Dorința lui Dumnezeu

Îl savurăm și-L trăim pe Cristosul înviat ca primul Fiul născut al lui Dumnezeu și îndurările sigure ale lui Dumnezeu

15/01/2026 by Credincios in Cristos 6 Comments

Cartea Fapte dezvăluie un grup de oameni care trăiesc în istoria divină continuând să să-L savureze, să-L trăiască și să-L proclame pe Cristosul înviat ca primul Fiul născut al lui Dumnezeu și ca lucrurile sfinte ale lui David, lucrurile credincioase, care sunt toate aspectele a ceea ce este Cristos ca îndurări sigure a lui Dumnezeu față de noi. Amin, vrem să fim astfel de oameni astăzi!

Fiind credincioși în Cristos, noi suntem cei care Îl continuăm pe Cristos astăzi, căci trăim în istoria divină din interiorul istoriei omenești pentru a scrie istoria lui Dumnezeu în umanitate. Cristos a ieșit din eternitate în timp și a venit în noi ca Duh dătător de viață pentru a trăi în noi același fel de viață pe care l-a trăit cât timp a fost pe pământ.

Asta vedem într-un mod viu în cartea Fapte, unde discipolii lui Cristos nu numai că au predicat Evanghelia pentru a răspândi biserica, ci chiar mai mult decât atât, au trăit în istoria divină din interiorul istoriei omenești și au fost una cu Domnul în toate lucrurile.

Cum putem fi adevărații discipoli ai lui Cristos astăzi, cei care scriu istoria lui Dumnezeu în om? Trebuie să fim vase deschise pentru Domnul. Pur și simplu trebuie să ne deschidem către El. Nu trebuie să facem un plan pentru a face cutare sau cutare lucru măreț pentru Dumnezeu și apoi să-I cerem să ne binecuvânteze; mai degrabă, trebuie mai întâi să ne deschidem către El, să-L iubim, să-L primim și să fim umpluți cu El.

Trebuie să venim la Domnul în toate situațiile și în toate mediile noastre pentru a-I permite să fie totul pentru noi și să facă totul în noi, prin noi și pentru noi. Viața noastră creștină nu este o viață deliberată în care încercăm tot posibilul să ascultăm de cuvântul lui Dumnezeu și să facem ceea ce Dumnezeu ne spune să facem.

Este o viață spontană, chiar trăirea spontană a lui Cristos în noi. Viața creștină și viața de biserică este trăirea lui Cristos din interiorul credincioșilor în Cristos. Pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie cu adevărat să ne deschidem către Domnul și să-L lăsăm să fie totul pentru noi și în noi. Și trebuie să venim la El în Cuvânt, chiar să continuăm cu statornicie în rugăciune și în slujba Cuvântului.

Perseverăm în rugăciune, continuând în ea cu mulțumire pentru toți sfinții, aducând toate cererile noastre Domnului. Mai mult, când ne rugăm, ne îndreptăm gândurile spre lucrurile de sus, unde este Cristos, și reflectăm slujba Lui pe pământ, rugându-ne pentru ceea ce este în inima Lui.

Depindem de rugăciune, căci în rugăciune ne tragem toată viața din Domnul și Îi permitem să facă ceea ce noi nu putem face, să fie ceea ce noi nu putem fi și să vorbească ceea ce noi nu putem vorbi. Amin!

Cristosul înviat este primul Fiu născut al lui Dumnezeu și lucrurile sfinte ale lui David, lucrurile credincioase, care sunt toate aspectele a ceea ce este Cristos ca îndurări sigure ale lui Dumnezeu față de noi

În Fapte 13:32-34, Pavel ținea un discurs despre Cristos și a anunțat evanghelia promisiunii făcute părinților. El a spus că Dumnezeu a împlinit promisiunea Duhului înviind pe Isus, așa cum este scris și în Psalmul al doilea: „Tu ești Fiul Meu; astăzi Te-am născut.”

Și cât despre faptul că L-a înviat din morți, pentru a nu se mai întoarce în stricăciune, El a vorbit astfel: „Îți voi da lucrurile sfinte ale lui David, lucrurile credincioase.”

Cartea Fapte dezvăluie un grup de oameni care trăiesc în istoria divină continuând să să-L savureze, să-l trăiască și să-L proclame pe Cristosul înviat ca primul Fiu născut al lui Dumnezeu și ca lucrurile sfinte ale lui David, lucrurile credincioase.

Lucrurile sfinte ale lui David, lucrurile credincioase din Fapte 13:34 înseamnă literalmente „lucrurile sfinte”. Același cuvânt este folosit pentru Cel Sfânt în versetul următor, dar la singular. Acest Sfânt este Cristos, în care îndurările lui Dumnezeu sunt centrate și transmise.

Cu alte cuvinte, lucrurile sfinte ale lui David, lucrurile credincioase, se referă la Cristosul înviat. Cristos, ca sămânță a lui David, a fost născut prin învierea Sa ca primul Fiu născut al lui Dumnezeu și Duh dătător de viață ca îndurări sigure a lui Dumnezeu arătate lui David (Isaia 55:3-4). Amin!

În Fapte 13:34, Pavel interpretează îndurările sigure a lui Dumnezeu din Isaia 55:3 ca fiind „lucrurile sfinte ale lui David, lucrurile credincioase”, iar în Fapte 13:33 și 35, el indică faptul că aceste lucruri sunt Însuși Cristosul înviat, ca primul Fiu născut al lui Dumnezeu și ca fiind Cel Sfânt.

Acest lucru este confirmat și de Isaia 55:4, care dezvăluie că îndurările sigure este Cristosul Însuși, ca Martor, Conducător și Comandant al popoarelor. Cât de minunat! Credincios înseamnă și demn de încredere; Cristosul înviat reprezintă lucrurile sfinte și demne de încredere pe care Dumnezeu ni le dă. Amin!

Cristosul înviat nu este doar Mântuitorul nostru care ne aduce răscumpărarea și mântuirea lui Dumnezeu și El nu este doar Fiul întâi născut al lui Dumnezeu. Mai mult, Cristosul înviat reprezintă lucrurile sfinte și credincioase ca dar dat nouă de Dumnezeu.

Cristosul înviat ca primul Fiu născut al lui Dumnezeu și Duh dătător de viață este un dar măreț oferit de Dumnezeu poporului Său ales, iar acest dar este intitulat „lucrurile sfinte ale lui David, lucrurile credincioase” (Fapte 13:33-34).

Care sunt aceste lucruri sfinte și demne de încredere? Care sunt toate aspectele lui Cristos ca îndurare față de noi? Noul Testament ne arată multe aspecte a ceea ce este Cristos pentru noi.

Conform Noului Testament, Cristos este viață, lumină, har, dreptate, sfințenie, justificare și sfințire. În fiecare carte a Noului Testament, vedem multe aspecte ale ceea ce este Cristosul înviat pentru noi.

Pur și simplu trebuie să-L trăim în istoria divină continuând să-L savurăm, să-L trăim și să-L proclamăm pe Cristosul înviat ca primul Fiu născut al lui Dumnezeu și ca lucrurile sfinte ale lui David, lucrurile credincioase.

Trebuie să savurăm toate aspectele a ceea ce este Cristos ca îndurări sigure a lui Dumnezeu față de noi. Cristos este pâinea vieții și apa vie. Cartea 1 Corinteni ne arată multe aspecte ale lui Cristos pentru savurarea și experimentarea noastră.

Cristos este puterea, înțelepciunea, dreptatea, sfințirea, răscumpărarea, gloria noastră, adâncurile lui Dumnezeu, temelia unică a clădirii lui Dumnezeu, Paștele, pâinea nedospită, hrana spirituală, băutura spirituală, stânca spirituală, Capul, Trupul, primele roade, al doilea om și ultimul Adam.

În Evanghelia după Ioan, vedem mai multe aspecte a ceea ce este Cristos pentru noi, ca îndurări sigure a lui Dumnezeu; El este Păstorul nostru, pășunea noastră, pâinea noastră vie, pâinea noastră a vieții, viața noastră și atâtea alte lucruri.

Fie ca noi să-L savurăm pe Cristos și să-L experimentăm ca îndurări sigure a lui Dumnezeu pentru noi. Fie ca noi să venim la Domnul și să experimentăm tot ceea ce este El pentru noi în viața noastră de zi cu zi.

Fie ca noi să-L trăim în istoria divină astăzi, continuând zi de zi să-L savurăm, să-L trăim și să-L proclamăm pe Cristosul înviat ca Fiul întâi născut al lui Dumnezeu și ca lucrurile sfinte ale lui David.

Cristosul înviat este îndurarea și binecuvântările, lucrurile sfinte și credincioase, pe care Dumnezeu ni le dăruiește ca un mare dar. Acest dar este Însuși Cristosul înviat ca realitate a legământului etern cu toate bogățiile Sale nepătrunse pentru a fi harul nostru atotinclusiv (vezi Isaia 42:6b; 55:3; 1 Corinteni 1:9; Fapte 13:43).

Dumnezeu ni-L dăruiește pe Cristos ca un dar măreț pentru savurarea și experimentarea noastră astăzi.

Doamne Isuse, vrem să trăim în istoria divină continuând să-L savurăm, să-L trăim și să-L proclamăm pe Cristosul înviat ca Fiul întâi născut al lui Dumnezeu și ca lucrurile sfinte ale lui David! Amin, Doamne, ne deschidem Ție astăzi. Vrem să Te savurăm și să Te experimentăm ca lucrurile credincioase, toate aspectele a ceea ce ești Tu pentru noi ca îndurări! Descoperă-ne să Te vedem, Doamne, și fă-ne să Te savurăm ca îndurările sigure ale lui Dumnezeu față de noi! Te luăm ca lumină, viață, har și hrană a noastră. Tu ești înțelepciunea, puterea, dreptatea și sfințirea noastră! Amin, Doamne, Te luăm ca Păstor și pășune a noastră. Vrem doar să Te savurăm. Fie ca noi să fim cei care continuăm să-L savurăm, să-L trăim și să-L proclamăm pe Cristosul înviat ca primul Fiu născut al lui Dumnezeu și ca lucrurile sfinte ale lui David! Fii savurarea și experiența noastră astăzi. Lucrează în noi și constituie-ne cu tot ceea ce ești Tu, pentru ca Tu să poți fi exprimat prin noi! O, cât de mult este Cristos pentru noi ca lucruri sfinte și demne de încredere!

Îl savurăm, Îl trăim și-L proclamăm pe Cristosul înviat ca lucrurile sfinte ale lui David, îndurările sigure a lui Dumnezeu față de noi

Una este să știi că Cristos este pâinea vieții (Ioan 6:35), dar cu totul altceva este să-L savurăm, să-L trăim și să-L proclamăm pe Cristos ca fiind îndurările sigure a lui Dumnezeu față de noi, una dintre acestea fiind pâinea vieții.

