Îl trăim pe Cristos

Prin botez suntem botezați întru Cristos și întru moartea Sa pentru a fi identificați cu El

09/11/2025 by Credincios in Cristos 4 Comments

Slavă Domnului, noi toți cei care am fost botezați întru Cristos Isus am fost botezați întru moartea Sa, iar moartea Sa ne-a separat de lume și de puterea satanică a întunericului și ne-a terminat vieța naturală, iar astăzi putem trăi viață a botezului, o viață în realitatea botezului nostru!

În această săptămână, în înviorarea noastră de dimineață, venim la Romani capitolul 5 și ne concentrăm în principal pe Asemănarea morții și învierii lui Cristos.

Miezul Bibliei poate fi văzut în Romani capitolele de la cinci până la opt; în aceste capitole vedem două linii – linia vieții și linia morții. Aceste două linii contrastante pot fi văzute de la începutul Bibliei până la sfârșitul Bibliei, de la Geneza la Apocalipsa.

Linia vieții începe cu pomul vieții și se încheie cu cetatea vieții cu pomul vieții, apa vieții și lumina vieții. Pe de altă parte, linia morții începe cu pomul conoștinței binelui și răului și se termină cu lacul de foc.

Înainte să credem în Domnul Isus, eram în Adam; eram pe linia pomului conoștinței binelui și răului, linia morții. Dar slavă Domnului, într-o zi am auzit Evanghelia, am crezut în Domnul Isus, am fost botezați în El și am fost transferați de pe linia morții pe linia vieții! Slavă Domnului, astăzi ne bucurăm în Domnul și Îl lăudăm, căci noi suntem cei de pe linia vieții!

Săptămâna aceasta, vrem să vedem faptul de a fi în asemănarea morții și învierii lui Cristos, bazându-ne pe Romani 6:3-5. În această porțiune a cuvântului, vedem că, dacă am crescut împreună cu Cristos în asemănarea morții Sale, într-adevăr vom fi și noi în asemănarea învierii Sale.

Trebuie să rămânem pe linia vieții și să trăim pe linia vieții. Calea de a face acest lucru este să-L mâncăm pe Cristos ca pom al vieții pe tot parcursul zilei. A-L mânca pe Cristos ca pom al vieții ar trebui să fie principala preocupare în viața de biserică.

Trebuie să fim plini de savurarea lui Cristos în fiecare întâlnire și nu numai în întâlnire, ci chiar și în afara întâlnirilor, trebuie să Îl savurăm pe Domnul și să căutăm să fim umpluți de El. Amin! Fie ca Domnul să obțină o astfel de situație în care cu toții să Îl savurăm pe Cristos.

Din păcate, însă, de atâtea ori încă trăim în principiul pomului conoștinței binelui și răului, chiar dacă am fost transferați din linia morții pe linia vieții. De fapt, noi înșine suntem un pom al conoștinței binelui și răului.

Așadar, trebuie să ne întoarcem constant către Domnul și să rămânem în asemănarea morții Sale, astfel încât să putem fi și noi în asemănarea învierii Sale.

Prin botez suntem identificați cu Cristos și suntem cufundați în El pentru a fi uniți cu El în moartea și învierea Sa

Botezul nu este o formă de ritual pe care creștinii îl fac; mai degrabă, botezul semnifică identificarea noastră cu Cristos. Toți cei care am fost botezați întru Cristos Isus am fost botezați întru moartea Sa (Romani 6:3).

Moartea Sa este prețioasă și dulce. Moartea în Adam este urâtă și chiar oribilă și nu vrem să o privim sau să vorbim despre ea. Dar moartea în Cristos este dulce și prețioasă, căci botezul nostru semnifică faptul că suntem identificați cu Cristos și suntem cufundați în El pentru a fi uniți cu El în moartea și învierea Lui.

Când suntem uniți cu Cristos prin botez, suntem uniți cu El în moartea Lui; aceasta termină tot ce există în vechea creație, toate lucrurile negative și vechea noastră natură cu faptele ei păcătoase. Prin botez, Satan este terminat, la fel și lumea, omul vechi și toate ritualurile și rânduielile religioase.

Moartea lui Cristos este o moarte definitivă. Când suntem botezați întru moartea lui Cristos, această moarte ni se va aplica. Trebuie să fim transferați din Adam în Cristos prin identificarea cu Cristos în moartea Lui și prin cufundarea în El pentru a fi uniți cu El în moartea și învierea Lui.

Când botezăm o persoană în moartea lui Cristos, această moarte îi este aplicată; vechiul Adam este terminat, această persoană este transferată din Adam și, prin înviere, este unită organic cu Cristos.

A fi botezat în Cristos, așa cum se vede în Romani 6:3, indică faptul că am fost uniți organic cu Cristos; am fost aduși într-o unire organică cu Cristos. În acest fel, Îl putem savura și experimenta pe Cristos, fiind uniți organic cu El.

Ne-am născut în Adam, în omul vechi, dar prin credință și botez în Cristos, am intrat în Cristos și am devenit parte din El. Amin!

Aceasta înseamnă că, prin botez, suntem transferați dintr-un domeniu în altul. Obișnuiam să fim în Adam, în omul vechi și în carne, dar acum am fost transferați din Adam în Cristos, din omul vechi în omul nou și din carne în Duh. Am fost botezați dintr-o domeniu într-o alt domeniu, dintr-o sferă într-o altă sferă.

Am fost botezați din Adam, primul om (1 Corinteni 15:45, 47) în Cristos (1:30; Galateni 3:27), al doilea om (1 Corinteni 15:47). Slavă Domnului! Acum suntem în Cristos, al doilea om, și El este savurarea și experiența noastră zi de zi!

Trebuie să vedem acest lucru și trebuie să ne rugăm pentru acesta, realizând ce s-a întâmplat cu noi în momentul botezului nostru. În Adam moștenim păcatul și moartea, dar în Cristos avem viață, lumină, har și toate binecuvântările veșnice, căci tot ce este pozitiv poate fi găsit numai în Cristos! Slavă Domnului!

Trebuie să avem această conștientizare atunci când predicăm Evanghelia oamenilor și îi botezăm. Când botezăm un nou credincios în apă, îl botezăm în Cristos și în moartea Sa, pentru ca el să fie adus într-o unire organică cu Cristos și să savureze tot ceea ce este Cristos.

Pe de o parte, trebuie să credem în Domnul în inima noastră și să-L mărturisim cu gura noastră. Pe de altă parte, trebuie să fim botezați întru Cristos pentru a fi puși în moartea Lui și a fi uniți cu El în mod organic! Prin botez, vechiul Adam este terminat, iar când ne ridicăm din apă, devenim un om nou în noua creație! Slavă Domnului!

Slavă Domnului pentru botezul nostru! Aleluia, noi, credincioșii în Cristos, am fost botezați întru Cristos, chiar în moartea Sa, pentru a fi identificați cu El! Amin, Doamne, fie ca să vedem că, prin botez, suntem identificați cu Tine și suntem scufundați în Cristos pentru a-L lua ca domeniu al nostru! Slavă Domnului, suntem uniți cu Domnul ca unul singur în moartea și învierea Lui. O, în ce minunată unire organică am fost aduși prin botezul nostru. Amin, Doamne, vrem să trăim în realitatea botezului nostru astăzi. Fie ca noi să trăim în realitatea de a fi transferați din Adam în Cristos! Slavă Domnului, suntem acum în Cristos și în El putem să-L savurăm pe Dumnezeu și tot ceea ce este Dumnezeu! Amin, Doamne, vrem să rămânem în unirea organică cu Tine astăzi. Nu mai vrem să trăim în Adam, unde moștenim păcatul și moartea, ci în Cristos, unde Cristos este totul pentru noi și în noi! Aleluia, suntem în Cristos, El este savurarea noastră și îl putem experimenta pe Cristos! Slavă Domnului!

Noi, cei care am fost botezați întru Cristos, am fost botezați întru moartea Sa: este atât de dulce să mori cu Cristos!

Dacă vedem ce s-a întâmplat în domeniul spiritual în momentul botezului nostru, Îl vom lăuda pe Domnul că am fost botezați întru Cristos! În primul rând, fiind născuți din părinții noștri umani, ne-am născut în Adam și în acesta moștenim multe lucruri negative, inclusiv păcatul și moartea.

Dar prin credința în Cristos suntem uniți cu El și, prin botezul nostru, suntem identificați cu Cristos în moartea și învierea Sa. Slavă Domnului, nu mai suntem în Adam, ci în Cristos și nu mai suntem uniți cu Adam, ci suntem uniți cu Cristos!

Când am fost botezați întru Cristos, am fost transferați din a fi parte a lui Adam și acum suntem parte a lui Cristos; nu mai suntem în Adam – suntem absolut în Cristos. Aleluia! Noi, cei care am fost botezați întru Cristos, am fost botezați întru moartea Sa (Romani 6:3).

Moartea Sa ne-a separat de lume și de puterea satanică a întunericului și a terminat viața noastră naturală, natura noastră veche, sinele nostru, carnea noastră și chiar întreaga noastră istorie.

Botezul nu este doar ceva ce facem ca un semn exterior pentru cineva care crede în Isus și vrea să declare întregii lumi că aparține lui Isus. Botezul ne aduce într-o unire organică în duh cu Cristos și, prin botezul în Cristos, suntem botezați întru moartea Lui.

