi trebuie să-i cerem Domnului să ne constrângă cu dragostea Sa, astfel încât să putem trăi înspre Domnul în acea zi. Trebuie să-I cerem să ne constrângă cu dragostea Lui, astfel încât tot ceea ce facem să fie pentru preferințele Lui, pentru gusturile Lui și pentru dorința Lui.

În Marcu 12:30, Domnul spune că cea mai mare poruncă este să-L iubim pe Dumnezeu cu toată inima noastră și cu tot sufletul nostru și cu toată mintea și cu toată puterea noastră. Trebuie să-L iubim pe Domnul nu numai cu inima și mintea noastră, ci chiar și cu puterea noastră fizică. Mulțumim Domnului că ne-a poruncit să-L iubim. Când ne pierdem prima dragoste față de Domnul, vine degradarea (Apoc. 2:4).

A-L iubi pe Domnul înseamnă a-I da primul loc în toate lucrurile. În viața noastră de zi cu zi, în viața noastră de biserică, în viața noastră de familie și în toate lucrurile trebuie ca Domnul să aibă primul loc. Trebuie să-L iubim atât de mult pe Domnul încât dorim să locuim în sanctuarul Său pentru a privi frumusețea Sa și a întreba în prezența Sa. Aceasta înseamnă că în toate lucrurile din viața noastră de zi cu zi, verificăm cu Domnul despre toate lucrurile.

Verificăm cu El în legătură cu slujba noastră, colegii noștri de muncă, locurile în care mergem, felul în care ne îmbrăcăm și felul în care vorbim cu alții. Îl iubim, așa că Îi dăm primul loc. Pe măsură ce ne deschidem Lui în toate lucrurile, dându-I-i preeminența, Domnul face totul în noi și pentru noi, chiar dacă noi.

Când Îl iubim pe Domnul, Tatăl și Fiul vin la noi pentru a-și face locuință cu noi (Ioan 14:21, 23). Când Îl iubim pe Domnul și rămânem în Cuvântul Său, Tatăl și Fiul vin să rămână cu noi și să ne aprovizionează cu tot ce avem nevoie. El vrea să ni Se manifeste și să trăiască în noi. El trăiește în noi tot timpul, dar noi vrem să savurăm manifestarea Sa.

El este în noi, dar s-a arătat El nouă și prin noi? Avem noi manifestarea proaspătă a Domnului? Când El se manifestă în noi și nouă, El se poate manifesta și prin noi. Viața creștină este o viață a trăirii lui Cristos, iar trăire noastră ar trebui să fie Cristos.

Cum îl putem trăi pe Cristos? Cel mai bun și mai excelent mod de a-L trăi pe Cristos este să-L iubești. Să ne dăruim să-L iubim pe Domnul. Când Îl iubim, Tatăl și Fiul vin să ne viziteze și să locuiască cu noi și avem manifestarea proaspătă a Domnului. A-L iubi pe Dumnezeu înseamnă a ne fixa întreaga noastră ființă asupra Lui; a-L iubi pe Domnul implică să ne fixăm duhul, sufletul și trupul cu inima, sufletul, mintea și puterea absolut asupra Domnului.

Trebuie să ne concentrăm întreaga ființă asupra Sa, chiar și să lăsăm întreaga noastră ființă să fie ocupată de El și pierdută în El. Când Îl iubim într-o asemenea măsură, Domnul devine totul pentru noi, iar noi suntem una cu El practic în viața noastră de zi cu zi.

Pe măsură ce ne angajăm în activitățile zilnice ale vieții noastre de zi cu zi, trebuie să ne concentrăm întreaga ființă asupra Domnului. Trebuie să-L iubim până în cel mai înalt grad, concentrându-ne pe El tot ceea ce suntem. În exterior facem multe lucruri, dar în interior îl iubim pe Domnul și ne concentrăm întreaga ființă asupra Lui. A-L trăi pe Cristos necesită să-L iubim până în cel mai înalt grad.

Când Îl iubim pe Domnul până în cel mai înalt grad, tot ceea ce este El devine al nostru, El ne aprovizionează din belșug, suntem concentrați asupra Lui și suntem doar una cu Domnul într-un mod practic în viața noastră de zi cu zi.

Doamne Isuse, Te iubim. Ne fixăm toată ființa asupra Ta. Îți mulțumim că ne-ai poruncit să Te iubim cu toată inima, mintea, sufletul și puterea noastră. Amin, Doamne, vrem să-L trăim pe Cristos iubindu-L pe Cristos până la cel mai înalt grad. Salvează-ne de a încerca doar să Te satisfacem sau să împlinim ceea ce spune Biblia cu propria noastră putere. Te iubim și ne fixăm toată ființa pe Tine. Ne fixăm duhul, sufletul și trupul cu inima, sufletul, mintea și puterea noastră absolut asupra Ta. Amin, Doamne, lăsăm ca întreaga noastră ființă să fie ocupată de Tine și pierdută în Tine. Fie ca Tu să devii totul pentru noi. Fă-ne una cu Tine practic în viața noastră de zi cu zi. Venim la Tine, dragă Doamne, cu privire la toate lucrurile din viața noastră de zi cu zi. Vrem să trăim în prezența Ta și să Te întrebăm în templul Tău, deschizându-ți toate lucrurile din viața noastră de zi cu zi. O, Doamne, Îți dăm primul loc în toate lucrurile. Ai Tu preeminența în noi. Te iubim și rămânem în cuvântul Tău. Manifestă-te nouă. Vrem să avem prezența Ta proaspătă. Trăiește în noi astăzi.

Când Îl iubim pe Dumnezeu și ne exersăm duhul, Îl savurăm pe Cristos ca lucrurile adânci ale lui Dumnezeu

Viața creștină este o viață a trăirii lui Cristos, iar noi Îl trăim pe Cristos iubindu-L pe Cristos. Când Îl iubim pe Dumnezeu, Îl savurăm pe Dumnezeu. Nu este suficient doar să crezi în Dumnezeu, să I te închini lui Dumnezeu și să te temi de Dumnezeu; toate acestea sunt necesare, dar dacă vrem să Îl savurăm pe Dumnezeu, trebuie să-L iubim pe Dumnezeu. Dacă vrem să-L trăim pe Cristos, trebuie să-L iubim.

Dacă vrem să realizăm și să participăm în lucrurile profunde și ascunse pe care Dumnezeu le-a rânduit și pregătit pentru noi, trebuie nu doar să credem în El, ci și mai mult, să-L iubim (1 Cor. 2:9). Trebuie să-L iubim pe Dumnezeu cu toată ființa noastră, trăind în cea mai apropiată și mai intimă părtășie cu Dumnezeu, astfel încât să putem intra în inima Sa și să înțelegem toate secretele ei (Psalmul 73:25; 25:14). Fie ca noi să fim asemenea persoan care-L iubesc pe Domnul!

Când Îl iubim pe Domnul, Duhul cercetează toate lucrurile, chiar și adâncurile lui Dumnezeu (1 Cor. 2:10). Cuvântul grecesc pentru „căutări” este folosit cu referire la cercetarea activă; implică cunoștințe exacte dobândite nu prin descoperire, ci prin explorare. Aleluia, Duhul lui Dumnezeu cercetează și explorează în mod activ lucrurile adânci lui Dumnezeu cu privire la Cristos și ni le arată în duhul nostru pentru realizarea și participarea noastră atunci când Îl iubim pe Dumnezeu!