Tot ceea ce este Cristos pentru noi este îndurări sigure de la Dumnezeu; însă trebuie nu doar să-L cunoaștem, ci și să-L savurăm, să-L trăim și să-L proclamăm pe Cristosul înviat ca fiind îndurările sigure ale lui Dumnezeu față de noi.

De exemplu, Biblia ne spune că soții ar trebui să-și iubească soțiile (Efeseni 5:25) și că soțiile ar trebui să li se supună soților lor (v. 22). Însă dragostea unui soț pentru soția sa este Cristos ca îndurare față de el, iar supunerea unei soții față de soțul ei este, de asemenea, experimentarea îndurării lui Cristos față de ea.

Dacă un soț, fiind în Cristos, își iubește soția, aceasta este cu siguranță o îndurare, căci dragostea lui pentru soția sa este Cristos Însuși ca îndurare față de ea. În mod similar, dacă o soție este în Cristos și se supune soțului ei, aceasta este, de asemenea, o îndurare, căci supunerea ei este Cristos Însuși ca o îndurare față de el.

Toate virtuțile creștine sunt pur și simplu Cristos ca îndurări sigure ale lui Dumnezeu față de sfinți. Dacă suntem răbdători și îndurăm, aceasta este îndurarea lui Dumnezeu, dacă suntem în Cristos când facem acest lucru.

Putem fi în mod natural răbdători, buni și blânzi și ne putem exprima atunci când suntem în acest fel; aceasta nu este îndurarea lui Dumnezeu față de noi. Dar când ne exersăm duhul, Îl contactăm pe Domnul viu ca Cristos cel înviat, savurăm îndurările sigure a lui Dumnezeu față de noi.

Dumnezeu ne-a dat un dar: Cristosul înviat ca îndurare și binecuvântări de la Dumnezeu, chiar lucrurile sfinte și credincioase. Acum trebuie pur și simplu să-L savurăm. El L-a dat pe Cristos ca legământ cu noi ca fiind lucrurile sigure și credincioase, chiar lucrurile demne de încredere.

În noi înșine nu suntem demni de încredere și nici credincioși și nu suntem stabili și de nemișcat, însă îndurările lui Dumnezeu față de noi sunt sigure, demne de încredere și credincioase.

Când Îl savurăm pe Domnul dimineața și primim lumina Lui cu privire la o anumită problemă, când primim călăuzirea Domnului într-un anumit lucru, savurăm îndurările sigure ale lui Dumnezeu față de noi.

Când vorbim cu alții, când ne deschidem gura și suntem una cu Domnul pentru a spune ceea ce am văzut, am savurat și am experimentat din Cristos, aceasta este îndurarea lui Dumnezeu, căci îndurările Lui sunt ale noastre și curg în noi și prin noi.

În viața noastră creștină de zi cu zi, trebuie să-L savurăm, să-L trăim și să-L proclamăm pe Cristosul înviat ca fiind lucrurile sfinte ale lui David, lucrurile credincioase, chiar îndurările sigure ale lui Dumnezeu față de noi.

Pe măsură ce citim Biblia, pe măsură ce avem părtășie cu Domnul și pe măsură ce ne trăim viața creștină, trebuie să ne deschidem către Domnul și să-I permitem să fie îndurările sigure ale lui Dumnezeu față de noi.

Ce fel de oameni suntem noi astăzi ca continuare a lui Cristos? Noi suntem cei care savurăm acest dar minunat de la Dumnezeu, adică pe Cristosul înviat ca întâiul născut al lui Dumnezeu și Duhul dătător de viață ca lucrurile sfinte ale lui David, lucrurile credincioase.

Pe măsură ce-L savurăm ca îndurările sigure de la Dumnezeu, devenim continuarea lui Cristos pe pământ, căci trăim în istoria divină din interiorul istoriei omenești.

Fie ca noi să fim cu adevărat continuarea Domnului pe pământ, trăind în istoria divină astăzi, în timp ce continuăm să-L savurăm, să-L trăim și să-l proclamăm pe Cristosul înviat ca întâiul născut al lui Dumnezeu și ca fiind lucrurile sfinte ale lui David.

Fie ca noi să-L savurăm ca o asemenea persoană, să-L trăim ca o așa persoană minunată și chiar să proclamăm bogățiile lui Cristos, îndurările sigure a lui Dumnezeu, altora pentru savurarea și participarea lor!

Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai dat un dar măreț – Cristosul înviat ca îndurarea și binecuvântările de la Dumnezeu! Aleluia, Cristosul înviat este realitatea noului legământ cu toate bogățiile Sale de nepătruns pentru a fi harul nostru atotinclusiv! Amin, Doamne, venim la Tine să Te savurăm. Vrem să-L savurăm pe Cristos ca fiind îndurările sigure ale lui Dumnezeu, lucrurile sfinte ale lui David. Te luăm pe Tine ca fiind dragostea și răbdarea noastră. Te luăm ca fiind viața și lumina noastră. Ne deschidem Ție și Te luăm ca fiind viața și persoana noastră. Amin, Doamne, ce îndurare este pentru noi să Te savurăm ca fiind dragostea noastră pentru soția noastră și ca fiind supunerea noastră față de ceilalți. Continuăm să Te savurăm astăzi. Fie ca noi să continuăm să-L savurăm, să-L trăim și să-L proclamăm pe Cristosul înviat ca Fiul întâi născut al lui Dumnezeu și ca fiind lucrurile sfinte ale lui David! Te luăm ca înțelepciunea noastră în viața noastră de zi cu zi. Te luăm ca vorbirea noastră; fii chiar cuvintele din gura noastră, ca să putem da har celor care ascultă. Aleluia, Dumnezeu ni L-a dat pe Cristos ca legământ ca fiind totul pentru noi și putem trăi în istoria divină savurându-L, trăindu-L și proclamându-L continuu pe Cristosul înviat ca fiind îndurările sigure ale lui Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Enjoy & Live the Resurrected Christ as the Firstborn Son of God & God’s Sure Mercies, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Singurul acord și aspecte cruciale din cartea Fapte – săptămâna 7 cu tema: Să continuăm să trăim în istoria divină din interiorul istoriei omenești în continuarea cărții Fapte pentru răspândirea și zidirea bisericii ca manifestare corporativă a lui Cristos (ziua 5), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Trăim prin viața divină și continuăm cu statornicie în rugăciune și în slujba cuvântului

14/01/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

Cartea Fapte dezvăluie un grup de oameni care trăiesc în istoria divină prin faptul că se resping pe ei înșiși și trăiesc printr-o altă viață (Cristos ca viață divină), continuând cu statornicie în rugăciune și în slujba cuvântului și fiind în Cristos și una cu Cristos ca fiind centrul mișcării lui Dumnezeu pe pământ. Amin!

Trebuie să avem o perspectivă divină asupra a ceea ce face Domnul în cartea Fapte. Când citim această carte, este ușor să vedem doar faptele exterioare ale apostolilor și să pierdem din vedere ceea ce este cu adevărat mișcarea lui Dumnezeu.

Dumnezeu se mișcă, acționează și trăiește și El a fost întrupat în Cristos în Evanghelii pentru a fi exprimat, manifestat și explicat prin El. Apoi, prin moartea și învierea lui Cristos, Dumnezeu a obținut o continuare a lui Cristos, care sunt credincioșii în Cristos, mulții discipoli ai lui Cristos.

Aceștia s-au născut din Dumnezeu, căci au primit viața divină când Cristos a venit în seara zilei învierii Sale și a suflat Duhul în ei. Ei au fost, de asemenea, îmbrăcați cu Duhul Sfânt pentru lucrare.

Acum, Dumnezeu a obținut o sută douăzeci de discipoli care s-au rugat într-un singur acord la începutul cărții Fapte și El avea o cale de a lucra nu doar într-un singur om, ci prin mulți oameni. De-a lungul cărții Fapte, vedem fluxul divin al vieții și lucrării lui Dumnezeu curgând prin mulți oameni, căci Dumnezeu vrea să aducă împărăția Sa pe pământ, pe măsură ce El produce bisericile ca Trup al lui Cristos.

Discipolii lui Cristos erau un grup de ființe umane normale care nu trăiau prin viața lor naturală, ci prin viața divină. Ei Îl trăiau pe Cristos, chemau Numele Domnului și în toate lucrurile se rugau și căutau să fie una cu Domnul și unii cu alții. Ei trăiau, lucrau și se mișcau ca un singur Trup, chiar depinzând de Trup și făcând totul în Trup.

Fie ca noi să fim dezvăluiți de Domnul pentru a vedea Trupul lui Cristos în cartea Fapte. Fie ca noi să ne dăm seama că, în Evanghelii, îl vedem pe Cristos ca și Cap al Trupului, iar în Fapte, îl vedem pe Trupul lui Cristos mișcându-se, lucrând și făcând lucruri.

Astăzi, noi, ca și credincioși în Cristos, la mulți ani după primii discipoli, facem și noi parte din continuarea lui Cristos. Trebuie să privim la istoria din Fapte și să învățăm din ea, chiar să aplicăm principiile spirituale pe care le vedem în Fapte, astfel încât astăzi să-I putem oferi lui Dumnezeu o cale de a se mișca în noi și prin noi într-un mod nestingherit.

Trăim în istoria divină respingându-ne pe noi înșine și trăind prin viața divină pentru realitatea Trupului lui Cristos

Dacă citim cu atenție cartea Fapte, vedem un grup de oameni care trăiesc în istoria divină respingându-se pe ei înșiși și trăind printr-o altă viață – Cristos ca viață divină. Această trăire corporativă a lui Cristos este realitatea Trupului lui Cristos.

Așa cum Cristos a trăit pe pământ respingându-Se pe Sine și luându-L pe Tatăl ca fiind viața Sa și totul, tot așa și discipolii lui Cristos au făcut la fel. Aceasta este ceea ce Dumnezeu vrea să obțină astăzi, pe măsură ce trăim în continuarea Faptelor Apostolilor: o viață de om-Dumnezeu corporativă în care ne respingem pe noi înșine și trăim prin viața divină, astfel încât Cristos să poată câștiga realitatea Trupului Său pe pământ.

Astăzi trăim în acest fel, învățând să ne respingem constant pe noi înșine și să trăim prin viața lui Dumnezeu din duhul nostru. Cristos este viața divină în noi și, pe măsură ce trăim prin El și depindem de El, trăim în realitatea Trupului lui Cristos.

Îl învățăm pe Cristos așa cum este realitatea în Isus; astăzi suntem Isus care trăiește din nou. Suntem Trupul Său, uniți cu El ca și Cap, iar El Își prelungește zilele prin noi.

