ne întoarcem spre Domnul

Renunțăm la concepțiile noastre pentru a fi dezveliți să vedem iluminarea evangheliei gloriei lui Cristos

26/01/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Deoarece dumnezeul acestei epoci încearcă în mod activ să ne orbească gândurile, astfel încât iluminarea evangheliei gloriei lui Cristos să nu strălucească asupra noastră, trebuie să renunțăm la concepțiile noastre și să fim dezveliți, închinându-ne numai Domnului, așa că pentru ca gloria lui Dumnezeu să strălucească pe faţa lui Isus Cristos în duhul nostru. Amin!

Săptămâna aceasta venim la ultima săptămână în înviorarea de dimineață cu tema „Viața creștină”, iar subiectul acestei săptămâni este „Dumnezeul Triunic în Cristos este viață pentru noi prin strălucirea în inimile noastre”.

Strălucirea lui Dumnezeu în inimile noastre deschide calea pentru ca Dumnezeul Triunic în Cristos să fie viață pentru noi. Strălucirea lui Dumnezeu în inimile noastre este foarte practic și experiențial. Când Domnul strălucește în inimile noastre, intenția Sa este să ajungă în cele din urmă în adâncurile ființei noastre interioare, astfel încât fiecare parte a sufletului nostru să fie atinsă de El.

El vrea să strălucească asupra noastră. Atât în Vechiul cât și în Noul Testament vedem intenția lui Dumnezeu de a străluci asupra noastră și în ființa noastră. În Num. 6:25 binecuvântarea Domnului pentru noi este că fața Lui va străluci asupra noastră și Se va îndura de noi. Vrem să lăsăm chipul Domnului să strălucească asupra noastră.

Dacă suntem un vas deschis către Domnul, El are o cale de a ajunge la ființa noastră interioară.

În Ps. 31:15 psalmistul s-a rugat ca Domnul să facă să strălucească fața Sa asupra robului Său și să-l mântuiască în bunătatea Lui. În calitate de credincioși în Cristos care învață să-L slujească pe Domnul, avem nevoie ca fața Domnului să strălucească asupra noastră și trebuie să fim mântuiți în bunătatea Sa iubitoare.

În Ps. 80 avem câteva versete care rostesc rugăciunea căutătorului iubitor către Dumnezeu de a-l restaura, de a face ca fața Lui să strălucească asupra lui și vom fi mântuiți. Când Domnul ne va restaura și va face să strălucească fața Lui asupra noastră, vom fi mântuiți (v. 7).

Fie ca Domnul să ne refacă și să facă să strălucească Fața Lui asupra noastră, ca să fim mântuiți (v. 19). Când Domnul strălucește asupra noastră, nu numai că suntem restaurați, ci și mântuiți. Strălucirea lui Dumnezeu este legată intrinsec de aspectul organic al mântuirii noastre.

În Noul Testament, vedem că Pavel, înainte de a fi convertit la Cristos, s-a dat pe sine însuși pe deplin pentru a-i distruge pe urmașii lui Isus și a elimina bisericile. El a asistat chiar și la uciderea cu pietre a lui Ștefan, care L-a văzut pe Domnul Isus în timp ce murea și s-a rugat pentru cei din jurul lor ca Dumnezeu să nu rețină acest lucru împotriva lor.

Iar apoi, Domnul l-a întâlnit în călătoria sa la Antiohia; Domnul a strălucit asupra lui și Pavel a văzut gloria lui Dumnezeu în fața lui Isus Cristos. Dumnezeul nostru înțelept nu a trimis un alt apostol să se certe cu Pavel și să-l învingă; probabil că nimeni nu ar fi fost în stare să câștige o ceartă cu un tânăr atât de strălucit.

Așa că Domnul a luat o cale căreia nimeni nu-i poate rezista: L-a întâlnit pe Pavel și a strălucit asupra lui din ceruri (Fapte 26:13). Domnul l-a câștigat pe Pavel prin strălucirea Sa. Nicio ființă umană nu poate rezista strălucirii Dumnezeului Triunic.

Când strălucirea Sa este în noi și asupra noastră, nu putem răspunde decât într-un mod pozitiv. Iar când Domnul Se va întoarce la sfârșitul acestei epoci, El va veni cu armata Sa de nuntă ca tovarăș al Său și toți vor străluci pentru a aduce gloria lui Dumnezeu pe pământ! Aleluia!

Să fim dezveliți pentru a vedea iluminarea evangheliei gloriei lui Cristos strălucind în inimile noastre

2 Cor. 4:4 este un verset minunat care ne arată cum, din punct de vedere negativ, dumnezeul acestei epoci a orbit gândurile necredincioșilor pentru ca luminarea evangheliei gloriei lui Cristos să nu strălucească asupra lor.

Definiția gloriei este că este Dumnezeu exprimat în splendoare; gloria este Dumnezeu exprimat. Trebuie să fim dezveliți și eliberați de lucrarea de orbire a vrăjmașului lui Dumnezeu, astfel încât să putem vedea luminarea evangheliei gloriei lui Cristos, care este chipul lui Dumnezeu, strălucind asupra noastră.

