O Revelație a lui Cristos

Când suntem în duh, primim transmisia divină și realizăm poziția noastră în Cristos

25/05/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Pentru ca noi să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Cristosul atotinclusiv și vast ca viață, trebuie să vedem că avem o singură poziție, viață, trăire, destin și glorie cu Cristos și, când suntem în duhul nostru, experimentăm transmisia divină a tot ceea ce El este în noi. Aleluia!

În această săptămână, în înviorarea noastră de dimineață, ajungem la subiectul, Să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Cristosul atotinclusiv și vast ca viață a noastră și ca constituent al omului nou.

Tot ceea ce Biblia vorbește despre Cristos este pentru experimentarea și savurarea noastră într-un mod subiectiv, într-un mod real și personal.

Pe de o parte, trebuie să vedem că Cristos este viața noastră, iar pe de altă parte, trebuie să ne dăm seama că El trebuie să fie elementul constitutiv al unui om nou.

Ceea ce dorește Dumnezeu să câștige nu este doar mulți credincioși în Cristos care Îl savurează și-L experimentează, ci un om corporativ, singurul om de pe acest pământ, care îndeplinește scopul Său în crearea omului.

Capul acestui om nou este Cristos – care este Capul noii creații, iar Trupul acestui om nou suntem noi, credincioșii în Cristos. În acest om nou, pur și simplu nu există loc și niciun motiv pentru altceva decât Cristos, căci El este viața, persoana, elementul, esența, realitatea și elementul care constituie un om nou.

Așadar, atunci când intrăm în savurarea și experimentarea Cristosului atotinclusiv și vast ca viață și totul, devenim singurul om nou, unde Cristos este totul și în toate. Aceasta dorește să obțină astăzi Domnul.

Așadar, trebuie să-L luăm pe Cristos ca viață și să-L experimentăm; viața noastră este ceea ce suntem noi înșine, așa că Cristos trebuie să devină atât de real, personal și subiectiv pentru noi, încât El este viața noastră și viața noastră.

Amin, fie ca Domnul să ne deschidă ochii ca să vedem și să conștientizăm faptul că Cristos a devenit una cu noi – suntem un singur duh cu El – și El este chiar viața noastră pentru a fi trăirea noastră pentru un om nou! Fie ca să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Cristosul atotinclusiv și vast ca viață a noastră!

Pentru a-L experimenta pe Cristos ca viață, trebuie să vedem că avem o singură poziție, viață, trăire, destin și glorie cu Cristos

Pentru ca noi, credincioșii în Cristos, să-L experimentăm pe Cristos ca viața noastră, trebuie să vedem că avem o singură poziție, viață, trăire, destin și glorie cu Cristos (vezi Col. 3:1-4; vezi 1 Cor. 6:17).

Dacă citim Col. 1:3-4, vom observa această expresie „împreună cu Cristos” – se referă la faptul că noi împărtășim aceeași poziție cu El.

Pentru ca noi să-L experimentăm pe Cristos ca viață în trăirea noastră de zi cu zi, trebuie ca mai întâi să ne vedem poziția, adică să împărtășim aceeași poziție cu Cristos. Acesta este faptul pe care se bazează toate experiențele noastre; experimentarea lui Cristos de către noi se bazează pe faptul că suntem una cu El în poziție.

Pe de o parte am murit împreună cu Cristos, am fost îngropați cu El, am fost făcuți vie cu Cristos și am fost înviați împreună cu El (vezi Col. 2).

Dacă suntem într-o poziție greșită, ne este greu să-L experimentăm pe Cristos.

A avea o anumită poziție înseamnă că suntem situați într-un anumit domeniu, într-un anumit loc, chiar puși într-o anumită persoană, într-un fapt și realitate și într-un anumit fel de atmosferă și stare.

Biblia ne spune că „sunteți în Cristos… ați crescut împreună…” – acesta este un fapt realizat, o realitate! Am crescut împreună cu Cristos și am fost făcuți vii!

Pe de o parte, Dumnezeu ne-a dat viață, iar pe de altă parte, El ne-a ridicat din poziția morții într-o poziție a vieții; El ne-a ridicat de la pământ la ceruri. Acum suntem așezați cu Cristos în ceruri.

Unde suntem noi astăzi? Suntem oare doar acolo unde existăm fizic sau ne dăm seama că suntem în Cristos, în locurile cerești, așezați cu El, căci El este la dreapta lui Dumnezeu!

Când El a murit, noi am murit împreună cu El; când El a fost îngropat, am fost îngropați împreună cu El; când El a fost făcut viu, am fost făcuți vii împreună cu El; când El a fost înviat, am crescut împreună cu El; iar când El a fost așezat la dreapta lui Dumnezeu, am fost așezați împreună cu El!

În ochii lui Dumnezeu, suntem în Cristos, suntem una cu Cristos, iar când El a trecut prin toate aceste procese și a realizat toate aceste lucruri, am fost în El și am atins toate aceste lucruri!

În această chestiune a poziției noastre trebuie să ne exersăm credința; în aceste zile, o mare parte din viața noastră de zi cu zi duce lipsă de experimentarea lui Cristos ca viață, pentru că ducem lipsă de exersarea credinței noastre.

Credința este importantă, căci nu ne vedem fizic poziția în Cristos, ci credem acest lucru conform cuvântului lui Dumnezeu.

Viața creștină este o viață de credință; credem în faptele împlinite în cuvântul lui Dumnezeu și pur și simplu declarăm cuvântul.

Declarăm că am fost crucificați împreună cu Cristos, am fost îngropați împreună cu El, am fost făcuți vii împreună cu El, am fost înviați împreună cu El și am fost așezați împreună cu El în ceruri!

Nu ar trebui să credem că este prea mult sau că suntem prea îndrăzneți – avem o singură poziție cu Domnul și avem o singură viață cu El; El este viața noastră!

Avem aceeași zoe viață ca Dumnezeu – avem aceeași viață pe care o are Dumnezeu și Cristos și Duhul, viața de înviere incoruptibilă!

Și într-o zi Cristos Se va manifesta – astăzi El nu este văzut, dacă le spunem altora că Cristos este viața noastră, ei cred că suntem nebuni; dar când Cristos Se va manifesta, vom fi manifestați împreună cu El și vom fi ca El pentru că Îl vom vedea așa cum este!

Cristos este viața noastră și El este trăirea noastră; El este viața noastră ca El să trăiască în noi și împreună cu noi. Împărtășim aceeași viață și aceeași trăire.

Aceasta înseamnă că atunci când vorbim, El vorbește, iar când mergem undeva, El merge împreună cu noi. Dar când nu facem eforturi să rămânem un singur duh cu El și, prin urmare, ne supărăm atunci când El nu Se supără, atunci suntem încă pământeni și trupești, iar Domnul nu se supără cu noi și împreună cu noi.

Slavă Domnului, însă, atunci când ne exersăm duhul de credință și suntem una cu El, realizăm poziția noastră în Cristos și împărtășim aceeași viață, aceeași trăire, același destin și aceeași glorie împreună cu El!

El ne conduce ca mulți fii ai lui Dumnezeu în glorie, astfel încât destinul Său să fie destinul nostru – glorie! Unde este Cristos, vom fi și noi; vom împărtăși gloria Sa pentru eternitate! Aleluia!

Poziția noastră este că suntem în Cristos; pentru că suntem în El, suntem acolo unde El este chiar acum – așezat la dreapta lui Dumnezeu (vezi Col. 3:1; Ioan 14:20; 17:24; Efeseni 2:6).

Poziția Fiului este în Tatăl (Ioan 19:38; 14:10); suntem în Cristos, Fiul (1 Corinteni 1:30), deci suntem și noi în Tatăl (Ioan 14:20; 1 Tes. 1:1; 2 Tes. 1:1). Aleluia!

Doamne Isuse, ne exersăm duhul de credință pentru a vedea, realiza și crede că poziția noastră este chiar acum în Cristos și împreună cu Cristos! Aleluia, avem o singură poziție cu Cristos, o singură viață cu El, o singură trăire, un destin și o glorie cu Cristos! Am fost răstigniți împreună cu Cristos, îngropați împreună cu El, făcuți vii împreună cu El, am crescut împreună cu El și suntem așezați împreună cu El în ceruri! Slavă Domnului, avem aceeași viață ca Cristos, El este trăirea noastră, El este destinul nostru și El ne aduce în aceeași glorie ca a Lui! Slavă Domnului pentru poziția noastră în Cristos!