Viața indicată de „această viață” în Fapte 5:20 este viața divină predicată, împărțită și trăită de Petru. Petru a trăit prin viața divină într-o asemenea măsură încât chiar și îngerii au văzut-o și l-au încurajat să meargă și să stea în templu și să rostească toate cuvintele acestei vieți.

Viața divină trăită, predicată și împărțită de Petru a biruit persecuția, amenințările și închisoarea liderilor evrei. Fie ca viața și lucrarea noastră să facă viața divină atât de reală și prezentă în situația noastră, încât chiar și îngerii să o vadă și să ne-o arate! Îngerii pot vedea când trăim prin viața divină. Îngerii pot vedea când trăim ca fiind continuarea lui Cristos.

Putem fi în suferință sau sănătoși, putem fi sub persecuție sau în vremuri de bucurie, dar în toate lucrurile, ne respingem pe noi înșine și trăim prin viața divină, pentru ca Cristos să trăiască în noi.

Și Pavel L-a trăit pe Cristos și L-a slujit pe Dumnezeu prin Duhul atotinclusiv al lui Isus din duhul său, care este Duhul divin contopit cu duhul său uman ca un singur duh (vezi Fapte 16:6-7; 17:16; 19:21; Romani 8:16; 2 Timotei 4:22; 1 Corinteni 6:17; Romani 1:9; Filipeni 3:3; Evrei 6:19-20; 13:13).

Pavel a trăit dincolo de perdea, adică în duhul său, ca Sfânta Sfintelor practică. De asemenea, a trăit în afara taberei, adică în afara organizației umane a religiei. Trebuie să învățăm să trăim și să-L slujim lui Dumnezeu prin Duh și în Duh, fiind una cu Domnul.

Pentru a trăi o astfel de viață, pentru a trăi în istoria divină respingându-ne pe noi înșine și trăind prin viața divină, trebuie să fim vase deschise Domnului (vezi Fapte 9:15; 2 Corinteni 4:7; Romani 9:21, 23; comp. cu 2 Regi 4:1-6).

Pur și simplu trebuie să fim vase deschise Domnului, iubindu-L, primindu-L, fiind umpluți cu El și lăsându-L să fie totul pentru noi și să facă totul în noi, prin noi și pentru noi. Pur și simplu trebuie să fim vase deschise.

Zilnic trebuie să ne deschidem Domnului nu doar ca instrumente pe care El să le folosească sau să îndeplinească o lucrare, ci ca vase care să fie umplute cu El primindu-L, iubindu-L și fiind deschiși Lui.

Doamne Isuse, vrem să trăim în istoria divină din interiorul istoriei umane respingându-ne pe noi înșine și trăind prin viața divină. Amin, Doamne, alegem să trăim prin viața divină din duhul nostru, pentru ca Tu să poți câștiga o trăire corporativă a lui Cristos, realitatea Trupului lui Cristos. Fie ca noi să savurăm viața Ta, să trăim prin viața Ta și să exprimăm viața Ta într-o asemenea măsură încât viața divină să fie reală și prezentă pentru ca toți să o vadă. O, Doamne, ne exersăm duhul astăzi. Vrem să trăim în duhul nostru și să stăm departe de orice nu este în duh. Ne deschidem vasul către Tine. Vrem să fim vase deschise pentru ca Tu să vii și să le umpli. Amin, Doamne, Te iubim, ne deschidem să Te primim și să fim umpluți cu Tine și Te lăsăm să faci totul în noi și pentru noi! Umple-ne cu Tine Însuți. Te iubim. Fii totul pentru noi. Vrem să trăim în duhul nostru ca vase deschise pentru ca Tu să le umpli astăzi!

Trăim în istoria divină continuând cu statornicie în rugăciune și în slujba cuvântului

Cartea Fapte dezvăluie un grup de oameni care trăiesc în istoria divină continuând cu statornicie în rugăciune și în slujba Cuvântului (Fapte 6:4). A trăi în acest fel înseamnă a trăi în slujba apostolică în coordonare cu Cristos ca marele nostru Preot în slujba Sa cerească (Evrei 7:25; 8:1-2).

Trebuie să fim cei care perseverează în rugăciune și în slujba cuvântului. Nu doar frații conducători trebuie să persevereze în aceste lucruri, ci noi toți, ca sfinți din bisericile locale, trebuie să fim în rugăciune și în slujba cuvântului. Făcând acest lucru, cooperăm cu slujba cerească a lui Cristos pentru a zidi biserica.

Prin rugăciune, ne îndreptăm gândurile spre lucrurile de sus și devenim o reflectare a slujbei lui Cristos din ceruri (Fapte 9:11; 13:1-4; Coloseni 3:1-3; 4:2; Efeseni 6:18; Daniel 6:10; 9:2-3; 1 Corinteni 2:13; 2 Corinteni 3:6).

Ar trebui să fim persoane care perseverează în rugăciune. Când ne rugăm, ne îndreptăm gândurile spre lucrurile de sus și nu ne rugăm doar pentru lucruri mărunte, ci rugăciunea noastră va fi ocupată cu mijlocirea, slujba și administrarea cerească a lui Cristos.

El Se roagă pentru biserici și mijlocește pentru ele; și noi ne rugăm pentru bisericile de astăzi. Pe măsură ce căutăm mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui, El ne îndeplinește nevoile, iar noi ne rugăm pentru nevoile Lui.

Trebuie să fim ca Daniel astăzi, stabilind zilnic timp de rugăciune pentru a ne ruga pentru nevoile Domnului și pentru poporul Domnului. În primul rând, trebuie să ne rugăm. Trebuie să ne bazăm pe rugăciune pentru a face ceea ce omul nu poate face.

Ne bazăm pe rugăciune pentru a înțelege ceea ce omul nu poate înțelege, căci în duh ne descoperă Domnul lucrurile. Ne bazăm pe rugăciune pentru a spune ceea ce omul nu poate spune. Pe măsură ce ne rugăm, concentrându-ne asupra lucrurilor de sus, devenim o reflectare a slujbei lui Cristos în ceruri.

Pe măsură ce perseverăm în rugăciune și continuăm cu statornicie în rugăciune, Cristos, ca și Cap, are o cale de a-Și îndeplini administrația prin Trupul Său. Suntem ambasadori cerești pe pământ, cu extinderea împărăției lui Dumnezeu.

Prin rugăciune ne apropiem de tronul harului (Evrei 4:16); la tron, primim îndurare și har pentru a ne împlini nevoile la momentul potrivit. Îndurarea și harul curg în noi ca un râu pe măsură ce ne apropiem de tronul harului în rugăciune.

Fie ca, mai întâi de toate, să ne rugăm. Fie ca să ne deschidem Domnului atât personal, cât și corporativ. Pe măsură ce ne rugăm și perseverăm în rugăciune, Cristos are o cale de a Se ruga prin noi, iar nevoile noastre sunt împlinite prin îndurarea și harul care curg de la tronul lui Dumnezeu în duhul nostru.

Pe măsură ce continuăm cu statornicie în rugăciune, avem părtășie cu Domnul. În părtășie cu Domnul, devenim conștienți că suntem cu adevărat un singur duh cu El și că El este de fapt un singur duh cu noi. Cu cât ne rugăm mai mult, cu atât experimentăm mai mult faptul că suntem una cu Domnul și cu atât savurăm mai mult prezența Lui și avem părtășie cu El. Cât de minunat este acest lucru!

Fie ca noi să luptăm pentru viața noastră de rugăciune și fie ca noi să continuăm cu statornicie în rugăciune. Nu este ușor să perseverăm în rugăciune, dar pe măsură ce practicăm acest lucru o perioadă de timp, va deveni mai ușor.

Prin slujba cuvântului, pe măsură ce continuăm în slujba cuvântului, Îl împărțim pe Cristos altora ca viață și putere cerească, astfel încât ei să poată fi susținuți cu bogățiile lui Cristos pentru a-L trăi pe Cristos ca viața lor cerească pe pământ (Romani 15:16; comp. cu Isaia 50:4-5).

Pe de o parte, perseverăm în rugăciune; pe de altă parte, trebuie să fim în cuvântul lui Dumnezeu, să fim umpluți de cuvânt și să continuăm în slujba cuvântului.

Poate că nu transmitem mesaje de la un podium și poate că nu vorbim în fața unor adunări mari de oameni, dar putem predica cuvântul lui Dumnezeu aproapelui nostru, sfinților din jurul nostru și celor care ne sunt rude în familia noastră.

Trebuie să ne ostenim în cuvântul lui Dumnezeu, să fim umpluți și constituiți de Cuvânt și să-L vorbim pe Cristos ca viață și sursă de viață pentru alții, pentru zidirea bisericii.

Doamne Isuse, vrem să trăim în istoria divină din interiorul istoriei omenești, continuând cu statornicie în rugăciune și în slujba cuvântului. Amin, Doamne, fie ca astăzi să fim una cu Tine pentru a ne ruga pentru ceea ce este în inima Ta. Fie ca slujba noastră să fie în coordonare cu Cristos ca Mare Preot al nostru în slujba Sa cerească! Ne îndreptăm gândurile spre lucrurile de sus și ne rugăm una cu Tine. Amin, Doamne, depindem de rugăciune. Depindem de Tine. Fie ca noi să devenim o reflectare a slujbei lui Cristos din ceruri. Fie ca Tu să ai o cale să te rogi în noi și prin noi, astfel încât Tu să te poți mișca pe pământ și să-Ți poți duce la îndeplinire economia. O, Doamne, depindem de rugăciune pentru a face ceea ce nu putem face, pentru a înțelege ceea ce nu putem înțelege și pentru a vorbi ceea ce nu putem vorbi! Vrem să continuăm cu statornicie în rugăciune și în slujba cuvântului! Fie ca noi să fim în cuvântul Tău și să-i permitem cuvântului Tău să locuiască bogat în noi. Fie ca noi să-L distribuim pe Cristos altora, astfel încât Tu, ca viață și putere cerească, să-i poți susține să-L trăiască pe Cristos!

Trăim în istoria divină fiind una cu Cristos ca și centru al mișcării lui Dumnezeu pe pământ și fiind corăbiile evangheliei care predică Evanghelia

Cartea Fapte dezvăluie un grup de oameni care trăiesc în istoria divină văzută în Psalmul 68, care arată că Cristos este centrul mișcării lui Dumnezeu pe pământ și realitatea activităților lui Dumnezeu prin biserică (Psalmul 68:1, 24).

Discipolii lui Cristos sunt una cu Cristos ca fiind centrul mișcării lui Dumnezeu pe pământ și ei Îl predică pe Cristos pe tot pământul în această unitate cu El. Fie ca noi să fim cei care Îl savurează pe Dumnezeul Triunic procesat și finalizat ca Duh care dă viață și se revarsă zi de zi (vv. 11-13, 19; Fapte 2:46-47; 5:42; 16:5; 20:31; 28:30-31).

