o viață ascunsă cu Cristos

Adâncul cheamă adâncul: ne facem timp să-L absorbim pe Cristos și să avem o viață ascunsă cu El

08/05/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Adâncul cheamă adâncul și numai ceea ce vine din adâncul ființei noastre poate atinge adâncul ființei altora; trebuie să ne trimitem rădăcini dedesubt și să aducem roade în sus, trimițându-ne rădăcinile adânc în Cristos în timpul nostru personal și privat cu El și fără să ne expunem rădăcinile, ci având experiențe ascunse și secrete cu Cristos.

Trăirea vieții împărăției nu este doar legată de lucrurile pe care le facem în exterior, ci mai mult, este foarte mult legată de părtășia noastră personală, privată, intimă și spirituală cu Domnul. Împărăția lui Dumnezeu este un domeniu al vieții, domeniul vieții divine și cu toții trebuie să-L lăsăm pe Domnul să crească în noi.

Aceasta înseamnă că trebuie să petrecem mult timp personal cu El și să avem rădăcini adânci și solide în El. Ceea ce caută Dumnezeu nu sunt miracole exterioare și manifestări ale puterii; acestea pot avea loc în epoca următoare, dar în această epocă ceea ce El vrea să obțină este inima noastră, părtășia noastră secretă și ascunsă cu El.

În Vechiul Testament, Ilie a fost o persoană care a fost foarte mult folosită de Dumnezeu și a fost martor, împreună cu poporul Israel, la cum Dumnezeu a trimis foc din cer pentru a arăta că El este adevăratul Dumnezeu.

Totuși, chiar și după o minune atât de mare și o lucrare de putere atât de mare, Ilie s-a temut pentru viața sa și a fugit, ascunzându-se într-o peșteră din munți. Acolo Domnul a venit la el și i s-a revelat. Probabil că Ilie se aștepta ca Dumnezeu să-i arate slava Sa, măreția Sa și cât de minunat este, dar Dumnezeu nu era în vântul puternic, în cutremur sau în foc, ci în vocea mică și blândă.

Acesta este un lucru care ar trebui să ne încurajeze ca și credincioși în Noul Testament: omul nostru firesc se poate aștepta ca Dumnezeu să facă lucruri mărețe pentru noi, dar ceea ce face El este să ne vorbească în interior, în liniște și cu blândețe, pentru ca noi să știm cine este El și pentru ca El să se adauge la noi.

Toți avem ungerea de la Cel Sfânt și fiecare dintre noi Îl cunoaște pe Dumnezeu; nu este nevoie ca alții să vină și să ne învețe, căci îl putem cunoaște subiectiv pe Dumnezeu prin intermediul ungerii. Slavă Domnului!

Poate că vrem să manifestăm în exterior ceea ce Dumnezeu face pentru noi în interior, dar însăși natura lui Dumnezeu în noi este ascunsă și lui Dumnezeu nu-i place ostentația.

Pe măsură ce Îl contactăm pe Domnul și petrecem timp cu El, ne dăm seama că acest Dumnezeu atotputernic care a creat toate lucrurile este acum Duhul cu duhul nostru care ne unge, vorbindu-ne în locul secret al ființei noastre și adăugându-se nouă puțin câte puțin, zi de zi. Aleluia!

Fie ca noi să învățăm să petrecem mult timp secret și ascuns cu Dumnezeu, astfel încât să-L putem cunoaște nu numai după ceea ce face El pentru noi, ci și mai mult, după ceea ce este El pentru noi în timpul nostru secret, personal și intim cu El.

Adâncul cheamă adâncul: trebuie să prindem rădăcini dedesubt și aducem rod deasupra

Psalmul 42:7a spune: „un val cheamă un alt val” [trad. lit, Adâncul cheamă adâncul]. Aceasta înseamnă că trebuie să petrecem timp personal cu Domnul și să avem rădăcini adânci în El zi de zi, astfel încât, atunci când vorbim cu alții, să avem ceva din El de împărțit în ei.

Doar ceea ce este adânc în ființa noastră din Dumnezeu poate atinge ceea ce este adânc în ființa altora. Când vorbim ceva superficial, nu din adâncul ființei noastre, provenit din timpul petrecut cu Dumnezeu, nu putem niciodată atinge ființa altor oameni.

Alții vor răspunde doar la ceea ce vine din adâncul ființei noastre. Dacă ne exprimăm mânia, ceilalți vor atinge mânia și își vor da seama că suntem furioși din adâncul ființei noastre. Dar dacă petrecem timp cu Domnul și ne punem rădăcini adânc în El, vom putea avea o relație profundă cu El și adâncul cheamă adâncul – atunci când vorbim, ceilalți Îl vor atinge pe Domnul, căci El va curge din adâncul ființei noastre.

Orice lucru care nu este din adâncul ființei noastre nu va ajunge niciodată la adâncul ființei altora. Uneori suntem în adunarea bisericii și cineva împărtășește ceva care poate nu este atât de important, dar atinge adâncul ființei noastre, căci vine din experiența lor profundă cu Domnul.

Dacă nu săpăm adânc, nu-i putem niciodată câștiga pe alții; atunci când Îl atingem pe Domnul din adâncul ființei noastre și ne exersăm să vorbim într-un singur duh cu El, vom atinge adâncimile ființei altora. Când rostim ceva din adâncuri, vom atinge adâncimile altora.