Când suntem în duh, primim transmisia divină și realizăm poziția noastră în Cristos

Biblia ne spune despre poziția pe care o avem în Cristos, dar cum putem experimenta această poziție într-un mod practic? Este oare doar prin înțelegerea mentală și afirmarea verbală?

Secretul este duhul nostru contopit; când suntem în duh, suntem în Cristos, în Tatăl și în ceruri practic și în mod experimental.

Pentru ca noi să substanțiem și să realizăm poziția noastră în Cristos, trebuie să atingem duhul; trebuie să realizăm importanța crucială a duhului nostru uman.

Dacă nu ne cunoaștem duhul, nu există nicio cale să-L experimentăm pe Cristos ca viață; nu-L putem experimenta în sufletul nostru, în mintea noastră sau în trupul nostru – Îl putem experimenta numai în duhul nostru contopit.

Prin urmare, este important ca să ne cunoaștem duhul, să ne întoarcem spre duhul nostru și să trăim și să umblăm în duhul contopit în viața noastră de zi cu zi.

În duhul nostru, există o transmisie constantă de la Cristos în ceruri către noi pe pământ prin intermediul Duhului atotinclusiv în duhul nostru (Efeseni 1:19, 22-23; 2:22).

Cristos este în duhul nostru și El este scara cerească care unește tronul harului din cer cu duhul nostru; pe această scară există trafic care merge înainte și înapoi, iar realitățile divine ne sunt transmise.

Însuși Cristosul care stă pe tron în ceruri (Rom. 8:34) este și acum în noi (v. 10), adică în duhul nostru (2 Tim. 4:22), unde este locuința lui Dumnezeu (Efeseni 2:22).

Pe de o parte Cristos stă la dreapta lui Dumnezeu și mijlocește pentru noi înaintea lui Dumnezeu, iar pe de altă parte, El este în duhul nostru, căci duhul nostru este locuința Sa.

Cristos locuiește nu doar în centrul universului cu Dumnezeu, ci și în centrul universului nostru, în centrul ființei noastre, în duhul nostru.

Întrucât astăzi duhul nostru este locul locuinței lui Dumnezeu, duhul nostru este acum poarta cerului, unde Cristos ca scară (vezi Gen. 28: 12-17; Ioan 1:51) ne unește cu cerul și ne aduce cerul.

Când suntem în duhul nostru, suntem imediat, în timp real, uniți cu cerurile, unde este Cristos; apoi, în timp real, toate lucrurile din ceruri, inclusiv Cristos Însuși și atmosfera și starea cerească, sunt transmise nouă și făcute reale pentru noi.

Acesta este motivul pentru care, atunci când trecem printr-o situație dificilă pe pământ și ne întoarcem spre duhul nostru, atingem cerurile, harul curge și primim transmisia divină a harului și a îndurării pentru a ne satisface nevoia în timp util.

Aleluia, ori de câte ori ne întoarcem către duhul nostru, intrăm prin poarta cerului și atingem tronul harului prin Cristos ca scara cerească; duhul nostru este capătul primitor al transmisiei divine, în timp ce tronul lui Dumnezeu este capătul de transmitere (Evrei 4:16).

În ziua în care am fost mântuiți, Dumnezeul Triunic a fost instalat în ființa noastră și El este gata să funcționeze, să transmită și să ne furnizeze tot ceea ce este El.

La fel cum o casă are instalația electrică gata să funcționeze și să alimenteze toate aparatele electrice, încălzirea, aerul condiționat etc., odată ce apăsăm întrerupătorul, tot așa din punct de vedere spiritual trebuie să comutăm întrerupătorul întorcându-ne către duhul nostru!

Trebuie să tratăm cu orice izolare sau piedică la curgerea vieții divine, îndepărtând tot ceea ce Domnul expune a fi o piedică, pentru ca El să curgă!

Atunci când suntem în duhul nostru, suntem în Cristos, în Tatăl și în cer practic și experimental.

Când ne întoarcem către duhul nostru, umblăm în duh și trăim în duhul contopit, primim transmisia divină și putem trăi o viață cerească pe pământ, căci Cristos este viața noastră și trăirea noastră, iar El devine destinul nostru și gloria noastra.

Doamne Isuse, fie ca să ne dăm seama de importanța duhului nostru contopit și să ne întoarcem către duhul nostru, să trăim în duh și să umblăm în duhul contopit! Aleluia, atunci când suntem în duhul suntem în Cristos, în Tatăl și în cer în mod practic și în experiența noastră, pentru că are loc o transmisie de la Cristos în cer la noi pe pământ prin intermediul Duhului atotinclusiv din duhul nostru! Îți mulțumim Doamne Isuse că ai fost instalat în duhul nostru ca scară cerească pentru a aduce cerurile la noi și a ne aduce în ceruri. Fie ca să ne întoarcem din nou către duhul nostru să intrăm prin poarta cerului ca să atingem tronul harului din cer prin Cristos ca scară cerească! Amin, Doamne, vrem să ne tratăm orice blocaj, orice izolare și orice piedică în calea transmisiei divine, pentru ca să primim în permanență tot ceea ce este Cristos și să-L facem să fie viața și trăirea noastră, destinul nostru și gloria noastră!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, When we’re in the Spirit we Receive the Transmission and Realize our Position in Christ, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Cunoașterea și experimentarea Cristosului atotinclusiv și vast – săptămâna 6 ziua 1 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Toată plinătatea lui Dumnezeu este în Cristos, iar din plinătatea Sa am primit har peste har

22/05/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Toată plinătatea Dumnezeirii locuiește în Cristos trupește; expresia bogățiilor lui Dumnezeu, revărsarea bogățiilor Sale, locuiește în Cristos într-o formă trupească, iar din plinătatea Sa pe care o primim cu toții, har după har.

Cristosul nostru nu este doar bogat și El nu numai că are bogățiile lui Dumnezeu; în Cristos toată plinătatea Dumnezeirii i-a făcut plăcere să locuiască.

După ce Cristos S-a întrupat, plinătatea Dumnezeirii a început să locuiască în El într-un mod trupesc și chiar și astăzi, în trupul Său glorificat, această plinătate locuiește!

Aleluia! Cristos ca misterul lui Dumnezeu este Cel în care toată plinătatea Dumnezeirii locuiește trupește.

Este posibil să înțelegem aceste cuvinte, dar trebuie să vedem o viziune a acestui Cristos și să intrăm în savurarea și experimentarea unui astfel de Cristos.

Dumnezeu Tatăl a pregătit un trup pentru Cristos, un trup omenesc, iar Cristos a venit să facă voia Tatălui; când El a fost întrupat, întreaga plinătate a Dumnezeirii a locuit în El și El a exprimat-o pe Dumnezeu. Ce misterios este acest lucru, dar cât de minunat e și de glorios!

În Cristos vedem nu doar pe Fiul lui Dumnezeu, ci pe întregul Dumnezeu Triunic – Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul.

Chiar mai mult, Tatăl are bogățiile și există multe bogății ascunse în El; dar ceea ce vedem în Cristos Fiul este plinătatea, revărsarea acestor bogății pentru a deveni expresia deplină și bogată a lui Dumnezeu.

E adevărat că această carne umană este legată de păcat, este coruptibilă și este murdară, dar în înțelepciunea Sa infinită, Cuvântul lui Dumnezeu a fost întrupat pentru a fi om; El s-a îmbrăcat cu umanitatea, a avut un trup uman și în El locuiește toată plinătatea Dumnezeirii trupește.

Cristos a trăit o viață umană perfectă, exprimându-l pe Tatăl și El a adus umanitatea Sa prin moarte și înviere, iar acum în înălțare există un Om pe tron!

Umanitatea lui Isus nu mai este doar fizică – El are un trup glorificat, o umanitate glorificată și transfigurată, iar în El plinătatea Dumnezeirii locuiește pentru totdeauna! Aleluia pentru o asemenea persoană!

Privind spre El, suntem infuzați cu El, saturați cu El și chiar suntem conformați imaginii Sale; credem că El este Pionierul care deschide calea în glorie, iar noi, ca mulți fii ai lui Dumnezeu, Îl urmăm.

Aleluia, trupul nostru muritor, care este implicat cu păcatul, carnea, lumea și multe lucruri negative, acest trup va fi transfigurat pentru a deveni glorios ca și trupul Său transfigurat! Slavă Domnului!