Satan este dumnezeul acestei epoci; el a orbit gândurile și mințile necredincioșilor, astfel încât iluminarea evangheliei gloriei lui Cristos să nu strălucească în inimile lor. O, Doamne! Inamicul atacă activ în special generația tânără astăzi, iar atacurile lui sunt mai intense și mai înverșunate ca niciodată.

Există tot felul de văluri și lucrări orbitoare ale vrăjmașului care îi împiedică să vadă iluminarea evangheliei gloriei lui Cristos strălucind asupra lor. Există atât de multe distrageri în exterior, de la smartphone-uri și dispozitive care au atât de multe aplicații și lucruri care distrag atenția, până la activități și politică și evenimente curente. O, Doamne!

Mințile și gândurile multor oameni de astăzi sunt deschise la lucruri care își au sursa în Satan, iar dumnezeul acestei epoci pune aceste lucruri în ele din ce în ce mai mult.

Trebuie să realizăm că, chiar și cu noi astăzi ca sfinți în viața de biserică, dușmanul lucrează în mod activ pentru a ne acoperi cu tot felul de concepții și lucruri care par bune, dar care sunt de fapt văluri pentru ca noi să nu vedem strălucirea Domnului. O, Doamne!

Cei care sunt orbi sau acoperiți de un văl cred că nu se închină la nimic; de fapt, dumnezeul lor este Satan. O, Doamne! Ateii, de exemplu, cred că nu se închină lui Dumnezeu și că nu au dumnezeu; cu toate acestea, ei se închină lui Satan fără să știe ce fac.

Aproape toți oamenii de astăzi au fost orbiți de dumnezeul acestei epoci. Dumnezeu acestei epoci este Satan, care guvernează din aer această perioadă de timp actuală. Domnul Isus este pe tronul var mai sus, în ceruri, dar aici, pe acest pământ, dușmanul a stăpânit peste toate lucrurile și oamenii.

Există un război spiritual activ, pentru că dușmanul lucrează în atâtea moduri și prin atâtea căi pentru a orbi gândurile și mințile celor necredincioși și chiar ale sfinților cu un singur scop: ca iluminarea evangheliei gloriei lui Cristos să nu poată strălucește asupra lor. O, Doamne Isuse!

Pe de o parte, Domnul strălucește mai intens decât înainte și El își pregătește mireasa pentru ca El să se întoarcă și să învingă vrăjmașul și să-și aducă împărăția. Pe de altă parte, conducătorul acestei lumi lucrează mai activ pentru a orbi gândurile și mințile necredincioșilor, astfel încât iluminarea evangheliei gloriei lui Cristos să nu strălucească în inimile lor. O, Doamne Isuse!

Fie ca noi să fim cei care fac parte din mireasa lui Cristos, cei care rămân sub iluminarea continuă a evangheliei gloriei lui Cristos, care este chipul lui Dumnezeu, pentru ca noi să fim infuzați cu Cristos și să fim la fel ca El.

Cristos este chipul lui Dumnezeu și El este strălucirea gloriei Sale; ca imagine a lui Dumnezeu, Cristos iradiază și emană gloria lui Dumnezeu (Evr. 1:3; 2 Cor. 4:6). Evanghelia lui Cristos, prin urmare, este Evanghelia gloriei Sale care luminează, radiază și strălucește în inimile noastre. Amin!

Strălucirea este strălucirea strălucitoare a gloriei lui Cristos. Slava este Dumnezeu exprimat în splendoare; evanghelia lui Cristos este evanghelia gloriei Sale care luminează, radiază și strălucește în inimile noastre.

Ori de câte ori ne întoarcem inima către Domnul și toate vălurile ne sunt îndepărtate de pe ochi, Domnul are o cale de a străluci asupra noastră și de a ne infuza cu tot ceea ce este El. Amin!

Acesta nu este doar ceva ce facem dimineața pentru a-L contacta pe Domnul, ci și mai mult, pe parcursul zilei, învățăm să ne deschidem Domnului, să venim la El și să fim un vas deschis pentru a avea iluminarea evangheliei gloriei lui Cristos strălucind asupra noastră.

Evanghelia gloriei lui Cristos este evanghelia gloriei lui Dumnezeu binecuvântat (1 Tim. 1:11). Dumnezeul nostru binecuvântat strălucește și trebuie să fim vase deschise, persoane dezvelite, care sunt complet deschise din interior, pentru a primi iluminarea evangheliei gloriei lui Cristos.

Prin distribuirea vieții și naturii lui Dumnezeu în Cristos în poporul ales al lui Dumnezeu, evanghelia gloriei lui Cristos strălucește gloria lui Dumnezeu, în care Dumnezeu este binecuvântat între poporul Său (Evrei 1:3; Efeseni 1:3, 6, 12, 14).