Pe de o parte, am fost botezați în persoana lui Cristos. Pe de altă parte, am fost botezați întru moartea Sa. Moartea lui Cristos în care am fost botezați ne separă de orice este negativ.

Este semnificativ faptul că Pavel nu a spus că am fost botezați întru învierea lui Cristos, ci întru moartea Lui; aceasta înseamnă că Cristos și moartea Lui sunt una și, de fapt, atât moartea, cât și învierea lui Cristos sunt găsite și savurate de noi în Duhul, care Cristos a devenit în învierea Sa!

Învierea lui Cristos poartă elementul morții Sale efective; atunci când un credincios este botezat în Cristos, el este botezat spontan în moartea lui Cristos.

Printre noi, oamenii, în lumea umană, moartea este ceva groaznic și urât; detestăm moartea în Adam. Dar moartea lui Cristos este dragă și scumpă și putem rămâne liniștiți în această moarte.

Un credincios botezat în Cristosul atotinclusiv este, de asemenea, botezat în moartea lui Cristos. Așa cum a scris A. B. Simpson în imnul său, „E atât de dulce să mori împreună cu Cristos” (Imnul 482). Este dulce să mori împreună cu Cristos pentru că în această moarte cu El, tot ce este negativ a fost terminat.

Vedem acest lucru ca tip reprezentativ în povestea copiilor lui Israel care traversează Marea Roșie după ce au părăsit Egiptul. Când au traversat Marea Roșie, soldații egipteni au rămas acolo, în Marea Roșie; Satan și armatele sale sunt îngropate în apele botezului.

Prin noi înșine și în noi înșine nu-l putem învinge pe Satan, căci el și armatele sale sunt mult mai puternice decât noi. Dar când trecem prin botez, când suntem botezați întru Cristos și, prin urmare, botezați întru moartea Lui, Satan și armatele sale cu tot ce este negativ sunt terminate acolo, în apele botezului. Slavă Domnului!

Odată ce trecem prin botez, suntem separați de lume, de autoritatea întunericului, de vechimea noastră, de sinele nostru, de carnea noastră și chiar de întreaga noastră istorie trecută; toate acestea au fost terminate! Când ieșim din apele botezului, suntem o creație nouă! Slavă Domnului, dacă cineva este în Cristos, este o creație nouă!

Pe partea negativă, suntem îngropați împreună cu Cristos, căci prin botez intrăm în experiența reală a morții cu Cristos. Pe partea pozitivă, ieșim din apele morții botezului pentru a fi o creație nouă în înviere și acum umblăm într-o viață nouă! Slavă Domnului!

Aleluia, toți cei care am fost botezați întru Cristos Isus am fost botezați întru moartea Sa! Amin, Doamne, fie ca noi să vedem aceasta și să trăim în realitatea botezului nostru astăzi în viața noastră creștină. Fie ca noi să ne dăm seama că am fost botezați întru persoana lui Cristos și, de asemenea, întru moartea Lui. Slavă Domnului, moartea lui Cristos ne-a separat de lume și de puterea satanică a întunericului! Aleluia, fiind botezați întru moartea lui Cristos, viața noastră naturală, omul vechi, sinele, carnea și întreaga istorie veche au fost terminate! Aleluia, ieșim din apele botezului ca o creație nouă în înviere, fiind uniți organic cu Domnul ca un singur duh pentru a trăi una cu El pentru zidirea bisericii! O, este atât de dulce să mori împreună cu Cristos față de lume, de sine și de păcat! O, este atât de dulce să trăiești împreună cu Cristos, căci El trăiește și locuiește în noi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Through Baptism we’re Baptised into Christ and into His Death to be Identified to Him, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Capitolele de la 5 până la 8 din Romani — miezul Bibliei – săptămâna 3 cu tema: Asemănarea morții și învierii lui Cristos (ziua 1), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să avem speranța gloriei și să-L savurăm pe Cristos în suferințele noastre pentru a fi mântuiți în viața Sa

07/11/2025 by Credincios in Cristos 5 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, avem speranță și ne lăudăm datorită speranței gloriei lui Dumnezeu; pe măsură ce Îl savurăm pe Cristos în suferințele noastre, suntem mântuiți în viața Sa pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos, expresia corporativă a lui Dumnezeu. Aleluia!

Trebuie să vedem că rezultatul justificării noastre nu este doar faptul că suntem justificați înaintea lui Dumnezeu și acum avem pace cu Dumnezeu, ci și mai mult, că suntem aduși la deplina savurare a lui Dumnezeu în Cristos ca viață a noastră.

Ce este justificarea? Este acțiunea lui Dumnezeu de a ne aproba conform standardului Său al dreptății. Dreptatea noastră ca și credincioși în Cristos nu este o condiție pe care o posedăm în noi înșine sau pe care o atingem pe măsură ce facem fapte bune. Mai degrabă, dreptatea noastră este o persoană cu care suntem uniți – Cristosul cel viu Însuși!

Când credem în Cristos, primim iertarea lui Dumnezeu, iar Dumnezeu ne justifică făcându-L pe Cristos dreptatea noastră și îmbrăcându-ne cu Cristos ca haină a dreptății noastre. Rezultatul justificării noastre este savurarea deplină a lui Dumnezeu în Cristos ca viață a noastră. Ce minunat e acest lucru!

În Romani 5:1-11, vedem că rezultatul justificării noastre este întrupat în șase lucruri minunate. În primul rând, Dumnezeu ne-a îndreptățit pe noi, păcătoșii, și ne-a împăcat pe noi, dușmanii Săi, cu Sine, iar dragostea Sa a fost turnată în inimile noastre.

Indiferent ce ni se întâmplă nouă sau în jurul nostru, ne putem exersa duhul de dragoste dat de Dumnezeu pentru a-L savura pe Dumnezeu, a ne păstra în dragostea lui Dumnezeu și a birui degradarea din biserica de astăzi!

Slavă Domnului, am obținut acces prin credință la acest har în care stăm (Romani 5:2). Stăm în har, savurându-L pe Dumnezeu în Cristos ca viață și rezervă de viață a noastră și umblăm în pace. Slavă Domnului, avem pace înspre Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Cristos! Calea noastră astăzi este în pace; facem lucrurile în pace cu Dumnezeu și în pace cu oamenii.

Aici, în domeniul harului, ne lăudăm în Dumnezeu și ne lăudăm și în necazurile noastre, căci știm că necazul produce capacitatea de a îndura, iar capacitatea de a îndura produce aprobare, iar aprobarea produce speranță.

Prin necaz, Îl putem savura pe Cristos și se produce capacitatea de a îndura. Necazul este întruparea harului ca dulce vizită a harului.

Necazul rezultă în capacitatea de a îndura, iar capacitatea de a îndura produce aprobare. Avem nevoie de aprobare. Nu suntem potriviți pentru lucrarea Domnului, dar suntem testați și aprobați de Dumnezeu pe măsură ce trecem prin necazuri și obținem aprobarea Lui.

Aprobarea produce speranță și ne lăudăm datorită speranței gloriei lui Dumnezeu

Împreună cu aprobarea, avem speranță (Romani 5:4) și ne lăudăm datorită speranței gloriei lui Dumnezeu (v. 2). Necazul produce capacitatea de a îndura, capacitatea de a îndura produce aprobare, iar aprobarea produce speranță.

Deși stăm în har și umblăm în pace, nu suntem încă pe deplin în glorie, care expresia lui Dumnezeu. Totuși, știm că greutatea de o clipă a necazurilor noastre lucrează pentru noi, din ce în ce mai mult, o greutate eternă de glorie (2 Corinteni 4:17). Aleluia!

Astăzi trecem prin suferințe și necazuri și există o durere și o suferință trecătoare pe care le experimentăm; totuși, credem că acestea lucrează pentru noi o greutate eternă de glorie. Învățăm să Îl savurăm pe Cristos în suferințele noastre.

Slavă Domnului, Dumnezeul oricărui har ne-a chemat la gloria Sa eternă în Cristos Isus; aici și acum Îl savurăm pe Cristos ca speranță a gloriei noastre (1 Petru 5:10; 1 Tesaloniceni 2:12; Coloseni 1:27; Filipeni 3:21).

Slavă Domnului, Dumnezeul oricărui har, care ne-a chemat la gloria Sa eternă în Cristos Isus, după ce vom fi suferit puțină vreme, El Însuși ne va desăvârși, ne va întări, ne va stabili și ne va întemeia. Pe măsură ce trecem prin suferință, Îl savurăm pe Cristosul care locuiește în noi și suntem desăvârșiți, stabiliți, întăriți și întemeiați.

Faptul că Dumnezeu este al oricărui har înseamnă că există bogății ale abundenței vieții divine în multe aspecte care ne sunt slujite în multe etape ale lucrării divine în noi în economia lui Dumnezeu! Amin!

În primul pas, Dumnezeu ne-a chemat, iar ultimul pas este ca El să ne glorifice, căci El ne-a chemat la gloria Sa eternă. Acum, între chemarea Sa și glorificarea Sa, savurăm grija iubitoare a lui Dumnezeu în timp ce El ne disciplinează și El îndeplinește o lucrare de desăvârșire, stabilire, întărire și întemeiere în noi. Aleluia!