În Cristos locuiește toată plinătatea, revărsarea bogățiilor, expresia a ceea ce este Dumnezeu

Există o diferență între bogăție și plinătate; în Col. 2:9 vedem nu doar că bogățiile lui Dumnezeu locuiesc în Cristos, ci că plinătatea Dumnezeirii locuiește în El.

Plinătatea nu se referă la bogății, ci la expresia și revărsarea bogățiilor lui Dumnezeu.

Bogăția este cantitatea unui obiect, în timp ce plinătatea este curgerea, revărsarea obiectului pentru a deveni expresia obiectului.

Ceea ce locuia în Cristos nu era doar bogăția lui Dumnezeu; bogățiile lui Dumnezeu se referă la toate atributele Sale, cum ar fi iubirea lui Dumnezeu, răbdarea, bunătatea, strălucirea, puterea etc.

Aceste bogății nu au fost cunoscute sau manifestate până la venirea lui Cristos; cu Dumnezeu există bogățiile, dar cu Cristos este expresia bogățiilor lui Dumnezeu în întregime, manifestarea acestor bogății într-un trup uman.

Când Cristos a venit ca misterul lui Dumnezeu, El a fost plinătatea lui Dumnezeu; în El locuiește plinătatea Dumnezeirii, însăși expresia și revărsarea bogățiilor lui Dumnezeu.

De exemplu, este posibil să avem un pahar pe masă cu puțină apă în ea; putem considera că apa este bogățiile.

Aceste bogății devin plinătatea când paharul este umplut cu apă până la revărsare; când apa se revarsă, vedem ce este în pahar și știm care este plinătatea.

Există multe bogății în Dumnezeu, dar atunci când Cristos a venit, aceste bogății s-au manifestat spre revărsare, căci în El locuiește toată plinătatea Dumnezeirii.

Când Cristos a vorbit, El a vorbit din abundență despre Dumnezeu și despre Împărăția lui Dumnezeu, iar El L-a exprimat pe Dumnezeu în vorbirea Sa. Când L-a vindecat pe omul lepros și l-a atins, dragostea lui Dumnezeu a curs prin el; dragostea era în Dumnezeu ca bogăție, acum curgea din El ca plinătate.

Ceea ce locuiește în Cristos nu este doar bogăția Dumnezeirii, ci și expresia bogățiilor a ceea ce este Dumnezeu.

În mod similar, în Efes. 1:23 Pavel nu a spus că biserica în calitate de Trupul lui Cristos este bogăția Celui care umple toate în toate, ci că biserica este plinătatea Celui care umple toate în toate.

Cristos este plinătatea lui Dumnezeu, revărsarea lui Dumnezeu. Plinătatea lui Dumnezeu este revărsarea bogățiilor Sale, iar această revărsare este expresia lui Dumnezeu. Plinătatea Dumnezeirii este expresia Dumnezeirii, expresia a ceea ce este Dumnezeu.

Pe de o parte, aceasta poate părea un lucru abstract și putem considera că Cristos ca misterul lui Dumnezeu, întruchiparea plinătății Dumnezeirii, ca fiind ceva abstract și obiectiv.

Dar, atunci când în îndurarea și harul Său, Dumnezeu ne luminează ochii pentru a vedea acest lucru, întreaga noastră viață creștină va fi revoluționată, căci vom ieși din mormântul vieții noastre naturale, căutarea noastră religioasă, căutarea noastră spirituală și cultura noastră și noi va fi în domeniul lui Cristos.

Când Îl vedem pe Cristos ca fiind Cel în care toată plinătatea Dumnezeirii locuiește trupește, vom fi eliberați din orice domeniu în care ne aflăm și vom fi aduși în misterul lui Dumnezeu pentru a savura revărsarea bogățiilor lui Dumnezeu.

Nu este vorba despre etică, de faptul de a fi bun, de a ne comporta bine și așa mai departe, ci despre Cristos fiind revărsarea bogățiilor lui Dumnezeu, iar biserica în calitate de Trupul lui Cristos devenind plinătatea Celui care umple toți în toți. Aleluia!

Cristos ne umple la maxim pentru a ne face plinătatea Sa, revărsarea a ceea ce este și a făcut El! Dumnezeirea este exprimat atât în vechea creație, în univers, cât și în noua creație, biserica (Col. 1:15, 18).

Faptul că toată plinătatea locuiește în El înseamnă că plinătatea lui Dumnezeu este văzută în vechea creație (universul) și în creația nouă (biserica). Aleluia!

Doamne, dă-ne să vedem o viziune a lui Cristos ca misterul lui Dumnezeu fiind Cel în care toată plinătatea Dumnezeirii locuiește trupește. Aleluia, în Cristos vedem nu doar bogățiile lui Dumnezeu, ci și revărsarea bogățiilor lui Dumnezeu pentru a deveni expresia Sa deplină! Amin, Doamne, fie ca să fim izbăviți din orice domeniu al culturii, al căutării religioase, al eticii și al vieții naturale și să fim aduși în domeniul lui Cristos ca misterul lui Dumnezeu, pentru a putea fi biserica, trupul mistic al lui Cristos, plinătatea Celui care umple toți și în toți!

În Cristos era plinătatea lui Dumnezeu și din această plinătate am primit cu toții har după har

În Ioan 1:1 ni se spune că Cristos este Cuvântul, care este Dumnezeu; în 1:14 acest Cuvânt a fost întrupat și Și-a făcut cortul printre noi, plin de har și realitate; în 1:16 ni se spune că, din plinătatea Lui, am primit cu toții și har după har.

Noi nu am primit doar ceva de la Dumnezeu, ci am primit ceva din plinătatea Lui, căci din revărsarea bogățiilor lui Dumnezeu curge ceva pentru noi să primim, să savurăm și chiar să devenim!

În Ioan 1:16 harul se referă nu doar la bogățiile harului, ci la plinătatea harului.

Bogăția harului este în Dumnezeu, dar plinătatea harului este în Cristos Isus (Ioan 1:16; Col. 2:9).

În acest Cristos întrupat, care este misterul lui Dumnezeu, vedem plinătatea harului; El este plin de har – El nu a venit la noi cu puțin har sau cu suficient har, ci plin de har și realitate.

De exemplu, în Marcu 4, când Domnul Isus a mers la sinagogă și I-a fost dat să citească din Isaia 61 cu privire la jubileu, El a citit-o, apoi a închis sulul și a spus: Astăzi acest cuvânt se împlinește printre voi.

Nu spune că El a spus mai multe lucruri, ci doar atât; dar toți oamenii s-au minunat de cuvintele harului puse de acest om. El nu a expus și nu a explicat – a citit doar Scripturile și S-a așezat, iar oamenii au văzut și au primit cuvintele harului.

În Cristos harul este plinătatea, a devenit o expresie și a ieșit din acest Om care este taina lui Dumnezeu, întruparea întregii plinătăți a Dumnezeirii.

Când am fost mântuiți, am primit harul lui Dumnezeu; harul pe care îl primim este plinătatea harului și, din momentul în care suntem mântuiți până acum, putem primi har după har.

Domnul nu este zgârcit – întotdeauna există ceva ce se revarsă atunci când Îl atingem pe prețiosul nostru Domn!

Când Pavel I-a cerut Domnului să înlăture țepușa din carnea sa, Domnul i-a spus că harul Său este suficient; acesta a fost har peste har, pentru ca Pavel să se bucure și să depășească orice suferință și necaz.

Nu doar atunci când ne merge bine și avem o mulțime de lucruri putem spune că harul lui Dumnezeu este plin pentru noi; mai degrabă, atunci când avem cea mai profundă nevoie, chiar și atunci când nu avem prea multe și ne lipsesc atât de multe lucruri, ne putem da seama că cu Dumnezeu există întotdeauna ceva ce se revarsă ca har.

El nu vrea ca „să ne ținem capul deasupra apei”, ci să savurăm revărsarea bogățiilor lui Cristos și să revărsăm altora cu aceste bogății.

Dumnezeu nu este zgârcit – El este plin de har, plin de realitate și toate bogățiile lui Dumnezeu au devenit depline în Cristos, care ni-L revărsă pe Dumnezeu!

Când venim să-L contactăm pe Acesta și să-L savurăm ca plinătatea harului, viața noastră creștină va fi diferită; nu ne vom mai lupta, încercând să trecem prin ziua de azi sau să ne rugăm Domnul să ne ajute să depășim acest păcat sau acel aspect al temperamentului nostru.

Mai degrabă, când Îl vedem pe Cristos ca plinătatea lui Dumnezeu, ne vom da seama că există ceva care se revarsă din El!