Cu cât Îl lăsăm pe Domnul să strălucească peste noi, cu atât mai mult El va străluci prin noi. Amin! Când suntem cu alții, pur și simplu Îl strălucim pe Domnul, pentru că am primit și am savurat iluminarea evangheliei gloriei lui Cristos, care este chipul lui Dumnezeu.

Fie ca noi să învățăm să ne deschidem către Domnul și să cooperăm cu El pentru a îndepărta toate vălurile, astfel încât El să strălucească asupra noastră și să putem fi infuzați cu El pentru a-L străluci în afară.

Doamne Isuse, dezvelește-ne să Te vedem și să primim strălucirea Ta. Salvează-ne de a fi orbiți de dumnezeul acestei epoci în mintea și gândurile noastre. Fie ca iluminarea evangheliei gloriei lui Cristos, care este chipul lui Dumnezeu, să strălucească asupra noastră și să strălucească în noi. Ne deschidem spre strălucirea Ta. Ne îndreptăm inima către Tine. Vrem să îndepărtăm orice văl de pe ochi și să tratăm orice împiedică strălucirea Ta. O, Doamne, ne deschidem pe deplin strălucirii Tale! Ne deschidem pentru ca lumina evangheliei gloriei lui Cristos să strălucească asupra noastră pentru a ne infuza cu tot ceea ce este Dumnezeu în Cristos! Aleluia, evanghelia lui Cristos este evanghelia gloriei Sale care luminează, radiază și strălucește în inima noastră! Amin, Doamne, strălucește în noi. Radiază pe Dumnezeu în noi. Iluminează-ne și infuză tot ceea ce este Dumnezeu în ființa noastră. Suntem pe deplin deschiși Ție din interiorul ființei noastră. Distribuie viața și natura lui Dumnezeu în Cristos în noi astăzi prin intermediul evangheliei gloriei lui Cristos care strălucește! Aleluia, evanghelia gloriei lui Cristos strălucește pentru ca Dumnezeul nostru să fie binecuvântat și lăudat între noi!

Renunțăm la concepțiile noastre și ne întoarcem inima noastră către Domnul pentru a avea strălucirea Domnului

Apostolul Pavel nu s-a predicat pe sine, ci mai degrabă l-a predicat pe Cristos Isus ca Domn, în timp ce el și ceilalți apostoli erau robii sfinților de dragul lui Isus (2 Cor. 4:5). Evanghelia pe care ei au predicat-o nu este acoperită, ci mai degrabă, este iluminarea evangheliei gloriei lui Cristos care strălucește asupra ascultătorilor. Aleluia!

Domnul nostru Isus Cristos este Cristos, care este peste toate, Dumnezeu binecuvântat în veci (Romani 9:5), Cuvântul etern întrupat pentru a fi om (Ioan 1:14), Isus ce crucificat ca om pentru a fi Mântuitorul nostru (Fapte 4: 10-12) și a înviat pentru a fi Fiul lui Dumnezeu (13:33), iar Cristos a fost înălțat pentru a fi Domnul (2:36), chiar Domnul tuturor oamenilor (10:36; Rom. 10:12; Ioan 20:28; 1 Corinteni 12:3), care este chipul lui Dumnezeu, strălucirea gloriei lui Dumnezeu (Evr. 1:3).

El este conținutul evangheliei și când Îl vedem, El strălucește asupra noastră. Evanghelia este a gloriei lui Cristos, care luminează, radiază și strălucește în inima omului. Dar dacă inima omului este orbită sau acoperită de Satan, omul nu poate vedea iluminarea evangheliei.

Noi, credincioșii în Cristos, putem crede că, acum că credem în Domnul, nu suntem orbiți de vrăjmașul din inima noastră. Cu toate acestea, încă avem văluri pe ochi, deoarece concepțiile noastre sunt un văl gros care ne împiedică să vedem iluminarea evangheliei gloriei lui Cristos strălucind asupra noastră.

Avem concepții spirituale și avem concepții umane; acestea pot fi bune, chiar scripturale, dar ele ne acoperă și ne împiedică să vedem strălucirea Domnului.

Dumnezeu astăzi strălucește peste tot; trăim într-o epocă de lumină, și mai ales în viața de biserică, strălucirea Domnului este foarte strălucitoare. Cuvântul Domnului din Biblie strălucește, iar Duhul atotinclusiv care Se mișcă pe pământ este plin de har.

Dar chiar dacă Biblia strălucește, Domnul luminează și Duhul se mișcă, de multe ori se pare că nu primim revelație. Un motiv pentru care nu vedem strălucirea proaspătă a Domnului este că ne ținem de anumite concepții și suntem acoperiți de aceste concepții.

Nu există nicio problemă de partea lui Dumnezeu; El strălucește și infuzează tot timpul, dar există o problemă de partea noastră, căci suntem acoperiți. Trebuie să învățăm să renunțăm la concepțiile noastre și să-i permitem Domnului să strălucească asupra noastră.