Dumnezeul Triunic a trecut printr-un proces și a fost finalizat ca Duh; acum El este atât în noi ca viață a noastră, cât și asupra noastră ca putere a noastră pentru ca noi să îndeplinim lucrarea evangheliei una cu El.

Trebuie să venim la Domnul pentru a fi umpluți cu Duhul în interior și, de asemenea, îmbrăcați cu Duhul în exterior, pentru a-L putea predica pe Cristos, a-L putea propaga pe Cristos și a-L putea lărgi pe Cristos pe pământ!

Mai ales când mergem pentru predicarea evangheliei, trebuie să căutăm să fim umpluți cu Duhul în interior și îmbrăcați cu Duhul în exterior, fiind contopiți și saturați cu Duhul, pentru a-L putea împărți pe Cristos altora.

Suntem oameni botezați în Duh și care bem Duhul; viața și lucrarea noastră continuă istoria divină.

După cum se vede în Psalmul 68, trebuie să rămânem în Cristos ca „țărm” al evangheliștilor pentru transportul și răspândirea predicării Evangheliei (Psalmul 68:27).

În ziua cincizecimii, cel puțin o sută douăzeci de „corăbii” ale evangheliei, toate galileene, au pornit de la „țărm” pentru a răspândi evanghelia (Fapte 2:7; 13:31).

Psalmul 68 este împlinit în cartea Fapte și se împlinește și astăzi. Pe măsură ce-L savurăm pe Cristos, Îl experimentăm pe Cristos și ne împărtășim din bogățiile Sale în cuvântul Său, continuând cu statornicie în rugăciune și în slujba cuvântului, devenim „corăbii ale evangheliei” care pornesc de la Cristos ca „țărm” ceresc pentru a aduce bogata încărcătură a lui Cristos la toate națiunile! Aleluia!

Așa se răspândește evanghelia, prin mulții discipoli ai lui Cristos umpluți cu Duhul și îmbrăcați cu Duhul pe măsură ce pleacă, pornind din locul în care locuiesc și mergând pentru evanghelie în cartierul lor, în orașul lor, în țara lor și pe tot pământul.

Fie ca Domnul să ne câștige ca astfel de oameni. Pe măsură ce rămânem în unitate cu Cristos ca fiind centrul mișcării lui Dumnezeu pe pământ, El va fi plin de activități în noi și în biserică, iar Evanghelia va fi predicată pentru propagarea lui Cristos!

Doamne Isuse, vrem să trăim în istoria divină astăzi, fiind una cu Cristos ca fiind centrul mișcării lui Dumnezeu pe pământ! Ne deschidem Ție, Doamne, și vrem să Te savurăm și să Te experimentăm. Umple-ne cu Duhul dătător de viață în interior și îmbracă-ne cu Duhul turnat în exterior! Amin, Doamne, saturează-ne cu Tine Însuți și vorbește în noi și prin noi. Vrem să locuim în Tine și să ieșim cu Tine pentru a răspândi și a predica Evanghelia pentru aducerea bisericii ca împărăție a lui Dumnezeu! Amin, Doamne, încarcă-ne cu lucrurile bune ale lui Cristos, bogățiile lui Cristos, ca să putem merge în numele Tău cu bogățiile Tale pentru a aduce mulți în savurarea lui Cristos astăzi! Aleluia, Cristos se răspândește prin noi astăzi, în timp ce vorbim cuvântul, fiind umpluți cu Duhul în interior și îmbrăcați cu Duhul în exterior! Aleluia!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Live by the Divine Life & Continue Steadfastly in Prayer and the Ministry of the Word, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Singurul acord și aspecte cruciale din cartea Fapte – săptămâna 7 cu tema: Să continuăm să trăim în istoria divină din interiorul istoriei omenești în continuarea cărții Fapte pentru răspândirea și zidirea bisericii ca manifestare corporativă a lui Cristos (ziua 4), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Trăim în istoria divină trăind ca un singur Trup, continuarea lui Cristos astăzi

13/01/2026 by Credincios in Cristos 5 Comments

Cartea Fapte dezvăluie un grup de oameni care trăiesc în istoria divină trăind, mișcându-se și acționând ca un singur Trup; Domnul Isus care continuă să trăiască pe pământ în membrele Trupului Său, care sunt continuarea lui Cristos, duplicatul lui Cristos, ca Trup al lui Cristos, căci ei trăiesc prin viața divină. Amin!

Dumnezeul nostru este un Dumnezeu care Se mișcă, este viu, acționează și curge; El Se mișcă din veșnicie în veșnicie și a venit pe podul timpului pentru a trăi și a Se mișca în noi, credincioșii în Cristos.

În veșnicia trecută, Cristos era în sânul Tatălui, în gloria Tatălui, ca Fiul unic și singurul născut al lui Dumnezeu. Dar Tatăl L-a trimis la noi, chiar ni L-a dat și El a venit să exprime plinătatea Tatălui și să proclame această plinătate în Duh.

Apoi, prin moarte și înviere, Cristos a fost făcut Fiul întâi născut al lui Dumnezeu; aceasta este mișcarea Dumnezeului Triunic în om și prin om. El a venit să se miște în om prin încarnarea lui Cristos, prin trăirea Sa omenească, prin moartea Sa și prin învierea Sa.

În învierea Sa, Cristos a fost născut de Tatăl pentru a fi Fiul Său întâi născut și, ca Duh, El ne împarte viața Sa pentru a realiza reproducerea Sa. Acum facem parte din istoria lui Dumnezeu în om, căci am fost regenerați pentru a face parte din istoria divină din interiorul istoriei omenești.

Am fost regenerați pentru a fi mulții fii ai lui Dumnezeu, pentru a deveni mulții frați ai lui Cristos și suntem transformați după imaginea lui Cristos, chiar pentru a fi la fel ca Cristos.

În primul rând, El a fost singurul bob care a venit pe pământ să moară, pentru ca prin moarte și înviere El să Se poată înmulți în viață! Amin, am fost produși în natura Sa pentru a fi multele boabe, care sunt omogenizate pentru a fi o singură pâine, pentru a proclama plinătatea Sa.

Cristos nu este doar plinătatea lui Dumnezeu, El nu doar exprimă plinătatea lui Dumnezeu și întrupează plinătatea Lui, ci mai mult, noi astăzi, ca Trup al lui Cristos și duplicatul Său, exprimăm plinătatea lui Dumnezeu în mod corporativ.

Suntem parte din expresia plinătății lui Dumnezeu în acest univers, căci suntem parte din istoria divină! Istoria este povestea Sa, povestea lui Dumnezeu în om. Adevărata istorie este istoria Dumnezeului Triunic în umanitate, singura istorie care merită să fie consemnată și amintită.

Universul este despre povestea Lui, istoria Dumnezeului Triunic – Tatăl, Fiul și Duhul. Slavă Domnului că și noi am devenit parte din povestea Lui, căci El a venit în noi ca Duh, iar acum învățăm să trăim prin viața divină, să trăim în Trupul lui Cristos și să fim parte din istoria divină din interiorul istoriei omenești!

Fapte dezvăluie un grup de oameni care trăiesc în istoria divină trăind, mișcându-se și acționând ca un singur Trup

În cartea Fapte, vedem un grup de oameni care trăiesc în istoria divină trăind, mișcându-se și acționând ca un singur Trup; ei nu trăiesc și nu lucrează singuri, ci fac totul în Trup, prin Trup și pentru Trup.

Am putea considera cele patru Evanghelii și cartea Fapte ca o imagine completă a unui om universal, Cristos, Capul și Trupul lui Cristos fiind exprimate.

În Evanghelii îl vedem pe Cap, Cristos, care a venit ca întrupare a lui Dumnezeu pentru a-L exprima pe Dumnezeu și a-L manifesta pe pământ; aceste cărți îl prezintă pe Cristosul individual și acțiunile Sale pe pământ.

În cartea Fapte nu avem doar apostolii și discipolii făcând lucruri și lucrând, ci și mai mult, Trupul lui Cristos, Trupul Cristosului înălțat, care face lucruri ca un singur Trup. În cartea Fapte vedem nu doar faptele apostolilor, ci și mai mult, faptele lui Cristos în biserică prin Duhul Sfânt.

Când discipolii făceau ceva, spuneau ceva sau mergeau undeva, Cristos era, prin Duhul, Cel care făcea acel lucru, spunea acel lucru sau mergea în acel loc. Discipolii lui Cristos, regenerați prin viața și natura Sa, au devenit continuarea lui Cristos, iar cartea Fapte ne arată faptele lui Cristos ca Duh prin biserică.

Domnul Isus în Evanghelii L-a exprimat pe Dumnezeu într-un mod individual, apoi El a trecut prin moarte și înviere pentru a fi reprodus și duplicat în numeroșii Săi credincioși, discipolii lui Cristos, astfel încât El să poată continua să trăiască în ei în cartea Fapte într-un mod corporativ.

Domnul Isus a murit, a înviat și S-a înălțat la cer, iar acum El continuă să trăiască, să acționeze, să umble și să lucreze pe acest pământ în noi, milioanele de credincioși în Cristos, căci El ne-a distribuit viața Sa prin moartea și învierea Sa.

Noi suntem duplicatul lui Cristos, reproducerea Sa în masă pe pământ. El a fost inițial un singur bob, dar acum S-a transformat în multe boabe, un duplicat în masă, chiar o reproducere în masă a Sa spre gloria Tatălui în umanitate (Ioan 12:24).

Ceea ce se vedea într-o persoană individuală în Evanghelii a fost continuat și multiplicat în cartea Fapte prin discipoli.

Cartea Fapte conține faptele lui Cristos; în această carte nu-L vedem pe Cristos acționând doar în Sine Însuși, ci acționând în credincioșii Săi care au devenit reproducerea și duplicatul Său, care este biserica!

Astăzi suntem continuarea lui Cristos, duplicatul lui Cristos, chiar Cristos Însuși; devenim plinătatea lui Cristos pentru a-L exprima în mod corporativ (Efeseni 1:23).

De aceea, când Saul persecuta biserica și Domnul Isus l-a întâlnit pe drumul spre Damasc, Domnul nu a spus: De ce îi persecuți pe urmașii Mei? ci: De ce Mă persecuți? (Fapte 9:4-5).

Saul credea că persecută o anumită sectă de eretici care urmau și predicau învățăturile cuiva care pretindea că este Fiul lui Dumnezeu și a murit și, susțineau ei, a înviat. Dar apoi a întâlnit o persoană care a spus că urmașii lui Isus erau de fapt El; Saul a avut o viziune a Cristosului corporativ.