Această sintagmă „har după har” din Ioan 1:16 poate fi comparată cu valurile ale mării care vin val după val, fără să înceteze.

Fie ca nu avem rezerve în primirea valul după val al harului; fie ca să renunțăm la încercarea de a obține doar un pic de har pe ici și colo, și să venim la Domnul să ne deschidem pe deplin pentru a primi din plinătatea Sa! Domnul să ne inunde cu bogățiile Sale.

Să-L lăsăm să ne umple până sus, chiar până la revărsare, cu plinătatea a ceea ce este El!

Doamne Isuse, venim la Tine așa cum suntem, deschiși pentru a primi din plinătatea Ta, har după har! Amin, Doamne, suntem deschiși să primim val după val de har. Umple-ne, inundă-ne și saturează-ne cu har, până când harul se revarsă din noi! Amin, Doamne Isuse, ne deschidem către Tine fără nicio rezervă. Nu dorim un pic din asta sau din asta – vrem să savurăm toată plinătatea a ceea ce Tu ești, pentru ca noi să devenim și plinătatea Celui care umple toate și în toate! Amin, Doamne Isuse, din plinătatea Ta vrem să primim și val de har peste val de har!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, All the Fullness of God is in Christ, and of His Fullness we Received Grace upon Grace, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Cunoașterea și experimentarea Cristosului atotinclusiv și vast – săptămâna 5 ziua 4 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Cristosul atotinclusiv și vast este misterul lui Dumnezeu și istoria lui Dumnezeu

18/05/2020 by Credincios in Cristos 1 Comment

Cristos este misterul lui Dumnezeu – El este istoria lui Dumnezeu; Cristosul atotinclusiv și vast este misterul lui Dumnezeu și trebuie să-L cunoaștem și să-L savurăm pe un astfel de Cristos în experiența noastră.

Săptămâna aceasta, în înviorarea noastră de dimineață, ajungem la subiectul „Să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Cristosul atotinclusiv și vast ca misterul lui Dumnezeu”.

În aceste câteva săptămâni am văzut atât de multe aspecte ale acestui minunat, atotinclusiv, vast Cristos; cu toate acestea, tot ceea ce vedem în cuvântul lui Dumnezeu și, de asemenea în experiența noastră, cu privire la Cristos, nu este pentru experiența noastră creștină individuală, ci pentru viața corporativă a bisericii, pentru viața Trupului, și mai ales pentru viața omului nou.

Ce este adânc în inima lui Dumnezeu este singurul om nou, unde Cristos este toți și în toți.

Ce înseamnă pentru Cristos să fim toți și în toți?

Este posibil să-L cunoaștem pe Cristos ca Mântuitorul nostru, viața noastră, respirația, rezerva noastră zilnică și multe alte lucruri, dar trebuie să ajungem la punctul în care Îl cunoaștem și Îl experimentăm pe Cristos, care este toți și în toți. El nu este doar atotinclusiv – implicând faptul că El include atât de multe lucruri, dar este, de asemenea, vast, fără granițe, atotinclusiv, așa de spațios. Trebuie să cunoaștem un astfel de Cristos.

Și în special în această săptămână vrem să vedem că Cristos este misterul lui Dumnezeu; cunoașterea lui Cristos ca misterul lui Dumnezeu este crucială în ceea ce privește economia lui Dumnezeu și recâștigarea Domnului.

Acesta poate fi un termen foarte abstract, ceva ce nu este atât de ușor de înțeles pentru noi; s-ar putea să înțelegem că Dumnezeu este iubire, lumină, har și putere și ne putem identifica cu ușurință cu asta, dar ce putem spune despre Cristos ca misterul lui Dumnezeu?

Biblia folosește acest cuvânt, mister, în câteva locuri pentru a denota anumite lucruri importante.

Domnul Isus a folosit acest termen “mister” în învățătura Sa cu privire la Împărăția lui Dumnezeu atât în Matei, cât și în Marcu; El a prezentat învățătura despre împărăție ca fiind un mister și El a vorbit despre misterul împărăției lui Dumnezeu.

Chiar dacă cei din jurul Lui nu prea au priceput sau nu au înțeles acest lucru cu mintea lor naturală, El tot a vorbit asta, căci era important ca El să vorbească despre acest mister.

Apoi Ioan a vorbit despre misterul lui Dumnezeu în Apocalipsa 10:7, unde vedem că al șaptelea înger tocmai trebuia să sune a șaptea trâmbiță; acolo misterul lui Dumnezeu se referă la întreaga economie a lui Dumnezeu care se desfășoară în epoca misterului, epoca bisericii, de la vremea încarnării lui Cristos până în epoca milenară.

Această epocă a început odată cu întruparea lui Cristos, viața Sa umană, moartea, învierea și venirea Sa să ne locuiască pe dinăuntru, și a continuat cu lucrarea Sa în biserică pentru a-i transforma și a-i zidi pe credincioșii Săi într-un mod misterios.

Pavel folosește și el acest termen în epistolele sale; în Efes. 1 a prezentat misterul voii lui Dumnezeu (Efes. 1:9). Voia lui Dumnezeu este un mister – aceasta a fost ascunsă în veșnicia trecută, nu a fost cunoscut de oameni de-a lungul generațiilor, dar acest mister ne-a fost făcut cunoscut prin slujba lui Pavel.

Misterul voii Sale este dorința Sa și buna Sa plăcere de a se introduce pe Sine Însuși întru poporul Său ales pentru a locui în ei și a fi viața lor și totul al lor, și în cele din urmă pentru a deveni una cu omul și a-l face pe om una cu El.

În Efes. 3:9 Pavel vorbește despre economia misterului, aranjamentul, planul de a duce la îndeplinire misterul voii lui Dumnezeu; întrucât poporul ales al lui Dumnezeu participă la economia lui Dumnezeu prin credință, trebuie să păstrăm misterul acestei credințe.

Apoi există misterul evlaviei în 1 Tim. 3:16, care este Dumnezeu manifestat în carne. Mai mult, există misterul Evangheliei – chiar și Evanghelia este un mister!

În cele din urmă, în Efeseni, Pavel vorbește despre marele mister, Cristos și biserica – Cristos ca misterul lui Dumnezeu și biserica în calitate de mister al lui Cristos. Dacă nu știm ce sunt aceste două mistere, nu știm ce este economia lui Dumnezeu sau despre ce este vorba în Noul Testament.

Trebuie să ne dăm Domnului și să ne rugăm peste cuvântul Său cu inima întoarsă și cu un duh exersat, pentru ca El să strălucească asupra noastră și să ni-L dezvăluie pe Cristos ca misterul lui Dumnezeu și biserica în calitate de misterul lui Cristos.

Cristosul atotinclusiv și vast este misterul lui Dumnezeu – El Îl definește, Îl explică și Îl exprimă pe Dumnezeu

Col. 2:2 dezvăluie că Cristosul atotinclusiv și vast este misterul lui Dumnezeu. Misterul lui Dumnezeu este o Persoană – Cristosul minunat, atotinclusiv și vast.

Inimile noastre trebuie să fie mângâiate, trebuie să fim legați împreună în dragoste și înspre toate bogățiile asigurării depline a înțelegerii, înspre cunoașterea deplină a misterului lui Dumnezeu, Cristos.

Este posibil să vedem multe aspecte ale lui Cristos și să ne dăm seama cât de atotinclusiv și vast este El, dar trebuie să-L cunoaștem ca misterul lui Dumnezeu.

Cât de mult L-am văzut pe Cristos ca misterul lui Dumnezeu este arătat la Masa Domnului, unde Îl lăudăm pe Domnul pentru ceea ce este El și pentru ceea ce am experimentat și am savurat din El.

De multe ori oferim laude Domnului pentru că El e Mântuitorul nostru, pâinea noastră, apa noastră vie, pomul vieții etc., dar cu greu auzim sfinții lăudându-L pe Domnul ca fiind misterul lui Dumnezeu.

Pentru a avansa spre biserica în calitate de omul nou, în care Cristos este totul și în toate, trebuie să fim înălțați în revelația și experimentarea lui Cristos ca misterul lui Dumnezeu.

Dumnezeu Însuși este un mister și Cristos este misterul acestui mister.

Misterul lui Dumnezeu arată ceva de neînțeles și inexplicabil. Dumnezeu este misterios și este un mister, dar ca mister al lui Dumnezeu, Cristosul atotinclusiv și vast este Cuvântul lui Dumnezeu ca definiție, explicație și expresie a lui Dumnezeu (Ioan 1:1, 14).