S-ar putea să nu știm că suntem acoperiți și să nu realizăm care sunt concepțiile noastre și cum ne împiedică ele să vedem strălucirea proaspătă a Domnului. Așa că trebuie să-i cerem Domnului să strălucească asupra noastră și să ne expună concepțiile, apoi trebuie pur și simplu să fim de acord cu lumina Domnului, renunțând la concepțiile noastre și având strălucirea Domnului.

Dacă nu suntem dezveliți când venim la cuvântul Domnului, vom fi ca poporul evreu de astăzi, având un văl pe ochi și neputând vedea iluminarea evangheliei gloriei lui Dumnezeu. Dar dacă renunțăm la concepțiile noastre, prin îndurarea Domnului, lumina va străluci în noi în mod subiectiv.

Să ne încredem în Domnul pentru a-l învinge pe dumnezeul acestei epoci și să ne închinăm numai Domnului. Să ne întoarcem inima către Domnul în toate lucrurile din nou și din nou și să rămânem deschiși Lui pentru a primi strălucirea Lui proaspătă.

Dacă renunțăm la concepțiile noastre și ne întoarcem inima către Domnul, lumina Domnului va străluci asupra noastră și vom primi revelație. Toate vălurile vor fi luate, iar dumnezeul acestei epoci nu va avea teren în ființa noastră. Mai degrabă, vom avea iluminarea evangheliei gloriei lui Cristos strălucind în inima noastră.

Doamne Isuse, Te iubim și ne întoarcem inima către Tine. Avem încredere în Tine pentru a-l învinge pe dumnezeul acestei epoci. Pur și simplu ne îndreptăm inima către Tine și suntem dispuși să renunțăm la concepțiile noastre. Dezvelește-ne astăzi. Fă-ne să vedem strălucirea Ta. Nu ne închinăm la nimic în afară de Tine; doar ne închinăm Ție și ne concentrăm toată ființa asupra Ta. Doamne, ne întoarcem inima către Tine. Renunțăm la toate concepțiile noastre. Fă ca fața Ta să strălucească asupra noastră. Vrem ca lumina evangheliei gloriei lui Cristos să strălucească asupra noastră astăzi. Ne deschidem pentru a primi revelație de la Tine, astfel încât să putem fi infuzați cu tot ceea ce ești Tu și să devenim la fel cu Tine. Ajută-ne, Doamne, să aruncăm tot ce este un văl. Îndură-ne și strălucește pe noi. Expune concepțiile noastre. Dezvelește tot ceea ce ne împiedică să vă vedem strălucirea Ta. O, Doamne Isuse, Te iubim și iubim strălucirea Ta. Nu vrem să ne ținem de concepțiile noastre; mai degrabă, vrem să fim dezveliți pentru a vedea gloria lui Dumnezeu strălucind pe fața lui Isus Cristos în duhul nostru!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Drop our Concepts to be Unveiled and See the Illumination of the Gospel of Christ’s Glory, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Viața Creștină (2024 MDC) – săptămâna 6 (Dumnezeul Triunic în Cristos este viață pentru noi prin strălucirea în inimile noastre) ziua 1, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Îl luăm pe Cristos ca fiind calea noastră de a-L trăi și de a lupta pentru a rămâne în Cristos și a-L savura

30/06/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să-L luăm pe Cristos ca și cale și să-L trăim în ceea ce este El, și anume să-L exprimăm și să-L manifestăm; de asemenea, luptăm războiul spiritual pentru Cristos pe măsură ce rămânem în Cristos.

Pe măsură ce Îl iubim pe Dumnezeu și ne temem de Dumnezeu, fiind plini atât de Dumnezeu, cât și de dragoste și de o teamă sănătoasă față de Dumnezeu, nu numai că vom păstra poruncile lui Dumnezeu, ci vom merge și pe căile Sale.

Pe măsură ce Îl iubim pe Domnul, dragostea noastră pentru El este completată de frica noastră de El și de o reverență plină de venerație. Nu judecăm lucrurile doar în exterior, ci Îl cunoaștem pe Dumnezeu în căile Sale.

Moise a cunoscut nu doar lucrările lui Dumnezeu – care erau miraculoase și minunate; el a cunoscut de asemenea căile lui Dumnezeu, pentru că Îl cunoștea pe Dumnezeu în ceea ce este El.

Nu trebuie doar să știm ce poate face Dumnezeu pentru noi și pentru poporul Său, ci să-L cunoaștem pe Dumnezeu Însuși, să știm ce este El și să fim una cu El pentru a putea merge pe căile Sale.

De fapt, orice este Dumnezeu, este o cale pentru noi; Dumnezeu este iubire, lumină, sfințenie și dreptate și toate acestea sunt căile Lui.

Fiind uniți cu El în mod organic, Îl putem cunoaște într-un mod intrinsec – Îl putem cunoaște nu numai în ceea ce El face, ci în ceea ce El este și, pe măsură ce Îl cunoaștem, umblăm conform căilor Sale.