Cristos nu este doar El Însuși, ci împreună cu Trupul Său – Cristos Capul și Cristos Trupul (1 Corinteni 12:12). Aceasta este viziunea pe care a avut-o Pavel și aceasta este viziunea care l-a mântuit; el nu a auzit doar Evanghelia, ci L-a întâlnit pe Capul Trupului și a văzut că Cristos este Cristosul corporativ, una cu credincioșii Săi de pe pământ.

Când cineva ne atinge mâna sau ne lovește piciorul, ne atinge pe noi și ne lovește pe noi înșine, nu doar un membru al trupului nostru, căci trupul nostru suntem noi înșine.

Când Saul i-a persecutat pe unii dintre membrii Trupului lui Cristos, Cristos a venit să i se reveleze ca și Cap al Trupului care este una cu membrii Săi persecutați de pe pământ.

Aceasta arată că, deși Cristos Însuși a trăit, a acționat și a lucrat pe pământ, apoi a trecut prin moarte și acum este în înviere și înălțare, El continuă să trăiască în noi, mulții credincioși în Cristos, ca multele membre ale Trupului lui Cristos.

Suntem un grup de oameni care trăiesc în istoria divină, continuând istoria lui Dumnezeu în om, trăind, mișcându-ne și acționând ca un singur Trup; facem totul în Trup, prin Trup și pentru Trup.

Cristosul pe care îl vedem în cele patru Evanghelii trăiește și acționează acum în noi, mulții credincioși în Cristos, căci noi suntem biserica în calitate de Trup al Său, reproducerea Sa și duplicatul Său.

Aleluia, astăzi suntem un grup de oameni care trăiesc în istoria divină trăind, mișcându-ne și acționând ca un singur Trup, Trupul lui Cristos! Amin, Doamne, vrem să facem totul în Trup, prin Trup și pentru Trup! Îți mulțumim că ai venit în noi pentru a ne regenera și pentru a trăi în noi, chiar pentru a continua să trăiești în noi și să ne faci continuarea lui Cristos! Slavă Domnului, noi, credincioșii în Cristos, suntem continuarea lui Cristos și El trăiește în noi! Amin, Doamne, trăiește Tu în noi astăzi. Îți mulțumim că ai venit în duhul nostru pentru a fi viața noastră și totul pentru noi; trăiește în noi și fii exprimat prin noi astăzi. Vrem să trăim într-un singur duh cu Tine. Păstrează-ne în Trupul lui Cristos, trăind și acționând și făcând toate lucrurile în părtășie cu sfinții. Fie ca Tu să câștigi Trupul zidit al lui Cristos, ale cărui fapte sunt faptele lui Cristos prin Duhul în biserică, ca Trup al Său! Amin, Doamne, fii exprimat prin noi în mod corporativ ca să fim continuarea și reproducerea Ta astăzi!

Să trăim în mod corporativ într-un mod divin prin viața divină pentru a fi continuarea lui Cristos pe pământ astăzi

Dacă privim situația generală din creștinismul de astăzi, nu putem vedea că Isus trăiește din nou în toți credincioșii Săi.

Știm că El este în fiecare persoană regenerată, dar oare trăiește El în ei? De multe ori noi înșine nu-L trăim pe Cristos; Îl putem iubi, căuta, chema și contacta, dar s-ar putea să nu-L lăsăm să trăiască în noi.

Biblia ne spune că noi, discipolii lui Cristos, suntem continuarea lui Cristos pe pământ, dar singura cale prin care putem fi continuarea Lui este atunci când trăim într-un mod divin prin viața divină.

Când Cristos era pe pământ, El nu trăia prin Sine Însuși sau din Sine Însuși; El a trăit una cu Dumnezeu, L-a exprimat pe Dumnezeu, L-a manifestat pe Dumnezeu și a făcut toate lucrurile în Dumnezeu și prin Duhul. El a fost cu adevărat expresia lui Dumnezeu într-o persoană individuală.

După ce L-a trăit și L-a exprimat pe Dumnezeu, chiar făcând lucrarea lui Dumnezeu, Cristos a murit și apoi a intrat în înviere pentru a deveni un Duh dătător de viață pentru a se distribui credincioșilor Săi.

Acum, credincioșii în Cristos sunt continuarea lui Cristos și învață să trăiască nu prin viața lor umană, ci prin viața divină într-un mod divin, chiar să trăiască într-un mod corporativ prin viața divină, pentru a-L exprima pe Cristos.

În cartea Fapte vedem mii de persoane trăind o viață prin aceeași viață divină pentru a fi expresia corporativă a lui Cristos. Ei au continuat cu statornicie în învățătura și părtășia apostolilor, în frângerea pâinii și în rugăciuni (Fapte 2:42).

Au făcut aceasta în mod corporativ și, pe măsură ce L-au trăit pe Cristos în mod corporativ, Dumnezeu pur și simplu le-a adăugat oameni. Da, au fost momente când au predicat Evanghelia, dar Dumnezeu a fost cel care le-a adăugat oameni.

Ei pur și simplu L-au trăit pe Cristos, trăind în mod corporativ într-un mod divin prin viața divină pentru a fi continuarea lui Cristos.

Astăzi suntem extensia lui Cristos, continuarea lui Cristos. Nu suntem doar creștini care încearcă tot posibilul să asculte de Domnul și să citească Biblia; suntem Isus care trăiește din nou, căci trăim prin viața divină pentru a-L exprima pe El și nu pe noi înșine.

Pe de o parte, trebuie să trăim în mod personal prin viața divină; pe de altă parte, trebuie să ne dăm seama că suntem membre ale Trupului lui Cristos, iar Cristos trăiește în noi în mod corporativ.

Asemenea lui Saul pe drumul spre Damasc, trebuie să vedem o viziune a Trupului lui Cristos, Cristos Capul, împreună cu Trupul Său, și trebuie să ne dăm seama că suntem membre ale Trupului, exprimându-L pe El!

El trăiește în noi și noi Îl trăim. El se mișcă în noi și noi ne mișcăm una cu El. El trăiește și acționează în noi. Și El trăiește și se mișcă în membrele Trupului Său.

Așa cum Pavel a fost trimis de Cristos la un alt membru al Trupului pentru a fi mântuit și botezat, tot așa Domnul folosește membrele Trupului Său pentru a ne ajuta să fim mântuiți, botezați și aduși în biserică.

Uneori nu avem călăuzirea Domnului într-o anumită privință, dar pe măsură ce ne adunăm cu sfinții, călăuzirea Lui ne este clarificată, chiar ni se face reală în detaliu, căci celelalte membre ale Trupului au lumina și călăuzirea de la Domnul.

Trebuie să cunoaștem biserica în calitate de Trup al lui Cristos. De multe ori avem nevoie ca membrele Trupului să interpreteze semnificația chemării Domnului. Capul trăiește, se mișcă, acționează și vorbește prin membrele Trupului Său.

Trebuie să rămânem în părtășia Trupului, chiar să continuăm în învățătura și părtășia apostolilor împreună cu sfinții, învățând să trăim prin viața divină într-un mod divin, astfel încât Cristos să poată fi exprimat prin noi.

Nu putem continua să trăim viața creștină în noi înșine sau prin noi înșine. Dacă suntem singuri, indiferent cât de spirituali am fi, nu putem continua; viața creștină nu este o viață de lup singuratic sau de vânător singuratic. Este o viață corporativă, căci trăim în și ca Trup al lui Cristos și suntem parte din Cristosul corporativ.

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție astăzi! Vrem să trăim într-un singur duh cu Tine astăzi pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos. Amin, Doamne, fie ca noi să trăim în mod corporativ într-un mod divin prin viața divină, astfel încât Cristos să poată trăi în noi. Vrem să trăim ca fiind continuarea corporativă a lui Cristos pe pământ astăzi. Aleluia, toți credincioșii în Cristos sunt persoane care trăiesc într-un mod divin prin viața divină pentru expresia corporativă a lui Dumnezeu pe pământ! Amin, Doamne, fie ca să cunoaștem Trupul, să trăim pentru Trup și să facem toate lucrurile în Trup și pentru Trup! Fie ca să cunoaștem călăuzirea Ta în Trup. Fie ca să realizăm că Cristos, Capul, trăiește, lucrează și se mișcă în membrele Trupului lui Cristos. Amin, Doamne, fie ca să ne deschidem Ție și, de asemenea, Trupului pentru a avea călăuzirea Ta și dezvăluirea scopului Tău. Fie ca să nu trăim în și prin noi înșine, ci prin Cristos ca Duh și în Trup! Te luăm, Doamne, ca viața, tăria, puterea și totul al nostru, căci vrem să trăim prin Tine pentru Trup și în Trup!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Live in the Divine History by Living as One Body, the Continuation of Christ today, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Singurul acord și aspecte cruciale din cartea Fapte – săptămâna 7 cu tema: Să continuăm să trăim în istoria divină din interiorul istoriei omenești în continuarea cărții Fapte pentru răspândirea și zidirea bisericii ca manifestare corporativă a lui Cristos (ziua 3), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Cuvântul harului lui Dumnezeu ne poate zidi și ni-L poate da pe Dumnezeul Triunic ca moștenire a noastră

09/01/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

Slavă Domnului că putem fi încredințați harului Domnului de către sfinți și putem fi încredințați lui Dumnezeu și cuvântului harului lui Dumnezeu, care este capabil să ne zidească și să ne dea moștenirea printre toți cei care au fost sfințiți. Amin!

O, cât de minunat este pentru noi să cunoaștem, să experimentăm și să savurăm harul lui Dumnezeu, căci acest har este cu duhul nostru și putem trăi prin har și face totul prin har! Harul lui Dumnezeu este ceva de o importanță extraordinară, căci harul este pur și simplu Dumnezeu pentru noi, spre savurarea noastră.

Harul nu este doar ceea ce face Dumnezeu pentru noi sau ne dă; harul este Dumnezeul Triunic Însuși distribuit în noi, ca credincioși în Cristos, pentru a fi experimentat de noi ca savurarea noastră. Când a venit Cristos, a venit harul; harul este Cristos, încarnarea Dumnezeului Triunic, pentru a fi experiența și savurarea noastră.

Când Îl savurăm pe Dumnezeu, acesta este har. Și acest har nu este doar Cristos Însuși, ci și Cristos care mișcă, lucrează, domnește, convinge, supune, mântuiește și înnobilează.

Există multe aspecte ale harului pe care Biblia ni le dezvăluie, inclusiv harul cel mare, harul vizibil, harul care ne mântuiește, harul care ne împuternicește, harul împărtășit, harul adevărat și fiind încredințați harului lui Dumnezeu.

Putem avea har pentru a funcționa, har pentru ajutor la vreme de nevoie, har care domnește și este din belșug, îndreptățiți prin har, primim har, daruri conform haruluii, har suficient, harul Domnului Isus și harul fiind cu duhul nostru. Iar noi, ca credincioși în Cristos, trebuie să experimentăm harul Domnului așa cum este revelat în Noul Testament.