Când Îl iubim pe Domnul, Duhul lui Dumnezeu scoate la suprafață în mod activ unele dintre lucrurile adânci ale lui Dumnezeu, care este Cristos în multe aspecte, și ne descoperă aceste lucruri. Adâncurile lui Dumnezeu sunt lucrurile adânci ale lui Dumnezeu; lucrurile profunde ale lui Dumnezeu sunt Cristos în multe aspecte, ca porțiune eternă a noastră.

Acest Cristos ne-a fost rânduit dinainte, pregătit și dat nouă în mod gratuit de către Dumnezeu. Nu ne-am gândit niciodată la aceste lucruri adânci ale lui Dumnezeu și aceste lucruri nu s-au ridicat în inima noastră; cu toate acestea, ele ne sunt descoperite în duhul nostru de către Duhul lui Dumnezeu.

Pentru ca noi să ne împărtășim cu Cristos ca lucruri profunde și ascunse ale lui Dumnezeu, trebuie să-L iubim pe Domnul și trebuie să ne exersăm duhul. Când ne exersăm duhul pentru a-L iubi pe Domnul, Îl savurăm pe Cristos ca de adâncurile lui Dumnezeu, de lucrurile profunde ale lui Dumnezeu cercetate în mod activ și aduse la noi pentru savurarea noastră și pentru viața noastră creștină. Ce minunat!

Zi de zi trebuie să-L iubim pe Domnul fixându-ne întreaga noastră ființă asupra Sa. În lucrurile mari și mici, trebuie să-L iubim pe Domnul și să ne să pe noi înșine să-L iubim pe El, astfel încât să Îl putem savura pe Cristos ca de lucrurile profunde și ascunse ale lui Dumnezeu.

Dumnezeu a pregătit unele lucruri profunde, unele lucruri ascunse în Sine, pentru cei care Îl iubesc. Când Îl iubim pe Domnul, deși poate că nici măcar nu ne-am gândit sau nu ne-am imaginat lucrurile minunate și profunde ale lui Dumnezeu, El vine la noi și îl aplică pe Cristos pentru participarea și bucuria noastră. Nu numai că vom realiza, ci și vom experimenta, vom savura și vom participa pe deplin la aceste lucruri profunde și ascunse ale lui Dumnezeu.

Pe de o parte, ne exersăm duhul pentru a-L contacta pe Domnul și a fi deschiși către El zilnic. Pe de altă parte, ne îndreptăm inima către El și ne exersăm inima plină de dragoste pentru a-L iubi pe Domnul. Așa cum Îl iubim pe Cristos, îl trăim pe Cristos, având astfel o viață creștină adecvată. Viața creștină este o viață a trăirii lui Cristos, iar noi Îl trăim pe Cristos iubindu-L.

Îl trăim pe Cristos iubindu-L și, pe măsură ce Îl iubim, savurăm, participăm în, realizăm și experimentăm lucrurile profunde și ascunse ale lui Dumnezeu, care este Cristos în multe aspecte pentru a savura și participa. Duhul lui Dumnezeu face cercetare activă și explorare profundă a adâncurilor lui Dumnezeu cu privire la Cristos și ni le arată în duhul nostru pentru realizarea și participarea noastră. Fie ca noi să avem o astfel de experiență zi de zi, astfel încât să putem trăi viața creștină potrivită, care este o viață a trăirii lui Cristos.

Doamne Isuse, Te iubim. Ne fixăm întreaga noastră ființă asupra Ta. Ne fixăm ființa interioară și chiar toată puterea noastră asupra Ta, astfel încât să Te savurăm și să fim una cu Tine, iar Tu să fii una cu noi practic în viața noastră de zi cu zi. Amin, Doamne Isuse, dorim să fim în cea mai apropiată și mai intimă părtășie cu Dumnezeu, astfel încât să putem intra în inima Lui și să înțelegem toate secretele ei. Doamne Isuse, Te iubim! Vrem să realizăm, să savurăm și să experimentăm lucrurile profunde și ascunse ale lui Dumnezeu pe care El le-a pregătit pentru noi. Slavă Domnului, Duhul lui Dumnezeu cercetează toate lucrurile, făcând cercetări active și explorând adâncurile lui Dumnezeu cu privire la Cristos și le face reale pentru noi în experiența noastră. Slavă Domnului, lucruri pe care ochiul nu le-a văzut și urechea nu le-a auzit și care nu s-au ridicat în inima omului, sunt lucruri pe care Dumnezeu le-a pregătit pentru noi, cei care Îl iubim! Te iubim, Doamne Isuse! Ne exersăm duhul pentru a pricepe toate lucrurile profunde și ascunse ale lui Dumnezeu cu privire la Cristos! Amin, Doamne, Te iubim și vrem să trăim pe Cristos!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Christian Life is a Life of Living Christ; the Way to Live Christ is to Love Him, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Viața Creștină (2024 MDC) – săptămâna 1 (Semnificația intrinsecă a vieții creștine) ziua 1 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Ne rugăm ca iubitul nostru să vină și să-și întemeieze împărăția pe pământ: Vino, Doamne Isuse!

18/10/2024 by Credincios in Cristos 2 Comments

În calitate de iubitori ai lui Cristos, înaintăm împreună cu El în poveste de dragoste divinî până când ne rugăm ca Iubitul nostru să vină și să-și întemeieze împărăția Sa dulce și frumoasă pentru a umple întregul pământ, pentru că atunci când El va veni credința se va transforma în fapte, Îl vom iubi într-o perfecțiune fără umbră și Îl vom sluji în domeniul fără păcat! Amin!

Săptămâna aceasta a fost atât de încurajator și plin de inspirație să aruncăm o privire mai profundă asupra Cântării Cântărilor, deoarece ea înfățișează experiența progresivă a părtășiei noastre iubitoare cu Cristos pentru pregătirea miresei Sale. Cântarea Cântărilor este o carte misterioasă, profundă și minunată, deoarece descrie în mod poetic nu numai dragostea dintre Solomon și iubita sa într-o căsnicie excelentă, ci și mai mult, este un tip reprezentativ al experienței noastre creștine ca creștini individuali astăzi.

În prima etapă, noi, în calitate de căutători iubitori ai lui Cristos, suntem atrași de El să-L urmărim pentru satisfacție și El ne atrage să avem o relație personală, afectuoasă, privată și spirituală cu El. Îi spunem cu dragoste Domnului să ne sărute, pentru că iubim săruturile gurii Sale, iar dragostea Sa este mai prețioasă decât vinul.

În a doua etapă, suntem chemați să fim eliberați de sine prin faptul că suntem una cu crucea lui Cristos. Deoarece avem tendința de a fi introspectivi și, prin urmare, suntem blocați în noi înșine în timp ce Cristos sare și saltă pe orice deal și munte, Domnul ne cheamă să fim eliberați de sine, fiind una cu crucea Sa prin puterea învierii Sale.