O astfel de cunoaștere a lui Dumnezeu nu este obiectivă sau exterioară, ci subiectivă și lăuntrică; Îl cunoaștem pe Dumnezeu în calea Sa crezând în El, adică ținându-ne de El în unirea noastră organică cu El.

Pe măsură ce rămânem în această unire organică cu Domnul, persoana Sa și persoana noastră se unesc, atributele Sale și ale noastre se contopesc, iar în această minunată unire organică Îl cunoaștem pe Dumnezeu în mod subiectiv, în conformitate cu căile Sale de onestitate, dreptate, dreptate, iubire, etc. și umblăm conform căilor Lui.

Pe măsură ce trăim în unirea organică cu Domnul, îl trăim pe Dumnezeu, îl exprimăm pe Dumnezeu, Îl manifestăm pe Dumnezeu și Îl mărim pe Dumnezeu; calea de a face acest lucru este pur și simplu rămânând în unirea organică cu Domnul și îl vom mări.

În cartea Deuteronom ni se spune din nou despre cine și ce este Dumnezeul nostru; El nu numai că ne eliberează din lume și ne aduce în pustie, ne hrănește cu mâncare cerească, ne dă revelație cu privire la zidirea Lui și ne face pe poporul Său, etc.

Chiar mai mult, Dumnezeul nostru îi iubește pe străini și călători și îi hrănește; El este sfânt și drept; El nu se uită la fața omului și nu ia mită ci execută dreptate pentru orfan și pentru văduvă. A umbla pe căile lui Dumnezeu înseamnă a umbla după ceea ce este Dumnezeu.

Să-L luăm pe Cristos ca și calea noastră pentru a-L trăi în ceea ce El este pentru a-L mări și a-L manifesta

Trebuie să umblăm pe căile lui Dumnezeu; Dumnezeul care este calea noastră este Cristos și pentru ca noi să-L luăm pe Cristos ca și calea noastră înseamnă ca noi să-L trăim în ceea ce este El.

Să-L trăim pe Cristos în ceea ce El înseamnă să-L exprimăm pe Dumnezeu, să-L manifestăm și chiar să-L mărim (Ioan 14:6; Fil. 1:20-21).

Cristos este calea și realitatea și viața; felul în care ar trebui să trăim este Cristos, iar noi Îl putem cunoaște pe Cristos și căile Lui prin unirea noastră organică cu Cristos.

Pe măsură ce Îl cunoaștem pe Cristos, Îl luăm pe Cristos ca fiind calea noastră și; când facem acest lucru, suntem în stare să-L trăim în ceea ce este El; rezultatul este că Îl manifestăm și Îl mărim.

Când luăm ceea ce Dumnezeu este ca și calea noastră și mergem pe aceste căi, Îl trăim pe Dumnezeu. Trebuie să fim astfel de oameni – trebuie să-L luăm pe Dumnezeu în ceea ce este El și să-L trăim în ceea ce este El; Cristos este calea noastră, când Îl luăm ca și cale, Îl trăim, Îl exprimăm, Îl manifestăm și Îl mărim.

Fie ca noi să învățăm să-L luăm pe Dumnezeu ca și calea noastră și să acționăm așa cum El acționează; putem merge pe căile lui Dumnezeu de a-L trăi pe Dumnezeu, de a-L exprima pe Dumnezeu, de a-L manifesta și de a-L mări pe Dumnezeu.

În viziunea Noului Ierusalim din Apocalipsa 21:21, vedem că există o singură stradă din aur pur; aceasta înseamnă că natura lui Dumnezeu este calea noastră unică.

Fiind cei care trăiesc în viața de biserică în calitate de anticipare și miniatură a Noului Ierusalim, trebuie să umblăm în calea unică, care este natura lui Dumnezeu.

Râul cu apa vieții iese din tronul lui Dumnezeu și al Mielului și curge în mijlocul străzii (Apocalipsa 22:1).

Aceasta arată că Dumnezeu este atât calea noastră (așa cum este simbolizat de stradă), cât și viața noastră (așa cum este simbolizat de râul vieții și de pomul vieții din mijlocul străzii).

Când Îl luăm pe Dumnezeu ca viață, viața și natura Sa devin calea pe care mergem. Astăzi trebuie să fim cei care se tem de Dumnezeu și umblă pe căile Lui.

Facem acest lucru împărtășindu-ne din El ca apa vieții și pomul vieții în duhul nostru contopit, deoarece în acest fel participăm la natura divină și putem merge pe căile lui Dumnezeu.

Îl luăm pe Dumnezeu ca viață, iar viața Sa cu natura Sa devine apoi calea pe care mergem (1 Ioan 5:13; 2 Pet. 1:4).

Noi nu am primit viața și natura lui Dumnezeu doar o dată pentru totdeauna; trebuie să continuăm zilnic să savurăm viața lui Dumnezeu și să umblăm conform naturii Sale divine.