La început era Cuvântul, iar Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu.

Ce este acest Cuvânt? Cuvântul este de fapt gândurile divine constituite ca expresie pentru a fi un cuvânt care poate fi înțeles și priceput de către om.

Gândurile lui Dumnezeu sunt constituite și exprimate în Cristos pentru ca omul să înțeleagă. Cristos ca misterul lui Dumnezeu este cuvântul etern pentru a defini, a exprima și a ne explica cine este Dumnezeu și ce este El.

Dumnezeu Însuși este invizibil; El locuiește într-o lumină de care nu ne putem apropia, fiind ascuns și nevăzut. Deși Dumnezeu este atotputernic și omniscient, cine L-a văzut și cine Îl poate cunoaște?

Dar iată Cuvântul lui Dumnezeu – care într-o zi S-a făcut trup, făcându-și cortul între noi, pentru a-L defini, a-L explica și a-L exprima pe Dumnezeul ascuns și invizibil omului. Aleluia pentru Cristos ca misterul lui Dumnezeu!

Înainte de venirea lui Cristos, Dumnezeu era misterios; poporul evreu nu putea să-L cunoască pe Dumnezeu până la venirea lui Cristos, căci atunci când El a venit, Dumnezeu a fost făcut cunoscut, real, vizibil și El a fost explicat și definit.

Doamne Isuse, vrem să Te cunoaștem ca misterul lui Dumnezeu. Aleluia, deși Dumnezeu este un mister, Cristos a venit ca misterul lui Dumnezeu să-L definească pe Dumnezeu, să-L explice pe Dumnezeu, să-L exprime pe Dumnezeu și să-L facă pe Dumnezeu real pentru noi! Doamne, venim la Tine să Te savurăm, să Te cunoaștem și să Te experimentăm ca misterul lui Dumnezeu. Vrem să-L cunoaștem pe Dumnezeu și să-L experimentăm pe Dumnezeu, așa că venim la Tine Doamne Isuse, căci Tu nu ești doar întruparea lui Dumnezeu, ci și misterul lui Dumnezeu! Aleluia, cunoscându-L pe Cristos ca misterul lui Dumnezeu, noi devenim biserica, misterul lui Cristos!

Ca mister al lui Dumnezeu, Cristos este istoria lui Dumnezeu, povestea misterioasă a lui Dumnezeu

Ca mister al lui Dumnezeu, Cristos este istoria lui Dumnezeu; întreaga „poveste” a lui Dumnezeu este în Cristos și este Cristos.

Ne dăm oare seama că Dumnezeu are o istorie? Da, El este existent din totdeauna și existent prin Sine, nu Se schimbă niciodată și este mereu același; totuși, în economia Sa, Dumnezeu a trecut printr-o istorie, o călătorie.

Este profețit în Mica 5:2 că ieșirile Lui sunt din cele mai vechi timpuri, din zilele veșniciei. Cristos ca Fiul lui Dumnezeu a venit în timp pentru a fi om și El a trecut printr-un proces.

El a ieșit de la Dumnezeu în eternitatea trecută, El a ieșit din eternitate în timp și a făcut pas după pas pe puntea timpului prin viața Sa umană, moarte, înviere, înălțare, coborâre și locuirea interioară în credincioși – El are multe ieșiri!

Chiar și acum suntem parte a ieșirilor lui Cristos până suntem aduși cu toții în Noul Ierusalim!

Toate aceste numeroase etape prin care a trecut Cristos fac parte din istoria lui Dumnezeu, căci Cristos L-a adus pe Dumnezeu invizibil la iveală prin întruparea Sa, trăirea omenească, crucificarea, învierea și înălțarea, iar acum El Îl aduce pe Dumnezeu întru om pentru a-L face real credincioșilor.

Deși Dumnezeu este infinit și veșnic, fără început sau sfârșit, El are și o istorie, o poveste (Rom. 16:26; Psa. 90:2).

Cristosul atotinclusiv și vast – misterul lui Dumnezeu, povestea tainică a lui Dumnezeu – este istoria lui Dumnezeu.

Unde este Dumnezeu azi? Dumnezeu este în Cristos și El este acolo unde este Cristos. Ce este Dumnezeu? Dumnezeu este ceea ce este Cristos. Ce este în Dumnezeu? Este ceea ce este în Cristos.

Cristos este misterul lui Dumnezeu și El Îl deschide și Îl face de cunoscut pe acest Dumnezeu necunoscut, misterios, ascuns, exprimându-L pe Dumnezeu și manifestându-L înaintea omului.

Istoria lui Dumnezeu se referă la procesul prin care El a trecut în Cristos pentru ca să intre în noi și să fim aduși în El; acest proces include întruparea, trăirea omenească, crucificarea, înălțarea, glorificarea și întronarea (vezi Ioan 1:12-14, 29; 3:14; 12:24; 14:20).

Niciodată nu ar trebui să depreciem aceste procese, procesul prin care a trecut Dumnezeu în Cristos, deoarece aceasta este istoria lui Dumnezeu, misterul lui Dumnezeu.

Dumnezeu este dragoste, lumină, sfințenie și dreptate, dar numai atunci când Cristos a venit prin întruparea Sa ca să trăiască printre oameni, Dumnezeu a putut fi văzut și cunoscut, exprimat și manifestat.

Fiecare etapă a procesului prin care a trecut Dumnezeu în Cristos este misterioasă.

Întruparea lui Dumnezeu în Cristos este misterioasă; cumva Dumnezeu a fost conceput în pântecele unei fecioare și El S-a născut pentru a deveni om.

Trăirea sa umană era misterioasă; se pare că era fiul tâmplarului, crescut în Nazaret – un loc disprețuit – totuși El a vorbit cuvintele harului, a făcut multe fapte puternice și i-a minunat și i-a uimit pe atât de mulți oameni învățați.

Moartea lui Cristos a fost misterioasă; pe de o parte, El a fost dat la moarte de om, dar de fapt El a mers de bună voie la cruce, iar pe cruce a murit pentru a trata păcatul nostru, păcatele noastre, omul nostru vechi, carnea, Satan și lumea.

Ce moarte misterioasă și minunată! Și prin moartea Sa, El nu numai că a tratat lucrurile negative, dar El a murit și ca bob de grâu, pentru ca El să multe boabe ca rod!

Învierea Sa a fost un mister, pentru că El nu doar a înviat după trei zile, ci în timpul după ce El a murit, El a fost făcut viu în Duh! Și când a înviat, a devenit un Duh dătător de viață, El i-a regenerat pe credincioși ca mulții fii ai lui Dumnezeu și El a devenit Fiul Întâi Născut al lui Dumnezeu.

În înălțarea Sa, Cristos ca Om a fost înălțat mult mai presus de toate și Lui I s-a dat numele deasupra fiecărui nume, fiind întronat ca Domn și Rege peste întregul univers!

Apoi, în mod misterios, Cristos ca Duhul a coborât peste și în credincioșii Săi pentru a-i regenera, a-i transforma, a-i zidi și a-i glorifica!

Locuința Sa pe dinăuntru în noi astăzi este un mister, căci Cristos în noi este speranța gloriei și, chiar dacă nu Îl vedem și nu Îl simțim cu simțurile noastre fizice, El este mai real decât chiar viața noastră. Aleluia pentru Cristos ca misterul lui Dumnezeu care este istoria lui Dumnezeu!

Te lăudăm Doamne Isuse pentru că ești misterul lui Dumnezeu, istoria lui Dumnezeu! Ce minunat că Cristosul atotinclusiv și vast, care este misterul lui Dumnezeu, este istoria lui Dumnezeu, întreaga poveste a lui Dumnezeu! Te lăudăm Doamne Isuse pentru ieșirile Tale din veșnicia trecută și până în veșnicia viitoare! Îți mulțumim Doamne că ai trecut prin procesul de întrupare, trăire omenească, crucificare, înviere, înălțare, glorificare și întronare, pentru ca Tu să vii în noi să ne locuiești pe dinăuntru și să ne aduci în Dumnezeu! Aleluia pentru Cristos ca misterul lui Dumnezeu și istoria lui Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The All-inclusive, Extensive Christ is the Mystery of God and the History of God, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Cunoașterea și experimentarea Cristosului atotinclusiv și vast – săptămâna 5 ziua 1 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să-L savurăm pe Cristos pentru a-I absorbi bogățiile și pentru a crește cu creșterea lui Dumnezeu pentru Trup

18/05/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Pe măsură ce-L savurăm pe Cristos și Îl ținem ca și Cap, suntem aduși în locurile cerești în înălțare și absorbim bogățiile Cristosului atotinclusiv și vast, iar rezultatul e că există o creștere – Cristos crește în noi și noi creștem cu creșterea lui Dumnezeu pentru zidirea Trupului. Amin!

