să fim într-un singur acord

Mișcarea lui Dumnezeu de a răspândi biserica ne spulberă concepțiile și are nevoie de rugăciunea noastră într-un singur acord

01/01/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

Cartea Fapte ne arată răspândirea lui Cristos prin credincioșii în Cristos pentru ca El să fie răspândit pe tot pământul, iar acest lucru a spulberat și a zdrobit concepțiile eronate ale discipolilor, căci și-au dat seama că biserica este universală și eternă, nu doar a evreilor! Amin!

În caz după caz și situație după situație, cartea Fapte ne arată cum Dumnezeu dorește să răspândească Împărăția lui Dumnezeu prin discipoli. Ei L-au răspândit pe Cristosul înviat în înălțarea Sa pentru aducerea împărăției lui Dumnezeu practicată în bisericile locale.

Mai întâi, în ziua cincizecimii, Domnul S-a revărsat ca Duh Sfânt, Cristosul înviat și înălțat, peste cei o sută douăzeci care s-au rugat într-un singur acord. Apoi, prin ei, Domnul a avut o cale de a se răspândi la trei mii de oameni într-o singură zi.

Aceștia au fost cei care au crezut în Domnul Isus prin predicarea lui Petru și a celor unsprezece apostoli și erau din multe zone ale lumii, căci au venit împreună la Ierusalim pentru sărbătoarea Paștelui.

Domnul a avut o cale, în înțelepciunea Sa, să adune mii de evrei din întreaga lume și apoi Și-a turnat Duhul și S-a răspândit prin discipoli pentru a-i mântui. Aleluia!

Apoi, din Iudeea, Domnul a avut o cale să se răspândească în Samaria, căci unii au predicat evanghelia acolo. Samaritenii nu erau evrei puri – erau amestecați cu neamurile și mulți evrei nu-i plăceau, ci mai degrabă îi disprețuiau și îi urau.

Dar Domnul a avut o cale să se răspândească acolo, iar apostolii s-au dus acolo și și-au pus mâinile peste ei, iar ei au primit și ei Duhul Sfânt. Slavă Domnului, așa cum a promis, i-a făcut pe discipoli martori ai Săi din Iudeea până în Samaria!

Domnul vrea să se răspândească până la marginile pământului, dar noi, ca popor al Său, Îl limităm prin concepțiile noastre, prin trecutul nostru și prin sentimentele și ființa noastră.

El vrea să răspândească și să umple întregul pământ cu împărăția Sa, dar nouă nu ne plac anumiți oameni, nu vorbim cu anumite tipuri de oameni și credem că un anumit grup de oameni sau o anumită regiune este închisă Domnului, așa că nici măcar nu ne deranjăm să ne rugăm pentru ei sau să mergem acolo. O, Doamne!

Domnul a avut o cale de a-l îndemna pe Filip să meargă să predice Evanghelia famenului etiopian, iar acesta a fost mântuit și botezat în mod dinamic. Cel mai probabil, așa a fost răspândită Evanghelia în Etiopia și pe continentul african.

Fie ca noi să fim una cu Domnul în răspândirea Lui pe pământ!

Alegerea lui Saul (mai târziu Pavel) de către Dumnezeu este împotriva concepțiilor umane: o persoană poate persecuta biserica la un moment dat și apoi poate predica Evanghelia în următorul moment!

Fapte capitolul 9 ne spune povestea convertirii lui Pavel. El era un persecutor al bisericii, urându-i pe discipolii lui Cristos și suflând crimă împotriva lor. El a aprobat uciderea lui Ștefan (8:1) și a făcut mai mult decât alții din religia sa pentru a persecuta biserica.

A mers atât de departe încât a cerut scrisori de la preoții din Ierusalim pentru a-i lega și întemnița pe toți evreii creștini din Damasc. Voia să-i persecute și să-i rănească pe cei care credeau în numele Domnului (9:13-14).

Dar slavă Domnului, Cristos i s-a arătat în drum spre Damasc și el s-a convertit la Cristos. Alegerea lui Saul (mai târziu Pavel) de către Dumnezeu a fost împotriva concepțiilor umane. Conceptul nostru uman îngust și eronat trebuie să fie zdrobit și spulberat prin răspândirea bisericii.

Discipolii lui Cristos din vremea lui Pavel se temeau de Pavel, dar Domnul i s-a arătat lui Anania ca să-l trimită să-l vadă pe Pavel. I-a spus că Pavel era un vas ales de Cristos pentru a-I purta numele atât înaintea neamurilor, cât și a împăraților și a fiilor lui Israel.

Anania nu putea înțelege de ce Evanghelia ar trebui predicată lui Saul, care era un persecutor al bisericii. Conceptul său eronat a fost zdrobit când a urmat călăuzirea Domnului pentru răspândirea Lui.

Trebuie să credem că o persoană poate persecuta și se poate opune bisericii cu o oră înainte și poate predica Evanghelia în ora următoare. Dumnezeu poate face asta.

Dumnezeu este capabil să transforme un persecutor al bisericii într-un urmăritor fervent al lui Cristos și predicator al Evangheliei, pentru că El vrea să Se răspândească. Dumnezeu dorește să Se răspândească și El poate face mult mai mult decât credem sau sperăm noi.

Chiar dacă discipolii se temeau de Pavel, în cele din urmă l-au primit. Această reticență arată că este cu adevărat dificil pentru oameni să primească rapid și ușor pe cineva ca Saul.

Concepțiile umane pe care le avem și sentimentele față de alți oameni, mai ales când auzim că ne urăsc, pot fi o mare piedică pentru biserică.