Dumnezeul oricărui har a trecut prin procesele încarnării, trăirii umane, răstignirii, învierii și înălțării la cer pentru ca El să ducă la îndeplinire răscumpărarea completă și deplină, astfel încât să ne poată aduce pe noi, poporul Său răscumpărat, într-o unire organică cu Sine.

Acum suntem uniți cu Domnul ca un singur duh (1 Corinteni 6:17) și ne putem împărtăși din bogățiile Dumnezeului Triunic ca savurare a noastră. În acest Cristos, prin răscumpărarea Sa atotinclusivă și pe baza tuturor realizărilor Sale, Dumnezeu poate fi Dumnezeul oricărui har pentru a ne chema la gloria Sa eternă și pentru a ne desăvârși, stabili, întări și întemeia în Dumnezeul Triunic (1 Petru 1:1-2).

Pe de o parte, trecem prin suferințe și necazuri; pe de altă parte, Îl savurăm pe Cristosul care locuiește în noi ca fiind tot harul și ne îndreptăm spre țelul glorios al lui Dumnezeu, care este glorificarea noastră.

Toate acestea au loc nu prin eforturile noastre, ci prin tot harul Său, care este adevăratul har al lui Dumnezeu (1 Petru 5:12). Astăzi, Domnul ne conduce pe noi, numeroșii Săi fii, la glorie, sfințindu-ne zilnic (Evrei 2:10-11) și suntem transformați zilnic din glorie în glorie (2 Corinteni 3:16-18; 4:16).

Pe măsură ce ne păstrăm inimile îndreptate către Domnul pentru a privi gloria lui Dumnezeu pe fața lui Isus Cristos, suntem transformați zilnic din glorie în glorie până când vom fi glorificați! Astăzi, avem speranța de a fi glorificați și ne lăudăm în speranța gloriei lui Dumnezeu (Romani 5:4).

Aceasta este speranța că într-o zi vom fi cu toții aduși în gloria lui Dumnezeu. Această glorie vine și nici măcar nu putem înțelege cum va fi aceasta, căci nimic nu se compară cu ea. Așa cum electricitatea este glorificată sau exprimată prin iluminarea unui bec strălucitor, tot așa vom fi glorificați pentru a-L exprima pe Dumnezeul Triunic în mod corporativ!

Dumnezeul Triunic invizibil face o lucrare minunată în noi, credincioșii Săi, pentru a ne face expresia Sa corporativă pentru strălucirea Sa în acest univers! Slavă Domnului! Nimic nu se poate compara cu această glorie (vezi Romani 8:18; 2 Corinteni 4:17; 1 Tesaloniceni 2:12; Evrei 2:10; 1 Petru 5:10).

Astăzi Îl savurăm pe Dumnezeu datorită speranței acestei glorii viitoare și sperăm în gloria viitoare! Slavă Domnului!

Doamne Isuse, îți mulțumim că lucrezi în noi nu numai aprobarea, ci și speranța! Aleluia, ne lăudăm datorită speranței gloriei lui Dumnezeu! Amin, Doamne, fie ca să ne dăm seama că întristările noastre ușoare de o clipă lucrează pentru noi, din ce în ce mai mult, o greutate eternă de glorie! Fă aceasta în noi, Doamne. Fie ca Tu să introduci gloria Ta în noi până când ne vei glorifica pe deplin. Slavă Domnului, Dumnezeul oricărui har ne-a chemat la gloria Sa eternă în Cristos Isus! Amin, Doamne, îți mulțumim că ai venit în noi ca speranță a gloriei și Te putem savura în duhul nostru ca speranță gloriei noastre! Ne exersăm duhul astăzi pentru a Te savura și a ne împărtăși din bogățiile gloriei Tale în duh. Slavă Domnului, El ne conduce pe noi, numeroșii Săi fii, spre glorie sfințindu-ne și transformându-ne zilnic. Amin, Doamne, vrem să Te privim cu fața descoperită, ca să putem fi transformați din glorie în glorie, după imaginea Ta glorioasă! Aleluia, Cristos este în noi, speranța gloriei!

Pe măsură ce Îl savurăm pe Cristos în suferințele noastre, suntem mântuiți în viața Sa pentru zidirea bisericii

A cincea binecuvântare a rezultatului justificării noastre este că suntem mântuiți în viața Sa (Romani 5:10). Pe măsură ce Îl savurăm pe Cristos în suferințele noastre, suntem mântuiți în viața lui Cristos pentru îndeplinirea țelului organic al mântuirii dinamice a lui Dumnezeu!

Acest scop este producerea și zidirea Trupului organic al lui Cristos exprimat în bisericile locale. În bisericile locale, savurăm harul bogat al Domnului și aici Dumnezeul păcii îl zdrobește pe Satan sub picioarele noastre pentru exprimarea Sa glorioasă și pentru etalarea victoriei Sale (Romani 5:10; 12:5; 16:1, 4-5, 16, 20). Slavă Domnului!

Rezultatul justificării noastre este cu adevărat minunat, căci prin faptul că suntem justificați de Dumnezeu, suntem aduși la savurarea deplină a lui Dumnezeu în Cristos ca viață a noastră zi de zi.

Capitolele de la 5 până la 16 din Romani vorbesc despre mântuirea organică a lui Dumnezeu. Chiar dacă noi, credincioșii în Cristos, am fost mântuiți inițial, căci duhul nostru a fost mântuit prin regenerare, încă avem nevoie să fim mântuiți în viața lui Dumnezeu de atâtea lucruri din viața noastră de zi cu zi.

Cu toții avem nevoie să fim mântuiți zilnic de atâtea lucruri negative. Trebuie să fim mântuiți de temperamentul nostru și de sinele nostru. Cum putem fi mântuiți de temperamentul nostru, pe care nu-l putem schimba, și de sinele nostru, pe care nimeni nu-l poate trata? Prin savurarea lui Cristos în mijlocul suferințelor, aceasta ne va face să fim mântuiți în viața Sa.

Pe măsură ce Îl savurăm pe Cristos în suferințele noastre, avem nevoie de mântuirea în viața Sa. Trebuie să fim mântuiți în viață de păcatul care ne înconjoară, adică trebuie să fim eliberați de legea păcatului și a morții (Romani 8:2).

Cum putem fi eliberați de legea păcatului și a morții? Prin a fi mântuiți în viața Sa, prin fixarea minții noastre pe duh și prin faptul că suntem în Cristos Isus.

Trebuie să fim mântuiți în viața Sa de la a fi lumești. Trebuie să fim sfințiți, ca să nu fim modelați după imaginea acestei epoci, ci să ne înnoim mintea, ca să fim transformați și să-L exprimăm pe Dumnezeu (Romani 12:2).

Trebuie să fim mântuiți în viața Sa de ființa noastră naturală; aceasta înseamnă că trebuie să fim transformați din viața noastră naturală, astfel încât să trăim prin viața divină pentru a-L exprima pe Dumnezeu.

Trebuie să fim mântuiți în viața Sa de la a fi asemănați sinelui nostru, adică trebuie să fim mântuiți de la exprimarea sinelui prin a fi conformați imaginii lui Cristos (Romani 8:28-29).

De atâtea ori ne dăm seama că încă ne exprimăm sinele, nu pe Cristos; trebuie să fim mântuiți de exprimarea sinelui prin a fi mântuiți în viața Sa, ca să putem fi conformați imaginii lui Cristos, Fiul întâi născut al lui Dumnezeu.

În cele din urmă, trebuie să fim mântuiți în viața Sa de a fi individualiști, adică trebuie să fim zidiți împreună cu alții în Trupul lui Cristos (Romani 12). Cât de individualiști suntem în omul nostru natural! Cât de mult avem nevoie să fim mântuiți în viața Sa, ca să putem fi zidiți împreună cu sfinții în Trupul lui Cristos!

Prin justificare, am fost aduși în domeniul savurării; în acest domeniu stăm în har, umblăm în pace, suferim în speranță și Îl savurăm pe Dumnezeu în necazurile noastre.

Pe măsură ce suferim și, în același timp, Îl savurăm pe Cristos, suntem mântuiți în viața Sa. Aceasta este nevoia noastră astăzi – avem nevoie să fim mântuiți în viața Sa mult mai mult!

E adevărat că suferim și că învățăm să-L savurăm pe Cristos în suferințele noastre, dar, în același timp, trebuie să-L lăsăm pe Domnul să ne mântuiască în viața Sa până când vom fi exact ca El, exprimându-L pe Dumnezeu în mod corporativ ca Trupul lui Cristos!

Aceasta este rezultatul justificării – să-L savurăm pe Dumnezeu în Cristos ca viața noastră pentru expresia Sa corporativă pe pământ!