Avem credință și dragoste prin harul Său din belșug, am obținut acces la har și stăm în el, savurăm mângâiere eternă și de o bună nădejde în har, ne apropiem de tronul harului și primim harul din belșug al lui Dumnezeu.

Putem savura constant harul înmulțit al lui Dumnezeu, savurăm harul Său mai mare fiind smeriți, experimentăm harul Său suficient și avem o isprăvnicie a harului. Putem vorbi cuvinte de har, putem domni în viață primind abundența harului și noi, credincioșii, putem avea har asupra noastră, chiar avem har vizibil. Aleluia!

În cartea Fapte, de exemplu, vedem multe exemple de har, inclusiv faptul că marele har este peste sfinți, noi rămânem în harul lui Dumnezeu, mărturisim cuvântul harului Său și putem fi încredințați harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care trebuie să o îndeplinim.

Prin harul Domnului Isus suntem mântuiți în același fel, toți sfinții. Cu adevărat uimitor. Har minunat. Acest har este cu adevărat totul pentru noi și face totul în noi și pentru noi, pe măsură ce Îl savurăm pe Domnul ca har.

Suntem încredințați harului Domnului de către frați

Fapte 15:40 ne spune că Pavel l-a ales pe Sila și a plecat, fiind încredințați harului Domnului de către frați. Acesta a fost începutul celei de-a doua călătorii de slujire a lui Pavel, care s-a încheiat în 18:22.

Contextul este că Barnaba și Pavel tocmai își terminaseră prima călătorie de slujire; ei fuseseră puși deoparte de Duhul Sfânt și trimiși de biserica reprezentată de frați, și au plecat să predice Evanghelia și să întemeieze biserici în anumite zone.

Aceasta a fost pur și simplu o mișcare a Domnului, începută de Duhul Sfânt, pentru ca El să predice Evanghelia și să răspândească împărăția lui Dumnezeu în zonele din jurul lor.

După ce au terminat această călătorie, Pavel și Barnaba au aflat că unii veneau din Ierusalim și învățau că credincioșii neevrei trebuie să fie circumciși și să respecte legea pentru a fi mântuiți și au mers la Ierusalim pentru a avea părtășie cu frații conducători despre asta.

Capitolul 15 din Fapte ne prezintă cum frații conducători din Ierusalim au avut o conferință, o adunare, și au avut părtășie pe această temă. A fost un adevărat progres pentru ei să realizeze și să accepte că Dumnezeu vrea ca și neamurile să fie mântuite, dar nu să țină legea, căci mântuirea este numai prin harul lui Dumnezeu.

Așa cum poporul evreu a fost mântuit prin harul lui Dumnezeu, tot așa și credincioșii neamuri sunt mântuiți prin har, nu prin faptele legii. Așadar, Pavel și Barnaba au adus această părtășie în toate bisericile, iar toate bisericile au fost încurajate și întărite.

Apoi, Pavel și Barnaba au vrut să plece într-o altă călătorie a slujbei, dar Barnaba voia mult să-l ia pe Ioan cu ei (Ioan era vărul lui), totuși Pavel a considerat că, din moment ce Ioan i-a părăsit în călătoria lor anterioară, nu era pregătit pentru o alta.

A existat o ceartă aprinsă între cei doi (Fapte 15:39), iar Barnaba l-a luat pe Marcu și a plecat cu corabia în Cipru (de unde era el), iar Pavel l-a ales pe Sila și a plecat, fiind încredințat harului Domnului de către frați.

Aceasta arată că, chiar și în lucrarea Domnului, pot exista dispute aprinse din cauza relațiilor și preferințelor naturale, iar unii pot chiar să iasă din curgerea mișcării Domnului din această cauză.

Însă cei care rămân în părtășie, în curgerea vieții divine, vor continua cu Domnul și vor fi încredințați harului lui Dumnezeu. Trebuie să fim cei care își reneagă sinele, lasă deoparte orice preferințe și relații naturale și pur și simplu rămânem în curentul divin.

Poate că am fost folosiți foarte mult de Domnul, așa cum a fost Barnaba, și putem chiar să aducem pe cineva care era temut de sfinți, dar care devine atât de util Domnului în lucrare, așa cum a făcut Barnaba cu Saul, totuși, datorită relațiilor și preferințelor naturale, putem părăsi curentul divin.

Dar slavă Domnului, putem fi ca Marcu, care în cele din urmă a fost recâștigat și i-a fost foarte util lui Pavel în lucrare și a fost, de asemenea, foarte aproape de Petru, în măsura în care a scris o evanghelie, care a fost reflecția lui Petru asupra lucrării Domnului pe pământ.

Fie ca noi să rămânem deschiși Domnului și în părtășia Trupului, astfel încât să putem fi încredințați harului lui Dumnezeu de către frați și să mergem mai departe, una cu Domnul, pentru a îndeplini lucrarea pe care El ne-o desemnează.

Pavel a fost încredințat harului Domnului. Faptul că Pavel a fost încredințat harului Domnului de către frați indică faptul că el a ales calea cea dreaptă. Putem fi în Domnul și în viața de biserică, dar putem alege calea greșită. Vrem să alegem calea cea dreaptă, care este să rămânem în savurarea lui Cristos în viața de biserică și să fim încredințați harului Domnului de către frați.

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție. Vrem să Te savurăm și să rămânem în savurarea lui Dumnezeu ca har. Îți mulțumim, Doamne, pentru harul Tău. Îți mulțumim pentru harul Tău în duhul nostru și, de asemenea, pentru harul din biserică. Amin, Doamne, fie ca noi să fim cei încredințați harului Domnului de către frați. Fie ca noi să alegem să luăm calea cea dreaptă astăzi, fără să ne abatem de la calea Ta. O, Doamne, mântuiește-ne de orice preferințe naturale, relații naturale și orice expresie sau accentuare a unui aspect al vieții noastre naturale. Ține-ne în curentul divin al vieții și lucrării lui Dumnezeu astăzi. Ține-ne în savurarea lui Cristos ca har și în părtășie și coordonare cu Trupul, astfel încât să putem fi încredințați harului Domnului de către sfinți. Amin, Doamne, fie ca mergerea noastră pentru Evanghelie, vizitarea celor noi, grija față de sfinți și vizitarea bisericilor să fie în curentul divin! Aleluia pentru curentul divin, curentul vieții divine și curentul lucrării Domnului!

Cuvântul harului lui Dumnezeu ne zidește și ne dă moștenirea printre toți cei ce au fost sfințiți

Fapte 20:32 spune: „Și acum vă încredințez lui Dumnezeu și cuvântului harului Său, care poate să vă zidească și să vă dea moștenirea printre toți cei ce au fost sfințiți.” Ce cuvânt minunat!

Pavel a fost în Efes și, cel mai probabil, timp de trei ani, a vestit zilnic cuvântul harului lui Dumnezeu sfinților. Când a plecat din Efes, i-a încredințat pe sfinți lui Dumnezeu și cuvântului harului Său.

Cuvântul harului lui Dumnezeu poate să ne zidească și ne dă moștenirea printre toți cei sfințiți. Aleluia! În primul rând, cuvântul harului lui Dumnezeu poate să ne zidească. Acest cuvânt este ca o hrană pentru noi, făcându-ne să-L mâncăm pe Domnul și să creștem fiind hrăniți cu elementul Său, pentru ca să putem crește în viață și să fim zidiți.

Pe măsură ce venim la Domnul și savurăm cuvântul harului lui Dumnezeu, suntem zidiți și echipați cu cunoașterea divină. Pentru ca sfinții să fie zidiți, ei trebuie să crească în viața divină; creșterea în viața divină are nevoie de alimentarea elementului divin și de zidirea și echiparea cu cunoașterea divină.

Toate acestea pot fi oferite doar prin cuvântul harului abundent al lui Dumnezeu. Acest cuvânt este Însuși Dumnezeul Triunic care a trecut prin procesele de încarnare, trăire umană, crucificare, înviere și înălțare.

Acest cuvânt ne-a fost dat pentru savurarea noastră. Când Îl savurăm pe Domnul în cuvântul Său, când citim cu rugăciune Cuvântul lui Dumnezeu, Îl mâncăm pe Domnul în Cuvânt, iar cuvântul harului abundent al lui Dumnezeu este capabil să ne zidească.

Mai mult, cuvântul harului lui Dumnezeu funcționează pentru a ne da nouă, credincioșilor în Cristos, moștenirea printre toți cei care au fost sfințiți. Când savurăm cuvântul harului lui Dumnezeu, savurăm moștenirea printre sfinții care au fost sfințiți. Slavă Domnului!

Ce este această moștenire divină? Este Dumnezeul Triunic Însuși, cu tot ce are, tot ce a făcut și tot ce va face pentru noi, poporul Său răscumpărat. Dumnezeul Triunic a venit să fie întrupat în Domnul Isus Cristos (Coloseni 2:9) și a devenit porția alocată tuturor sfinților pentru a fi moștenirea noastră (1:12).

Și astăzi putem savura această porție alocată ca un gust anticipat, arvuna și garanția moștenirii noastre divine prin Duh, care este arvuna moștenirii noastre (Romani 8:23; Efeseni 1:14).

Astăzi trăim în epoca harului, epoca jubileului noutestamentar al lui Dumnezeu și ne putem împărtăși și putem savura un gust anticipat al moștenirii divine pe care Dumnezeu vrea să ni-l dea, exersându-ne duhul pentru a atinge și a savura Duhul întrupat în cuvântul harului lui Dumnezeu.

Pentru veșnicie, ne vom împărtăși și ne vom bucura pe deplin de jubileu, porția alocată tuturor sfinților, moștenirea divină și, pentru veșnicie, aceasta va fi porția noastră. Slavă Domnului că Însuși Dumnezeul Triunic, cu tot ce are, tot ce a făcut și tot ce va face pentru poporul Său mântuit, vrea să fie porția noastră de moștenire astăzi.

El a făcut totul; a trecut printr-un proces atât pentru a împlini voia lui Dumnezeu, cât și pentru a rezolva fiecare problemă și fiecare lucru negativ, pentru ca noi să Îl putem savura ca moștenire a noastră.

El a făcut totul: ne-a creat într-un mod anume și, deși am decăzut, El a venit să fie om, s-a ocupat de toate problemele și, după moartea și învierea Sa, a devenit un Duh dătător de viață pentru a deveni moștenirea noastră. Aleluia!

Noi, credincioșii în Cristos, avem astăzi o moștenire minunată și glorioasă – Dumnezeul Triunic, cu tot ce are, tot ce a făcut și tot ce va face pentru noi. Moștenirea noastră eternă este legată de viața divină, pe care am primit-o prin regenerare și pe care o savurăm și din care ne împărtășim de-a lungul întregii noastre vieți creștine.