Dumnezeu poate transforma un adversar într-un mare predicator al Evangheliei. Dar concepțiile noastre umane înguste și eronate trebuie zdrobite și spulberate. Acest lucru se poate întâmpla prin răspândirea bisericii. Fie ca noi să ne deschidem Domnului cu privire la acest lucru și să-I spunem:

Doamne Isuse, dorim să fim una cu Tine pentru ca Tu să te răspândești prin noi! Zdrobește concepțiile noastre umane. Zdrobește orice concepție care Te împiedică să te miști liber în noi și prin noi. O, Doamne, fie ca noi să ne deschidem pe deplin către Tine așa cum Tu dorești să te răspândești prin noi și printre noi. Fie ca noi să vedem că Dumnezeu este capabil să transforme un persecutor al bisericii într-un predicator al Evangheliei! Fie ca noi să nu judecăm, să clasificăm sau să urâm oamenii, ci să fim deschiși către Tine, căci Tu dorești să răspândești! Aleluia, Dumnezeu are multe vase alese care Îi vor purta numele înaintea tuturor oamenilor! Fie ca noi să-I dăm lui Dumnezeu o cale să curgă liber prin noi pentru răspândirea bisericii, fără să ne uităm la fețele oamenilor și nici să-i judecăm în funcție de trecutul lor!

Mișcarea evanghelistică a Domnului pe pământ este sub administrația Sa, iar Evanghelia trebuie să fie răspândită pe tot pământul pentru a aduna tot felul de oameni păcătoși, a-i curăța și a-i înnoi!

Fapte capitolul 10 ne vorbește despre Corneliu, un sutaș dintre neamuri, care Îl căuta pe Dumnezeu și care s-a rugat Domnului ca să-i vorbească; l-a chemat pe Petru să vină și să-i vorbească Evanghelia.

În același timp, Petru se ruga pe acoperiș în timp ce i se pregătea mâncarea, iar Domnul i-a dat o viziune. El i-a arătat lui Petru „o față de masă mare” (v. 11), care reprezintă Evanghelia.

Tot felul de animale erau pe acea față de masă, inclusiv animale necurate; acestea se referă la tot felul de oameni pe care Domnul vrea să-i mântuiască prin predicarea Evangheliei.

O voce i-a spus lui Petru să se ridice și „să taie și să mănânce” (v. 13), ceea ce înseamnă că Dumnezeu voia ca Petru să fie amestecat cu ei. Petru s-a împotrivit Domnului, spunând că el mănâncă doar animale curate, dar Domnul a reușit în cele din urmă să răzbească în Petru.

Când Petru a coborât să mănânce, au sosit cei de la Corneliu, iar Petru s-a dus cu ei. Petru a ascultat de Domnul și, în timp ce vorbea încă, Duhul Sfânt S-a pogorât peste toți cei care ascultau cuvântul (v. 44). Ce minunat!

Acest lucru le-a arătat lui Petru și celor cu el că biserica nu este doar a evreilor, ci că trebuie să se răspândească la neamuri. Biserica nu este locală, ci universală.

Capitolul 10 din Fapte indică faptul că lucrarea evanghelistică a Domnului pe pământ este sub administrația Sa pe tronul din ceruri și că evanghelia trebuie răspândită în cele patru colțuri ale pământului locuit pentru a aduna tot felul de oameni necurați (păcătoși), curățindu-i cu sângele răscumpărător al lui Cristos și spălându-i cu înnoirea Duhului Sfânt (Fapte 10:11-12, 15, 28; cf. Evrei 8:1; Fapte 7:56).

Pentru ca Domnul să avanseze în lucrarea Sa evanghelistică pe pământ, El trebuie să răzbată în noi, în special în concepțiile noastre. Trebuie să-L lăsăm pe Domnul să ne spulbere concepțiile și să biruiască orice diviziune culturală și trebuie pur și simplu să fim sub călăuzirea Domnului în răspândirea bisericii.

Dumnezeu dorește ca Evanghelia să fie răspândită în cele patru colțuri ale pământului locuit și El vrea să adune tot felul de oameni, mulți dintre ei fiind necurați și păcătoși, pentru a-i putea curăța cu sângele răscumpărător al lui Cristos și a-i putea spăla cu Duhul Sfânt înnoitor.

Fie ca noi să nu-L împiedicăm în lucrarea Sa, ci fie ca să-L lăsăm să curgă liber prin noi. Trebuie pur și simplu să mergem acolo unde Domnul vrea să mergem și să ne deschidem gura larg, iar El ne va umple gura și îi va umple pe cei din jurul nostru cu Duhul Sfânt!

Doamne Isuse, vrem să fim una cu Tine în lucrarea Ta evanghelistică pe pământ! Amin, Doamne, credem că Te miști sub administrația Ta pe tronul din ceruri, ca să poți răspândi Evanghelia și să câștigi multe vase! Ne deschidem Ție, Doamne, și Îți permitem să curgi prin noi. Iată-ne, Doamne, trimite-ne unde vrei Tu să mergem. Fie ca Evanghelia să se răspândească în cele patru colțuri ale pământului locuit pentru a aduna tot felul de oameni necurați, pentru ca ei să fie curățiți cu sângele Tău răscumpărător și spălați cu Duhul Sfânt! Amin, Doamne, spunem Amin dorinței Tale de a răspândi biserica pretutindeni! Zdrobește Tu concepțiile noastre. Dărâmă orice diviziune națională și culturală. Fie ca Tu să ai o cale liberă de a curge prin noi ca Evanghelie pentru a câștiga multe feluri de oameni pentru biserică!

Cooperăm cu mișcarea lui Dumnezeu de a răspândi biserica prin rugăciune într-un singur acord

Fapte 13 ne arată biserica din Antiohia, unde erau multe feluri de oameni în unitate și într-un singur acord. Biserica din Antiohia a făcut parte din povestea răspândirii bisericii.

În Fapte 13:1 vedem că în Antiohia erau cinci profeți și învățători. Primul a fost Barnaba, un levit. Al doilea a fost Simeon, care se numea Niger; probabil era de origine africană. Al treilea a fost Lucius Cirineanul; Cirene se află în Africa de Nord, așa că cel mai probabil Lucius era și el african.

Al patrulea a fost Manaen, fratele vitreg al lui Irod tetrarhul; era un nobil, nu neapărat evreu. Ultimul a fost Pavel, un fariseu instruit la picioarele lui Gamaliel, care a respectat cu zel toate rânduielile din iudaism (22:3); prin urmare, concepțiile sale evreiești era foarte puternice.