În a treia etapă, noi, ca iubitori ai lui Cristos, suntem chemați să trăim în înălțare ca noua creație în înviere. Putem trăi în înălțare trăind continuu în duhul nostru. Pe măsură ce trăim în înălțare și suntem transformați în interior și reconstituiți cu ceea ce este Dumnezeu, devenim un palanchin pentru Cristos, o „mașină” pentru mișcarea Sa pe pământ.

În a patra etapă, noi, ca iubitori ai lui Cristos, suntem chemați mai puternic să trăim dincolo de perdea prin cruce după înviere. Când trăim dincolo de perdea, având carnea nostru tratată și sinele negat prin aplicarea crucii, devenim la fel ca Cristos, chiar partenera Sa, așa cum Sulamita a fost duplicarea lui Solomon pentru a fi partenera Sa.

În cea de-a cincea etapă, noi, în calitate de iubitori ai lui Cristos, participăm la lucrarea Domnului, luând inițiativa de a merge împreună cu El în vii, pentru a-L sluji în bisericile locale și pentru a-I oferi dragostea noastră lucrând împreună cu El. Iar lucrarea noastră cu El nu este doar în biserica locală, ci în toate bisericile locale, chiar și în Trup și pentru Trup!

În cele din urmă, în a șasea etapă, noi, ca iubitori ai lui Cristos, sperăm să fim răpiți; ne sprijinim pe Iubitul nostru când ieșim din orice lucru pământesc, depinzând de El și rugându-ne să ne ducă până la capăt, chiar să ne ducă la Sine. Aleluia! În acest articol vrem să ne concentrăm asupra cuvântului de încheiere al Cântării Cântărilor, care este și cuvântul de încheiere al întregii Biblii, Vino, Doamne Isuse!

Ca iubitori ai lui Cristos, ne rugăm ca Iubitul nostru să vină și să-și întemeieze împărăția pe pământ

După ce a trecut prin cele șase etape ale experienței ei progresive de a-L iubi pe Iubitul ei, căutătoarea iubitoare din Cântarea Cântărilor exclamă în Cântarea Cântărilor 8:14: Vino repede, iubitule, / ca o căprioară sau ca puiul de cerb / pe munții plini de mirozne!

Ca iubitori ai lui Cristos, suntem în povestea de dragoste divină, înaintând cu Domnul încetul cu încetul, zi de zi, și trecem prin etapă după etapă până când ne rugăm ca Iubitul nostru să vină și să-și întemeieze împărăția pe pământ. Vom ajunge la punctul în care ne rugăm ca El să Se grăbească să Se întoarcă în puterea învierii Sale (simbolizată de gazela și cerbul tânăr de pe munți) pentru a-Și întemeia împărăția dulce și frumoasă care va umple întregul pământ (Apoc. 11:15).

Domnul Isus dorește să Se întoarcă, dar El trebuie să câștige mai întâi mireasa Sa, cei biruitori care Îl iubesc, sunt transformați după chipul Său și se roagă pentru întoarcerea Lui, ca să vină și să se căsătorească cu ei ca mireasă. În partea finală a acestei cărți poetice a Cântării Cântărilor, căutătoarea iubitoare are aceeași rugăciune ca și apostolul Ioan în Apocalipsa 22:17, 20, Vino, Doamne Isuse! Pe măsură ce savurăm uniunea și comuniunea cu Mirele nostru, Cristos, și Îl iubim cu o dragoste de mireasă, vom ajunge în punctul în care nimic altceva nu contează decât Domnul Isus și ne vom ruga pentru ca Îubitul nostru să vină și să-Și întemeieze împărăția pe pământ.

Cuvântul final al Cântării Cântărilor se potrivește cu cuvântul final al întregii Biblii, care este conform dorinței inimii lui Dumnezeu și care dezvăluie economia eternă a lui Dumnezeu cu privire la Cristos și biserică în dragostea Sa divină. Dumnezeu nu vrea doar ca omul să I se închine și să-I slujească; El vrea să-l curteze pe om, să-l atragă pe om la Sine, astfel încât omul să-L iubească pe Dumnezeu, să-L urmărească pe Dumnezeu, să Îl savureze pe Dumnezeu, să fie transformat după chipul lui Cristos și, în cele din urmă, să devină partenera lui Dumnezeu pentru a fi mireasa lui Cristos pentru eternitate.

Întreaga Biblie este o poveste de dragoste divină, iar cartea Cântării Cântărilor, plasată chiar în mijlocul Bibliei în poziția sa printre cărțile Bibliei, este un rezumat al întregii Biblii. În această carte poetică, vedem povestea dragostei dintre un împărat (Cristos) și o fată de la țară (noi, oamenii, păcătoși devenind fii ai lui Dumnezeu). Această poveste de dragoste este un portret minunat și viu ca împlinire a iubirii de mireasă dintre Cristos ca Mire și noi, ca iubiți ai Săi, pentru a fi mireasa Sa în savurarea noastră reciprocă în contopirea atributelor Sale divine cu virtuțile noastre umane.

În Evanghelii, vedem că Dumnezeu Însuși a trecut printr-un proces pentru a deveni o persoană minunată, un magnet imens care îi atrage pe toți oamenii la Sine. El a devenit apoi un Duh dătător de viață și a venit în duhul nostru pentru a ne regenera. Acum, ca credincioși în Cristos, care au viața și natura Sa, suntem într-un proces de a fi transformați și conformați cu chipul lui Cristos, astfel încât să putem potrivi cu El în orice fel posibil.

Zi de zi Îi spunem că Îl iubim, iar în dragoste față de El îi deschidem fiecare parte a ființei noastre, Îl lăsăm să lucreze în noi și Îl lăsăm să opereze în ființa noastră pentru ca crucea să fie aplicată, sinele poate fi negat, omul natural poate fi ținut pe cruce și carnea poate fi repudiată. El ne atrage cu dragostea Sa și cu frumusețea ființei Sale, iar noi alergăm după El, Îl iubim și Îl urmărim. El ne urmărește și noi Îl urmărim pe El, El ne iubește și noi Îl iubim. În cele din urmă, ne vom ruga pur și simplu ca Domnul să Se întoarcă curând; ne vom ruga ca Preaiubitul nostru să vină și să întemeieze împărăția Sa dulce și minunată pe pământ.

În Cântarea Cântărilor 2:17, avem aceeași rugăciune în care Îi cerem Domnului să vină, referindu-ne la dorul nostru de a avea o părtășie absolută cu Domnul și ca El să aibă o părtășie absolută cu noi. Pe vremea aceea, însă, umbrele nu plecaseră și ziua încă nu venise; adică Domnul nu a venit încă, așa că tânjim după mai multă părtășie cu El. Dar în 8:14 umbrele au dispărut, ziua este aici și pur și simplu tânjim după venirea Domnului.

Ne rugăm ca Preaiubitul nostru să vină pe munții mirodeniilor și să-și întemeieze împărăția Sa dulce și minunată pe pământ. Fie ca noi să avansăm cu Domnul în dragostea divină până când vom avea starea care este gata pentru venirea Domnului și este pe deplin pregătită pentru revenirea Domnului pentru a aduce împărăția Sa.