Dar dacă suntem superficiali cu Domnul, am putea fi capabili să rostim ceva din Cuvânt, iar alții pot fi atinși în emoțiile lor și pot chiar plânge sau fi fericiți, dar nimic nu este atins în adâncul ființei lor.

În calitate de credincioși în Cristos care trăiesc viața împărăției, trebuie să prindem rădăcini dedesubt și aducem rod deasupra (vezi Isaia 37:31; comp. cu Fapte 6:7; 12:24; 19:20).

Viața noastră creștină ar trebui să fie o viață în adâncuri, o viață care poate prinde rădăcini dedesubt, în Cristos, astfel încât să putem aduce rod în sus pentru exprimarea Lui. Când cuvântul lui Dumnezeu locuiește în noi din belșug (Coloseni 3:16), locuind în inima noastră, vom putea spune ceva din adâncul ființei noastre pentru a atinge adâncul ființei altora.

Fie ca cuvântul lui Dumnezeu să crească în noi și să se înmulțească printre noi, ca să fie puternic și prevalent. Fie ca noi să ne dăm Domnului pentru a ne ruga și a rămâne în Cuvântul lui Dumnezeu zi de zi, rugându-ne în taină înaintea Domnului și cu Domnul pentru a ne înfige rădăcinile adânc în El.

Isaia 37:31 spune că rămășița va prinde rădăcini dedesubt și va aduce rod deasupra. De multe ori avem o manifestare exterioară a ceea savurăm din Domnul, dar nu există rădăcini dedesubt. O, Doamne!

De multe ori, când vorbim cu alții, avem multă cunoștință, putem fi capabili să expunem adevărul și înțelegem doctrinele, dar lipsește profunzimea. Doar adâncul cheamă adâncul. Numai atunci când ne ocupăm de solul inimii noastre, pentru ca sămânța vieții să crească în noi și să se maturizeze în noi, putem spune altora ceva care să atingă profunzimea ființei lor.

Fie ca noi să învățăm ce înseamnă să-ți prinzi rădăcini în Cristos pentru a-L absorbi în timpul nostru personal, intim și privat cu El. Fie ca noi să fim mai întâi atenți la a prinde rădăcini dedesubt și să nu fim nerăbdători să le arătăm altora sau să le arătăm ceea ce am savurat din Domnul.

Fie ca noi să învățăm să avem o viață ascunsă cu Domnul, astfel încât El să poată lucra în profunzimea ființei noastre și să aibă o modalitate de a se revărsa către alții pentru a atinge profunzimea ființei lor.

Doamne Isuse, nu vrem să fim creștini superficiali, care au multe manifestări exterioare ale faptului de a fi creștini, dar cărora le lipsește profunzimea. Vrem să-Ți permitem să crești în noi pe măsură ce petrecem timp personal, intim și privat cu Tine. Amin, Doamne, întărește timpul nostru personal cu Tine zi de zi. Vrem să Te căutăm în secret, să obținem răspunsuri secrete de la Tine și să-Ți deschidem secretele ființei noastre. O, Doamne, fie ca adâncurile să cheme adâncurile! Lucrează în adâncul ființei noastre. Vrem să învățăm să deschidem adâncurile ființei noastre către Tine, astfel încât Tu să te poți introduce în ele. Salvează-ne de la a fi superficiali. Salvează-ne de a avea doar o viață exterioară, fără profunzime. Crești în noi, Doamne. Vrem să prindem rădăcini dedesubt și să aducem rod deasupra. Venim la Tine, dragă Doamne, și vrem să prindem din nou rădăcini dedesubt. Fie ca noi să ne înrădăcinăm adânc în Cristos, astfel încât să putem absorbi bogățiile lui Cristos și să fim constituiți cu Cristos în adâncul ființei noastre. Amin, Doamne, fie ca Tu să ai o cale să curgi în noi și din noi, astfel încât alții să Te poată primi în adâncul ființei lor!

Să me facem timp să-L absorbim pe Cristos având o viață ascunsă cu El pentru a avea creștere

Când unii creștini aud că doar adâncul cheamă adâncul, s-ar putea descuraja, pentru că s-ar putea să nu știe ce înseamnă asta sau s-ar putea să creadă că nu există mult în adâncul ființei lor.

Fiecare creștin autentic este o persoană care a primit sămânța vieții în solul inimii sale, iar acum această sămânță a vieții crește. Cu toate acestea, adâncimea la care coboară rădăcinile în solul inimii depinde de felul de inimă pe care îl avem.

În Matei 13:3-23, Domnul Isus a spus parabola semănătorului; sămânța este aceeași în calitate, dar solul în care cade sămânța și încearcă să crească diferă.

În calitate de credincioși în Cristos care trăiesc viața împărăției, trebuie să avem o viață ascunsă cu Domnul, astfel încât să putem prinde rădăcini adânc în Cristos și să avem o creștere adecvată în viață.

Am fost plantați în Cristos ca realitatea țării bune, iar acum trebuie să ne acordăm timp să-L absorbim. Mai ales în timpul nostru cu Domnul dimineața, trebuie să ne facem timp să-L absorbim pe Domnul având o viață ascunsă cu El pentru a avea creștere în viață.

Rădăcinile sunt viața ascunsă, iar frunzele sunt viața manifestată; problema cu mulți creștini este că există multă viață aparentă, dar există foarte puțină viață secretă. Cu alte cuvinte, pot exista multe lucrări exterioare, dar există o lipsă de viață ascunsă.