Însuși Cristos care este realitatea tuturor lucrurilor pozitive – și pe care Îl savurăm, Îl aplicăm și Îl experimentăm în viața noastră de zi cu zi – este Capul Trupului; ca noi să ținem Capul înseamnă ca pur și simplu să-L savurăm pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive.

În Col. 2:17 vedem că Cristos este trupul tuturor umbrelor, realitatea tuturor lucrurilor pozitive; în v. 19 trebuie să ne ținem de Capul, Cristos, din care tot Trupul este zidit și crește cu creșterea lui Dumnezeu.

Când Îl luăm pe Cristos și Îl experimentăm ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive, Îl ținem ca și Cap; El devine apoi preeminent în universul nostru personal și absorbim toate bogățiile care provin din El ca și Cap.

Pe măsură ce Îl ținem pe Cristos ca și Cap, El ne aprovizionează, El ne infuzează cu Sine Însuși, iar pe măsură ce-L savurăm, devenim conștienți de Trup – avem un simțământ și o conștiință a celorlalți din Trup.

În timp ce ținem Capul, Cristos, suntem alimentați de către El și îi vedem pe ceilalți membri ai Trupului ca fiind minunați și demni de iubit; vom căuta să avem părtășie cu ei, să avem grijă de ei și să fim zidiți cu ei.

Savurarea autentică a lui Cristos are ca rezultat faptul că avem o conștiență a Trupului, căci savurarea lui Cristos nu este o lucru individualist, ci e ceva legat de Trup.

Când savurăm bogățiile lui Cristos, primim o însărcinare din partea Domnului – bogățiile Sale sunt către noi pentru alții, adică ele sunt pentru noi ca toți sfinții să le savureze.

Pe măsură ce ne ținem de realitate în dragoste, creștem în El în toate lucrurile, care este Capul (Efeseni 4:15-16). Amin, nimeni să nu ne judece în a mânca sau a bea și nimeni nu ne poate înșele de premiul nostru, care este savurarea lui Cristos!

Pavel a considerat savurarea și experimentarea deplină a lui Cristos ca fiind premiul său; noi de asemenea trebuie să-L luăm pe Cristos ca realitatea tuturor lucrurilor pozitive, pentru a putea ajunge la acest premiu, experimentarea supremă și subiectivă a lui Cristos.

Nu ar trebui să ne îndoim să spunem: Oare Îl putem experimenta cu adevărat pe Cristos într-un asemenea mod extensiv, și poate El fi experimentat de către noi atât de fin și de cuprinzător?

Mai degrabă, fie ca să Îl urmărim pe Cristos și să-L experimentăm pe Cristos și să-L luăm și să-L aplicăm ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive din viața noastră de zi cu zi, pentru ca noi să-L ținem ca și Cap, să creștem în El cu elementul care vine de la El și să fim zidiți împreună în Trup.

Savurarea lui Cristos ca Duh dătător de viață în duhul nostru ne aduce în locurile cerești în înălțare

Slavă Domnului, am fost înviați împreună cu Cristos, deci acum ar trebui să căutăm lucrurile de sus, unde este Cristos, așezat la dreapta lui Dumnezeu (Col. 3:1)!

Amin, noi, ca credincioși în Cristos, ne putem fixa mintea pe lucrurile de sus, nu pe lucrurile de pe pământ, căci viața noastră este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu (v. 2).

Când Îl savurăm pe Cristos, suntem aduși în înviere și în înălțare; cu cât Îl savurăm mai mult pe Domnul ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive, cu atât suntem mai mult în locurile cerești în experiența noastră.

Aceasta înseamnă că, atunci când Îl savurăm pe Cristos, devenim cerești; nu mai suntem naturali și, de asemenea, nu mai suntem pământești, căci savurarea lui Cristos ne determină să fim în înviere și în înălțare.

Cu cât Îl savurăm mai mult pe Cristos, El ca și Cap înălțat ne aduce în înălțare. A-L ține pe Cristos ca și Cap înseamnă a fi în locurile cerești în experiența noastră, iar pentru ca noi să fim în locurile cerești înseamnă a-L ține ca și Cap.

Cu toate acestea, de multe ori în experiența noastră, Îl abandonăm temporar pe Cristos și nu continuăm să-L ținem ca și Cap, deci nu suntem cerești, ci pământeni și naturali.

În multe aspecte mărunte, în viața noastră de zi cu zi și în ceea ce facem, trebuie să-L ținem pe Cristos ca și Cap, savurându-L pe El ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive; astfel, trăim o viață cerească pe pământ și ne gândim la lucrurile de sus.

Dar dacă, de exemplu, nu-L ținem pe Cristos ca și Cap în aspectul cumpărăturilor noastre, noi „renunțăm temporar la Cap” și devenim pământeni.

Când un soț și o soție se ceartă sau se critică unul pe celălalt, cu siguranță nu sunt în locurile cerești în experiența lor; când ne certăm, nu-L ținem pe Cristos ca Cap. O, Doamne Isuse!

În viața de căsnicie și în viața noastră de familie, trebuie să învățăm să-L luăm pe Cristos ca și Cap și să-L ținem, iar El ne va aduce în înălțare.

Chiar mai mult, trebuie să-L savurăm în mod constant pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive, iar savurarea lui Cristos ca Duh care dă viață în duhul nostru ne va aduce în ceruri în înălțare!

Când suntem în înălțare în locurile cerești, savurându-L pe Cristos, ținându-L ca și Cap, vom fi oameni cerești și nimic nu va putea să ne dea jos din ceruri.

Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că de multe ori o privire de la cineva, o remarcă sau chiar faptul că cineva nu ne răspunde atunci când îl întrebăm ceva ne scoate din duhul nostru și ne face să cădem din ceruri la pământ.

O, Doamne, cât de repede în viața noastră de zi cu zi încetăm să ținem Capul! Fie ca noi să învățăm să-L savurăm pe Cristos și chiar să continuăm să-L savurăm pe Cristos, Capul, ca Duh dătător de viață în duhul nostru.

Pe de o parte Cristosul nostru este în ceruri în calitate de Capul întronat al Trupului; pe de altă parte, El este Duhul dătător de viață în duhul nostru – iar aceștia doi sunt una!

Deci în ceruri Cristos este Capul, iar în duhul nostru El este Duhul; ca noi să-L ținem pe Cristos ca Cap înseamnă să-L savurăm pe El ca Duh dătător de viață în duhul nostru.

Pe măsură ce Îl luăm pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive, Îl ținem ca și Cap, iar acest lucru ne aduce în înviere și ne face una cu El în înălțarea Sa; aici, într-o astfel de stare, ne gândim la lucrurile de sus.

Acest mare lucru de a-L lua pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive este legat de a ne fixa mintea pe lucrurile de sus, unde Cristos este pacea noastră, El este Cuvântul care ne locuiește pe dinăuntru, El este Cel care mijlocește și El ne face în stare să avem relații potrivite cu ceilalți – toate acestea devin experiența noastră.

Dacă Îl savurăm pe Cristos ca realitatea tuturor lucrurilor pozitive din viața noastră de căsnicie, nimic nu ne va putea coborî din cer pe pământ.

Totuși, dacă viața noastră de familie pare pământească, trebuie să ne exersăm mai mult duhul pentru a-L lua pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive, pentru a-L ține ca și Cap; atunci, vom avea o viață de căsnicie în înălțare, iar aici savurăm vastul domeniu al Duhului dătător de viață, vast, atotinclusiv, finalizat, care dă viață!

Doamne Isuse, vrem să Te savurăm în mod constant în viața noastră de zi cu zi, astfel încât să putem fi în locurile cerești în experiența noastră pe măsură ce Te luăm ca și Cap! Amin, Doamne, continuăm să ne întoarcem către Tine ca Duh dătător de viață în duhul nostru, pentru a Te savura și pentru a fi una cu Tine! Amin, Doamne Isuse, Te luăm ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive; ne fixăm mintea pe lucrurile de sus, unde este Cristos, stând la dreapta lui Dumnezeu! Aleluia, viața noastră este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu și Cristos este totul pentru noi! Fie ca să ne avem viața de zi cu zi cu toate activitățile ei în domeniul acestui minunat Duh dătător de viață atotinclusiv cu duhul nostru!