Doamne Isuse, Te iubim. Vrem să continuăm cu Tine în povestea de dragoste divină. Păstrează-ne în experiența progresivă de a Te iubi, de a ne deschide către Tine și de a fi transformați în interior pentru a fi conformați cu imaginea Ta. Amin, Doamne, vrem să fim aduși mai adânc în unirea și comuniunea cu Tine, iubitul nostru Mire. Te iubim, Doamne Isuse, cu dragoste de mireasă. Tânjim ca Tu să te întorci, pentru că nu este nimic și nimeni pe pământ pe care să-l dorim în afară de Tine. Amin, Doamne, grăbește-ți întoarcerea! Vino repede, Doamne Isuse! Grăbește-te, Preaiubitul nostru, și vino! Vino și adu împărăția Ta. Vino și întemeiază împărăția Ta dulce și frumoasă, care va umple tot pământul! Cât tânjim după vremea când împărăția lumii devine împărăția Domnului nostru și a Cristosului Său, iar El va domni în vecii vecilor! Amin, vino, Doamne Isuse! Vrem să fim pregătiți pentru întoarcerea Ta, primindu-Te și potrivindu-ne cu Tine în toate modurile posibile ca mireasa Ta! Amin, Duhul și mireasa spun: Vino!

Când Domnul va veni, credința noastră se va transforma în fapte și dragostea se va desăvârși într-o perfecțiune fără umbră!

Acum vedem în parte, cunoaștem în parte și experimentăm în parte, dar când Domnul va veni, Îl vom vedea și vom fi asemenea Lui, pentru că Îl vom vedea așa cum este (1 Ioan 3:2). Biblia este o carte minunată care ne promite lucruri mărețe și uimitoare dacă astăzi rămânem în dragostea divină, savurându-L pe Dumnezeu și împărtășindu-ne din bogățiile Sale și permițându-I să se introducă pe Sine în noi, astfel încât să putem deveni la fel ca El. Amin!

Suntem la fel precum căutătoarea iubitoare din Cântarea Cântărilor; Domnul ne-a curtat, ne-a sărutat și ne atrage mereu cu ființa Sa plăcută. Suntem îndrăgostiți de El. Chiar dacă lumea este atât de ademenitoare și sinele este atât de introspectiv și limitator, când Îl vedem pe Domnul, suntem atrași de El pentru a-L urmări. Îl urmăm și Îl experimentăm etapă după etapă până când suntem pe deplin una cu El. Îl iubim într-o asemenea măsură, încât totul dispare și vrem doar ca El să se întoarcă.

Pur și simplu ne rugăm ca Iubitul nostru să vină, chiar să Se grăbească și să Se întoarcă în puterea învierii Sale pentru a întemeia împărăția Sa dulce și frumoasă, care va umple întregul pământ. Tânjim după venirea Sa și vrem să cooperăm cu El cât putem, atât cât depinde de noi, pentru ca noi să fim pregătiți să fim mireasa Sa care să grăbească întoarcerea Sa. Pe de o parte, nu știm ce se va întâmpla când El se va întoarce, dar, pe de altă parte, știm că, atunci când El se va întoarce cu împărăția Sa, vom fi la fel ca El, chiar vom fi una cu El!

Experiența noastră va fi ca o picătură de apă care a dispărut în ocean; nu va mai fi loc de a avansa, deși valul poate merge întotdeauna mai adânc. Când Domnul va veni, credința noastră se va transforma în fapte! Ceea ce credem astăzi, ceea ce savurăm ca o pregustare astăzi, vom experimenta pe deplin la momentul întoarcerii Domnului, dacă suntem biruitorii Săi. Aspirăm să fim biruitorii Domnului, cei care trăiesc în această lume, pentru că avem trupul nostru omenesc aici și trebuie să facem cutare și cutare lucru aici, dar inima noastră este cu Domnul.

Noi nu suntem din lume; suntem în lume, dar numai trupul nostru este aici; duhul nostru este una cu Domnul și sufletul nostru este transformat până la măsura în care va fi conformat chipului lui Cristos. Și pur și simplu vom striga,

Grăbește-te, Iubitul nostru Doamne Isuse, și vino! Vino repede ca o gazelă sau un cerb tânăr! Vino cu împărăția Ta! Transformă-ne credința în vedere și fă-ne pe deplin una cu Tine în împărăția Ta! Umple întregul pământ cu împărăția Ta dulce și minunată!

O, când Domnul Se va întoarce, deși s-ar putea să nu știm cum va fi în exterior și în ce perioadă din istorie va avea loc, credința noastră se va transforma în fapte și, în loc de rugăciune, va lăuda. Nu ne vom mai ruga doar, cerându-i Domnului să facă cutare sau cutare lucru; Îl vom lăuda pe Domnul, căci totul s-a făcut. Amin! Când Domnul va veni, dragostea se va desăvârși într-o perfecțiune fără umbră și Îi vom sluji în domeniul fără păcat.

Cu toții tânjim după acel timp, cu toții vrem să ne pregătim pentru o astfel de porțiune și cu toții vrem să fim calificați să fim răpiți de El când El se întoarce cu împărăția Sa! Ce zi va fi aceea când Domnul Isus se va întoarce! Se întoarce pe muntele mirodeniilor; vor fi atât de multe mirodenii emanate de noi și din toți căutătorii Lui iubitori, încât vor fi munți de mirodenii și Domnul Se va întoarce pe astfel de munți. Când El va veni și ne va întâlni acolo, El va aduce împărăția, iar în împărăție, vom fi pe deplin una cu El, ca mireasa Sa! Amin!

Indiferent de stadiul experienței noastre progresive în relația noastre de dragoste cu Domnul în care ne aflăm astăzi, trebuie să mergem mai departe cu El până când vom exclama una cu Sulamita și cu apostolul Ioan: Vino, Doamne Isuse! Atunci, vom fi în Cristos, deplin una cu El, chiar și noi suntem în Noul Ierusalim – suntem Noul Ierusalim în Împărăție! Aceasta ar trebui să fie vorbirea noastră repetată astăzi: Vino, Doamne Isuse! Suntem aici pentru a pregăti mireasa lui Cristos, astfel încât să-L aducem înapoi pe mire.

El vrea să Se întoarcă, El lucrează cu noi și asupra noastră, iar noi suntem atrași de El și în El; acum trebuie pur și simplu să avansăm împreună cu El în dragostea divină până când ne rugăm ca Iubitul nostru să vină și să-Și întemeieze împărăția pe pământ!