Dacă noi, în calitate de credincioși în Cristos, avem toate experiențele noastre cu Domnul manifestate înaintea altora, atunci toată creșterea noastră este ascendentă și nu există creștere în jos.

Trebuie să ne facem timp să-L absorbim pe Cristos zi de zi, astfel încât să putem avea o viață ascunsă cu El și să avem o creștere în jos în El. Dacă suntem doar frunze, dar nu rădăcină, atunci suntem pe un teren superficial.

Creștinul care își etalează sau își expune toate virtuțile înaintea oamenilor și nu are nimic în profunzimea ființei sale nu are rădăcină. O, Doamne! Un astfel de om nu va putea rezista în ziua încercării și a ispitei (Matei 13:20-21; Luca 8:13).

Fie ca Dumnezeu să lucreze în noi, astfel încât să fim cei care prind rădăcini dedesubt pentru a absorbi bogățiile lui Cristos și a avea o viață ascunsă cu El. Trebuie să ne ocupăm de solul inimii noastre. Inima noastră poate fi de patru feluri: sol superficial cu pietre dedesubt, sol cu spini și buruieni, sol lângă drum sau sol bun pentru ca sămânța să crească corespunzător.

Trebuie să avem o viață ascunsă cu Domnul și să ne facem timp să-L absorbim pe Cristos în secret, astfel încât să putem pune rădăcini adânc în El pentru a-L absorbi. Când facem acest lucru, vom avea rădăcini adânci în Cristos și, când va veni încercarea, vom crește și ne vom coace în loc să fim arși de soarele arzător.

Viața în care Dumnezeu se desfătează este o viață care va fi durabilă și neschimbată, o viață care rezistă testului.

Poate că avem o încolțire rapidă a vieții divine în noi, dar când vine persecuția sau când sosesc încercările, în loc să avem o creștere accelerată, aceasta poate deveni o lovitură fatală pentru creștere. O, Doamne!

Dacă nu există adâncime de pământ, dar există pietre sub pământ, cum poate Domnul să crească în noi? Poate că avem multe lucrări și creștere exterioară, dar cum rămâne cu viața noastră ascunsă cu Domnul, în care ne înfigem rădăcinile adânc în El?

Isaia 53:2 spune că Domnul Isus a fost ca o plantă fragedă care crește într-un loc sterp, uscat, dar, așa cum vedem în trăirea Lui din Evanghelii, El Și-a trimis rădăcinile în viața Sa ascunsă cu Tatăl pentru a crește cum se cuvine înaintea Lui. El nu a tras sursa din mediu, deoarece rădăcinile Sale s-au coborât în Tatăl, luându-L pe Tatăl ca sursă a Sa.

În Ieremia 17:7-8 vedem că cei care se încred în Domnul sunt ca niște pomi sădiți lângă apă, ale căror rădăcini ies la pârâu. Ei nu se tem când vine căldura sau în anul secetei, căci au rădăcini adânci.

Fie ca noi să fim astfel de oameni. Fie ca noi să creștem în viață zi de zi, având rădăcini adânci în Cristos și o viață ascunsă cu El, ca să putem avea creșterea lui Dumnezeu.

Uneori, în viața de biserică, vedem sau auzim despre cineva care a fost mult folosit de Domnul și care a căzut brusc sau a părăsit viața de biserică; putem crede că acest lucru s-a întâmplat atât de brusc, dar dacă suntem înaintea Domnului, ne dăm seama de lipsa rădăcinilor.

Nimic nu se întâmplă brusc sau accidental; există o lipsă de rădăcini care în cele din urmă duce la o mare cădere. Fie ca noi să luăm acest lucru în serios și să fim înaintea Domnului cu privire la solul inimii noastre.

Fie ca noi să-I permitem Domnului să strălucească asupra oricăror păcate ascunse, egoism, dorințe personale și autocompătimire. Toate acestea sunt în noi și sufocă creșterea lui Cristos în noi.

Fie ca noi să cooperăm cu Domnul zi de zi, trăind o viață ascunsă cu El, ca să ne putem înfige rădăcini adânc în El.

Domnul a spus că suntem lumina lumii, o cetate așezată pe un munte care nu poate fi ascunsă (Matei 5:14). Aceasta înseamnă să fii creștin deschis, nu în ascuns. Totuși, El a spus și că ar trebui să intrăm în camera noastră și să ne rugăm, căci Tatăl vede în ascuns și ne va răsplăti în ascuns (6:6).

Pe de o parte, trebuie să ieșim direct în lume și să facem o mărturisire publică că suntem creștini care Îl iubesc pe Domnul. Pe de altă parte, nu trebuie să ne etalăm virtuțile creștine și experiențele noastre cu Cristos înaintea oamenilor, ci să trăim o viață ascunsă cu Domnul, pentru a putea avea rădăcini adânci în El.

Dacă toată viața noastră spirituală este expusă, nu avem nicio rădăcină; dacă toate experiențele noastre sunt manifestate, creșterea noastră este doar în sus, fără rădăcină în jos. O, Doamne!