Am primit viața divină; Toți cei care au viața divină sunt moștenitori glorioși ai bogățiilor Dumnezeului Triunic prin intermediul cuvântului harului lui Dumnezeu. Pentru a participa la moștenirea lui Dumnezeu, trebuie să fim sfințiți; pentru a fi sfințiți, avem nevoie de cuvântul harului lui Dumnezeu.

O moștenire este o posesiune proprie și legală; nu muncim pentru ea – pur și simplu o primim și o savurăm. Slavă Domnului, în ziua în care am fost regenerați, ni s-a dat dreptul de a ne împărtăși din Dumnezeu ca moștenire a noastră!

În această moștenire, avem toate binecuvântările legate de viața eternă. Avem o moștenire legală, proprie și legitimă, căci Cristos a murit pentru a o cumpăra pentru noi; El a plătit prețul sângelui Său prețios.

Fie ca noi să savurăm această moștenire divină printre cei care au fost sfințiți. Fie ca noi să fim în cuvântul harului lui Dumnezeu, savurându-L pe Dumnezeu și împărtășindu-ne din bogățiile Sale și permițându-I să ne sfințească prin saturarea noastră cu ceea ce este El.

În Ioan 17:17, Domnul s-a rugat ca noi să fim sfințiți în adevăr – Cuvântul Lui este adevărul. A fi sfințit nu înseamnă doar a fi separat de lume și de uzurparea ei către Dumnezeu și scopul Său, ci și a fi saturat cu viața și natura Lui în dispoziția noastră (Efeseni 5:26; 1 Tesaloniceni 5:23; Matei 23:17, 19; Romani 6:19, 22).

Fie ca noi să rămânem în cuvântul harului Domnului și să-I permitem să ne sfințească și să ne satureze, astfel încât să Îl putem savura ca moștenire a noastră.

Doamne Isuse, Îți mulțumim pentru cuvântul harului lui Dumnezeu, care poate să ne zidească și să ne dea moștenirea, care este Dumnezeu Însuși! Amin, Doamne, ne deschidem Ție pe măsură ce venim la cuvântul Tău. Slavă Domnului, cuvântul harului abundent al lui Dumnezeu poate să ne zidească! Crești în noi, Doamne, și zidește-ne în Tine! Vrem să Te savurăm în cuvântul harului lui Dumnezeu astăzi, ca să putem savura o moștenire printre toți cei care au fost sfințiți! Aleluia, Dumnezeul Triunic a devenit porția noastră pentru moștenirea noastră! Îți mulțumim, Tată, că ne-ai calificat să-L primim și să-L savurăm pe Cristos ca porția noastră, spre savurarea noastră! Ce minunat e că Însuși Dumnezeul Triunic, cu tot ce are El, tot ce a făcut El și tot ce va face El este acum moștenirea noastră, spre savurarea noastră. Amin, moștenirea noastră eternă este Dumnezeu Însuși ca porția noastră! Amin, Doamne, sfințește-ne în cuvântul harului lui Dumnezeu, ca să Te putem savura mai mult și să moștenim tot ceea ce ești Tu. Desparte-ne de lume, Doamne, și saturează-ne cu elementul Tău, ca să putem fi sfințiți și să-L savurăm pe Dumnezeu în Cristos ca porția noastră, spre moștenirea noastră!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Word of God’s Grace can Build us up & Give us the Triune God as our Inheritance, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Singurul acord și aspecte cruciale din cartea Fapte – săptămâna 6 cu tema: Harul în cartea Fapte (ziua 6), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Suntem mântuiți prin har, suntem încredințați harului și mărturisim despre Cuvântul harului Său

08/01/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

Slavă Domnului pentru cuvântul harului Său, suntem încredințați harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care trebuie să o îndeplinim și credem că prin harul Domnului Isus suntem mântuiți, noi toți! Aleluia pentru harul din cartea Fapte!

Cu cât citim și savurăm mai mult porțiunile din cartea Fapte referitoare la har, cu atât ne dăm seama mai mult că harul nu este doar ceva ce Dumnezeu ne dă sau un lucru pe care El îl face pentru noi, ci persoana minunată a lui Cristos care devine savurarea noastră și totul pentru noi în multe lucruri și situații ale vieții noastre de zi cu zi și în viața de biserică.

Când Fapte 4:33 vorbește despre un mare har care este peste toți sfinții din biserică, aceasta nu înseamnă că Dumnezeu le-a dat ceva numit har, o favoare nemeritată, iar acum toți sfinții savurează acest lucru.

Este persoana minunată și glorioasă a lui Cristos, încarnarea Dumnezeului Triunic, pe care o experimentăm ca fiind savurarea noastră, care este har! Când Îl savurăm pe Cristos în viața noastră de zi cu zi ca har, când ne exersăm duhul pentru a-L contacta și a primi har, vom avea un mare har asupra noastră atunci când ne întâlnim.

Harul va fi vizibil, căci va exista o schimbare clară în viață, o viață sfântă, o mântuire care se manifestă și vor exista unele daruri care sunt exercitate în întâlnirile noastre.

Când alții vin printre noi și savurăm harul, va exista o manifestare vizibilă a harului și vom continua în harul lui Dumnezeu. Trebuie să urmăm modelul primilor discipoli de a-L savura pe Domnul ca har, de a ne apropia de tronul harului și de a continua în harul lui Dumnezeu.

Avem deja har; am fost mântuiți prin har, stăm în har și acum trebuie pur și simplu să continuăm în harul lui Dumnezeu. Putem mărturisi că, de atâtea ori, când venim la întâlnirile bisericii, putem vedea harul lui Dumnezeu, savurăm harul lui Dumnezeu și continuăm în harul lui Dumnezeu.

Când ne adunăm și Îl savurăm pe Domnul ca har, cântăm, ne exersăm duhul pentru a chema Numele Domnului și avem părtășie unii cu alții, Îl savurăm pe Domnul ca har, iar harul este vizibil printre noi. Acest har este capabil să schimbe viețile oamenilor.

Harul poate avea un impact asupra unei persoane pentru a o salva din acest epocă prezentă rea. Când vedem harul lui Dumnezeu, când savurăm harul lui Dumnezeu și când continuăm în harul lui Dumnezeu, va exista o schimbare în viața noastră; vom fi mântuiți mai mult în viața Domnului și vom avea o viață sfântă înaintea Domnului.

Savurăm și vorbim despre cuvântul harului Domnului – mărturisim despre cuvântul harului Său

În Fapte 14:3 ni se spune că discipolii au petrecut mult timp vorbind cu îndrăzneală în Domnul, care a mărturisit despre cuvântul harului Său.

La ce se referă aici cuvântul harului Său? Exista cuvântul legii, iar poporul evreu citea legea pentru a vedea ce vrea Dumnezeu de la ei și ce este Dumnezeu pentru ei.

Dar cum rămâne cu cuvântul harului lui Dumnezeu? În sinagogi, poporul evreu citește Vechiul Testament pentru a cunoaște cuvântul legii lui Dumnezeu; acest cuvânt aparține vechii dispensațiuni, vechiul aranjament divin al economiei lui Dumnezeu.

Dar acum avem cuvântul harului Domnului, care înlocuiește legea. Expresia „cuvântul harului Său” denotă anumite puncte dispensaționale; înlocuiește legea.

Modul în care putem fi zidiți astăzi nu este prin cuvântul legii, ci prin cuvântul harului Domnului. Apostolii i-au zidit pe noii credincioși mărturisind despre cuvântul vieții și cuvântul harului Domnului.

A mărturisi despre acest cuvânt înseamnă că acest cuvânt există deja, a fost deja predicat și acum pur și simplu mărturisim despre cuvântul harului Său.

Același cuvânt al lui Dumnezeu, Biblia, poate fi cuvântul legii sau cuvântul harului Domnului, în funcție de faptul dacă suntem în duhul nostru atunci când îl citim și îl aplicăm.

Evreii de astăzi citesc Vechiul Testament și îl consideră cuvântul legii lui Dumnezeu; noi, însă, citim Biblia și ne exersăm duhul pentru a savura cuvântul harului Său. Același cuvânt al lui Dumnezeu poate fi o literă care ucide sau Duhul care dă viață (2 Corinteni 3:6).

De aceea, Domnul le-a spus evreilor că cercetează Scripturile, crezând că în ele găsesc viață eternă, dar nu sunt dispuși să vină la El ca să aibă viață (Ioan 5:39-40). O, Doamne!

Dar cum rămâne cu noi astăzi? Ce este Biblia pentru noi? Venim oare la cuvântul lui Dumnezeu doar pentru a afla mai multe despre Dumnezeu și care este planul Lui pentru noi sau venim la Domnul exersându-ne duhul în timp ce citim cuvântul?

Venim oare la cuvântul lui Dumnezeu doar pentru a obține cunoștințe, chiar și cunoștințe spirituale care ne-ar putea umfla, sau venim să savurăm cuvântul harului Său? Discipolii din cartea Fapte au folosit Vechiul Testament pentru a mărturisi despre cuvântul harului Domnului.

Trebuie să fim umpluți de cuvântul lui Dumnezeu ca și cuvânt al harului Său și trebuie să mărturisim despre cuvântul harului Său. Un exemplu al cuvântului harului Domnului este Geneza 3:15, unde Dumnezeu promite că sămânța femeii va zdrobi capul șarpelui.

Când Adam și Eva au căzut neascultând de Dumnezeu din cauza înșelăciunii lui Satan, s-au ascuns de Dumnezeu; se așteptau să moară, dar Domnul a venit și le-a vorbit un cuvânt de har.

Le-a predicat evanghelia, promițând că într-o zi sămânța femeii va veni și va zdrobi capul șarpelui. Acesta nu a fost un cuvânt de condamnare sau judecată, ci un cuvânt de har.

În Isaia 7:14, Domnul promite că fecioara va zămisli și va naște un fiu și îi va pune numele Emanuel. O, ce cuvânt de har!

Cuvântul lui Dumnezeu este plin de cuvinte de har și putem savura acest cuvânt de har, putem fi umpluți de har și putem vorbi cuvântul harului Domnului și altora!

Când Domnul Isus a venit și a citit Scripturile în sinagogă în Luca 4, El a vorbit oamenilor un cuvânt de har, declarând anul jubileului, anul acceptării Domnului.

Noi, credincioșii în Cristos, nu mai suntem sub lege; acum suntem în epoca harului și există o schimbare în aranjamentul lui Dumnezeu în economia Sa. Acum suntem sub har, Îl savurăm pe Domnul ca har, iar venirea noastră la Domnul în cuvântul Său este să savurăm cuvântul harului Său.

Când vorbim cu alții, nu vorbim doctrine sau lege; vorbim cuvântul harului Domnului, mărturisind despre acest cuvânt. Aleluia!