Când Îl savurăm pe Dumnezeu ca viață și Îl luăm pe Cristos ca și calea noastră, Îl vom trăi pe Cristos în ceea ce este El și în acest fel Îl vom exprima, Îl vom manifesta și Îl vom mări.

Doamne Isuse, Te luăm ca viață și ca și calea noastră; Te luăm ca și calea noastră zi de zi pentru ca noi să Te trăim în ceea ce ești. Păstrează-ne în unirea organică cu Tine, pentru ca noi nu doar să știm despre Tine sau despre ceea ce faci, ci să Te cunoaștem în mod intim și intrinsec, chiar să cunoaștem căile Tale. Doamne, vrem să avem un gust anticipat a Noului Ierusalim în viața noastră creștină și în viața de biserică, luându-L pe Dumnezeu ca viață și umblând după natura divină în viața noastră de zi cu zi!

Să luptăm să rămânem în Cristos și să savurăm ce Dumnezeu ne-a dat, știind că Dumnezeu luptă pentru noi!

În Deut. 20:1-20 vedem că copiii lui Israel au ieșit în luptă pentru a lupta împotriva dușmanilor lor; azi suntem și noi într-un război. Trebuie să-i alungăm pe cei care uzurpă pământul bun, așa că lupta este implicată.

Este posibil să credem că nu suntem un luptător și nu putem lupta cu adevărat, dar trebuie să ne dăm seama că țara bună este pregătită pentru noi, iar țara bună este în duhul nostru contopit!

Deci, atunci când ne întoarcem către duhul nostru și savurăm unirea organică cu Domnul, Îl atingem, Îl savurăm ca țara bună și luptăm bătălia în unirea organică cu Domnul, pentru că El luptă în noi și pentru noi!

În acest război luptăm pentru Cristos și ca să rămânem în Cristos. Lupta noastră nu este pentru victorie; victoria a fost câștigată, stăm în victoria lui Cristos și ne luptăm pentru a rămâne în Cristos!

Lupta noastră nu este pentru cutare sau cutare lucru – lupta noastră este să rămânem în Cristos, să rămânem în unirea organică, care este atât intrarea noastră în țara bună, cât și în realitatea țării bune.

Dacă vrem să-L posedăm pe Cristos și să trăim în Cristos ca țara noastră, trebuie să luptăm împotriva dușmanilor spirituali (Col. 1:12; Efeseni 3:8; 6:10-18).

Pe măsură ce luptăm, trebuie să ne dăm seama că luptăm pentru ceea ce Dumnezeu deja ne-a dat; odată ce dușmanii vor fi învinși, țara va fi eliberată ca să fie moștenirea noastră.

De fapt, nu suntem noi cei care luptăm; Dumnezeu merge cu noi și El luptă pentru noi (vezi Deut. 20:3-4).

Nu suntem noi cei care se luptă; lupta noastră este să rămânem în El, să locuim în El și să fim în unirea organică cu El și El va lupta în noi, cu noi, pentru noi și prin noi.

Atâta timp cât rămânem în El, atâta timp cât rămânem în această uniune organică cu Domnul, savurăm atât țara bună și luptăm împotriva dușmanilor pentru a-i îndepărta de pe țară.

Lupta noastră este de fapt locuința noastră; unde locuim, de acolo luptăm și, așa cum locuim în Cristos, luptăm în Cristos și Cristos luptă în noi.

Pe măsură ce rămânem în unirea organică cu Domnul, există o cale ca noi să avem securitate, apărare și victorie. Aleluia!

Este adevărat că este datoria noastră să luptăm, dar nu putem îndeplini această datorie singuri; ne putem îndeplini datoria de a lupta doar prin credința în Domnul, adică numai de Domnul Însuși, ca viață și viață.

Pe măsură ce Îl luăm pe Domnul ca viața și rezerva noastră de viață, putem lupta deoarece El luptă în noi și prin noi. Trebuie să credem că Domnul ne-a rânduit să luptăm și că El va lupta pentru noi.

Suntem rânduiți să luptăm; luptăm războiul, dar această luptă este în principal să ne ținem de El, rămânând în duhul contopit ca țară bună, iar pe măsură ce ne ocupăm de unirea noastră organică cu Domnul, bătălia este câștigată.

Ar trebui pur și simplu să luăm cuvântul Domnului și să-L ascultăm, știind că rezultatul depinde de El (Deut. 1:30).

Cu toate acestea, faptul dacă luptăm sau nu depinde de noi înșine; așa cum se vede în Deuteronom, dacă cineva tocmai s-a căsătorit cu o soție, a cumpărat o vie sau este implicat într-o anumită afacere, el poate evita lupta, deoarece trebuie să se bucure de soția sa, să aibă grijă de vie și este implicat în afacere.

În mod similar astăzi în viața de biserică nu trebuie să mergem la război, dar dacă vrem să-L experimentăm pe Cristos ca un țară bună atotinclusivă, vom lupta.

Cu toate acestea, dacă prioritatea noastră este noua noastră soție, via noastră sau afacerea noastră, nu putem merge la război, pentru că inima noastră nu este pe deplin pentru Domnul.