Amin, vino Doamne Isuse! Vino, Domnul nostru Iubit Isus! Grăbește-te și vino repede! Ne dorim să fim cu Tine, chiar și acolo unde ești! Trăim aici pe pământ, dar nu suntem aici pentru ceea ce este pe pământ. Avem trupul nostru aici pe pământ, dar duhul nostru este una cu Tine și sufletul nostru este în procesul de a fi transformat pentru a fi conformat chipului Tău. O, Doamne Isuse, așa cum apare o gazelă sau un cerb tânăr pe munții de mirodenii, fie ca și Tu să vii în împărăția Ta! Fie ca credința noastră să fie transformată în fapte și rugăciunea noastră să fie schimbată în laudă! Amin, slavă Domnului Isus, El vine în curând! Slavă Domnului, când El Se întoarce toate rugăciunile noastre se vor schimba în laudă, căci totul s-a împlinit! Aleluia, dragostea se va desăvârși într-o perfecțiune fără umbră! Slavă Domnului, Îl vom sluji pe Domnul în domeniul fără păcat! O, ce zi va fi! Doamne Isuse, vino repede! Vrem să fim pregătiți ca mireasa Ta pentru întoarcerea Ta! Vino, Doamne Isuse!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Pray for our Beloved to Come and Set up His Kingdom on the Earth: Come, Lord Jesus, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să luptăm lupta bună, să terminăm alergarea, să păstrăm credința și să iubim apariția Domnului pentru a primi răsplata lui Cristos ca fiind coroana dreptății (2024 ICSC) – săptămâna 4 ziua 6 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

O relație afectuoasă și spirituală cu Domnul ne pregătește să fim mireasa Sa

13/10/2024 by Credincios in Cristos 2 Comments

Cartea Cântarea Cântărilor este o istorie a iubirii într-o căsătorie excelentă care dezvăluie experiența progresivă a părtășiei plină de dragoste a unui credincios individual cu Cristos pentru pregătirea miresei Sale; trebuie să avem o relație personală, afectuoasă, privată și spirituală cu Domnul zi de zi. Amin!

Săptămâna aceasta venim la un subiect nou în înviorarea noastră de dimineață, Să iubim apariția Domnului prin faptul că ne menținem dragostea pentru El conform semnificației intrinseci din Cântarea Cântărilor. Pe măsură ce ne pregătim pentru venirea Domnului, trebuie să luptăm lupta cea bună, să încheiem alergarea și să păstrăm credința.

Mai mult, trebuie să fim cei care iubesc apariția Domnului, astfel încât Domnul, Judecătorul drept, să ne răsplătească în acea zi. Amin! Vrem să fim cei care iubesc apariția Domnului, menținându-ne dragostea pentru El, așa cum este revelat în cartea Cântarea Cântărilor în semnificația ei intrinsecă.

În 2 Tim. 4:10 Pavel a spus că Dima l-a părăsit fiindcă a iubit epoca prezentă. A iubi epoca prezentă este contrar iubirii apariției Domnului. Dima a fost un conlucrător al lui Pavel, a lucrat cu Paul și probabil a văzut dificultățile și suferințele prin care a trecut Pavel. Cu toate acestea, Dima nu a putut birui; el a iubit epoca actuală. El s-a schimbat într-un anumit fel și nu a iubit apariția Domnului, ci a iubit epoca prezentă.

Nu știm cum ne vom schimba, dar vrem să avem îndurarea Domnului pentru a ne menține să trăim în lumina venirii Sale, astfel încât să ne putem menține dragostea pentru Domnul și să iubim apariția Sa. Amin! Cel mai viu și cel mai profund mod prin care putem vedea cum să ne dezvoltăm și să avansăm în relația noastră de iubire cu Domnul este în cartea Cântarea Cântărilor.

Această carte este o poezie; este istoria dragostei într-o căsnicie excelentă. Subiectul Cântării Cântărilor este istoria iubirii într-o căsnicie excelentă, dezvăluind experiența progresivă a părtășiei pline de iubire a unui credincios individual cu Cristos pentru pregătirea miresei Sale în șase etape majore (vezi Apocalipsa 19:7-9; Mat. 25:6-13; Ap. 4:1-14;

Ceea ce urmărește Domnul astăzi nu este doar un grup de oameni care I se închină lui Dumnezeu și Îi slujesc, ci și mai mult, El vrea să-și câștige mireasa. El vrea să dobândească mireasa lui Cristos, soția care se pregătește pentru nuntă, fiind îmbrăcată în in subțire, strălucitor și curat. Fericiți suntem dacă suntem chemați la cina de nuntă a Mielului.

Cristos este Mirele nostru și El se va întoarce la miezul nopții când va fi un strigăt de a merge și de a-L întâlni. Fie ca noi să fim fecioarele înțelepte și robii credincioși care să intrăm în sărbătoarea nunții și să stăpânim și să împărățim împreună cu Domnul, intrând în bucuria Stăpânului nostru. Amin!

Domnul vrea ca căutătorii Săi să aibă o relație personală, afectuoasă, privată și spirituală cu Domnul

Noi, credincioșii în Cristos, nu suntem doar membre ale Trupului lui Cristos pentru a-L exprima pe El și componenți ale bisericii fiind casa lui Dumnezeu, ci și căutători iubitori ai lui Cristos, chiar iubitori ai lui Cristos. Relația noastră cu Domnul ar trebui să fie una de a-L iubi cu afecțiune. Domnul dorește ca aceia care Îl caută să aibă o relație personală, afectuoasă, privată și spirituală cu Domnul.

Domnul nu a murit doar pentru întreaga lume și nu a iubit doar întreaga lume; El a murit pentru mine și pentru tine și El mă iubește pe mine și pe tine. Când am fost mântuiți, am fost mântuiți în mod personal, pentru că am văzut ceva din minunatul Isus Cristos și am fost atrași de El.

Fiecare dintre noi, credincioșii individuali, trebuie să aibă o experiență progresivă în părtășia noastră iubitoare cu Cristos. Relația noastră cu Domnul este descrisă în Cântarea Cântărilor 1:2-4. Suntem atrași de Domnul, Îi cerem să ne sărute cu sărutările gurii Sale și apreciem dragostea Lui pentru noi și în noi.

Prețuim numele Lui, considerând că numele lui Isus este ca mirul turnat, așa că pur și simplu Îl iubim. Îi cerem Domnului să ne atragă în mod individual și alergăm împreună după El. Domnul, ca Împărat, este Cel mai minunat și El ne aduce în odăile Sale – în duhul nostru ca locuință a Lui.

Aici, în odăile interioare unde este Domnul, în duhul nostru contopit, Îl iubim pe Domnul, ne bucurăm de El și Îl savurăm. Lăudăm dragostea Domnului mai mult decât vinul, căci pe bună dreptate Îl iubim! Amin! După ce noi, credincioșii în Cristos, Îl primim pe Cristos ca viață, fiecare dintre noi trebuie să aibă o căutare foarte personală după Cristos.

Nimeni nu ne poate reprezenta și nimeni nu-L poate căuta pe Domnul în locul nostru. Îl căutăm pe Domnul în mod personal, afectuos, privat și spiritual, nu ne bazăm pe cunoștințele de mâna a doua sau pe ceea ce spun alții despre Domnul, ci venim la El personal și intim în părtășia noastră cu El în cuvântul Său pentru a-L cunoaște și a-L savura.

Cu toții trebuie să avem un contact atât de personal, afectuos și intim cu Domnul în fiecare zi. Așa cum cultivăm, dezvoltăm și lucrăm la relația noastră personală, intimă și afectuoasă cu soțul nostru sau soția noastră, tot așa trebuie să dezvoltăm și să cultivăm relația noastră personală, afectuoasă, privată și spirituală cu Domnul.

În fiecare dimineață, când ne trezim, trebuie să venim la Domnul așa cum suntem și să-I spunem pur și simplu că Îl iubim. Trebuie să deschidem toate camerele interioare ale ființei noastre și să-I spunem cât de mult Îl iubim. Trebuie să ne construim un obicei de a-i spune Domnului Isus, Doamne Isuse, Te iubesc!