Cât de mult trebuie să fim înaintea Domnului în legătură cu acest lucru și să ne deschidem către El, spunându-I:

Doamne Isuse, vrem să ne facem timp să Te absorbim și să ne trimitem rădăcinile adânc în Tine. Îți mulțumim că ne-ai sădit în Cristos ca realitate a țării bune, pentru ca noi să absorbim toate bogățiile lui Cristos. Amin, Doamne, vrem să avem o viață ascunsă cu Tine, ca să putem avea rădăcini adânci, chiar multe rădăcini, în Tine. Salvează-ne de la a ne etala virtuțile creștine înaintea altora sau de a face o paradă din ceea ce savurăm și experimentăm din Cristos. Fie ca să avem multă viață înaintea Ta în secret, pentru a ne trimite rădăcinile în Cristos. Amin, Doamne, fie ca să existe multă creștere în jos în ființa noastră! Întărește-ne în omul nostru interior, astfel încât Cristos să-Și poată face domiciliul adânc în inima noastră! Amin, Doamne Isuse, introdu-Te în adâncul ființei noastre. Fie ca să prețuim timpul nostru secret, ascuns, personal cu Tine. Strălucește asupra noastră, Doamne, și expune orice pietre din adâncul pământului inimii noastre. Expune orice păcate ascunse, egoism, dorințe personale și autocompătimire. Vrem să ne ocupăm de solul inimii noastre, ca Tu să poți crește în noi. Amin, Doamne, fie ca să trimitem rădăcini dedesubt și să avem creștere în sus!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Deep Calls Unto Deep: take Time to Absorb Christ and have a Hidden Life with Him, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să trăim în realitatea Împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 2 (Să trăim viața împărăției prin faptul că trăim o viață ascunsă) ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Viața noastră este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu; trebuie să-L luăm pe Cristos ca viață și să-L trăim

28/05/2020 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, viața noastră este Cristosul care locuiește în noi, iar această viață este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu; trebuie să-L luăm pe El ca viață și să trăim prin El în viața noastră de zi cu zi.

Când am fost regenerați, am fost aduși într-un alt domeniu, domeniul vieții divine, domeniul lui Dumnezeu. În acest domeniu suntem una cu Cristos, suntem uniți organic cu El și răspundem și cooperăm cu ceea ce face El în ceruri astăzi.

Viața noastră creștină este pur și simplu o continuă învățare să ne fixăm mintea pe lucrurile de sus, unde este Cristos; în timp ce ne gândim la lucrurile de sus, suntem una cu Domnul în slujba Sa cerească.

Evangheliile ne arată slujba pământească a Domnului, ce a făcut El, ce a vorbit, cum a fost El și care au fost procesele prin care a trecut. În Epistole și în Apocalipsa vedem ce face Domnul chiar acum în ceruri, în slujba Sa cerească.

În primul rând, El este Marele Preot care mijlocește pentru noi, pentru ca noi să creștem în viață, să împlinim scopul lui Dumnezeu și să fim formați în Trupul lui Cristos pe care El îl dorește în această epocă. El mijlocește pentru toți sfinții și pentru toate bisericile.

În al doilea rând, El este Slujitorul ceresc și El administrează lucrurile cerești, rezerva divină, pentru ca toți credincioșii Săi să-L savureze pe Domnul și să continue în El.

Deci, pe de o parte, El se roagă pentru noi și mijlocește pentru ca noi să mergem mai departe, iar pe de altă parte, El ne alimentează și Se distribuie pe Sine Însuși întru noi pentru a putea continua.

În al treilea rând, El este administratorul universal al guvernării lui Dumnezeu pentru a îndeplini scopul lui Dumnezeu; ca atare, El aranjează toate lucrurile și lucrează toate lucrurile pe pământ pentru ca scopul lui Dumnezeu să fie împlinit.

Cum putem răspunde slujbei Sale cerești și cum putem coopera cu El? Prin a ne fixa mintea pe lucrurile de sus, unde se află Cristos.

Mintea noastră este fixată prea mult pe lucrurile de jos, de pe pământ și pe lucruri care nu au valoare eternă; când ne exersăm duhul pentru a-L contacta pe Domnul și ne gândim la lucrurile de sus, răspundem slujbei cerești a Domnului și cooperăm cu El pe pământ.

Când mintea noastră se va fixa pe lucrurile de sus, ne vom ruga una cu El pentru lucrurile, situațiile și oamenii pentru care se roagă El; El se roagă în noi, noi ne rugăm în El și mijlocim una cu El pentru ceea ce este pe inima Lui.

Când mintea noastră este fixată pe lucrurile de mai sus, ne deschidem către El pentru a primi rezerva Sa și cooperăm cu El pentru a administra bogățiile lui Cristos sfinților pentru creșterea lor în viață.

Când mintea noastră este fixată pe lucrurile de sus, devenim „ambasadele” „sediului nostru ceresc” din ceruri – tronul lui Dumnezeu – și executăm pe pământ deciziile tronului rugându-ne pe una cu Domnul pentru ca voia Lui să se facă pe pământ și pentru venirea Împărăției Sale.

Viața noastră este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu; trebuie să-L luăm pe Cristos ca viață și să-L trăim

Viața noastră de credincioși în Cristos este Cristosul care locuiește în noi; viața noastră umană este aici, suntem încă în viață umană, dar această viață va trece – viața reală este Cristos ca viața noastră.

Col. 3:3-4 ne spune că Cristos este viața noastră, iar viața noastră este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu! Deci, în acest moment în timp, viața noastră este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu; nu ar trebui să fim doar creștini exteriori, cei care fac lucruri pentru ca ceilalți să vadă, ci ar trebui să trăim o viață ascunsă cu Domnul.

Cristosul ascuns în Dumnezeu este simbolizat de mana ascunsă din vasul de aur (vezi Exod. 16:32-34; Apocalipsa 2:17).