Doamne Isuse, Îți mulțumim pentru cuvântul Tău al harului din Biblie! Venim la Tine în cuvântul Tău pentru a Te savura ca har. Salvează-ne de la simpla obținere a cunoașterii din Cuvântul lui Dumnezeu. Fie ca noi să savurăm harul în cuvântul lui Dumnezeu! Amin, Doamne, fii îndrăzneala noastră astăzi în vorbirea și mărturisirea noastră despre cuvântul harului Domnului! Umple-ne cu har pe măsură ce Te savurăm în cuvântul Tău! Fie ca harul să fie porția noastră astăzi. Fie ca noi să savurăm și să experimentăm harul astăzi. Aleluia, nu mai suntem sub lege – suntem acum sub har, sub distribuirea lui Dumnezeu în om ca har! Amin, Doamne, fie ca noi să savurăm cuvântul harului Domnului atunci când venim la cuvântul lui Dumnezeu! Fie ca noi să mărturisim cu îndrăzneală despre cuvântul harului atunci când vorbim cu alții! O, Doamne, fie ca cuvintele harului să iasă din gura noastră pentru a da har celor care aud! Fii îndrăzneala noastră astăzi. Fie ca noi să vorbim cu îndrăzneală în Domnul, mărturisind despre cuvântul harului Domnului celor din jurul nostru!

Suntem încredințați harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care o îndeplinim

Fapte 14:26 spune: „Ei fuseseră încredințați harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care au îndeplinit-o.” Apostolii au fost trimiși de Domnul prin coordonarea Trupului.

În capitolul 13, vedem cum cinci frați, profeți și învățători, s-au adunat împreună ca să slujească Domnului și să postească; apoi, Duhul Sfânt i-a călăuzit să trimită doi frați, pe Barnaba și pe Saul, pentru lucrarea la care îi chemase El.

Atunci frații, după ce au postit și s-au rugat, și-au pus mâinile peste ei și i-au trimis. Saul și Barnaba, trimiși de Duhul Sfânt, au pornit în prima lor călătorie evanghelică. Această călătorie de slujire nu a fost făcută de om și nici nu a fost inițiată de om.

Nu a existat nicio organizare a unei misiuni, strângere de fonduri, desemnare umană sau plan sau metodă umană. Mai degrabă, au fost cinci membri credincioși și căutători ai Trupului lui Cristos care i-au oferit Capului Trupului o oportunitate prin slujirea și postul lor, ca El, ca Duh, să-i poată pune deoparte pentru a îndeplini marea Sa misiune de a răspândi împărăția Sa pentru stabilirea bisericii Sale în lumea neamurilor prin predicarea Evangheliei.

Aceasta a fost o mișcare inițiată de Duhul cu cooperarea unora dintre membrii Trupului Său. Domnul a avut un nou început din Antiohia în mișcarea Sa pe pământ pentru economia noutestamentară a lui Dumnezeu.

El a curs mai întâi în ziua cincizecimii la Ierusalim și, de acolo, în Iudeea și Samaria. Apoi, din Antiohia, Domnul a avut un început purificat prin Duh.

Acum, în Fapte 14, vedem cum Saul și Barnaba au plecat cu corabia la Antiohia, unde fuseseră încredințați harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care au îndeplinit-o. Duhul a inițiat lucrarea și i-a trimis, iar ei fuseseră încredințați harului lui Dumnezeu pentru lucrare.

Chiar și lucrarea noastră ar trebui să fie din har, din savurarea lui Cristos. Nu lucrăm, nu ne ostenim și nu ne luptăm în lucrarea noastră pentru Domnul; așa cum a spus Pavel în 1 Corinteni 15:10, ne ostenim, dar nu noi, ci harul lui Dumnezeu care este cu noi.

Harul este Cristosul înviat care devine Duhul dătător de viață pentru a-L aduce pe Dumnezeul Triunic procesat în înviere în noi, pentru a fi viața și rezerva noastră de viață, ca să putem trăi în înviere.

Aleluia, Dumnezeu în Cristos devine viața noastră și totul pentru savurarea noastră și El este, de asemenea, rezerva noastră de slujire!

Viața noastră ar trebui să fie o viață a harului, iar lucrarea noastră ar trebui să fie prin harul lui Dumnezeu. Harul este Dumnezeul Triunic care devine viață și totul pentru noi.

Acest har l-a motivat pe Pavel și a lucrat în el; acest har e o persoană vie, Cristosul înviat care a locuit în el ca totul al său.

Domnul Isus Cristos, ca har, trăiește în noi; El este o persoană vie, încarnarea lui Dumnezeu Tatăl care a devenit Duhul atotinclusiv și dătător de viață și El este acum în noi pentru a fi totul pentru noi.

Fie ca noi să Îl savurăm pe Domnul ca har astăzi. Fie ca noi să lucrăm prin harul Său. Fie ca noi să fim încredințați harului lui Dumnezeu astăzi de către sfinți.

Pe măsură ce rămânem în părtășie cu sfinții, când ne rugăm într-un singur acord, Domnul are o cale de a-i încredința pe unii harului lui Dumnezeu! O, ce binecuvântare este să fim încredințați harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care Dumnezeu ne-o dă să o facem!

Doamne Isuse, Te iubim și vrem să Te savurăm. Ne deschidem Ție și venim la cuvântul Tău pentru a savura cuvântul harului Domnului. Vrem să fim în cuvântul Tău și în părtășie cu sfinții. Ai Tu calea Ta, Doamne, să-i încredințezi pe unii harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care vrei să o facă. Fie ca noi să fim încredințați harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care vrei să o îndeplinim. Fie ca noi să lucrăm într-un singur duh cu Tine. Mântuiește-ne de la a lucra în omul nostru natural sau conform abilității noastre naturală. Amin, Doamne, fie ca lucrarea noastră să fie prin harul lui Dumnezeu, chiar harul lui Dumnezeu face totul în noi! Fie ca harul să fie în noi ca să ne motiveze și să lucreze în noi! Aleluia, persoana vie a lui Cristos ca Duh este în duhul nostru, motivându-ne și lucrând în noi pentru a ne face să lucrăm prin harul lui Dumnezeu! Slavă Domnului, în Trup putem fi încredințați harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care Domnul vrea să o îndeplinim!

Credem că prin harul Domnului Isus suntem mântuiți în același fel ca și ceilalți!

În Fapte 15 vedem că niște oameni au venit din Iudeea și au început să-i învețe pe sfinții din lumea neamurilor că trebuie să fie circumciși și să asculte de legea lui Moise, altfel nu pot fi mântuiți.

Acest lucru a provocat multe disensiuni și discuții, așa că Pavel și Barnaba au fost trimiși de frați să meargă la Ierusalim pentru a vorbi fraților de acolo despre acest lucru.

Pavel și Barnaba au parcurs toate bisericile, încurajându-le, aducându-le o mare bucurie, și au ajuns la Ierusalim și au petrecut timp cu prezbiterii de acolo. Le-au spus lucrurile pe care Dumnezeu le făcuse cu ei.

A existat un timp de părtășie în care Domnul a avut o cale de a expune concepțiile vechii religii, tradițiile iudaismului, care au fost aduse în biserică de către unii care încă le păstrau. O, Doamne!

Așadar, în versetul 11, Petru a spus, printre altele: „Dar noi credem că prin harul Domnului Isus suntem mântuiți în același fel ca și ei.”

Concluzia acestei perioade de părtășie a fost că nu li s-au impus credincioșilor neevrei nicio cerință în ceea ce privește legea, cu excepția abținerii de la lucrurile jertfite idolilor, de la sânge, de la animale strangulate și de la desfrânare (v. 29).

De fapt, nu ar trebui să existe nicio cerință, căci Domnul Isus a venit ca har, fără altă cerință decât să credem în El, dar concepțiile religioase care i-au pătruns și i-au saturat pe cei din Ierusalim erau atât de puternice, încât unele cerințe au fost impuse credincioșilor neevrei.

Trebuie să ne dăm seama că suntem mântuiți prin credință, prin har. Prin harul Domnului Isus suntem cu toții mântuiți în același fel, fie evrei, fie neevrei. Nu suntem mântuiți prin fapte și nici mântuirea noastră nu vine prin ascultarea și păzirea legii lui Moise. Suntem mântuiți prin harul Domnului Isus.

Acest har cuprinde persoana Domnului și lucrarea Sa răscumpărătoare (Galateni 2:21; Romani 3:24). Atât credincioșii evrei, cât și credincioșii neevrei au fost mântuiți prin acest har, nu prin păzirea legii lui Moise.

În ceea ce privește mântuirea lui Dumnezeu, a ține legea nu înseamnă nimic nici pentru evrei, nici pentru neamuri. Slavă Domnului pentru harul Domnului Isus (Fapte 15:40; 4:33; Efeseni 2:5; Tit 3:7; Ioan 1:14, 17; 2 Corinteni 13:14) care ne mântuiește pe toți în același fel.

Astăzi nu trebuie să păzim legea pentru a fi mântuiți. Nu trebuie să ținem o lege inventată de predicatorii și învățătorii din creștinism pentru a fi mântuiți. Mântuirea noastră este prin harul Domnului Isus și suntem cu toții mântuiți prin har.

Chiar și în calitate de credincioși în Cristos, cei care sunt regenerați, nu suntem obligați să respectăm legea astăzi; avem legile lui Dumnezeu înscrise în inima noastră prin Duh, iar legea Duhului vieții lucrează în noi.

Există o lege interioară, o lege organică a vieții divine din noi, care lucrează în noi, și trebuie pur și simplu să ne exersăm duhul și să trăim în duhul nostru contopit, astfel încât legea vieții să poată lucra în noi. Aleluia, pentru harul Domnului Isus prin care suntem mântuiți!

Doamne Isuse, credem că prin harul Domnului Isus suntem mântuiți, fie evrei, fie neamuri! Aleluia, suntem mântuiți prin credință, prin har! Amin, Doamne, Te lăudăm că ne-ai mântuit nu prin faptele legii, ci prin harul Tău! Aleluia, fie evrei, fie neamuri, suntem mântuiți prin acest har, harul Domnului Isus! Amin, Doamne, credem în persoana Ta și în lucrarea Ta răscumpărătoare și suntem mântuiți. Ce har! Ce mântuire! Te iubim, Doamne, și iubim mântuirea Ta. Păstrează-ne în savurarea Ta ca har astăzi. Mântuiește-ne de la a ne întoarce la lege și a încerca să o respectăm. Mântuiește-ne de la a încerca să impunem altora orice lege sau regulament ca o condiție pentru mântuirea lor. Fie ca noi să rămânem doar sub harul Domnului Isus, savurând Persoana Sa minunată și de lucrarea Sa răscumpărătoare! Slavă Domnului!