Pe parcursul zilei trebuie să ne întoarcem inima către Domnul și să-L iubim. Trebuie să construim o relație personală și afectuoasă cu Domnul. Nu ne putem baza pe sentimentele noastre, deoarece sentimentele noastre fluctuează. Nu ne putem baza pe mintea sau voința noastră, pentru că sunt foarte distrase. Trebuie să ne exersăm duhul pentru a-L contacta pe Domnul.

În creștinismul de astăzi, Isus cel fizic este predicat, dar ceea ce noi savurăm astăzi este Cristosul pneumatic, Cristosul care este Duhul (2 Cor. 3:17). El este privat și spiritual. El ne atrage la Sine în camerele Sale, în duhul nostru, și ne vizitează în privat ca duhul atotinclusiv. Pe măsură ce ne exersăm duhul pentru a-L contacta pe Domnul și a-L savura, suntem atrași de El, intrăm în odăile Împăratului – duhul nostru – și ne rugăm Domnului în duh.

Ne dăm seama că Domnul Isus este o persoană minunată și, atunci când îl contactăm, avem în noi întregul Dumnezeu Triunic – Tatăl, Fiul și Duhul – pentru a-L savura pentru satisfacția noastră (Efeseni 4:6; 2 Cor. 13:5). Duhul nostru este Sfânta Sfintelor, locuința Dumnezeului Triunic, chiar și camerele interioare ale lui Dumnezeu care locuiește înăuntrul nostru.

Îi spunem Domnului să ne sărute cu sărutările gurii Sale, căci dragostea Lui este mai bună decât vinul. Uleiurile lui de ungere au un parfum plăcut. Numele lui este ca mirul turnat. Îl iubim pe Domnul Isus. Ca iubitori ai lui Cristos, Îl urmăm pe Cristos, suntem atrași de dragostea Lui și suntem captivați de numele și scopul Său; așa că Îl urmăm pentru satisfacție.

Aceasta este prima etapă a Cântării Cântărilor, în care iubitoarea lui Cristos este atrasă să-L urmărească pentru satisfacție (Cântarea Cântărilor 1:2 – 2:7). Pentru că Îl căutăm, El ne aduce în duhul nostru pentru a avea o părtășie personală, intimă, afectuoasă și spirituală cu noi. În fiecare dimineață trebuie să-L contactăm pe Domnul într-un mod iubitor și pe tot parcursul zilei trebuie să rămânem în relația noastră personală plină de dragoste cu Domnul.

Doamne Isuse, Te iubim. Sărută-ne, Doamne, cu sărutările gurii Tale. Dragostea Ta este mai bună decât vinul. Ne place să chemăm numele Tău, căci numele Tău este atât de dulce, ca mirul turnat. Doamne Isuse, atrage-ne și noi vom alerga după Tine. Adu-ne în camerele Tale, în duhul nostru contopit, pentru a Te savura în mod personal, intim, privat, spiritual și afectuos. Amin, Doamne Isuse, Te iubim și suntem atrași de Tine să Te urmărim pentru satisfacție. Te urmărim, Doamne, căci Tu ești cel mai minuat. Dulceața ta este atât de prețioasă, iar dragostea Ta este mai bună decât vinul. Ne place să venim să Îți spunem zi de zi că Te iubim. Vrem să fim iubitorii lui Cristos care au o părtășie personală și afectuoasă cu Tine. Amin, Doamne, ne place să petrecem timp în secret pentru a Te savura, a Te iubi și a ne împărtăși din bogățiile Tale. Te iubim, Doamne Isuse! Tu ești Cel mai prețios. Suntem atrași de Tine!

Să rămânem în experiența progresivă a părtășiei noastre pline de dragoste cu Cristos pentru pregătirea miresei Sale

Domnul vrea să câștige mireasa Sa, iar noi, ca mulți credincioși în Cristos, suntem cei care suntem pregătiți pentru a fi mireasa Lui (Apoc. 19:7-9). Suntem într-o experiență progresivă a părtășiei noastre iubitoare cu Cristos, astfel încât să fim pregătiți să fim mireasa Lui.

Această experiență progresivă este văzută în tip, într-o formă poetică, în cartea Cântarea Cântărilor. Începe prin a fi atras să-L urmărim pe Cristos pentru satisfacție și continuă cu a fi chemați să fim eliberați de sine prin unirea cu crucea, fiind chemați să trăim în înălțare ca noua creație în înviere, fiind chemați mai puternic să trăim dincolo de perdea prin cruce după înviere, împărtășind lucrarea Domnului și sperând să fim răpiți.

Toate acestea sunt etapele prin care trece căutătorea iubitoare în Cântarea Cântărilor și toți trebuie să trecem prin aceste etape astăzi. Am putea spune că etapele unio astfel de progres ar trebui să fie repere în cursul urmăririi lui Cristos de către noi pentru satisfacția Sa și satisfacția noastră – pentru satisfacția noastră reciprocă.

Trebuie să rămânem pur și simplu în experiența progresivă a părtășiei noastre iubitoare cu Cristos, astfel încât să fim pregătiți să fim mireasa Sa. Amin, să-l luăm zilnic pe Domnul în duhul nostru, într-un mod iubitor, pentru a-L savura și pur și simplu să ne împărtășim din ceea ce este El.

Domnul dorește ca noi, căutătorii Săi iubitori, să avem o relație personală, afectuoasă, privată și spirituală cu El (Cântarea Cântărilor 1:2, 4). Acesta nu este doar ceva ce trebuie să avem doar inițial, la începutul vieții noastre creștine, ci ar trebui să fie aprofundat pe tot parcursul vieții noastre creștine. Toate principiile spirituale sunt cuprinse în prima etapă a vieții biruitoare a căutătorilor iubitori ai Domnului.

Pur și simplu experimentăm aceleași lucruri, dar într-un mod mai profund, chiar și într-un mod mai dulce. Lecțiile care urmează nu sunt noi – sunt lecții vechi, repetate într-un mod mai profund. Cântarea Cântărilor arată progresul relației noastre cu Domnul în dragoste, începând cu prima etapă, iubindu-L pe Domnul și urmărindu-L pentru satisfacție.

Când Îl atingem prima dată pe Domnul și El ne sărută, pur și simplu Îl iubim pe Domnul și El este Cel mai prețios pentru noi. Totuși, această primă revelație a Domnului, deși atât de lină și dulce, nu este cea mai fermă și cea mai de încredere. Trebuie să trecem în continuare prin teste de foc, astfel încât experiența noastră să devină realitate. Deci avem nevoie de a doua etapă, o etapă mai avansată, o etapă mai profundă.

Pur și simplu trebuie să rămânem în procesul de progres în relația noastră de iubire cu Domnul, urmărindu-L după El în dragoste, astfel încât atât El, cât și noi să fim mulțumiți. Întrucât avem a doua experiență a Domnului, se pare că sentimentul nu este la fel de dulce ca în prima etapă.