Fie ca noi să avem grijă de Domnul ca fiind prima noastră prioritate, să trăim în duhul contopit cu El și să-i permitem să facă totul, inclusiv să fie victorios pentru noi!

Doamne Isuse, ne luptăm să rămânem în Tine, căci Tu ești totul pentru noi. În noi înșine nu ne place să luptăm și nu suntem luptători, dar suntem una cu Tine, suntem uniți în mod organic cu Tine și luptăm pentru ceea ce Dumnezeu ne-a dat! Aleluia, Dumnezeu ne-a dat deja țara bună, iar noi astăzi putem lupta în Cristos și prin Cristos pentru a lua în stăpânire țara bună! Amin, Doamne, ne dăm Ție să luptăm în război, știind că nu suntem cei care luptăm, ci Dumnezeu merge împreună cu noi și luptă pentru noi! Credem că Domnul ne-a rânduit să luptăm și că El va lupta pentru noi; pur și simplu luăm cuvântul Tău și îl ascultăm, știind că Tu ne-ai dat țara și Cristos a obținut victoria! Aleluia!

Să-L cunoaștem mai bine pe Dumnezeu, știind ce fel de persoană ar trebui să fim și pe ce cale să umblăm

Dacă studiem amănunțit aceste lucruri, Îl vom cunoaște mai bine pe Dumnezeu și vom ști, de asemenea, ce fel de persoană ar trebui să fim, ce fel de ființă ar trebui să avem și pe ce cale ar trebui să umblăm (Deut. 4:20, 40).

Acest tip de experiență descrisă mai sus ne permite să știm cine este Dumnezeu, care sunt atributele Sale și ce fel de persoană trebuie să fim pentru a intra în țara bună.

Ne dăm seama că acest lucru este condițional – nu este obligatoriu.

Suntem sub guvernarea lui Dumnezeu, dar nu suntem obligați să intrăm în țara bună; dacă totuși vrem să intrăm, trebuie să fim cei care Îl iubim, să ne temem de El cu dragoste plină de venerație și să avem încredere în El.

Trebuie să privim dincolo de aparentele discrepanțe din viața noastră de zi cu zi și să vedem în spatele acelor lucruri – să vedem grija Sa iubitoare în a aranja aceste lucruri pentru a-L cunoaște mai bine.

Fie ca să nu-L pierdem din vedere, ci să ne ținem de El în unirea noastră organică cu El, chiar și atunci când nu are sens să facem asta!

Dacă studiem cu rugăciune aceste lucruri și luptăm să rămânem în El, vom ști ce fel de ființă ar trebui să avem, ce fel de persoană ar trebui să fim și pe ce cale ar trebui să umblăm.

Ar trebui să umblăm înaintea lui Dumnezeu și împreună cu Dumnezeu în conformitate cu ceea ce este Dumnezeu (Deut. 8:6).

Deoarece avem viața lui Dumnezeu, ar trebui să învățăm de la El să fim la fel ca El; pentru a face toate lucrurile pe care le cere Dumnezeu, avem nevoie de viața divină, de viața care lucrează cu Dumnezeu pentru poporul Său (Ioan 3:15; 1 Ioan 5:11-13; 2 Pet. 1:4; Mat. 5:48).

Putem îndeplini toate cerințele Domnului doar prin viața lui Dumnezeu, viața eternă divină, care este Dumnezeul Triunic întrupat în Cristos (Ioan 14:6; 1 Ioan 5:11), care este realizat ca Duh dătător de viață (Ioan 14:16-20; 1 Cor. 15:45).

Amin, fie ca noi să fim cei care suntem calificați de Domnul pentru a moșteni țara bună!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Taking Christ as our Way to Live Him and Fighting to Remain in Christ and Enjoy Him, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Deuteronom – săptămâna 5 ziua 6 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Noi, oamenii șerpești, suntem în procesul de transformare întru Mireasa lui Cristos

25/02/2020 by Credincios in Cristos 2 Comments

Biblia ne arată că oamenii șerpești (asta suntem noi!) devin creșterea universală a Cristosului nelimitat prin Duhul nemăsurat cu viața eternă. Aleluia!

Biblia începe și se termină cu un cuplu: la început îi vedem pe Adam și Eva, iar la sfârșit vedem Duhul și mireasa.

Cu toate acestea, imediat după ce îi vedem pe Adam și Eva, vedem și șarpele, care vine să înșele mireasa (Eva) și să-și injecteze natura păcătoasă, otrava sa; din acest moment, mireasa a fost otrăvită și toți oamenii – care ar fi trebuit să facă parte din mireasa lui Cristos – sunt oameni șerpești.

Șarpele a vizitat-o pe mireasă și a reușit să o captureze. Cu toate acestea, slavă Domnului, Dumnezeu este mult mai mare, mai măreț și mai înțelept decât șarpele – El însuși a devenit un om pentru a fi realitatea șarpelui de bronz.