Doamne Isuse, mântuiește-ne mult mai mult în viața Ta astăzi! O, ce binecuvântare este ca noi, credincioșii în Cristos, să fim mântuiți zilnic în viața lui Cristos până când devenim la fel ca El în viață, natură, expresie și funcție, dar nu în Dumnezeire! Amin, Doamne, vrem să-L savurăm pe Cristos în suferințele noastre, ca să putem fi mântuiți în viața lui Cristos! Mântuiește-ne mult mai mult în viața Ta pentru îndeplinirea țelului organic al mântuirii dinamice a lui Dumnezeu. Mântuiește-ne în viața Ta de toate lucrurile negative, de sinele nostru și de temperamentul nostru. Mântuiește-ne în viața Ta de păcatul care ne înconjoară și de legea păcatului și a morții. Mântuiește-ne în viața Ta de a fi lumești și de ființa noastră naturală. Amin, Doamne, transformă-ne și dă-ne imaginea și chipul Tău! Mântuiește-ne în viața Ta de a fi egoiști și individualiști. Amin, Doamne, vrem să stăm în har, să umblăm în pace, să suferim în speranță și să Îl savurăm pe Dumnezeu în necazul nostru! Aleluia, în timp ce suferim și savurăm, suntem mântuiți în viața lui Cristos!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Have the Hope of Glory and Enjoy Christ in our Sufferings to be Saved in His Life, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Capitolele de la 5 până la 8 din Romani — miezul Bibliei – săptămâna 2 cu tema: Rezultatul justificării noastre — savurarea deplină a lui Dumnezeu în Cristos ca viață a noastră (ziua 6), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Ne lăudăm în necazurile noastre, realizând că necazul este încarnarea harului

05/11/2025 by Credincios in Cristos 7 Comments

Pe măsură ce stăm în har și umblăm în pace, Îl avem pe Dumnezeu ca laudă și exultare, căci ne lăudăm în Dumnezeu și ne lăudăm și în necazurile noastre, știind că necazul este de fapt încarnarea harului cu toate bogățiile lui Cristos. Amin!

Slavă Domnului pentru că ne-a mântuit și ne-a regenerat pentru a-Și distribui viața în noi și a ne face copii ai lui Dumnezeu! Acum suntem credincioși în Cristos, cei care Îl iubesc pe Domnul și care învață să se împărtășească din pomul vieții, astfel încât să putem rămâne pe linia vieții.

Domnul ne învață zilnic în viața noastră creștină să nu mai trăim după pomul cunoștinței binelui și răului, ci mai degrabă să Îl savurăm pe Cristos ca viață și sursă de viață, astfel încât să putem fi pe linia vieții.

Fie ca Domnul să ne mântuiască de la pierderea timpului fiind pe linia morții, linia pomului cunoștinței binelui și răului. Fie ca noi să luăm calea pomului vieții și să umblăm pe această cale zi de zi.

Ajungem pe această cale prin justificare, căci Dumnezeu ne justifică prin credința în Cristos, iar acum umblăm pe calea vieții. Fără justificare, nu putem câștiga viața. Fără a fi justificați de Dumnezeu, nu putem obține viața divină a lui Dumnezeu.

Dar slavă Domnului că toți am fost justificați prin credința în Cristos! Acum că suntem justificați, mergem mai departe cu Domnul să savurăm viața Lui, să ne împărtășim din viața Lui și să trăim prin viața Lui, chiar pentru a fi mântuiți în viața Lui.

Justificarea este baza, temelia și poarta prin care putem intra pe calea vieții; prin justificare, suntem aduși la savurarea deplină a lui Dumnezeu în Cristos ca viață a noastră. Rezultatul justificării este că putem avea savurarea deplină a lui Dumnezeu în Cristos ca viață a noastră.

Fie ca să nu ne oprim la justificare, ci să mergem mai departe pentru a fi mântuiți în viața lui Dumnezeu, savurându-L pe Cristos în toate lucrurile! Acum că am fost justificați, savurăm dragostea lui Dumnezeu turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat!

Aleluia, din ziua mântuirii noastre, indiferent ce ni se întâmplă, indiferent de fericire sau tristețe, în adâncul nostru avem sentimentul că Dumnezeu ne iubește. El ne păstrează în dragostea Lui și noi trebuie să ne păstrăm în dragostea lui Dumnezeu. Trebuie doar să ne păstrăm în dragostea lui Dumnezeu și să avem întotdeauna dragostea cea dintâi față de El. Amin!

Pe lângă dragostea lui Dumnezeu, avem și har; suntem în domeniul harului și acum stăm în har. Și umblăm în pace; pacea este calea noastră, căci Cristos este pacea noastră. Umblăm în pace cu Dumnezeu și avem pace cu toți oamenii, căci Îl savurăm și Îl experimentăm pe Cristos ca pace a noastră.

În domeniul harului Îl avem pe Dumnezeu ca laudă pentru savurarea și bucuria noastră: ne lăudăm în Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Cristos

Pe măsură ce ne trăim viața de zi cu zi în domeniul harului, stând în har, îl avem pe Dumnezeu ca laudă și exultare pentru bucuria și savurarea noastră. Vedem acest lucru în Romani 5:11, unde Pavel spune că și noi ne lăudăm în Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Cristos.

În trecut, înainte de a fi mântuiți, ne lăudam cu noi înșine și, în cele din urmă, am fost dezamăgiți. Acum, că am crezut în Cristos, fiind justificați de El, stăm în har și umblăm în pace, iar lauda noastră este în Dumnezeu.

Nu ne lăudăm cu noi înșine sau cu ceea ce putem face. Nu ne lăudăm cu ceea ce suntem sau cu ceea ce putem face. Ne lăudăm în Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Cristos.

Când ne lăudăm cu noi înșine, suntem dezamăgiți, pentru că toată gloria omului este ca florile și iarba de pe câmp – se ofilește și se stinge. Dar, pe măsură ce stăm în har și Îl savurăm pe Dumnezeu, putem fi din nou și din nou în Dumnezeu și ne putem lăuda cu Dumnezeu datorită speranței gloriei lui Dumnezeu!

Cum ne putem lăuda cu Dumnezeu? Ne lăudăm cu El datorită speranței gloriei lui Dumnezeu. Speranța noastră este în El; El ne va glorifica și, atunci când ne lăudăm cu El, suntem înălțați.

Noi, creștinii, nu trebuie să fim deprimați. Este posibil să falimentăm, să greșim și să avem multe falimente, dar putem veni la Domnul din nou și din nou pentru a ne mărturisi păcatele și a aplica sângele Său prețios.

Putem merge mai departe cu Domnul pentru că El ne va glorifica; El aranjează toate lucrurile pentru noi în așa fel încât toate lucrurile să lucreze împreună spre binele nostru (Romani 8:28-29). Dumnezeu știe că ființa noastră naturală trebuie să fie sfințită, transformată și conformată. Așadar, El îngăduie anumite necazuri și suferințe spre binele nostru.

Poate că nu ne plac necazurile și suferințele și poate că nu le preferăm, dar acestea produc ceva bun în noi. Dumnezeu este Cel care lucrează în culise pentru a face ca toate lucrurile să lucreze împreună spre bine, astfel încât noi, credincioșii în Cristos, să putem fi conformați imaginii lui Cristos, Fiul întâi născut al lui Dumnezeu.

Dacă avem această perspectivă, ne vom da seama că necazul și suferința sunt pentru transformarea noastră și nu ne vom plânge de ele, nu ne vom certa cu Dumnezeu pentru a-I cere să le înlăture și nu vom lupta împotriva necazului și a suferinței.

Mai degrabă, ne vom deschide Domnului, ne vom mărturisi păcatele și falimentele și vom aplica sângele Său prețios și pur și simplu Îi vom permite Domnului să Se introducă pe Sine în noi.

Prin toate lucrurile care au loc în viața noastră, Domnul vrea să Se introducă pe Sine în noi pentru a fi viața și totul pentru noi și El aranjează tot felul de lucruri, persoane și situații din mediul nostru pentru a ne ajuta să fim deschiși lucrării Sale.

O, fie ca noi să învățăm să ne deschidem Domnului în toate lucrurile prin care trecem, astfel încât El să se poată lucra în noi! Și fie ca noi să-I permitem Domnului să ne dărâme încrederea în sine și încrederea în sine, astfel încât să ne putem lăuda în Dumnezeu!

Pe măsură ce falimentăm din nou și din nou, pe măsură ce trecem prin necazuri și suntem în suferință, ne dăm seama că nu există nimic în noi cu care să ne putem lăuda; ne putem lăuda doar în Dumnezeu.

La fel ca Pavel, putem ruga Domnul să îndepărteze spinul din carne, dar El nu poate; El poate doar să ne sporească harul, căci harul Lui este suficient pentru noi. Stăm în har și ne lăudăm în Dumnezeu, nu în nimic din noi înșine sau din ceea ce putem face.

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție! Stăm în har și ne lăudăm în Dumnezeu! Amin, Doamne, singura noastră laudă este în Dumnezeu, nu în nimic din noi înșine. Îți mulțumim că faci toate lucrurile în noi și în jurul nostru spre binele nostru, pentru ca noi să fim conformați imaginii lui Cristos. Ne deschidem Ție, dragă Doamne Isuse, pentru ca Tu să poți lucra toate lucrurile pentru scopul Tău în ființa noastră. Venim la Tine cu falimentele, greșelile și păcatele noastre și pur și simplu le mărturisim sub lumina Ta; spală-ne și curăță-ne cu prețiosul Tău sânge. Vrem să mergem mai departe cu Tine. Ne deschidem întreaga ființă Ție pentru ca Tu să poți lucra în noi ceea ce vrei Tu să faci. O, Doamne, fie ca să vedem că Dumnezeu face ca toate lucrurile să lucreze împreună spre bine, pentru ca noi să fim conformați imaginii lui Cristos, primul născut Fiu al lui Dumnezeu! Aleluia, ne lăudăm în Dumnezeu, care lucrează toate lucrurile! Amin, Doamne, ne lăudăm în Dumnezeu, căci Dumnezeu face totul în noi și prin noi. Te iubim, Doamne, și ne lăudăm în Tine!