Acești cinci Îi slujeau Domnului și se rugau în unitate, iar Domnul a avut o cale de a-Și continua lucrarea pe pământ prin ei. Ei erau de rase și naționalități diferite, totuși biserica din Antiohia era fără dezbinări. Doar Duhul Sfânt ar fi putut realiza acest lucru.

Aici vedem că cei cinci profeți și învățători care Îi slujeau Domnului erau compuși din evrei și neamuri, fiecare având un trecut, o educație și un statut diferit.

Aceasta indică faptul că biserica este alcătuită din oameni de toate rasele și clasele, indiferent de originea lor, și că darurile și funcțiile spirituale date membrilor Trupului lui Cristos nu se bazează pe statutul lor natural (Fapte 4:36; Romani 16:21; Luca 9:7-9; Fapte 22:3). Aleluia!

Prin acești cinci dragi membri credincioși și căutători ai Trupului lui Cristos, Domnul a avut o cale de a face un pas important pentru a-i pune deoparte pe Barnaba și Saul pentru lucrarea Sa și pentru a răspândi evanghelia Împărăției Sale în lumea neamurilor.

Ei au fost uniți și armonizați într-un singur acord, iar Duhul a avut o cale de a le vorbi și de a-i conduce să pună deoparte doi dintre ei pentru lucrarea la care îi chemase.

Această mișcare a fost absolut prin Duh, în Duh și cu Duhul; în același timp, s-a făcut prin coordonarea membrilor credincioși și căutători ai Trupului lui Cristos de pe pământ cu Capul în ceruri.

Duhul i-a pus deoparte pe acești doi, totuși cei cinci i-au trimis, iar ei, fiind trimiși de Duhul Sfânt, s-au dus să facă lucrarea pe care Domnul i-a pus să o facă (Fapte 13:1-4).

Domnul vrea să miște și să răspândească biserica pretutindeni, nu doar la evrei, ci mai ales la neamuri; pentru aceasta, El are nevoie de cooperarea noastră în rugăciune și într-un singur acord.

Mișcarea lui Dumnezeu de a răspândi biserica este prin Duhul, în Duhul și cu Duhul; această mișcare trebuie să fie însoțită de coordonarea membrilor credincioși și căutători ai Trupului cu Capul în ceruri.

Fie ca noi să fim astfel de oameni astăzi. Indiferent de originea noastră, naționalitatea, culoarea pielii sau rasa, fie ca noi să ne dăm Domnului pentru a ne ruga întru un singur gând și a-I sluji Domnului împreună cu sfinții, pentru ca Duhul Sfânt să aibă o cale să ne trimită pentru mișcarea Sa.

Fie ca noi să nu-L împiedicăm pe Domnul, ci mai degrabă să-I oferim cea mai bună cooperare, pentru ca Duhul Sfânt să poată merge mai departe și să se răspândească fără nicio limitare.

În prima călătorie a apostolului Pavel pentru a răspândi Evanghelia, el a mers în Cipru și apoi în Asia Mică pentru a întemeia multe biserici locale (Fapte 13:4—14:28; Apocalipsa 1:4).

După ce Pavel s-a despărțit de Barnaba, a pornit în a doua sa călătorie de slujire în Europa (Filipi, Tesalonic, Bereea, Atena, Corint și întoarcere prin Efes înapoi la Antiohia) – vezi Fapte 15:35-40; 16:6—18:22.

A treia călătorie a lui Pavel a fost din Antiohia în Galatia, Frigia, Efes, Macedonia și Grecia până la Ierusalim (v. 23—21:17). În cele din urmă, a patra călătorie a lui Pavel a fost din Cezareea la Roma (27:1—28:31).

Pavel a avut o neînțelegere cu Barnaba și s-au despărțit în lucrarea lor; Barnaba l-a luat cu el pe Marcu, vărul său, și a mers pe o cale, în timp ce Pavel și Sila au fost trimiși de biserică să meargă mai departe.

Pavel nu a vrut să-l ia pe Marcu cu ei, deoarece îi părăsise odată; cu toate acestea, Barnaba a avut un sentiment diferit și a mers pe un alt drum. Cu toate acestea, lucrarea și mișcarea Domnului au continuat prin Pavel și Sila. Mai târziu, Marcu s-a vindecat, dar nu mai auzim de Barnaba.

Fie ca noi să ne amintim de acest lucru și să fim avertizați să nu introducem relații naturale sau preferințe naturale în lucrarea Domnului. În acest caz, a existat o divizare în lucrare și Barnaba și-a urmat drumul; în alte cazuri, când apar relații naturale, pot apărea tulburări. O, Doamne!

Doamne Isuse, ne dăm Ție pentru a Te sluji și a ne ruga într-un singur acord cu sfinții. Ne lăsăm deoparte, nu ne bazăm de trecutul nostru sau pe nimic din trecut și vrem doar să fim în rugăciune într-un singur acord cu sfinții, slujindu-L pe Domnul. Amin, Doamne, fie ca noi să fim uniți și fie ca noi să fim zidiți împreună, astfel încât Tu să ai o cale să ne vorbești. Fă-ne membrii credincioși și căutători ai Trupului lui Cristos folosiți de Tine pentru a continua să te miști printre noi și să răspândești Evanghelia! Da, Doamne, răspândește Evanghelia împărăției în întreaga lume. Amin, Doamne, fie ca predicarea Evangheliei de către noi să fie o mișcare a Duhului, în Duh și cu Duhul, cu coordonarea noastră cu Capul! Unește-ne într-un singur acord. Condu-ne și mișcă-te prin noi. Ai o cale liberă, ca Duh, pentru a trimite pe unii la lucrarea la care i-ai chemat. Salvează-ne de preferințele și relațiile noastre naturale. O, Doamne, ai o cale prevalentă de a acționa pentru răspândirea bisericii! Câștigă cooperarea noastră astăzi în rugăciune într-un singur acord!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, God’s move to Spread the Church Shatters our Concept and Needs our Prayer in One Accord, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Singurul acord și aspecte cruciale din cartea Fapte – săptămâna 5 cu tema: Să ne păstrăm în singura curgere a lucrării Domnului pentru răspândirea bisericii și să primim îndurarea Domnului ca să fim mântuiți de uneltirile lui Satan (ziua 3), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să avem o singură inimă pentru a-L căuta și a-L iubi pe Dumnezeu și o singură cale pentru a fi într-un singur acord

11/12/2025 by Credincios in Cristos 5 Comments

Pentru a fi într-un singur acord, trebuie să avem o singură inimă și o singură cale și ar trebui să avem o singură scală în viața de biserică, căci aceasta este calea de a păstra unitatea și singurul acord în biserică.