În Vechiul Testament, Dumnezeu i-a spus lui Moise să ia un omer de mană și să îl pună într-un vas de aur, care trebuia pus în chivot, care se afla în Sfânta Sfintelor, partea cea mai interioară a tabernaculului.

Deci mana era într-adevăr ascunsă – era în chivot, în Sfânta Sfintelor, în Cortul Întâlnirii. Această mană ascunsă a fost un tip reprezentativ al vieții noastre – Cristos ca viața noastră, care este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu.

Cristos este mana ascunsă; El este în Dumnezeu Tatăl ca vasul de aur. Aurul simbolizează natura divină; faptul că mana a fost în vasul de aur înseamnă că Cristos este în Dumnezeu, ascuns în Dumnezeu.

Tatăl este în Cristos, Cristosul întrupat cu natura divină și umană, la fel cum vasul de aur era în chivot (Chivotul este un tip reprezentativ al lui Cristos cu lemnul său de salcâm – simbolizând natura umană – acoperit cu aur – simbolizând natura divină).

Sfânta Sfintelor este un tip reprezentativ al duhului nostru locuit pe dinăuntru și regenerat de către Duhul Sfânt; Cristos este în duhul nostru, la fel cum Chivotul a fost în Sfânta Sfintelor. Cristos ca Duhul care ne locuiește pe dinăuntru trăiește în duhul nostru regenerat pentru a fi realitatea Sfântului Sfântelor. Slavă Domnului!

Despre acest lucru vorbește într-un mod misterios Domnul Isus în Ioan 14:16-20, unde El a spus că El este în Tatăl (la fel cum mana ascunsă a fost în vasul de aur), Tatăl este în El (la fel ca vasul de aur era în Chivot), iar El este în noi (la fel cum Chivotul a fost Sfânta Sfintelor), iar Duhul ne locuiește pe dinăuntru (duhul nostru uman locuit pe dinăuntru de Duhul este realitatea Sfântului Sfintelor).

Ce lucru misterios și totuși ce realitate minunată este aceasta! Cristos viața noastră este ascuns în Dumnezeu, Dumnezeu este în Cristos, Cristos este în noi, iar Duhul în calitate de Cristos cu Dumnezeu Tatăl, ne locuiește pe dinăuntru.

Modul în care putem fi încorporați în această realitate și să trăim în această încorporare divin-umană este ca noi să-L mâncăm pe Cristos ca mană ascunsă (Ioan 15:5, 7; 8:31; 6:57, 63; 14:23).

Când Îl mâncăm pe Cristos, trăim prin El și datorită Lui și suntem încorporați în Dumnezeu așa cum Dumnezeu trăiește în noi. Când Îl mâncăm pe Cristos ca mană ascunsă, suntem încorporați în El pentru locuința reciprocă a lui Dumnezeu și a omului.

Cristos este viața noastră; Cristos ca viața noastră este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu. Faptul că Cristos este viața noastră este un indiciu puternic a faptului că trebuie să-L luăm ca viață și să trăim prin El, astfel încât să-L trăim în viața noastră de zi cu zi (Col. 3:4).

Cristos trebuie să fie viața noastră într-un mod practic și experimental – zi de zi trebuie să fim mântuiți în viața Sa (1 Corinteni 15:45; Rom. 5:10).

Zi de zi trebuie să-L luăm pe Cristos ca viață și să-L trăim; trebuie să-L mâncăm și să trăim datorită Lui și trebuie să-L luăm ca viață și să trăim prin El.

Rezultatul spontan al faptului că-L luăm pe Cristos ca viață și Îl trăim este singurul om nou, entitatea corporativă în care Cristos este toți și în toți (Col. 3:3-4, 10-11).

Doamne Isuse, Tu ești viața noastră. Căutăm să Te cunoaștem și să Te experimentăm ca viața noastră. Fie ca să cunoaștem și să Te experimentăm ca viața noastră adevărată care este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu. Amin, Doamne Isuse, Te mâncăm pe Tine ca mana ascunsă, pentru ca noi să fim încorporați în Dumnezeu și să devenim parte a locuinței lui Dumnezeu și a omului. Te luăm ca viață a noastră și trăim prin tine, astfel încât Tu să trăiești în noi și noi să Te trăim. Doamne, fii viața noastră într-un mod practic și experimental în fiecare zi. Mântuiește-ne în viața Ta și trăiește în noi pentru singurul om nou!

Destinul nostru este gloria: Cristos ne conduce în glorie pentru ca noi să fim manifestați împreună cu El în glorie!

Rezultatul final al faptului că-L luăm pe Cristos ca viață și Îl trăim este gloria; destinul nostru este gloria, iar Cristos astăzi ne conduce în glorie pentru ca noi să fim manifestați împreună cu El în glorie (Evrei 2:10; Col. 3:4).

Cristos viața noastră este ascunsă astăzi, căci viața noastră este ascunsă împreună cu Cristos în Dumnezeu. Dar într-o zi, când El ca viața noastră va fi manifestat, vom fi și noi manifestați împreună cu El în glorie și vom fi deplin glorificați. Aleluia!

Pe de o parte, astăzi nu ar trebui să facem o afișare deschisă a vieții noastre în Cristos, ci, mai degrabă, ar trebui să trăim o viață care este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu.

Pe de altă parte, vine o zi când Cristos viața Se va manifesta, iar noi vom fi manifestați împreună cu El în glorie. Slavă Domnului!