Necazul este încarnarea harului cu toate bogățiile lui Cristos – ne lăudăm în necazurile noastre

În Romani 5:3, Pavel spune că ne lăudăm în necazurile noastre; în versetul 11, spune că ne lăudăm în Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Cristos. Omenește vorbind, nu ne place necazul și nici nu-l primim cu brațele deschise. Dar practic vorbind, noi, credincioșii în Cristos, ne lăudăm în necazurile noastre, căci necazul este de fapt încarnarea harului cu toate bogățiile lui Cristos.

Așa cum îl putem cunoaște și savura pe Dumnezeu pentru că El S-a încarnat în Cristos, iar fără Cristos nu-L putem cunoaște pe Dumnezeu, tot așa necazul este încarnarea harului. Aparent, avem necaz în mediul nostru; de fapt, avem har. Uimitor!

De ce se întâmplă asta? Pentru că știm că necazul produce răbdare, răbdarea produce aprobare, iar aprobarea produce speranță, iar această speranță nu ne face de rușine. Aceasta este o imagine a vieții noastre creștine; viața noastră creștină este plină de necaz.

Am putea crede că, acum că suntem credincioși în Cristos, totul va fi lin și toate problemele vor dispărea. Dar ceea ce descoperim este că necazul se intensifică în viața noastră creștină și ne putem lăuda în necazurile noastre, căci necazul este încarnarea, întruparea harului.

Necazul este dulcea vizitare a harului, căci în necazul nostru Domnul ne poate vizita și poate deveni experimental pentru noi ca har. Harul ne vizitează în principal sub forma necazului, prin care Dumnezeu are o cale de a lucra în noi. Nimănui nu-i place necazul, dar nu-l putem evita.

Din ziua în care am fost atrași de Domnul să-L iubim și să-L urmărim, Domnul ne-a permis să experimentăm anumite necazuri. Dar nu ar trebui să ne temem sau să ne descurajăm, căci chiar dacă avem lacrimi din cauza suferinței noastre în necaz, Domnul ca har este porția noastră pentru savurarea noastră în necaz.

A respinge necazul înseamnă a respinge harul, care este Dumnezeu ca porția noastră pentru savurarea noastră. Harul ne vizitează în principal sub forma necazului prin care Dumnezeu face ca toate lucrurile – toate persoanele, toate situațiile, toate circumstanțele și toate mediile – să lucreze împreună spre bine (Romani 8:28-29)!

Binele pe care Dumnezeu îl dorește pentru noi, adevăratul bine pentru noi, credincioșii în Cristos, este să putem câștiga mai mult din Cristos, pentru a-L avea introdus în ființa noastră, astfel încât să putem fi transformați metabolic și conformați imaginii lui Cristos până când vom fi aduși în deplina filiație! Aleluia!

Pentru un scop atât de glorios, experimentăm necazul și ne lăudăm în necazurile noastre.

În 2 Corinteni 12:7-9, vedem că Pavel s-a lăudat cu slăbiciunea sa în necazul său, căci prin această slăbiciune, harul Domnului a fost sporit pentru el, devenind chiar suficient pentru el. Mulți credincioși nu au crucea și caută să o evite pentru că este o suferință, un necaz.

Madame Guyon, dimpotrivă, a primit crucea și chiar a sărutat-o, așteptând să vină mai mult, pentru că și-a dat seama că crucea i-a adus pe Dumnezeu. Și-a dat seama că, atunci când avea crucea, îl avea pe Dumnezeu. O, Doamne!

Poate că nu suntem atât de îndrăzneți să declarăm că sărutăm crucea și o primim cu brațele deschise, dar trebuie să avem viziunea că necazul este încarnarea lui Dumnezeu ca har, căci prin necaz, Dumnezeu ne vizitează pentru a ne distribui mai mult din Sine Însuși.

De aceea, ne lăudăm cu necazurile noastre, nu cu victoriile noastre; ne lăudăm cu slăbiciunea noastră, nu cu puterea sau punctele noastre forte. Harul vine întotdeauna sub forma necazului, cu scopul ca toate lucrurile, problemele, situațiile și circumstanțele să lucreze împreună spre bine, adică, pentru ca noi să-L putem câștiga pe Dumnezeu!

Acest lucru este foarte aplicabil vieții noastre creștine, căci în atâtea lucruri și în atâtea feluri întâlnim necazuri, așa cum ne-au fost alocate de Dumnezeu, și ne putem deschide Domnului pentru a-L putea savura ca har.

Poate că nu ne place ca cineva să întârzie la întâlnire, dar poate întârzia întotdeauna; acesta este ceva mic, dar ne provoacă suferință, fiind un necaz pentru noi. Chiar și într-un lucru atât de mic, ceva interior pe care îl suferim, ne putem deschide Domnului și Îi putem permite să Se introducă pe Sine Sine Însuși în ființa noastră, chiar pentru a ne câștiga mai mult și a ne conforma imaginii lui Cristos.

Fie ca noi să rămânem pe acest proces al vieții în care Dumnezeu aranjează toate lucrurile, toate persoanele și toate situațiile din jurul nostru spre binele nostru, pentru ca noi să fim conformați imaginii lui Cristos!

El știe de ce șef avem nevoie, de ce soț sau soție avem nevoie și în ce fel de viață de biserică vrea să fim. El știe ce prezbiteri să pună în viața de biserică, ce oameni să pună în jurul nostru și ce fel de manager ar trebui să avem.

El cunoaște toate nevoile noastre și El aranjează toate lucrurile să lucreze împreună spre binele nostru, pentru a fi conformați imaginii lui Cristos. Fie ca noi să ne lăudăm în necazurile noastre și să ne lăudăm în Dumnezeu, căci El face toate lucrurile și noi pur și simplu ne deschidem Lui!

Doamne Isuse, fă-ne să vedem că necazul este de fapt încarnarea harului, chiar dulcea vizitare a harului. Fie ca noi să nu respingem necazul, ci mai degrabă să ne deschidem Ție pentru a-L savura pe Dumnezeu ca porția noastră spre savurarea noastră. Amin, Doamne, crește nivelul harului chiar și atunci când trecem prin necaz. Ne deschidem Ție. Te iubim. Ne dăm Ție. Nu vrem să facem nimic separat de Tine. Vrem să rămânem în unirea organică cu Tine chiar și atunci când trecem prin necaz. Ne încredem în Tine, Doamne, și ne lăudăm în necazul nostru, căci știm că necazul produce răbdare, iar răbdarea, aprobare, iar aprobarea, speranță! Aleluia, Cristos este în noi ca speranță a gloriei, iar Dumnezeu face ca toate lucrurile să lucreze împreună spre bine, pentru ca noi să câștigăm mai mult din Dumnezeu! Amin, Doamne, fie ca noi să câștigăm mai mult din Cristos și ca El să fie introdus în ființa noastră, astfel încât să putem fi transformați metabolic și conformați imaginii lui Cristos! Aleluia!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Boast in our Tribulations, Realising that Tribulation is the Incarnation of Grace, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Capitolele de la 5 până la 8 din Romani — miezul Bibliei – săptămâna 2 cu tema: Rezultatul justificării noastre — savurarea deplină a lui Dumnezeu în Cristos ca viață a noastră (ziua 4), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să vedem o viziune care controlează și să alegem calea de a-L savura pe Cristos ca pom al vieții

31/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să fim pe linia vieții, alegând calea de a-L savura pe Dumnezeu în trăirea noastră de zi cu zi; trebuie să alegem calea de a-L savura pe Cristos ca pom al vieții zi de zi. Amin!

În capitolele cinci până la opt din Romani, vedem linia vieții și linia morții; aceste capitole pot fi numite miezul Bibliei, deoarece ne arată întreaga temă într-un mod concret și detaliat în experiența noastră.

Putem auzi de povestea despre grădina Edenului, cum Adam a fost pus în fața pomului vieții, dar a fost înșelat să se împărtășească din pomul conoștinței, dar s-ar putea să nu știm cum să aplicăm acest lucru la experiența noastră.

Ei bine, capitolele 5-8 din Romani ne arată într-un mod experiențial cum putem fi fie pe linia vieții (rezultând din mâncatul nostru din pomul vieții), fie pe linia morții (rezultând din mâncatul nostru din pomul conoștinței, pomul morții).

Viața și moartea sunt menționate în mod repetat în aceste capitole, deoarece pomul vieții rezultă în linia vieții care se finalizează în Noul Ierusalim, cetatea vieții, iar pomul conoștinței rezultă în linia morții care se termină în lacul de foc.

În viața de biserică de astăzi, lucrul principal ar trebui să fie să mâncăm din pomul vieții, adică să Îl savurăm pe Cristos ca rezervă a vieții. Aceasta înseamnă că trebuie să-L iubim pe Domnul cu prima dragoste, să-L mâncăm ca pom al vieții și să-I permitem să strălucească asupra noastră; atunci, vom avea sfeșnicul, mărturia lui Isus, căci El va străluci în noi și prin noi. Slavă Domnului!

Fiecare dintre noi, ca și credincioși în Cristos, este o grădină a Edenului în miniatură, căci Dumnezeu, ca pom al vieții, este în duhul nostru, Satan, ca pom al conoștinței, este în carnea noastră, iar mintea noastră este între aceștia doi. Nu există un al treilea loc în care să fim – putem fi fie în carne, fie în duh.