Amin, Doamne, câștigă un singur acord între noi! Pentru a avea un singur acord, trebuie să avem armonie în ființa noastră interioară și să fim acordați în aceeași minte și aceeași opinie.

În aspectul personal, trebuie să-I permitem Domnului să ne transforme prin înnoirea minții noastre. În aspectul corporativ, trebuie să fim într-un singur duh, cu un singur suflet, fiind acordați în aceeași minte și opinie.

Unul dintre principalele motive pentru care nu avem un singur acord este că nu avem aceeași gândire; eu gândesc într-un anumit fel, iar tu gândești diferit. Trebuie să gândim același lucru, chiar singurul lucru. De aceea, noi, cei care credem în Cristos, nu trebuie să ne concentrăm pe învățături, doctrine sau practici; ar trebui să ne concentrăm doar pe Cristos.

Cristos este sursa unității noastre. Putem fi una doar în Domnul și prin Domnul, așa că trebuie să-L luăm pe Cristos ca fiind totul și centrul nostru. Când Cristos este totul pentru noi, vom vorbi despre Cristos, căci cu toții ne vom concentra doar pe Cristosul interior pe care Îl savurăm și Îl experimentăm. Când suntem una în întreaga noastră ființă, vom fi una și în vorbirea noastră exterioară.

Nu știm ce este în ființa altor sfinți până când nu vorbim cu ei; atunci, ceea ce îi constituie iese la iveală. Dacă sfinții Îl savurează pe Cristos, Îl mănâncă pe Cristos, Îl urmăresc pe Cristos și se concentrează pe Cristos, ei vor vorbi și ei despre Cristos, căci Cristosul care îi constituie va ieși din ființa lor.

Fie ca mintea lui Cristos să devină mintea noastră; aceeași minte care era în Cristos trebuie să fie și în noi. El avea o anume minte, un anume fel de gândire, iar mintea Lui trebuie să devină mintea noastră.

Când gândim cu mintea lui Cristos, vom vorbi și cu gura lui Cristos. Dar dacă avem minți diferite, dacă nu permitem minții noastre să fie înnoită în cuvântul lui Dumnezeu și nu-I permitem Domnului să ne acordeze în aceeași minte și în aceeași opinie, va apărea dezbinare. O, Doamne Isuse!

Fie ca Domnul să aibă o cale în ființa noastră. Fie ca noi toți să ne concentrăm asupra unui singur lucru, care este savurarea și experimentarea Cristosului atotinclusiv. Pe măsură ce Îl savurăm și Îl experimentăm, Îl vom revărsa și în vorbirea noastră.

A fi într-un singur acord înseamnă a vorbi un singur lucru cu o singură gură; chiar dacă suntem mulți și toți vorbim, toți vorbim același lucru! Aleluia!

Să avem o singură inimă pentru a-L căuta și a-L iubi pe Dumnezeu și o singură cale, Dumnezeul Triunic, pentru a fi într-un singur acord

Pentru a fi într-un singur acord, trebuie să avem o singură inimă și o singură cale (vezi Ieremia 32:39; Fapte 1:14; 2:46; 4:24). Dacă suntem cu adevărat serioși în legătură cu Domnul și cu recâștigarea Lui, ne vom ocupa mai întâi de un singur lucru – un singur acord. Dacă suntem serioși în legătură cu mișcarea actuală a Domnului, trebuie mai întâi să ne ocupăm de un singur acord.

Singurul acord este necesar pentru orice altceva trebuie să facem sau să fim în viața de biserică și în viața creștină.

Când Domnul Isus a fost pe pământ, El i-a învățat pe discipoli multe lucruri, dar de asemenea El nu i-a învățat multe alte lucruri, pentru că nu le puteau suporta. El a spus că avea multe lucruri de spus discipolilor pe care nu le puteau purta, dar că va veni la ei după moartea Sa și în învierea Sa ca Duh al realității pentru a le vorbi.

Apoi, El a trecut prin moarte și s-a întors în învierea Sa ca Duh dătător de viață. Acum El este cu noi, credincioșii în Cristos, ca fiind numeroșii Săi discipoli. Trebuie să facem ceea ce au făcut primii discipoli – să ne rugăm într-un singur acord până când Domnul va găsi o cale printre noi (Fapte 1:14).

Cum putem fi într-un singur acord? Pentru a fi într-un singur acord, așa cum vedem în Ieremia 32:39, trebuie să avem o inimă și o cale. Noi, cei care credem în Cristos, trebuie să avem o singură inimă pentru a-L iubi pe Dumnezeu, a-L căuta pe Dumnezeu, a-L trăi pe Dumnezeu și a fi împreună cu Dumnezeu, astfel încât să putem fi expresia Sa (Marcu 12:30; 2 Corinteni 13:14; Efeseni 3:16-17).

Unicul nostru țel astăzi ar trebui să fie să-L iubim pe Domnul și să-L căutăm. Ar trebui să-L trăim pe Dumnezeu și să fim constituiți cu Dumnezeu, astfel încât să putem deveni expresia Lui.