Îl ținem pe Cristos ca și Cap, Îi absorbim bogățiile și creștem cu creșterea lui Dumnezeu pentru zidirea Trupului

Col. 2:19 ne spune că ceva se întâmplă atunci când Îl ținem pe Cristos ca și Cap: ceva iese din El – bogățiile lui Cristos sunt transmise de la Cap către toate membrele Trupului, iar noi absorbim aceste bogății!

Când Îl savurăm pe Cristos și Îl ținem ca și Cap, absorbim bogățiile Sale; ceva din El este distribuit în noi pentru a face ca Trupul să crească cu creșterea lui Dumnezeu.

Când Îl savurăm pe Cristos în locurile cerești, El este și Duhul dătător de viață în duhul nostru, ținem Capul și absorbim bogățiile Sale; apoi, ceva iese de la El ca și Cap pentru a produce creșterea lui Dumnezeu în noi.

În Sine Însuși Dumnezeu nu trebuie să crească, pentru că El este complet și desăvârșit; cu toate acestea, El trebuie să crească în om, iar acest lucru are loc pe măsură ce Îl ținem pe Cristos ca și Cap.

Pe măsură ce Îl ținem pe Cristos ca și Cap, elementul lui Dumnezeu este adăugat ființei noastre pentru creșterea noastră cu creșterea lui Dumnezeu în noi, iar această creștere este zidirea Trupului.

Totul depinde de faptul de a-L ține Cristos ca și Cap al nostru; când facem acest lucru, când Îl luăm pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive și, astfel, Îl ținem ca cap, creștem cu creșterea lui Dumnezeu pentru zidirea Trupului lui Cristos.

Nu ne putem face să creștem; trebuie să ținem Capul și, pe măsură ce Îl savurăm pe Cristos, ceva din El este infuzat în noi pentru a produce creșterea în noi.

Pe măsură ce Îl savurăm pe Cristos și Îl ținem ca și Cap, absorbim bogățiile acestui Cristos atotinclusiv și vast (Col. 2:9, 6-7); apoi, aceste bogății devin în noi creșterea lui Dumnezeu prin care Trupul crește pentru zidirea sa (Efeseni 4:16).

Pe măsură ce Îl ținem pe Cristos ca și Cap, luându-L ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive, rezerva de la Cap (care este rezerva pe care o absorbim din Cristos, solul bogat în care suntem înrădăcinați) ne determină să creștem cu creșterea lui Dumnezeu, iar această creștere este pentru zidirea Trupului lui Cristos.

Deci trebuie să avem aceste rădăcini tandre de tip “fir de păr” pe care le trimitem în Cristos ca pământul nostru bogat, pentru a-L absorbi ca minerale ale țării bune; adică trebuie să-L luăm ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive și, astfel, să-L ținem ca și Cap.

Aleluia, când ținem Capul, suntem alimentați, absorbim bogățiile Sale și creștem cu creșterea lui Dumnezeu pentru zidirea Trupului lui Cristos!

Fie ca aceasta să nu fie doar o doctrină pentru noi, ci să fie experiența noastră zilnică.

Fie ca să trăim clipă de clipă și chiar suflare cu suflare, contactându-L pe Domnul, având tranzacții intime și dulci cu El, astfel încât viața noastră de zi cu zi și chiar întreaga noastră ființă să fie înfășurate în urmărirea Sa și să-L savurăm pe El.

Pe măsură ce Îl urmărim pe Cristos și Îl savurăm pe El ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive, experimentarea lui Cristos de către noi se extinde și se mărește, căci nu există nicio limită pentru vastitatea Sa și atotinclusivitatea Sa!

Când Îl luăm pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive din univers, în cuvântul Său, în tipologia vechi-testamentară a poporului lui Dumnezeu și în tot ceea ce ne înconjoară, Îl putem experimenta din ce în ce mai mult până când El va fi mărit în experiența noastră, noi creștem cu creșterea lui Dumnezeu și El este mărit prin noi înaintea altora.

Fie ca să ne rugăm privitor la aceste lucruri și să ne reamintim unii altora cu privire la savurarea și experimentarea lui Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive, până când vom deveni cu toții Cristos – până când Cristos este totul și în toate în biserică în calitate de om nou!

Doamne Isuse, Te ținem ca și Cap să Te savurăm ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive, astfel încât să putem absorbi bogățiile Cristosului atotinclusiv și vast! Amin, Doamne Isuse, vrem să trimitem rădăcini adânc în pământul bogat al țării bune, până când vom absorbi toate bogățiile lui Cristos și vom crește cu creșterea lui Dumnezeu pentru zidirea Trupului lui Cristos! Doamne, vrem să fii mărit în experiența noastră, pe măsură ce Te luăm pe Tine și Te experimentăm ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive, pentru ca noi să trăim în Cristos ca țară bună și El să fie mărit în noi și prin noi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Enjoying Christ to Absorb His Riches and Grow with the Growth of God for the Body, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Cunoașterea și experimentarea Cristosului atotinclusiv și vast – săptămâna 4 ziua 6 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Ținem pe Cristos ca și Cap savurându-L ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive

17/05/2020 by Credincios in Cristos 1 Comment

Cristos – care este realitatea tuturor lucrurilor pozitive – este Capul Trupului; când Îl savurăm, suntem conștienți de Trup și ținem Capul (vezi Col. 2:19).

Aleluia pentru Cristosul nostru cu bogățiile Sale de nepătruns, care este realitatea tuturor lucrurilor pozitive din univers! Tot ceea ce este pozitiv în Biblie și în jurul nostru este un tip reprezentativ al lui Cristos.

Cu toate acestea, noi nu „ne închinăm la lucrurile din jurul nostru ca fiind Cristos”; mai degrabă, pe măsură ce vedem toți oamenii, tipurile reprezentative și lucrurile pozitive, ni se amintește de Cristos, ne întoarcem la Cristos, Îl savurăm pe Cristos și Îl luăm pe Cristos ca realitatea tuturor lucrurilor pozitive.

De fapt, ceea ce face ca acest Cristos bogat să fie real pentru noi este Duhul realității; Cristos a devenit Duhul și acest Duh ne îndrumă spre realitatea a tot ceea ce este Cristos.

Cristos este Duhul realității pentru a face bogățiile de nepătruns a tot ceea ce El este reale pentru noi, călăuzindu-ne în El însuși ca realitate divină.

Deci, când citim Biblia și ne rugăm cu cuvintele din Biblie, savurăm tot ceea ce este Cristos, căci prin exersarea duhului nostru contactăm Duhul și primim duh și viață din cuvânt (Ioan 5:39-40).

Ca Duhul realității, Cristos ne aduce în Sine Însuși și ne conduce în toată realitatea, chiar în domeniul expansiv al realității. Și pe măsură ce intrăm în El și Îl savurăm ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive, ne dăm seama că El este atotinclusiv și vast, și Îl aplicăm și Îl experimentăm.

Experimentarea lui Cristos de către noi – pe măsură ce Îl implicăm și-L aplicăm ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive – generează o experiență nouă, atât în domeniul a ceea ce este El, cât și în domeniul ființei noastre.

În primul rând, El ne călăuzește în El însuși ca fiind Duhul dătător-de-viață vast și atotinclusiv, astfel încât să avem ființa noastră în El.

Apoi, El are acces la ființa noastră prin cuvintele Sale, iar El ne vorbește; această vorbire ne ține în El și adaugă mai mult din El în ființa noastră, făcând o lucrare îmbogățitoare și transformatoare.

Aleluia, Cristos este atât calea către Dumnezeu, cât și realitatea a ceea ce este Dumnezeu (Ioan 14:6); El este realitatea (1 Ioan 5:6) și El este Duhul realității (Ioan 16:13) care ne călăuzește în El însuși ca realitate.

Fie ca noi să rămânem deschiși față de El în timp ce venim la cuvântul Său și în timp ce-L contactăm; putem învăța să ne exersăm duhul ori de câte ori ceva pozitiv ne amintește de Cristos, astfel încât El, ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive, să fie introdus în noi și să intrăm în experiența acestui Cristos atotinclusiv și mereu în expansiune pentru zidire-a bisericii ca Trup al lui Cristos!

Cu cât Îl savurăm mai mult pe Cristos – Capul Trupului – cu atât suntem mai conștienți de Trup

În Col. 2:19 Pavel ne spune să ținem Capul; apostolul a face o schimbare de la Cristos (menționat în v. 17) la Cap.