Carnea este locul unde locuiește Satan; nu putem îmbunătăți carnea, nu putem scăpa de carne și nu putem „salva” carnea – carnea trebuie lăsat ădeoparte și trebuie să ne fixăm mintea pe duh!

Dumnezeu, în suveranitatea Sa, folosește carnea, carnea urâtă și păcătoasă, pentru a ne forța să ne întoarcem la duhul nostru, astfel încât să putem câștiga mai mult din Duh pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos.

Pe partea pozitivă, carnea lucrează pentru a ne forța să ne întoarcem la duhul nostru; pe partea negativă, deși carnea este cu noi, nu ne încredem în carne, ci mai degrabă ne încredem în Domnul în duhul nostru.

În Romani 5 suntem în Adam, dar în Romani 6 suntem în Cristos; suntem transferați de la Adam în Cristos prin moartea și învierea Lui. În Romani 7 suntem în carne – Adamul practic, iar în Romani 8 suntem în duh – Cristosul practic. Trebuie să fim zilnic în realitatea transferului divin, fiind în duhul nostru contopit!

A fi creștin înseamnă a trăi viața lui Dumnezeu umblând conform duhului contopit din noi

Pe de o parte, capitolele 5-8 din Romani sunt miezul Bibliei; pe de altă parte, Romani 8:5-6 ne arată o grădină a Edenului în miniatură. În aceste două versete, vedem carnea și moartea pe de o parte, iar duhul și viața pe de altă parte; noi suntem la mijloc, cu mintea noastră fixată fie pe carne, fie pe duh.

Unde ne fixăm mintea astăzi? Unde alegem să ne fixăm mintea? Dacă ne fixăm mintea pe carne sau spre lucrurile cărnii, suntem pe calea morții, fiind supuși uzurpării și distrugerii lui Satan prin păcat și moarte.

Dar dacă alegem să ne fixăm mintea pe duhul nostru, fixându-ne mintea spre lucrurile de sus, unde este Cristos, savurăm viață și de pace, iar Cristos este porția noastră.

Când ne fixăm mintea pe duh, savurăm viață și pace; mintea noastră va fi plină de viață și vom avea pace, căci nu există discrepanță între comportamentul nostru exterior și ființa noastră interioară. Când facem ceva sau vorbim ceva, le vom împărți viață altora, pentru că suntem una cu Domnul.

Dar dacă nu ne fixăm mintea pe duh, chiar dacă nu păcătuim în exterior, suntem în moarte și răspândim moartea. O, Doamne Isuse! Fie ca să învățăm să ne întoarcem către duhul nostru fixându-ne mintea pe duh! Când ne întoarcem spre duhul nostru și umblăm conform duhului contopit, cerința dreaptă a legii se va împlini în noi (Romani 8:4).

Dar dacă încercăm să fim creștini și ne străduim să ascultăm de legea lui Dumnezeu, suntem în carne. Omul cel vechi din noi încearcă să păzească legea; acest lucru este respins de Dumnezeu, căci carnea nu-I poate plăcea lui Dumnezeu.

A fi creștin înseamnă a trăi viața lui Dumnezeu în noi, umblând conform duhului contopit. Aceasta este cheia vieții noastre creștine. Nu este vorba despre străduință și luptă. Nu este vorba despre a încerca să-I fim plăcuți lui Dumnezeu sau să facem ceea ce ne spune Biblia să facem. A fi creștin înseamnă a trăi viața lui Dumnezeu, umblând conform duhului contopit din noi.

Dacă avem această viziune, dacă ne dăm seama că viața creștină este ceva spontan și fără efort, căci Cristos trăiește în noi (Galateni 2:20), vom înceta să mai încercăm să fim creștini! Dacă ne dăm seama că a fi creștin înseamnă a-L trăi pe Cristos, adică a ne întoarce către duhul nostru pentru a trăi în duhul contopit, exprimându-L astfel pe Cristos, vom renunța la efortul nostru și vom trăi pur și simplu în duhul contopit!

Când trăim în duh, Duhul va acționa în noi și vom împlini cerințele drepte ale lui Dumnezeu, nu pentru că încercăm noi, ci pentru că Cristos trăiește în noi, iar trăirea Sa împlinește scopul lui Dumnezeu.

Cu toții trebuie să vedem acest lucru, altfel vom avea aceeași experiență ca Pavel în Romani 7; vom încerca să facem binele, căci suntem de acord cu expresia sfântă, dreaptă și glorioasă a lui Dumnezeu în cuvântul Său, dar vom falimenta de fiecare dată.

Când încetăm să mai încercăm și începem să Îl savurăm pe Domnul ca pom al vieții în duhul nostru, vom domni pur și simplu în viață cu har peste toate lucrurile spre viața eternă (Romani 5:17, 21).

Astăzi putem pur și simplu să primim abundența harului și a darului dreptății și vom domni în viață; facem acest lucru întorcându-ne la duhul nostru și trăind în duh. Când suntem în duh, Dumnezeu nu-Și poate reține harul de la noi; stăm pe terenul îndreptățirii și El ni-L dă pe Cristos ca dreptate a noastră și harul ca dar. Slavă Domnului!

Harul poate face ceea ce noi nu putem face; harul este Dumnezeu în Cristos venind la noi pentru a fi savurarea noastră și totul pentru ca noi să facem ceea ce Dumnezeu ne cere să facem. Fie ca noi să învățăm să primim și să Îl savurăm pe abundența harului și a darului dreptății, ca să putem domni în viață prin Cristos!

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție. Încetăm să încercăm să fim creștini și să trăim viața creștină și pur și simplu ne concentrăm mintea asupra duhului nostru! Amin, Doamne, fie ca noi să realizăm că a fi creștin înseamnă a trăi viața lui Dumnezeu în duhul nostru! Ne exersăm duhul. Ne întoarcem către Tine în duh. Vrem să umblăm conform duhului contopit din noi, astfel încât cerința dreaptă a legii să se poată împlini în noi. O, Doamne, pur și simplu ne întoarcem! Încetăm să încercăm, să ne străduim și să ne sforțăm să-I fim plăcuți lui Dumnezeu și să facem ceea ce Biblia ne cere. Pur și simplu ne exersăm duhul pentru a fi un singur duh cu Tine! Amin, Doamne, ne deschidem să primim și să savurăm abundența harului și a darului dreptății, astfel încât să putem domni în viață prin Cristos! Domnește în noi astăzi! Fie ca savurarea lui Cristos să domnească în noi. Stăm pe poziția pe care ne-ai dat-o, dreptatea, și cerem să ne dai harul! Aleluia, harul este Dumnezeu în Cristos venind în noi pentru a fi savurarea noastră și totul pentru noi, pentru a face în noi ceea ce Dumnezeu ne cere să facem! Slavă Domnului!

Să vedem o viziune care controlează și să alegem calea de a-L savura pe Cristos ca pom al vieții

Fie ca Domnul să Se îndure de noi astăzi, pe măsură ce ne trăim viața creștină, astfel încât să nu mai rămânem pe linia pomului conoștinței binelui și răului (linia morții) în trăirea noastră de zi cu zi, ci să trăim pe linia pomului vieții (linia vieții).

Cristos Însuși este viața lui Dumnezeu, viața eternă (Ioan 14:6a; 11:25; 1 Ioan 1:2). Prin încarnarea Sa, El a venit ca noi să avem viață și s-o avem din belșug (Ioan 10:10b).

Apoi, Cristos a murit o moarte eliberatoare de viață și a intrat într-o înviere dătătoare de viață (12:24) pentru a deveni Duhul dătător de viață (1 Corinteni 15:45b) ca lege a Duhului vieții (Romani 8:2), dând viață duhului nostru, minții noastre și trupurilor noastre muritoare, pentru ca noi să putem fi cei înghițiți de viață pentru a împărți viață altora (v. 10, 6, 11; 2 Corinteni 5:4; 1 Ioan 5:16a; Ioan 6:63; Fapte 5:20).

Aici ne aflăm astăzi. Suntem credincioși în Cristos și copii ai lui Dumnezeu și Îl avem pe Dumnezeu în Cristos ca Duh dătător de viață în duhul nostru. Însă este posibil să ne trăim viața de zi cu zi în carne, căci nu ne fixăm mintea pe duhul nostru.

Pentru ca noi, credincioșii în Cristos, să rămânem pe linia vieții, trebuie să avem o viziune care să ne controleze viața și să alegem calea de a-L savura pe Cristos ca pom al vieții în trăirea noastră de zi cu zi.

Cum putem rămâne pe linia vieții în trăirea noastră de zi cu zi? Cum putem alege zilnic pomul vieții? Trebuie să alegem calea de a-L savura pe Cristos ca pom al vieții. Nu este suficient doar să cunoaștem lucruri despre Dumnezeu. Nu este suficient doar să cunoaștem doctrinele sănătoase din cuvântul lui Dumnezeu.

Trebuie să avem o viziune a pomului vieții și să permitem acestei viziuni să ne controleze viața de zi cu zi. Dacă alegem calea de a-L savura pe Cristos ca pom al vieții, ne vom da seama că fiecare fel de problemă pe care o avem și fiecare fel de problemă care apare în viața de biserică se datorează lipsei de viață.