Pentru asta este inima noastră astăzi. Ar trebui să avem o inimă pentru asta – pentru a-L iubi pe Dumnezeu, a-L căuta pe Dumnezeu și a-L trăi pe Dumnezeu, astfel încât Dumnezeu să devină constituentul ființei noastre și să-L exprimăm.

De asemenea, trebuie să avem o singură cale, care este Dumnezeul Triunic Însuși ca lege interioară a vieții cu capacitatea Sa divină (Ieremia 31:33-34; Ioan 14:6).

Prin regenerare, Domnul ne-a dat o inimă nouă și un duh nou, iar acum El își scrie legile în inima noastră și le împarte în ființa noastră interioară. Avem legea interioară a vieții cu capacitatea ei divină; atunci când ne întoarcem către duhul nostru, putem savura lucrarea legii vieții în noi.

Trebuie să vedem că singurul acord este legat de inima noastră și de Cristos; pentru ca noi să fim într-un singur acord, Cristos trebuie să aibă acces la inima noastră. Altfel, nu vom avea un singur acord.

Trebuie să avem o singură inimă și o singură cale; trebuie să avem o inimă pentru a-L căuta pe Domnul și a-L iubi și să avem o cale care este Dumnezeul Triunic ca lege interioară a vieții.

Dacă nu avem o singură inimă și o singură cale, nu vom avea un singur acord; mai degrabă, apar dezbinări. Dezbinările rezultă din faptul că avem o inimă pentru altceva decât Cristos și alegem o altă cale decât Cristos (1 Corinteni 1:13a; 2:2; Coloseni 2:8; Fapte 15:35-40).

Cristos este calea noastră. El este calea. În ceea ce vorbim și în felul în care vorbim, trebuie să-L luăm pe Cristos ca și cale. De multe ori facem lucrurile în felul nostru, și apar probleme și dezbinări. Dar trebuie să luăm calea Domnului, care este legea interioară a vieții, Dumnezeul Triunic din noi, ca și cale a noastră.

La sfârșitul Epistolei către Romani, apostolul Pavel a vorbit despre nevoia credincioșilor de a fi într-un singur acord și cu o singură gură (Romani 15:6). Când suntem într-un singur acord, există impactul; când avem o inimă și o cale, Domnul are o cale de a face ceea ce intenționează să facă în noi și printre noi.

Pot exista multe probleme în viața de biserică, așa cum au fost multe probleme în biserica din Corint, dar trebuie să acordăm atenție unității. Unitatea noastră este foarte importantă. Unii spun că sunt a unei persoane sau a alteia, iar alții spun că le place această slujbă sau cealaltă. Tatăl, pe muntele schimbării la față, a spus: „Acesta este Fiul Meu cel Preaiubit; pe El să-L ascultați” (Marcu 9:7-8).

Ar trebui să-I acordăm atenție doar lui Cristos. Cristos nu este dezbinat. Cristos ar trebui să fie unicul nostru punct de interes. Fie ca noi să fim cei care gândesc același lucru (1 Corinteni 13:11) și vorbesc același lucru, care este Cristosul pe care îl iubim și îl căutăm cu inima noastră și care este, de asemenea, calea noastră în viața noastră de zi cu zi.

Doamne Isuse, Te iubim! Ne exersăm inima iubitoare doar pentru a Te iubi și a Te căuta. Tu ești Cel mai prețios. Lăsăm deoparte orice altceva și Te contactăm în toate lucrurile și cu privire la toate lucrurile. Amin, Doamne, vrem să avem o singură inimă și o singură cale. Fie ca noi să avem o inimă pentru a-L iubi pe Dumnezeu, a-L căuta pe Dumnezeu, a trăi pe Dumnezeu și a fi constituiți cu Dumnezeu! Amin, Doamne, Te căutăm și vrem să Te trăim, astfel încât Tu să poți fi exprimat prin noi! O, Doamne, Te luăm ca fiind calea noastră unică – Dumnezeul Triunic ca lege interioară a vieții cu capacitatea Sa divină. Tu ești calea. Tu ești calea noastră. Te luăm, dragă Doamne, ca fiind calea noastră astăzi. Renunțăm la căile și țelurile noastre și Te luăm ca fiind calea noastră. Fie ca noi să avem o singură inimă și o singură cale în viața noastră creștină și în viața de biserică, astfel încât să putem avea un singur acord! Amin, Doamne, mântuiește-ne de a avea o inimă pentru altceva decât Cristos! Mântuiește-ne de a lua orice altă cale decât Cristos! Tu ești calea noastră! Te iubim!

Dacă am avea un singur acord, ar trebui să existe o singură scală în viața de biserică

Un aspect practic al singurului acord este măsurarea noastră, scala cu care îi măsurăm pe ceilalți, adică ar trebui să avem o singură „scală” în viața de biserică (Deuteronom 25:13-16).

Am putea crede că acesta este un aspect minor, dar este de fapt foarte important, deoarece afectează modul în care ne vedem unii pe alții și ne considerăm unii pe alții. Dacă am avea un singur acord, ar trebui să existe o singură „scală” în viața de biserică. Acest lucru este foarte practic. Cum îi considerăm pe ceilalți și cum ne considerăm pe noi înșine? Cum ne evaluăm pe noi înșine și cum îi evaluăm pe ceilalți?

Este posibil să avem un mod diferit de a-i măsura pe ceilalți față de modul în care ne măsurăm pe noi înșine. Dacă condamnăm un anumit lucru la alții în timp ce justificăm același lucru la noi înșine, indică faptul că avem greutăți diferite și fel de măsurare diferit.

Asta înseamnă că avem scale diferite – o scală pentru a-i măsura pe ceilalți și o scală diferită pentru a ne măsura pe noi înșine. O, Doamne Isuse!

De exemplu, putem conduce și cineva ne taie în față, iar noi suntem acum în spatele lui. Dar atunci nu încetinim pentru a-i lăsa să meargă înainte, ci lăsăm foarte puțin spațiu între mașina lui și a noastră. Ne putem gândi: Merită asta, el a cerut-o, pentru că ne-a tăiat în față. O, Doamne!