Văzând acest lucru și realizând acest lucru, trebuie să nu fim ca oamenii din lume, să nu fim atât de preocupați de lucrurile pământești, să nu fim îngrijorați și să căutăm atât de multe lucruri diferite.

În cartea Coloseni vedem că unii căutau religie, cultură, virtuți produse de sine (care sunt echivalente cu ajutorul de sine de azi), îmbunătățire, gnosticism, exteriorism, materialism, închinarea îngerilor, etc.

Este ceea ce vedem în jurul nostru astăzi – tot ceea ce vedem în jurul nostru astăzi, chiar și în creștinismul în general, este exterior. Mulți creștini fac un afișaj, fac lucrări de caritate și lucruri exterioare pentru ca ceilalți să le vadă și multe dintre lucrurile pe care creștinii le fac astăzi sunt materiale și fizice.

Dar noi, în calitate de credincioși în Cristos, suntem într-un domeniu diferit – suntem în domeniul divin și mistic, un domeniu invizibil unde trăim, iar aici Cristos este viața noastră, iar viața noastră este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu.

Când unii aud despre acest lucru, ei ar putea spune că suntem „evadatori”, cei care încearcă să scape de realitate pentru că nu ne putem descurca, cei ce încearcă să scape de catastrofa globală a schimbărilor climatice, nefiind preocupați de cine este ales să conducă țara etc.

Nu încercăm să scăpăm de realitate – noi trăim în realitate, în duhul contopit, luându-L pe Cristos ca viața noastră pentru singurul om nou și Îl luăm pe Cristos ca realitate!

Nu suntem atât de preocupați de lucrurile exterioare, dar Îi aducem totul înaintea lui Dumnezeu în rugăciune și vrem să-L trăim pe Cristos, pe măsură ce Îl luăm ca viață. Suntem oameni plini de nădejde, căci Cristos este în noi, nădejdea gloriei, iar destinul nostru este glorie! Aleluia!

Astăzi, însă, nu ar trebui să facem un spectacol, ci să rămânem ascunși în Dumnezeu, așteptând momentul în care vom ajunge la destinația noastră și vom intra astfel în glorie împreună cu Cristos.

Apoi, la vremea rânduită în mod divin pentru manifestarea slavei fiilor lui Dumnezeu, vom intra în glorie împreună cu El și vom fi manifestați împreună cu El. Slavă Domnului!

Aleluia, destinul nostru ca credincioși în Cristos este gloria, iar astăzi Cristos ne conduce în glorie pentru a ne manifesta împreună cu El în glorie! Doamne, privim de la lucrurile din jurul nostru, de la situația noastră și chiar la de starea noastră – ne privim către Isus, Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre, Cel care este capabil să ne mântuiască până la cel mai înalt grad și să ne conducă în glorie! Vrem să trăim o viață ascunsă cu Cristos în Dumnezeu și să fim conduși de Tine zi de zi în glorie! Amin, Doamne, suntem plini de nădejde, pentru că Cristos ca speranța gloriei locuiește în noi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Our Life is Hidden with Christ in God; we need to Take Christ as Life and Live Him, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Cunoașterea și experimentarea Cristosului atotinclusiv și vast – săptămâna 6 ziua 4 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Cristos ca viața noastră este o viață crucificată, o viață înviată și o viață ascunsă în Dumnezeu

27/05/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Aleluia, Cristos este viața noastră și Cristos ca viața noastră este o viață ascunsă în Dumnezeu! Viața lui Dumnezeu este viața lui Cristos, iar viața lui Cristos a devenit viața noastră – Cristos este viața noastră, El este atât de subiectiv pentru noi, încât El este chiar viața noastră pentru a fi trăirea noastră astăzi.

Când am fost regenerați, am primit viața lui Dumnezeu; acum toți credincioșii adevărați în Cristos au aceeași viață ca Dumnezeu.

Chiar mai mult, este de la Dumnezeu faptul că suntem în Cristos Isus (1 Corinteni 1:30) – poziția noastră este în Cristos, avem o singură viață, o singură trăire cu El și avem un singur destin și o glorie cu El!

Momentan viața noastră este ascunsă și nu se manifestă, dar atunci când ne exersăm duhul, viața lui Cristos devine reală pentru noi, căci suntem uniți cu Domnul ca un singur duh!

Viața Sa a devenit viața noastră, pentru ca El să trăiască în noi; El este viața noastră și El devine trăirea noastră. El ne transformă și ne conformează imaginii Sale glorioase până când împărtășim aceeași glorie și același destin cu El.

El vrea ca noi să fim acolo unde El este și chiar așa cum este El, așa că acum Cristos viața noastră este ascunsă, dar atunci când El este manifestat, vom fi la fel ca El, căci Îl vom vedea chiar așa cum este El! Destinul nostru este să fim în glorie cu Domnul, chiar acolo unde El este și așa cum este El!

Nu ne vom împărtăși de Dumnezeirea Sa, și numai El este demn de a fi lăudat, dar vom deveni exact așa cum este El, la fel ca El în viață, natură, expresie, înfățișare și funcție.

Astăzi trebuie să vedem că poziția noastră este în Cristos; Dumnezeu ne-a pus în El și lucrurile prin care El a trecut sunt și lucrurile prin care noi am trecut în El.