Aceasta ne arată că, cu cât mai mult Îl savurăm și experimentăm pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive, acesta este Capul Trupului, iar savurarea Sa de către noi ne determină să devenim conștienți de Trup.

Dacă-L savurăm pe Cristos continuu și într-un mod autentic, nu vom rămâne individualiști; mai degrabă, cu cât Îl savurăm mai mult pe Cristos, cu atât suntem mai conștienți de Trupul lui Cristos.

Nu este normal ca noi să-L savurăm pe Domnul în timpul zilei și apoi să neglijăm întâlnirile bisericii, care biserică este Trupul Său, pentru că Cristosul atotinclusiv și vast pe care-L savurăm și pe care Îl ținem este Capul Trupului și El întotdeauna ne amintește de Trup.

Chiar dacă mediul nostru nu ne permite să participăm la toate întâlnirile, în interior avem sentimentul că întreaga noastră ființă interioară este împreună cu sfinții în strângerea bisericii, căci Cristosul pe care-L savurăm este Capul iar noi suntem Trupul Său.

Cu cât Îl savurăm mai mult pe Cristos și Îl luăm ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive, cu atât avem dorința de a ne întâlni cu sfinții ca Trup al lui Cristos.

Dar când nu-L contactăm pe Domnul pentru o perioadă, vom neglija automat viața de biserică și ne vom pierde interesul pentru întâlnirile bisericii.

Când neglijăm savurarea lui Cristos de către noi, când nu-L contactăm pe Domnul în mod regulat, deschidem o ușă pentru ca inamicul să intre și să ne determine să-i ignorăm pe sfinți și chiar să devenim critici față ceilalți membri ai Trupului.

Dar când vom începe să-L savurăm pe Domnul, această ușă pe care am deschis-o inamicului se va închide treptat; dacă suntem constanți în savurarea lui Cristos de către noi, ușa va fi complet închisă.

Când Îl savurăm pe Domnul și Îl ținem ca și Cap, în loc să-i criticăm pe sfinți și biserica, Îl vom lăuda pe Domnul pentru viața de biserică și vom mărturisi cât de mult iubim biserica.

Aleluia, prețiosul Cristos pe care Îl savurăm ca realitate a mâncării noastre, a băuturii, a respirației noastre, a acoperirii noastre, a vieții, a luminii noastre și a locuinței noastre este Capul Trupului!

Savurarea și experimentarea lui Cristos de către noi nu este ceva individualist; mai degrabă, este pentru Trup, în Trup și pentru zidirea Trupului.

Să nu căutăm să-L savurăm pe Cristos separat sau despărțiți de Trup, ci să ne dăm seama că savurarea și experimentarea lui Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive este în Trup și pentru Trup, căci suntem membre ale Trupului și Cel pe care Îl savurăm este Capul Trupului!

Cu cât Îl savurăm cu adevărat de Cristos, cu atât mai mult iubim pe celelalte membre ale Trupului.

Dar dacă Îl savurăm pe Domnul și neglijăm întâlnirile bisericii sau devenim critici față de sfinți, savurarea lui Cristos de către noi nu este autentică; acest lucru arată că trebuie să ne tratăm inima și să ne exersăm duhul, pentru a-L putea savura pe Cristos și pentru a-L ține ca și Cap.

Savurarea lui Cristos ne determină să-i iubim pe toți cei din viața de biserică – chiar și pe cei cărora ne este greu să-i iubim, chiar și ei devin demni de dragoste, dragi și prețioși pentru noi atunci când Îl savurăm pe Cristos și Îl ținem ca și Cap!

De fapt, biserica și sfinții rămân la fel – doar atitudinea noastră se schimbă; atunci când nu-L savurăm continuu pe Cristos, putem disprețui anumite persoane din biserică, dar atunci când suntem alimentați cu Cristos și astfel Îl ținem ca și Cap, Îl iubim și îi iubim toate membrele Trupului!

Doamne Isuse, Te ținem ca și Cap și Te savurăm ca realitatea tuturor lucrurilor pozitive. Mulțumim Doamne că ne-ai pus în Trup; noi suntem membre ale Trupului și împreună Te ținem ca și Cap și primim bogata alimentare care vine de la Tine. O, Doamne, suntem deschiși să Te savurăm ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive și Te ținem ca și Cap! Te lăudăm Doamne pentru toți sfinții ca membre ale Trupului lui Cristos! Cât de mult Te iubim, Doamne și cât de mult iubim să ne întâlnim cu sfinții, co-părtașii noștri din Cristos, cei care Îl au pe Cristos trăind în ei!

Să ținem Capul savurându-L pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive

În Col. 2:19 există o legătură cu versetele anterioare; este incredibil ce Cristos vast și extins putem experimenta prin luarea lui Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive realizate pentru noi și pentru economia lui Dumnezeu.

Cristos este trupul tuturor umbrelor (Col. 2:17) și El este Capul (v. 19). Luându-L pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive, Îl ținem ca și Cap în experiența noastră.

Totuși, dacă nu facem acest lucru, El nu este preeminent în universul nostru personal, nu-L ținem ca și Cap și El nu este Cap în practică pentru noi, pentru că nu-L ținem ca și Cap.

A ține Capul înseamnă a-L lua pe Cristos și a-L savura ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive.

Fie ca toți să învățăm să ținem Capul savurându-L continuu pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive.

Când Îl ținem pe Cristos ca și Cap, primim alimentarea de la El; fiind Trupul lui Cristos care primește aprovizionarea de la Cap – ținându-L ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive – începem să avem un simțământ nu doar pentru noi înșine, ci și pentru semenii noștri din Trup, și ei devin frumoși pentru noi.

Pe măsură ce Îl ținem pe Cristos ca și Cap, suntem preocupați pentru Trup, avem compasiune și îi iubim pe sfinți și suntem conștienți de Trup.

A deveni conștient de Trupul lui Cristos nu este doar un simplu lucru pe care trebuie să-L facem; acest lucru derivă din alimentarea care vine de la Cap, luându-L pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive.

În Efes. 3:8 vedem că evanghelia bogățiilor lui Cristos ne-a fost dată nouă pentru alții; aceasta înseamnă că, pe măsură ce Îl ținem pe Cristos ca și Cap, vom primi bogata alimentare de la El, iar această aprovizionare este pentru noi pentru Trup.

Aprovizionarea care vine de la Cristos, Capul, este bogățiile de nepătruns ale lui Cristos, accesate de noi atunci când Îl luăm ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive.

Pe măsură ce ne ținem adevărul în dragoste, creștem în El în toate lucrurile, care este Capul, Cristos (Efeseni 4:15-16); aceasta înseamnă că zidirea Trupului rezultă, de asemenea, din ținerea Capului de către noi, și anume din savurarea lui Cristos de către nou ca fiind realitatea tuturor lucrurilor pozitive.

Deci, Trupul este zidit ca urmare a faptului că noi toți Îl luăm pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive, lucru care este ținerea lui Cristos ca și Cap, din Care avem alimentarea bogată, funcționăm în Trup și zidim Trupul.

Deoarece calitatea de Cap a lui Cristos este în înviere (Col. 2:18), savurarea lui Cristos ne aduce în mod spontan în înviere și ne mântuiește de ființa noastră naturală.

În experiența noastră învățăm că, deși avem opinii, atunci când Îl savurăm pe Cristos, părerile noastre nu contează atât de mult, pentru că suntem prea ocupați să Îl savurăm pe Cristos și să-L luăm ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive, așa că nu ne exprimăm părerea.

Pe măsură ce ținem Capul savurându-L pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive, suntem aduși prin moarte întru înviere și suntem zidiți ca Trupul lui Cristos.

Doamne Isuse, Te luăm ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive, astfel încât să putem ține Capul, să primim aprovizionarea de la Cap și să fim zidiți ca Trupul lui Cristos în realitate. Îți mulțumim Doamne pentru acest privilegiu de a Te ține ca și Cap, pentru a putea fi furnizați bogățiile de nepătruns ale lui Cristos și pentru a zidi Trupul lui Cristos. Aleluia, suntem membre ale Trupului, Îl ținem pe Cristos ca și Cap, iar El devine pentru noi realitatea tuturor lucrurilor pozitive din experiența noastră, astfel încât să-L putem administra pe Cristos altora pentru zidirea lor! Amin, Doamne, dă-ne să avem o astfel de conștiență a Trupului, pe măsură ce Te savurăm și Te experimentăm zilnic!