Considerăm că alții fac ceva ilegal, așa că asta ne poate justifica să facem ceva care se apropie de ceea ce este ilegal, pur și simplu pentru că alții au făcut asta primii.

E adevărat că suntem credincioși în Cristos, dar cum ne măsurăm unii pe alții? Avem o scală cu care ne măsurăm pe noi înșine și apoi o scală diferită cu care îi măsurăm pe ceilalți? Când alți sfinți fac ceva ce pare a fi îndreptat către noi, fie pentru a ne trata, fie pentru a ne limita, ne răzbunăm în alt moment sau venim la Domnul legat de acest lucru? O, Doamne!

Există ceva în ființa noastră naturală care vrea să se răzbune și să-i măsoare pe ceilalți cu o scală diferită de cea cu care ne măsurăm pe noi înșine. Așa cum a spus Domnul în Matei 7, ne uităm la paiul din ochiul altcuiva și îl arătăm, dar nici măcar nu observăm bârna din propriul nostru ochi. O, Doamne!

Practica de a avea scale diferite este sursa discordiei. Totuși, dacă avem o singură scală, vom păstra unitatea și un singur acord în biserică (Efeseni 4:1-3; Matei 7:1-5).

Cum putem fi una dacă îi măsurăm pe ceilalți și îi criticăm sau îi judecăm în interior, în timp ce folosim un standard mai blând sau mai scăzut atunci când ne măsurăm pe noi înșine? Pentru a practica un singur acord în viața de biserică, trebuie să avem o singură scală.

Vrăjmașul nu vrea să practicăm un singur acord; mai degrabă, ne atacă și ne epuizează. Astăzi putem să-L iubim pe Domnul și putem fi una cu El în ceea ce facem și putem să-L slujim în multe lucruri cu zel și dragoste față de El. Dar, puțin câte puțin, an de an și zi de zi, dușmanul ne epuizează, atacându-ne încet și făcând ca dragostea noastră pentru Domnul să se epuizeze.

Întrucât vedem că inamicul ne atacă în atâtea feluri, trebuie să venim la Domnul din nou și din nou și să nu-i măsurăm niciodată pe alții, să nu-i judecăm sau să-i criticăm, căci noi nu suntem nimic, doar Domnul este totul și face totul.

Unde suntem și ceea ce suntem este prin îndurarea Domnului. Nu suntem aici pentru a ne da judecata sau opinia asupra altora și nici nu suntem aici pentru a-i măsura; suntem aici înaintea Domnului, cerându-I să ne protejeze și să ne acopere.

În loc să-i măsurăm pe alții, trebuie să ne rugăm pentru ei și să le transmitem ceea ce Domnul ne-a învățat, astfel încât împreună să împlinim scopul lui Dumnezeu.

Pe măsură ce învățăm să fim într-un singur acord și să practicăm unitatea, fie ca să ne deschidem către perfecționarea și lucrarea interioară a Domnului, astfel încât să nu-i măsurăm pe alții, ci mai degrabă să avem grijă de ei în dragoste și să le împărțim pe Cristos.

Doamne Isuse, vrem să avem singurul acord între noi în viața de biserică de astăzi. Fie ca să avem o singură „scală” în viața de biserică și să nu-i măsurăm niciodată pe alții și să nu-i criticăm. O, Doamne, îți mulțumim că nu ne măsori după scala Ta, ci ne păstorești și ne dai har. Salvează-ne de la a condamna un anumit lucru la alții, în timp ce justificăm același lucru în noi înșine. O, Doamne, salvează-ne de la a folosi un scală pentru a-i măsura pe alții și o scală diferită pentru a ne măsura pe noi înșine. Te iubim, Doamne, și Îți mulțumim că ne ții aici, în viața de biserică împreună cu toți sfinții. Vrem să mergem înainte cu Tine și să avem grijă unii de alții, chiar să avem o singură inimă și o singură cale, ca să ne putem păstori unii pe alții în Domnul. O, Doamne Isuse, ne dăm Ție! Câștigă un singur acord între noi. Te luăm ca viața noastră, persoana noastră și totul pentru noi. Vrem să învățăm de la Tine să nu-i măsurăm pe ceilalți, ci să avem grijă de ei în dragoste, ca împreună să fim într-un singur acord pentru ceea ce faci Tu astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Have one Heart to Seek & Love God and one Way, the Triune God, to be in One Accord, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Singurul acord și aspecte cruciale din cartea Fapte – săptămâna 2 cu tema: Singurul acord (ziua 5), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Practicarea unității – singurul acord – este conform învățăturii apostolilor

09/12/2025 by Credincios in Cristos 4 Comments

Practicarea unității – unul acord – este conform învățăturii apostolilor; trebuie să fim într-un singur acord pentru a menține unitatea pe care o caută Cristos, căci numai atunci când avem singurul acord ne putem bucura de binecuvântarea Domnului. Amin!

A avea singurul acord afectează și implică întreaga noastră ființă, nu doar duhul nostru. Pe de o parte, avem unitatea Duhului, care este unitatea Trupului lui Cristos, căci îl avem pe Dumnezeu în Cristos ca Duh în duhul nostru.

Slavă Domnului, este un singur Dumnezeu, un singur Domn, un singur Duh, o singură credință, un singur botez și un singur Trup al lui Cristos. Acum, noi toți suntem membre ale Trupului lui Cristos și, ca membre, trebuie doar să păstrăm unitatea Duhului în legătura de unire a păcii.

Una este însă să avem unitatea Duhului, care este în duhul nostru, bazată pe viața lui Dumnezeu pe care am primit-o la regenerare, și alta este să avem singurul acord.

Singurul acord implică mintea și voința noastră, nu doar duhul nostru; trebuie să fim acordați în aceeași minte și voință și trebuie să existe armonie în ființa noastră interioară.

Singurul acord este ca o simfonie cântată de multe instrumente diferite, toate fiind acordate corespunzător și cântând notele lor specifice; rezultatul este o melodie minunată și încântătoare, care este atât de plăcut de ascultat.