Se pare că problema este cu dragostea noastră pentru Domnul (Deut. 6:5; Ioan 3:16; Rom. 5:5; 1 Ioan 4:19). Așa că trebuie să ne consacrăm să-L iubim pe Domnul, pentru că nu există altă cale care să fie atât de bogată, atât de sigură, atât de sigură și atât de plină de plăcere decât să-L iubim pe Domnul. Să nu fim atenți la nimic altceva în afară de Cristos. Fie ca noi să-L iubim doar pe El și să-L urmăm numai pe El și toate problemele noastre vor trece.

Să-i permitem Domnului să ne ducă prin experiențele de care avem nevoie, astfel încât să putem avansa împreună cu Domnul, să mergem mai adânc cu El, să-L iubim mai mult și chiar să fim la fel ca El, Sulamita. Fie ca noi să avem o relație personală, afectuoasă, privată și spirituală cu Domnul și să avansăm cu El în viața noastră creștină până când suntem făcuți la fel ca El în viață și natură, dar nu în Dumnezeire.

Doamne Isuse, vrem să rămânem în experiența progresivă a părtășiei noastre iubitoare cu Cristos pentru pregătirea miresei lui Cristos! Amin, Doamne Isuse, Te iubim și vrem să continuăm în relația noastră de iubire cu Tine. Dorim să avem o relație personală, intimă, privată și spirituală cu Tine. Vrem să aprofundăm relația noastră cu Tine. Adu-ne mai departe cu Tine pe calea vieții noastre creștine. Fie ca noi să continuăm împreună cu Tine să fim eliberați de sine prin unirea noastră cu crucea. Fie ca noi să fim chemați să trăim în înălțare ca noua creație în înviere. Amin, Doamne, cheamă-ne și mai departe să trăim dincolo de perdea prin cruce după înviere. Vrem să avansăm cu Tine etapă după etapă pentru a trăi dincolo de perdea și a participa la lucrarea Domnului. Amin, Doamne Isuse, fă-ne la fel ca Tine, ca să putem împărtăși în dorința Ta de întoarcere și de a fi răpiți! Te iubim, Doamne Isuse!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, An Affectionate and Spiritual Relationship with the Lord Prepares us to be His Bride, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să luptăm lupta bună, să terminăm alergarea, să păstrăm credința și să iubim apariția Domnului pentru a primi răsplata lui Cristos ca fiind coroana dreptății (2024 ICSC) – săptămâna 4 ziua 1 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să-L aplicăm pe Cristos ca realitatea tuturor lucrurilor pozitive zilnic pentru a fi plini de Cristos

12/05/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Cristosul atotinclusiv este plin de atractivitate, bogat în magnetism, iar premiul nostru este să-L savurăm pe Cristos ca realitatea tuturor lucrurilor pozitive din univers, luându-L ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive din viața noastră de zi cu zi.

Conform Bibliei, Cristos a devenit viața noastră și totul al nostru; El este realitatea fiecărui lucru pozitiv din univers. Lucrurile pe care le putem simți, gusta și atinge nu sunt reale – Cristos este realitatea tuturor lucrurilor pozitive.

Adevărata hrană nu este hrana fizică, ci Cristos; hrana fizică nu ne satisface pe deplin, dar Cristos ca hrana noastră are grijă de toate nevoile noastre.

Cristos este adevărata pâine a vieții, pâinea vie, pâinea care s-a coborât din cer pentru a ne satisface foamea. El este adevărata noastră hrană în duhul, sufletul și trupul nostru.

Ar trebui să trăim nu datorită pâinii, ci datorită fiecarui cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu; Cristos este Cuvântul lui Dumnezeu (Matei 4:4; Ioan 1:1).

Cristos este viața noastră reală; viața noastră fizică este aici astăzi și mâine s-a terminat, dar dacă Îl avem pe Cristos, avem viața (1 Ioan 5:12).

Cristos nu este o simplă doctrină sau un adevăr pentru noi; El este realitatea tuturor lucrurilor pozitive ca noi să-L aplicăm, să-L experimentăm și să-L savurăm. Cristos este adevărata noastră înțelepciune; putem crede că avem înțelepciune, dar Cristos este adevărata înțelepciune pentru noi de la Dumnezeu (1 Corinteni 1:30).

Cristos este iubirea noastră reală; ceea ce avem ca iubire este o imagine a ceea ce Cristos este ca iubire (Rom. 8:39; 2 Corinteni 5:14; Efeseni 3:19; 1 Tim. 1:14).

Cristos este cunoașterea noastră reală, iar cunoașterea și înțelepciunea reală se găsesc în El (Col. 2:3). Răbdarea reală este Cristos; ceea ce avem nu este real, dar Cristos este răbdare reală (Galateni 5:22).

Dumnezeu este real, iar Dumnezeu astăzi este în Cristos și este Cristos; omul este creat după chipul lui Dumnezeu, dar realitatea omului este în Cristos și este Cristos (Ioan 1:14; 1 Corinteni 15:47).

Lumina reală este Cristos Însuși și lumina este în El și este chiar El; pentru a obține lumină, trebuie să-L luăm ca lumina noastră (Ioan 8:12).

Cristos este realitatea tuturor lucrurilor pozitive. El este realitatea hainelor noastre, căci El este adevărata noastră haină și îmbrăcămintea noastră reală (Rom. 13:14; Galateni 3:27).

Cristos este adevărata noastră odihnă și satisfacție; când ne culcăm pe patul nostru, trebuie să ne dăm seama că El este patul nostru real, odihna noastră reală (Rom. 11:28-29).

Cristos este adevărata noastră casă; când suntem în casa noastră, trebuie să-L luăm ca locuință a noastră reală (Psa. 90:1; Ioan 15:4). Cristos este adevărata noastră scară care ne duce spre Dumnezeu și Îl aduce pe Dumnezeu în noi și pe noi în Dumnezeu (Ioan 1:51).

Cristos este adevărata noastră ușă pentru ca noi să intrăm și să ieșim, pentru a intra în savurarea bogățiilor lui Dumnezeu (Ioan 10:9).

Cristos este adevăratul nostru soare, luna noastră reală și calea noastră (Mal 4:2; Col. 2:16-17; Ioan 14:6).

Nu ar trebui doar să fim de acord cu ceea ce Biblia spune despre Cristos, ci trebuie să-L aplicăm în experiența noastră. Intenția lui Dumnezeu este ca noi să-L savurăm și să-L experimentăm pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive din univers.

Cristosul atotinclusiv și vast, care este plin de atractivitate și bogat în magnetism, este esența Bibliei

Cristosul nostru este o persoană magnetică; El este bogat în magnetism și îi atrage pe toți oamenii la Sine.

Cirstosul atotinclusiv și vast, care este plin de atractivitate și bogat in magnetism, este esența Bibliei (vezi Luca 24:44; Ioan 5:39-40; Mat. 1:1).

Magneții atrag poli opuși și pot fi extrem de puternici. Cristos este cel mai mare magnet din univers.

Cel mai mare magnet fizic de care știm este pământul, având polii magnetici Nord și Sud și un câmp magnetic în jurul său.

Cu toate acestea, un magnet poate fi neutralizat, deoarece puterea unui magnet este oarecum condiționată; dacă nu reușiți să vă aliniați cu un magnet, magnetul își pierde puterea.