Când ducem lipsă de viață, avem probleme. Când viața divină din noi crește și se maturizează, nu avem probleme, ci, dimpotrivă, viața are grijă de toate problemele. Fie ca noi să avem o schimbare în conceptul nostru. Fie ca noi să intrăm în realitatea savurării lui Dumnezeu în trăirea noastră de zi cu zi, văzând mai întâi o viziune care ne controlează.

Fie ca Domnul să Se îndure de noi, astfel încât să putem vedea o viziune a pomului vieții, astfel încât să putem alege calea de a-L savura pe Cristos ca pom al vieții în toate detaliile vieții noastre de zi cu zi.

Trebuie să ne rugăm pentru aceasta. Simpla citire a cărților spirituale și câștigarea mai multor cunoștințe spirituale nu funcționează; savurarea lui Cristos ca pom al vieții este calea pe care trebuie să o alegem astăzi.

Fie ca noi să nu mai alegem calea greșită astăzi, ci să vedem o viziune care să ne controleze a pomului vieții și să rămânem pe linia vieții. Și fie ca noi să ne ajutăm unii pe alții să alegem calea vieții, savurându-L pe Cristos ca pom al vieții!

Ceea ce avem nevoie nu sunt mai multe învățături, mai multe doctrine sau mai multe lucruri exterioare; ceea ce avem nevoie este mai mult Cristos, mai multă viață divină!

Când ne dăm seama că a-L lua pe Cristos ca pom al vieții este calea pe care ar trebui să o urmăm astăzi în viața de biserică, vom mărturisi și ne vom pocăi înaintea Domnului și vom avea multe conversații cu El.

Apostolul Pavel a ales calea de a-L savura pe Cristos ca pom al vieții în toate lucrurile. A fost persecutat, închis, bătut, lovit cu pietre și chiar părăsit de unele dintre bisericile pe care le-a ajutat să le ridice; cu toate acestea, a rămas pe linia vieții. În toate lucrurile și prin toate lucrurile, el pur și simplu a împărțit viață sfinților, ajutându-i pe sfinți să fie pe linia vieții.

Apostolul Ioan a împărțit și el viață în tot ceea ce a vorbit și a scris și a subliniat aspectul vieții atât în evanghelia sa, cât și în epistolele sale.

Trebuie să luăm în considerare modul nostru anterior de a trăi și să facem o schimbare drastică a concepției. Fie ca noi să-I permitem Domnului să strălucească asupra noastră și să ne descopere pentru a vedea că calea pe care El vrea să-l urmăm este calea de a-L savura pe Cristos ca pom al vieții în toate lucrurile.

Cum ar trebui să avem grijă de cei noi? Mâncându-L pe Cristos ca pom al vieții și ajutându-i să mănânce pe Cristos. Cum ar trebui să avem grijă de familia noastră și de viața noastră de familie? Mâncându-L pe Cristos ca pom al vieții și apoi trăindu-L pe Cristos.

Cum ar trebui să ne întâlnim în viața de biserică? Savurându-L pe Cristos ca pom al vieții și apoi împărțindu-L pe Cristos altora. Fie ca Domnul să ne dea o astfel de viziune care controlează astăzi.

Doamne Isuse, dă-ne o viziune care controlează asupra pomului vieții, astfel încât să putem fi pe linia vieții astăzi! Fie ca noi, credincioși în Cristos, să-L avem pe Dumnezeu în Cristos ca Duh dătător de viață cu duhul nostru! Fie ca noi să ne dăm seama că legea Duhului vieții ne eliberează de legea păcatului și a morții! Amin, Doamne, fie ca să învățăm să ne fixăm mintea asupra duhului nostru și să luăm calea de a-L savura pe Cristos ca pom al vieții astăzi! Aleluia, când ne fixăm mintea asupra duhului, legea Duhului vieții dă viață duhului nostru, minții noastre și trupurilor noastre muritoare! Ce minunat e că chiar și trupurile noastre muritoare vor fi înghițite de viață! Amin, Doamne, alegem să fim pe linia vieții. Alegem să savurăm pomul vieții astăzi. Fie ca noi să avem o schimbare drastică în concepția noastră. Fie ca noi să avem o viziune care controlează și care să ne țină pe linia vieții, mâncându-L pe Cristos ca pom al vieții! Aleluia, Cristos ca pom al vieții este în duhul nostru și ne putem fixa mintea pe duhul nostru astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, See a Controlling Vision and Take the Way of Enjoying Christ as the Tree of Life, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Capitolele de la 5 până la 8 din Romani — miezul Bibliei – săptămâna 1 cu tema: Linia vieții și linia morții în capitolele de la 5 la 8 din Romani, ziua 6, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Experimentăm transferul divin din carne în Duh prin a fi în duh

30/10/2025 by Credincios in Cristos 4 Comments

În Romani 5 suntem în Adam, în Romani 6 suntem în Cristos, în Romani 7 suntem în carne și în Romani 8 suntem în duh; experimentăm realitatea transferului divin din Adam în Cristos și din carne în duh, fixându-ne mintea pe duh și umblând conform duhului. Amin!

Domnul să Se îndure de noi și să ne arate ce este carnea, ca s-o putem urî, respinge și să alergăm la duhul nostru. Noi, cei care credem în Cristos, am fost regenerați de Dumnezeu cu viața și natura Lui, iar duhul nostru este viață. Ce minunat e că duhul nostru uman nu doar Îl are pe Dumnezeu ca viață în el, ci mai mult, duhul nostru este viață (Romani 8:11)!

Și când ne fixăm mintea pe duhul nostru, care este viață, și mintea noastră devine viață (v. 6). În cele din urmă, Duhul Celui care L-a înviat pe Isus din morți va da viață și trupurilor noastre muritoare pentru a face chiar și trupul nostru viață! Slavă Domnului!

Intenția lui Dumnezeu în economia Sa este să vină în noi ca viață și să înceapă să se răspândească din duhul nostru în fiecare parte a sufletului nostru, până când mintea, emoția și voința noastră devin viață și, în cele din urmă, chiar și trupul nostru va fi înghițit de viață. Cât de minunat e acest lucru!

Însă chiar dacă există un proces pozitiv atât de uimitor în ființa noastră, trebuie să fim conștienți și de carne. Trupul nostru a fost corupt și transmutat de vrăjmaș în momentul căderii și acum este trupul păcatului. Trupul nostru este trupul păcatului și al morții, fiind complet neputincios când vine vorba de a face lucruri care să-I fie plăcute lui Dumnezeu și plin de energie pentru a face lucruri care nu-I sunt plăcute lui Dumnezeu.

Dumnezeu folosește astăzi carnea, această carne urâtă și păcătoasă, pentru a ne face disperați să ne întoarcem către duhul nostru. Nu există nicio cale prin care să ne schimbăm carnea pentru a fi mai bună și nici nu există nicio cale de a o perfecționa pentru a o face mai plăcută lui Dumnezeu. Și mai rău, carnea poftește împotriva Duhului și Duhul împotriva cărnii.

Fie ca vrăjmașul să nu ne înșele să credem că, acum că suntem credincioși în Cristos, nu mai avem carne; mai degrabă, fie ca să fim avertizați că carnea este încă cu noi și fie ca să alergăm la Domnul în duhul nostru! De atâtea ori în experiența noastră zilnică, falimentăm; avem izbucniri de mânie, cădem în păcat, falimentăm și facem greșeli.

Dumnezeu a permis cărnii să rămână pentru a ne ajuta și chiar a ne forța să ne întoarcem către Cristos în duhul nostru, nemaiavând încredere în carne.

Fie ca să vedem ce este carnea și să ne întoarcem către duhul nostru. Fie ca să nu avem încredere în carne, ci mai degrabă să ne exersăm duhul și să învățăm să trăim în duh în viața noastră de zi cu zi.

Am fost transferați din Adam în Cristos și din carne în Duh

Miezul Bibliei este văzut în Romani capitolele 5-8; în fiecare dintre aceste capitole, ne aflăm într-un loc diferit și există un transfer pe care îl experimentăm. În Romani capitolul 5 suntem în Adam; În Romani capitolul 6 suntem în Cristos. În Romani 7 suntem în carne, iar în Romani 8 suntem în duh. Aleluia!

Aici vedem două transferuri divine: în primul rând, suntem transferați din Adam în Cristos; acesta este un transfer factual și pozițional (Romani 6:3-8). Ne-am născut în Adam, dar prin pocăință și credință în Cristos, am fost transferați din Adam în Cristos.

Aleluia, nu mai suntem în Adam – acum suntem în Cristos! Aceasta este ceva ce ține de fapt, ceva pozițional; fie că simțim asta sau nu, atunci când credem în Domnul Isus și rămânem în unirea organică cu El, nu mai suntem în Adam, ci în Cristos! Aleluia pentru acest transfer divin!

În al doilea rând, am fost transferați din carne în Duhul vieții; acesta este un transfer practic și experiențial (Romani 7:1-6; 8:16). Nu mai suntem în carne, ci în Duh, căci Duhul este în noi și suntem un singur duh cu Domnul.

Carnea este Adamul practic și experiențial; a fi transferat din Adam în Cristos se traduce în experiența noastră să fim transferați din carne în Duh. Slavă Domnului, când ne fixăm mintea asupra duhului nostru și umblăm conform duhului, nu mai suntem în carne, ci în duh, căci experimentăm transferul divin!

Noi, cei care credem în Cristos, avem un transfer factual și pozițional din Adam prin moartea lui Cristos și în Cristos prin învierea Lui.