Dumnezeu vrea să audă simfonia unității noastre, căci acest lucru Îl va face să-Și reverse binecuvântarea asupra poporului Său. Însă cum putem avea singurul acord dacă nu avem armonie în ființa noastră interioară? Dacă mintea și voința noastră nu sunt acordate la mintea și voința lui Dumnezeu, cum putem avea singurul acord? O, Doamne!

Trebuie să ne deschidem Domnului personal și să avem multe conversații cu El, chiar să-I cerem să trateze mintea și voința noastră, astfel încât să putem fi una cu El nu doar în duh, ci și în minte. Mintea noastră trebuie să fie înnoită în cuvântul lui Dumnezeu, astfel încât să putem gândi așa cum gândește El.

Trebuie să ne deschidem Domnului din adâncul ființei noastre, astfel încât El să se poată introduce în noi și să trateze orice din noi trebuie rezolvat. Acest lucru necesită să ne deschidem Domnului ca niciodată înainte, astfel încât El să poată lucra în noi, să ne trateze noi și să ne supună mintea și voința pentru a ne face pe deplin una cu El, cu rezultatul că avem armonie în ființa noastră interioară.

Fie ca Domnul să obțină acest lucru în noi și printre noi pentru practicarea unității – singurul acord.

Practicarea unității – singurul acord – este conform învățăturii apostolilor

Când vorbim despre singurul acord, fie în viața de biserică, fie în orice societate sau grup, trebuie să existe același fel de gândire care provine din același fel de cunoaștere, din aceeași învățătură. Dacă există diferiți învățători care predau lucruri diferite, fiecare dând ca învățătură propriul lucru, nu va exista singurul acord.

Dacă există un partid politic și acesta vrea să fie dominant și puternic, trebuie să aibă singurul acord. Orice societate sau grup de pe pământ trebuie să aibă singurul acord care provine din același fel de gândire, același fel de cunoaștere.

Acest lucru este adevărat atât în societate, cât și în domeniul spiritual; de aceea Domnul are o singură învățătură, care este învățătura apostolilor. Când rămânem în învățătura și părtășia apostolilor și o urmăm îndeaproape, vom avea singurul acord.

Cartea Fapte ne spune că, pe de o parte, era singurul acord între ucenici, iar pe de altă parte, toți cei ce erau într-un singur acord stăruiau în învățătura apostolilor (Fapte 2:42).

Nu era ceva numit „singurul acord” undeva acolo în aer și toți discipolii urmau orbește; mai degrabă, ei erau regenerați de Dumnezeu cu viața Lui, aveau Duhul Sfânt turnat peste ei și au continuat cu sârguință conform învățăturii apostolilor.

Practica unității – singurul acord – este conform învățăturii apostolilor. Factorul care susține singurul nostru acord este învățătura apostolilor.

Nu există multe învățături, ci o singură învățătură, care ne face să fim una. Cu toții trebuie să continuăm în învățătura și părtășia apostolilor, astfel încât să putem avea singurul acord.

Ce au dat ca învățătură apostolii? În 1 Corinteni capitolul 2 vedem că ei au dat ca învățătură din Duh. Duhul le-a revelat lucruri și ei au urmat îndeaproape învățătura Domnului.

În Evanghelii vedem că Dumnezeu L-a trimis pe Fiul și Fiul a vorbit ceea ce a auzit de la Tatăl, iar acum, după ce Fiul s-a dus la Tatăl, Duhul revelează lucrurile lui Dumnezeu în Cristos credincioșilor în Cristos.

Fiul primește de la Tatăl, iar Duhul primește de la Fiul și le revelează apostolilor. Apoi, apostolii, care au părtășie cu Tatăl și cu Fiul, ne mărturisesc despre cele ce au văzut și au auzit, pentru ca și noi să avem părtășie cu ei; această părtășie este cu Tatăl și cu Fiul (1 Ioan 1:1-3).

Dumnezeu Tatăl este sursa, El este exprimat în Dumnezeu Fiul și apoi El ni se aplică prin Duhul. Apoi, Dumnezeul Triunic are o singură învățătură, prin apostoli. Apostolii nu sunt sursa; Dumnezeu este sursa, Dumnezeu este unul, iar învățătura apostolilor este factorul care susține practica unității – singurul acord.

Când credincioșii în Cristos continuă cu sârguință în învățătura și părtășia apostolilor, există un singur acord. Când discipolii au continuat cu sârguință în învățătura apostolilor, a existat un singur acord. Trebuie să continuăm cu sârguință; acesta nu este ceva ce facem ocazional sau temporar, ci cu sârguință.

Știm ce înseamnă să înduri ceva personal sau să treci printr-o situație personală cu cu sârguință; trebuie, de asemenea, să învățăm să continuăm cu sârguință în învățătura apostolilor.

Cristos este cu sârguință; noi putem continua cu sârguințăi pentru că Cristos este cu sârguință în noi.

Apostolii au dat ca învățătură același lucru tuturor sfinților din toate locurile și din toate bisericile; astăzi trebuie să dăm ca învățătură și noi același lucru în toate bisericile din fiecare țară de pe întreg pământul (1 Corinteni 4:17; 7:17; 11:16; 14:33b-34; Matei 28:19-20).

Nu putem da ca învățătură ceea ce vrem; putem da ca învățătură doar ceea ce au învățat apostolii, căci învățătura apostolilor ne va face să fim într-un singur acord.