Am fost răstigniți împreună cu Cristos, am fost îngropați împreună cu Cristos, am fost făcuți vii împreună cu Cristos, am fost înviați împreună cu Cristos și am fost înălțați împreună cu Cristos.

Suntem în Cristos, iar în Cristos am experimentat moartea Sa, îngroparea Sa, faptul de a fi făcut viu, învierea și înălțarea Sa. Acum, în Cristos, suntem așezați la dreapta lui Dumnezeu!

Cristos ca Fiul lui Dumnezeu este în Tatăl, noi suntem în Fiul, deci suntem și în Tatăl prin faptul că suntem în Fiul.

Dacă privim la noi înșine, s-ar putea să nu ne dăm seama de poziția noastră în Cristos, pentru că putem vedea doar ce poate vedea și înțelege mintea noastră.

Dar când ne întoarcem către duhul nostru, când Îl atingem pe Domnul în duh, primim transmisia divină de la tron și suntem una cu Cristos în mod practic și experimental.

Când suntem în duhul contopit, suntem în Cristos, în Tatăl și în ceruri; în afara lui Cristos, există numai întristare, păcat și probleme, dar în Cristos avem totul, iar tot ceea ce El este devine devine savurarea noastră și experimentarea noastră.

Fie ca să învățăm să ne exersăm duhul, să stăm pe cuvântul lui Dumnezeu și să rostim faptele cu credință, astfel încât să putem intra în savurarea și experimentarea lui Cristos ca viață, chiar așa cum suntem în Cristos, împărtășind aceeași poziție pentru a avea o singură viață, o singură trăire, un singur destin și o singură glorie cu El!

Cristos este viața noastră – El a devenit noi, avem o singură viață și trăim împreună cu El!

În Col. 3:3-4 vedem că am murit, iar viața noastră este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu; vedem, de asemenea, că Cristos este viața noastră, iar atunci când El se va manifesta, vom fi și noi manifestați cu El în glorie. Aceasta ne arată că avem o singură viață cu Cristos.

Viața lui Dumnezeu este viața lui Cristos, iar viața lui Cristos a devenit viața noastră; viața noastră este acum ascunsă cu Cristos în Dumnezeu, iar Cristos este viața noastră.

Această viață aici nu este doar viața lui Cristos, ci mai degrabă, viața lui Cristos care devine viața noastră. Viața noastră umană naturală nu poate fi ascunsă cu Cristos în Dumnezeu; viața lui Cristos este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu și această viață a devenit însăși viața noastră.

Cristos și Dumnezeu au o singură viață; chiar mai mult, viața lui Dumnezeu este viața lui Cristos, iar viața lui Cristos a devenit viața noastră – acum Dumnezeu, Cristos și credincioșii au o singură viață!

Această viață nu se manifestă neapărat prin faptul că suntem amabili, liniștiți sau drăguți; mai degrabă, această viață este Cristos ca viața noastră, adică este Cristos care trăiește în noi.

Când un frate este elocvent și puternic în vorbire, sau o soră este blândă și liniștită, putem crede că sunt plini de viață; cu toate acestea, amândoi pot fi în felul acesta în mod natural, și nu poate fi viața lui Cristos exprimată prin ei.

Aleluia, Cristos este viața noastră!

Cristos este Dumnezeu și, de asemenea, viață (1 Ioan 5:12); viața lui Dumnezeu – care este însuși Dumnezeu – este în Cristos (Ioan 1:4), deci Domnul a spus că El este viață (Ioan 14:6; 11:25) și că El a venit pentru noi să avem viață și să o avem din belșug (Ioan 10:10).

Deci noi, credincioșii din Cristos, care Îl avem pe Cristos, avem viață (1 Ioan 5:12) și El locuiește în noi ca viață.

Pentru că Îl avem pe Cristos, avem viață, căci viața este în Cristos și Cristos este viața. Dumnezeu este în Cristos; viața este în Cristos; iar Cristos este viața noastră.

Ce înseamnă ca Cristos să fie viața noastră? Nimic nu este mai subiectiv pentru noi decât viața noastră; dacă cineva ne ia viața, suntem terminați. Nimic nu este mai intim legat de noi decât viața noastră, căci viața noastră este de fapt noi înșine.

Deci este imposibil să ne despărțim ca persoană de viața pe care o avem, căci viața noastră este însăși persoana noastră și, dacă nu avem viață, încetăm să existăm.

Faptul că Cristos este viața noastră înseamnă că El a devenit noi; El a devenit atât de unit cu noi și atât de una cu noi, încât El nu poate fi separat de noi.

Așa cum viața noastră nu poate fi separată de noi înșine și Cristos este viața noastră, tot așa noi și Cristos suntem atât de una încât nu putem fi despărțiți, iar El este viața noastră.

Mai ales atunci când vorbim despre omul cel nou, trebuie să conștientizăm faptul că Cristos este viața noastră și persoana noastră; pentru a fi Trupul lui Cristos, avem nevoie de Cristos ca viață a noastră și pentru a fi singurul om nou, Cristos trebuie să fie persoana noastră.

În singurul om Cristos este atât viața, cât și persoana – El este viața noastră și El este persoana noastră. Viața noastră este chiar persoana noastră; pentru ca Cristos să fie viața noastră este ca El să fie persoana noastră. Deci, astăzi trebuie să avem o singură viață și trăire împreună cu Domnul care este persoana noastră.