În Adam, am moștenit păcatul care ne constituie (Romani 5:12, 19); suntem constituiți păcătoși pur și simplu prin faptul că suntem în Adam.

În Adam, am moștenit moartea care, pe de o parte, ne slăbește, împiedicându-ne să facem lucruri plăcute lui Dumnezeu, iar pe de altă parte, domnește asupra noastră (vv. 12, 14, 17).

În Adam, am moștenit condamnarea sub lege la moarte. Pur și simplu prin faptul că ne-am născut în Adam, am moștenit păcatul, moartea și condamnarea; când trăim în Adam, când trăim în carne, avem păcat, moarte și condamnare. O, Doamne Isuse!

Dar am fost transferați din Adam în Cristos prin moartea și învierea Lui! Acum suntem în Cristos! Prin credința în Cristos, am fost transferați din Adam în Cristos. În Cristos ni s-a dat dreptate, viață și îndreptățire prin har spre viață, în care domnim peste toate lucrurile cu har (Romani 5:17-18, 21).

Tot așa cum o singură greșeală a dus la osânda tuturor oamenilor, tot așa prin o singură faptă dreaptă a dus la o îndreptățire care dă viață tuturor oamenilor!

Am fost îndreptățiți spre viață în Cristos și acum savurăm dreptate, viață și îndreptățire prin har spre viață! Slavă Domnului, acum suntem uniți cu Domnul și domnim cu har peste toate lucrurile, căci harul domnește în noi!

Aceasta este realitatea noastră de astăzi. Nu ar trebui să ne uităm la starea și situația noastră, care fluctuează; ar trebui să ne uităm la faptele divine și ar trebui să ne bazăm pe faptele divine.

Am fost transferați din Adam în Cristos și din carne în Duh. Trebuie doar să ne fixăm mintea pe duh pentru a fi în realitatea transferului divin și vom savura viață și pace! Slavă Domnului!

Doamne Isuse, îți mulțumim că ne-ai transferat din Adam în Cristos și din carne în Duh! Slavă Domnului! Ce minunat e că prin credință în Cristos am fost transferați din Adam în Cristos astăzi! Îți mulțumim pentru acest transfer factual și pozițional. O, Doamne, eram constituiți păcătoși, plini de moarte și sub condamnare, dar am fost transferați în Cristos! Aleluia, nouă în Cristos, ni s-a dat dreptate, viață și îndreptățire sub har spre viață! Slavă Domnului, în Cristos domnim acum cu har peste toate lucrurile! Amin, Doamne, adu-ne în realitatea transferului divin din Adam în Cristos și din carne în Duh! Ne fixăm mintea pe duhul nostru astăzi. Ne exersăm duhul pentru a Te contacta și a rămâne în unirea organică cu Tine. Slavă Domnului, legea Duhului vieții ne-a eliberat în Cristos Isus de legea păcatului și a morții! Aleluia, acum suntem în Cristos și suntem în Duh, savurând viață și pace!

Experimentăm realitatea transferului divin în Duhul fiind în duhul contopit

Evanghelia ne spune clar că ne-am născut în Adam și că în el am moștenit natura lui Satan (păcat) de a fi păcătoși în esență și element. De asemenea, am moștenit moartea, care ne-a făcut pasivi, slabi și neputincioși în ceea ce privește lucrurile lui Dumnezeu.

Această moarte a domnit în noi – mai întâi în duhul nostru pentru a ne umili și a ne amorți, apoi prin sufletul nostru și, în cele din urmă, asupra trupului nostru. Mai mult, Evanghelia ne arată clar că suntem în păcat și în moarte, fiind astfel supuși condamnării legii drepte a lui Dumnezeu.

Dar slavă Domnului, prin credința în Cristos suntem uniți cu El și, prin botez în Cristos și în moartea Lui, am fost transferați din Adam în Cristos! Aleluia, cu toții am fost regenerați la momentul învierii lui Cristos și, în acea naștere din nou, am fost transferați în Cristos (1 Petru 1:3).

Prin credința în Cristos, Dumnezeu L-a făcut pe Cristos dreptate pentru noi (1 Corinteni 1:30). Acum, când Dumnezeu se uită la noi, El ne vede la fel de drepți precum este Cristos!

De asemenea, Dumnezeu ni L-a dat pe Cristos ca să fie viața noastră; îl avem pe Cristos ca viață în noi, suntem copii ai lui Dumnezeu și îl avem pe Dumnezeu ca Tată al nostru.

Cât de minunat este că Dumnezeu este Tatăl nostru și că noi avem aceeași viață ca Dumnezeu! Acum îl putem numi pe Dumnezeu Tatăl nostru, căci avem o relație organică cu El în viață!

Mai mult, noi, credincioșii în Cristos, avem un transfer practic și experiențial din carne prin faptul că suntem crucificați împreună cu Cristos (Romani 6:6; Galateni 2:20) și în Duh prin unirea noastră organică cu Cristos ca lege a Duhului vieții (Romani 8:2, 16; 1 Corinteni 6:17).

De fapt, am fost transferați din Adam în Cristos în momentul regenerării și botezului nostru. În experiență, însă, putem fi în realitatea acestui transfer divin fiind crucificați împreună cu Cristos și fiind în duh în experiența noastră zilnică.

Aplicarea transferului divin la noi în experiența noastră este Duhul; astăzi Duhul este Cristos în aplicare, Cristos venind la noi pentru experiența noastră. Numai atunci când suntem în duh, suntem în realitatea transferului divin din Adam în Cristos și din carne în Duh.

Unde suntem acum? Suntem în Cristos sau suntem în Adam? Suntem în carne sau suntem în Duh? Prima întrebare a lui Dumnezeu către om este: Unde ești? (Gen. 3:9) Astăzi El ne pune aceeași întrebare: Unde ești?

Viața noastră de zi cu zi depinde în întregime de locul în care ne aflăm; dacă suntem în carne, nu-I putem plăcea lui Dumnezeu, ci mai degrabă suntem în păcat, moarte și sub condamnare. Dar când suntem în Cristos, când ne fixăm mintea pe duhul nostru și rămânem în unirea organică cu Domnul, savurăm viață și pace!

Dorința lui Pavel era să fie găsit în Cristos (Filipeni 3:9); dorința noastră ar trebui să fie aceeași astăzi. Trebuie să fim găsiți în Cristos. Trebuie să dăm atenție duhului nostru, să ne fixăm mintea asupra duhului nostru și să trăim în duhul nostru.

Ceea ce vrea Dumnezeu de la noi nu este să ne comportăm într-un anumit fel, ci să fim găsiți în Cristos fiind găsiți în Duh prin unirea noastră cu Domnul. Aleluia, suntem un singur duh cu Domnul și putem rămâne în unirea organică cu El în viața noastră de zi cu zi!

În fiecare zi trebuie să experimentăm transferul divin. Trebuie să fim transferați din nou și din nou din Adam în Cristos și din carne în Duh!

Prin faptul că suntem crucificați împreună cu Cristos și botezați în Duh, rămânem în unirea organică cu Domnul și Îl savurăm ca lege a Duhului vieții care lucrează în noi pentru a ne elibera de legea păcatului și a morții! Slavă Domnului!

Fie ca noi să avem zilnic o mutare din noi înșine în Dumnezeu. Fie ca noi să fim transferați zilnic din carne în Duh până când într-o zi nu vom mai avea nevoie să fim transferați!

Când ne fixăm mintea asupra duhul nostru (Romani 8:6), suntem găsiți în Cristos, căci suntem una cu Domnul în mod organic. Slavă Domnului că duhul nostru din adâncul ființei este una cu Duhul, care este finalizarea Dumnezeului Triunic procesat.

Duhul atotinclusiv este unit cu duhul nostru (1 Corinteni 6:17); Tatăl, Fiul și Duhul sunt în noi prin Duhul cu duhul nostru.

Duhul mărturisește împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu (Romani 8:16) pentru ca să putem trăi împreună cu Domnul, să existăm împreună cu El, să lucrăm împreună cu El și să vorbim împreună ca un singur duh! Slavă Domnului!

Fiind în duhul contopit, fiind un singur duh cu Domnul, suntem în realitatea transferului divin în experiența noastră de astăzi.

Doamne Isuse, vrem să fim în duhul nostru astăzi pentru a putea fi în realitatea transferului divin! Aleluia, mintea fixată pe duh este viață și pace! Amin, Doamne, fie ca să experimentăm transferul practic din carne în Duh, rămânând în unirea organică cu Tine! Îți mulțumim că ai venit în noi ca Duh pentru a Te contopi cu duhul nostru. Amin, Doamne, contopește-Te mai mult cu noi astăzi. Ține-ne în realitatea contopirii fiind în duhul nostru contopit. Aleluia, suntem uniți cu Domnul ca un singur duh, iar Duhul Său mărturisește împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu! Amin, Doamne, astăzi vrem să trăim împreună cu Tine, să lucrăm împreună cu Tine și să vorbim împreună ca un singur duh! Fie ca să facem toate lucrurile în duhul contopit astăzi, pentru a putea fi în realitatea transferului divin! Aleluia, suntem uniți organic cu Domnul pentru a fi un singur duh, iar în unirea organică cu El, legea Duhului vieții ne eliberează de legea păcatului și a morții! Slavă Domnului!