Învățătura apostolilor este factorul care susține unitatea (Fapte 2:42, 46). Putem să ne deschidem Domnului legat de acest lucru și să-I spunem:

Doamne Isuse, păstrează-ne în învățătura apostolilor, ca să putem avea unitatea între noi. Salvează-ne de la a ne concentra pe învățături diferite, învățături care diferă de învățătura apostolilor. O, Doamne, fie ca noi să fim cei care stăruiesc cu sârguință în învățătura și părtășia apostolilor, în frângerea pâinii și în rugăciuni. Suntem una cu Tine, Doamne dragă, și suntem una cu sfinții. Respingem orice lucru care diferă de învățătura apostolilor, învățătura unică a Noului Testament despre economia lui Dumnezeu. Fie ca noi toți, zi de zi, să stăruim cu sârguință într-un singur acord cu toți sfinții, atât în adunările mari, cât și în adunările de acasă. Amin, Doamne, fie ca noi să ne dăm seama că învățătura apostolilor este factorul care susține unitatea. Fie ca noi să practicăm unitatea – singurul acord – continuând cu sârguință în învățătura apostolilor astăzi!

Trebuie să fim într-un singur acord pentru a menține unitatea pe care Cristos o dorește ca Dumnezeu să ne binecuvânteze

Noi, credincioșii în Cristos, practicăm unitatea bazată pe atributul unității bisericii – un singur Duh, un singur Domn, un singur Dumnezeu, un singur Trup, o singură credință, un singur botez și o singură nădejde (vezi Efeseni 4:4-6).

Unitatea este un atribut al bisericii; bazat pe acest atribut al unității, putem fi într-un singur acord, căci putem practica unitatea. Putem fi una pentru că avem viața lui Dumnezeu, iar Dumnezeul Triunic din noi este unul singur. Unitatea noastră este conform învățăturii apostolilor (1 Corinteni 4:17; 7:17; 11:16; 14:34).

Apostolii au dat ca învățătură același lucru în toate bisericile și la toți sfinții; atunci când continuăm cu cu sârguință în învățătura apostolilor, avem un singur acord.

Practicarea unității de către noi este conform aceleiași vorbiri a Duhului în biserici, așa cum se vede în Apocalipsa 2:7, 11, 17, 29 și 3:6, 13 și 22. Duhul a vorbit lucruri specifice fiecărei biserici, dar vorbirea Duhului a fost adresată tuturor bisericilor; fie ca noi să avem urechi să auzim ce vorbește Duhul bisericilor.

Toți avem aceeași Biblie, aceeași vorbire de la Domnul și practicăm unitatea – singurul acord. Pe măsură ce facem acest lucru, devenim lampadare de aur, care sunt complet identice – aurii în natură, exprimând strălucirea luminii divine (Apocalipsa 1:20).

Chiar dacă lampadarele de aur sunt distincte și independente, ele sunt complet identice în natură, formă, funcție și expresie. Fie ca Domnul să câștige singurul acord printre noi astăzi.

Fie ca noi să fim într-un singur acord, astfel încât să putem menține unitatea pe care Cristos o caută astăzi. Toate binecuvântările și harul lui Dumnezeu pot veni doar atunci când suntem într-un singur acord. Dumnezeu îi poate binecuvânta doar pe cei care sunt într-un singur acord.

Când avem un singur acord, practicăm unitatea. Psalmul 133 vorbește despre aceasta, arătându-ne cât de bine și cât de plăcut este ca frații să locuiască împreună în unitate. Este atât de bine și atât de plăcut ca frații să locuiască împreună într-un singur acord!

Când se întâmplă acest lucru, Domnul este fericit: ungerea este peste Trup în unitate, roua este acolo și Iehova poruncește binecuvântarea, viața veșnică.

Dacă vrem să ne bucurăm de binecuvântarea lui Dumnezeu, trebuie să fim într-un singur acord în viața de biserică de astăzi. Pentru a fi într-un singur acord, ființa noastră interioară este atinsă și afectată.

Pentru a practica unitatea, trebuie să fim atinși și tratați în mintea noastră, în dragostea noastră și în vorbirea noastră. Mintea noastră este atât de sălbatică, ca un cal sălbatic, fără nicio reținere. Emoțiile noastre nu sunt reglementate, căci dragostea noastră este temperamentală și preferențială.

Iar cuvintele noastre sunt atât de ușuratice. De multe ori distrugem unitatea prin ceea ce vorbim, ceea ce ne place și ceea ce preferăm. Când trăim conform a ceea ce suntem prin natura noastră, acest lucru afectează unitatea și, în loc să practicăm unitatea, pierdem binecuvântarea lui Dumnezeu.

Pe măsură ce învățăm să depunem mărturia pentru recâștigarea Domnului, este ușor ca mintea noastră să fie distrasă și dragostea noastră să devină nesănătoasă.

Poate că nu rostim cuvinte rele și nu-i batjocorim pe alții, dar vorbirea noastră poate fi liberă și poate că nu ne este rușine să ne exprimăm opiniile. O, Doamne! Când se întâmplă acest lucru, multe probleme apar în biserică și chiar poate apărea diviziuni.

Fie ca noi să venim la Domnul pentru a trata emoțiile, vorbirea și mintea noastră, astfel încât să putem avea singurul acord între noi astăzi. Fie ca noi să fim într-un singur acord pentru a menține unitatea pe care Cristos o caută.

Doamne Isuse, ne dăm Ție astăzi. Fie ca noi să fim într-un singur acord pentru a putea menține unitatea pe care Cristos o caută și dorește să o binecuvânteze. Îți mulțumim, Doamne, că putem practica unitatea bazată pe faptul că biserica este una! Vrem să continuăm cu cu sârguință în învățătura apostolilor, astfel încât să putem practica unitatea, având singurul acord. O, Doamne, dă-ne o ureche să auzim ce vorbește Duhul bisericilor. Ne deschidem pe deplin ființa interioară către Tine, Doamne, astfel încât Tu să poți trata mintea noastră neînnoită, emoțiile sălbatice și limba neîmblânzită. O, Doamne, cum rămâne cu mintea noastră? Înnoiește-ne mintea puțin mai mult astăzi, astfel încât să putem avea mintea lui Cristos. Reglează-ne emoțiile, astfel încât să putem iubi ceea ce iubești Tu și să urâm ceea ce urăști Tu. Amin, Doamne, sfințește vorbirea noastră, ca cuvintele noastre să nu cauzeze probleme, ci să aducă viață sfinților!