Cristos este un magnet imens, bogat în magnetism și plin de atractivitate; când ne întoarcem inima spre El și Îi permitem să ne atragă, când Îi spunem, Doamne, atrage-mă! suntem magnetizați de El și Îl savurăm ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive din univers.

Când El ne atrage spre Sine, El ne aduce în duhul nostru; aici vedem un viitor nou, un viitor nelimitat fără orizonturi, căci El este realitatea fiecărui lucru pozitiv din univers pentru noi, iar El ca universul nostru spiritual este nelimitat.

Acest Cristos, care a fost o Persoană atractivă nu doar în viața Sa pe pământ (când toți oamenii au fost atrași de El și L-au urmat), ci și după învierea Sa, Acesta este esența Bibliei.

Subiectul Bibliei și secretul universului este povestea de dragoste divină; întreaga Biblie este o carte a poveștii de dragoste, iar fiecare verset din Biblie este șoapta Domnului de cercetare către noi: Vei veni la Mine?

Dacă venim la Domnul în timp ce citim cuvântul Să, dacă ne deschidem inima către El și venim la El în timp ce citim Biblia, El Se va infuza pe Sine în noi și ne va face la fel ca El.

Esența Bibliei este Acela care este plin de magnetism și atractivitate; pur și simplu citind Biblia, suntem atrași de El și Îl savurăm în atotclusivitatea și vastitatea Sa în Biblie.

Fie ca să venim la El ori de câte ori venim la cuvântul Său și să-I permitem să ne atragă și să ne aducă în Sine!

Doamne Isuse, Te iubim! Ești cel mai atractiv din univers. Venim la Tine în cuvântul Tău pentru a Te savura, a fi infuzat cu Tine, a fi atras de Tine și chiar a fi adus în Tine. Dragă Doamne Isuse, ești atât de plin de atractivitate și de bogat în magnetism. Ne place să privim la fața Ta minunată și să fim infuzați cu Tine prin cuvântul Tău. Atrage-ne, Doamne, și vom alerga după Tine. Ne întoarcem inima către Tine, Doamne și continuăm să ne întoarcem către Tine până când nu vom fi pe deplin una cu Tine, dragul nostru Cristos atotinclusiv și vast!

Să-L luăm pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor materiale din viața noastră de zi cu zi pentru a fi plini de Cristos

Nevoia noastră este nu doar să cunoaștem despre Cristos, ci ca El să devină un Cristos subiectiv în experiența noastră; El trebuie să devină savurarea noastră pentru a finaliza revelația divină din noi (Col 1:25-28).

Dacă suntem lipsiți de experiența și savurarea lui Cristos, ducem lipsă cu privire la revelația lui Dumnezeu.

Pavel a completat cuvântul lui Dumnezeu, pentru că și-a dat seama că Cristos în noi este speranța gloriei.

Acum noi toți trebuie să urmărim aplicarea acestui fapt minunat, realizând că Cristos subiectiv care locuiește în noi este speranța noastră de glorie!

Pentru a participa la finalizarea Cuvântului lui Dumnezeu, trebuie să-L urmărim pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive.

De fapt, orice facem zi de zi ar trebui să ne amintească de Cristos ca realitate a acelui lucru.

Dacă urmăm practica de a-L lua pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor materiale din viața noastră de zi cu zi, umblarea noastră zilnică va fi revoluționată și transformată, iar noi vom fi plini de Cristos (2 Cor. 4:16; Fil. 1:19 -21).

Cristos este realitatea fiecărui lucru pozitiv; acest lucru nu înseamnă însă că toate lucrurile pozitive sunt Cristos – a spune acest lucru este o erezie.

Oriunde mergem, orice atingem, orice am gestiona, oricine vorbim, oricare ar fi împrejurările noastre, totul trebuie evaluat conform lui Cristos.

Suntem căsătoriți cu Dumnezeu și cu Cristos, și evaluăm totul în conformitate cu Iubitul nostru. Pe măsură ce Îl aplicăm pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor materiale din viața noastră de zi cu zi, Îl aducem în acea experiență.

De exemplu, suntem pe cale să bem un pahar cu apă și ni se amintește de Cristos ca băutura noastră răcoritoare; aceasta ne aduce în locuirea Lui pe dinăuntru în duhul nostru contopit, unde El este speranța gloriei.

Pe măsură ce ne întoarcem către El din nou și din nou în viața noastră de zi cu zi, aplicându-L ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive, Îl savurăm ca hrană, băutură, odihnă, bucurie, satisfacție, pace și ca totul al nostru.

Luarea lui Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive din lumea materială ne va determina să nu pierdem inima, ci să fim reînnoiți în omul nostru interior zi de zi (2 Corinteni 4:16).

De exemplu, când Pavel era în închisoare, el a mărturisit că chiar și acest lucru se va întoarce înspre mântuirea sa prin cererea sfinților și prin rezerva îmbelșugată a Duhului lui Isus Cristos (Fil. 1:19-21).

Pavel L-a savurat pe Cristos și L-a aplicat experienței sale într-o asemenea măsură încât chiar L-a luat pe Cristos ca adevărata lui închisoare, iar în închisoare L-a savurat pe Cristos ca realitatea tuturor lucrurilor pozitive.

Fie ca să ne dăm seama că intenția lui Dumnezeu este ca Cristos să fie totul pentru noi într-un mod practic în viața noastră de zi cu zi, și să-L putem aplica pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive din jurul nostru.

Lucrurile pe care le folosim, mâncăm, bem, atingem și simțim nu sunt reale; ei sunt astăzi aici și mâine au dispărut, dar Cristos este realitatea tuturor lucrurilor pozitive.

Este intenția lui Dumnezeu ca Cristosul Său să fie totul pentru noi; deci trebuie să învățăm modul practic de a-L experimenta, de a-L contacta și de a-L aplica la experiența noastră de zi cu zi.

Cristos este hrana reală pe care o mâncăm, băutura reală pe care o bem, aerul real pe care îl respirăm, lumina reală care strălucește asupra noastră, viața reală care ne însuflețește, adevărata cunoaștere și înțelepciune, iubirea reală, răbdarea reală, Dumnezeul real, Omul real, acoperirea reală, transportul real, casa reală, ușa reală și aprovizionarea reală.

Fie ca să practicăm zilnic să-L luăm pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive din univers și să-L aplicăm în rugăciune la experiența noastră, așa cum ne atrage El la Sine Însuși.

Doamne Isuse, Tu ești adevărata noastră acoperire și îmbrăcăminte. Tu ești adevărata noastră odihnă și satisfacție. Tu ești adevărata noastră casă și adevărata locuință. Tu ești calea. Tu ești viața. Tu ești adevărata noastră mâncare și băutură. Doamne, Tu ești adevărata dragoste, răbdare, cunoaștere, înțelepciune și bucurie. Te luăm, Doamne, ca realitate a fiecărui lucru pozitiv. Te aplicăm ca realitate a tuturor lucrurilor materiale din viața noastră de zi cu zi, astfel încât viața noastră de zi cu zi să fie plină de Cristos. Tu ești Dumnezeul real, omul adevărat, viața reală și lumina reală!