Omenește vorbind, trebuie să facem multe lucruri, cum ar fi să mergem la muncă, să avem grijă de familia noastră, să spălăm rufele, să facem cumpărături, să avem grijă de copii, să curățăm casa, să ne odihnim etc., dar în toate aceste lucruri trebuie să realizăm că Cristos este viața noastră.

Pe măsură ce avem grijă de lucrurile zilnice ale trăirii noastre, trebuie să fim conștienți că nu facem toate acestea de unii singuri – Cristos este viața noastră și El este, de asemenea, trăirea noastră. Trebuie să mergem la serviciu una cu Cristos, să spălăm rufele cu Cristos, să avem grijă de lucrurile casei noastre împreună cu Cristos etc.

Aceasta este o viață creștină normală, adică experimentarea lui Cristos ca viață având o singură viață și o singură trăire cu El.

Îți mulțumim Doamne Isuse că ai venit în noi ca viață; acum Cristos este viața noastră și El vrea să fie trăirea noastră! Amin, Doamne, Te luăm ca viață a noastră și vrem să trăim un singur duh cu Tine astăzi. Fie ca astăzi să avem o viață și o trăire cu Tine; trăiește în noi, Doamne, și fie ca viața Ta să fie exprimată prin noi! Te luăm ca viața și persoana noastră pentru un om nou pentru ca Tu să obții o entitate corporativă în care Cristos este totul și în toate! Amin, Doamne Isuse, vrem să Te experimentăm ca viață în toate lucrurile și în toate situațiile trăirii noastre de zi cu zi!

Cristos ca viața noastră este o viață crucificată, o viață înviată și o viață ascunsă în Dumnezeu

Cu Cristos ca viață există trei caracteristici care o deosebesc de viața naturală – această viață este o viață crucificată, o viață înviată și o viață ascunsă în Dumnezeu.

Faptul că Cristos este viața noastră înseamnă că viața Sa crucificată este viața noastră, căci Cristos a trăit o viață crucificată, o viață de moarte față de sine și de a trăi înspre Dumnezeu.

Suntem uniți cu Domnul, suntem un singur duh cu El, iar viața pe care o trăim acum este o viață crucificată, căci am fost crucificați împreună cu El față de lume, carne, păcat, păcate, sine și orice este negativ, pentru ca să putem trăi în noutatea vieții (Galateni 2:20).

Viața lui Cristos care este viața noastră este o viață crucificată; asta înseamnă că această viață nu este o viață naturală, ci mai degrabă, viața naturală a fost terminată și acum trăim o viață crucificată.

Așa cum a trăit El, așa trăim și astăzi când Îl luăm pe Cristos ca viață.

Viața lui Cristos care este viața noastră este o viață înviată (Ioan 11:25); Domnul Isus a spus că El este învierea și viața.

Viața lui Cristos, care este însăși viața noastră, este o viață care nu aparține vechii creații – ea a trecut prin moarte și a ieșit în înviere și este o viață de înviere.

Aceasta înseamnă că Cristos ca viața noastră este viața învierii; El este învierea însăși și atunci când Îl luăm ca viață și trăim prin El, trăim în înviere.

Singura viață și slujire pe care Dumnezeu o apreciază și o acceptă este viața care trece prin moarte și intră în înviere; când Îl luăm pe Cristos ca viață, trăim o viață crucificată și înviată, iar Dumnezeu este satisfăcut.

În plus, Cristos ca viață este o viață ascunsă în Dumnezeu (Col. 3:3-4; Mat. 6:1-6, 16-18). Aceasta înseamnă că Cristos ca viața noastră este o un lucru foarte misterios, ceva ascuns cu Cristos în Dumnezeu.

Cristos ca viața noastră nu este o viață de spectacol, o viață căreia îi place să facă un spectacol și să fie văzută și lăudată de ceilalți; mai degrabă, această viață ne determină să-L căutăm pe Tatăl nostru în ascuns, iar Tatăl care vede în taină ne va răsplăti.

Viața lui Cristos, care este însăși viața noastră, nu este o viață care se glorifică pe sine; acestei vieți îi place să fie în taină cu Tatăl și este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu.

Cât de dragă și prețioasă este o astfel de viață! Iar această viață este viața noastră ca noi s-o savurăm, să fim umpluți, să o trăim și să o exprimăm în viața noastră de zi cu zi!

Când Îl luăm pe Cristos ca viață, trăim o viață crucificată, o viață înviată și o viață care este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu.

Orice am face în viața de biserică și în viața noastră creștină de zi cu zi nu ar trebui să fie așa fel încât alții să vadă, ci prin această viață ascunsă cu Cristos în Dumnezeu.

Aleluia, nimic nu poate suprima această viață – nici măcar moartea; din contră, această viață învinge moartea, are amprenta morții, intră în înviere și este ascunsă cu Cristos în Dumnezeu!

Doamne Isuse, Te luăm ca viață a noastră și vrem să Te experimentăm ca viața noastră. Mulțumim Doamne că ai intrat în noi ca viață, iar o astfel de viață este o viață crucificată, o viață înviată și o viață care este ascunsă în Dumnezeu. Vrem să permitem ca această viață să trăiască în noi, pentru ca Dumnezeu să fie exprimat prin noi. Amin, Doamne Isuse, vrem să trăim prin această viață crucificată și înviată care este în duhul nostru! Vrem să Te căutăm în secret, să Te savurăm în secret și să avem multe tranzacții cu Tine în secret, pentru ca Tu, ca viața noastră, să fie trăită și să fie exprimată prin noi!