În special în Ioan 3 vedem că Domnul Isus a fost ridicat la fel cum Moise a ridicat șarpele în pustie, iar când va fi ridicat, El îi va atrage pe toți oamenii spre Sine.

Da, Cristos a venit ca Mirele, dar pentru ca El să-și ia mireasa, El a trebuit să devină păcat pentru noi și să distrugă păcatul pe cruce; acum, oricine crede în El, nu va pieri (ca urmare a faptului că este păcătos), ci va avea viață veșnică. Aleluia!

Ce manifestare minunată a iubirii Tatălui! Dumnezeu a iubit lumea atât de mult încât a venit în singurul Său Fiu născut, făcându-se asemănător cu carnea păcatului, pentru ca El să fie ridicat ca șarpele de bronz de pe cruce și să-i atragă toți oamenii spre Sine.

Oricine se uită de la orice altceva către Isus și crede în El este mântuit și devine parte din mireasa lui Cristos! Amin!

Când credem în Domnul și ne pocăim de păcatele noastre și de natura păcătoasă, viața divină vine în noi; apoi, în viața noastră de zi cu zi, ori de câte ori Domnul strălucește asupra noastră că trăim în continuare prin firea noastră păcătoasă și ne întoarcem spre El și trăim prin viața divină în duhul nostru, suntem în procesul de a fi făcuți mireasa lui Cristos.

Cristos Se va întoarce pentru mireasa Sa; El încă lucrează pentru a-și desăvârși și zidi mireasa, iar când Se va întoarce, mireasa va fi pregătită.

La sfârșitul Bibliei vedem cum Cristos cu biruitorii Săi vor trata șarpele și urmașii săi, iar Duhul și Mireasa devin un cuplu universal. Aleluia!

Să fim băutorii din Duhul dătător-de-viață și să șerpii înfocați în viața de biserică de astăzi

În calitate de credincioși în Cristos, ne-am pocăit de păcatele noastre și de firea noastră păcătoasă și ne-am uitat spre Isus, realitatea șarpelui de bronz; astfel, suntem mântuiți, am primit viața divină și facem parte din mireasă.

Când Adam a fost mușcat de șarpe, el însuși a devenit șarpe în natură, iar noi toți, ca urmașii și descendenții săi, suntem oameni șerpești.

Dar aleluia, Cristos a venit să fie înlocuitorul nostru și El a murit pe cruce ca Substitut al nostru; noi am crezut în El și acum avem viață veșnică. Slavă Domnului!

Întrebarea este, însă, în viața noastră de zi cu zi, oare trăim noi ca aceia care sunt parte din mireasa lui Cristos, sau trăim ca șerpi, conform naturii noastră șerpească?

Răspunsul la o astfel de întrebare depinde de faptul dacă trăim conform cărnii (unde este natura păcătoasă a lui Satan) sau trăim în duh (unde este Duhul dătător-de-viață).

Suntem noi în Ioan 3, unde vedem că suntem oameni șerpești, sau suntem în Ioan 7, unde ni se spune că putem veni la Domnul și să bem din El (v. 37-39)?

Dacă astăzi bem Duhul ca apă vie (Ioan 4:14), facem parte din mireasă, dar dacă trăim conform cu omul nostru natural sau în carne, sutem șerpi infocați. Așadar, în viața de biserică putem fi fie cei care beau Duhul dătător-de-viați, fie șerpi înfocați.

Multe probleme se întâmplă în viața de biserică pur și simplu pentru că nu bem apa vie. Multe probleme din viața noastră de familie și de la locul de muncă au loc pentru că trăim ca șerpi înfocați și nu ca băutori ai Duhului dătător-de-viață.

De multe ori suntem uscați în viața noastră creștină și continuăm să trăim după principiul binelui și răului, corect și greșit; trăim o viață morală, o viață etică și o viață bună, dar nu bem Duhul dătător-de-viață. O, Doamne Isuse!

Dacă nu bem din Duhul dătător-de-viață și nu trăim în duh, suntem șerpi înfocați.

Dar atunci când ne exersăm duhul, chiar și atunci când apar probleme sau când suntem pe cale să ne certăm – dar bem din Duhul care dă viață, venim la Domnul așa cum suntem și bem din Duhul care curge din El, devenim parte a miresei!

Fie ca să alegem zilnic să ne întoarcem către duhul nostru și să bem Duhul a-tot-inclusiv, Duhul dătător-de-viață!

Fie ca să refuzăm să rămânem uscați și să fim atenți să nu trăim conform cu natura noastră șerpească pentru a fi oameni șerpești; fie ca să ne întoarcem, să ne întoarcem, să ne întoarcem către duhul nostru și să bem, să bem, să bem din Duhul care dă viață ca apa vie!

Doamne Isuse, izbăvește-ne de a fi șerpi înfocați în viața de biserică! Vrem să alegem să venim la Tine și să bem Duhul dătător-de-viață pentru a fi alimentați din interior și să devenim mireasa lui Cristos. Amin, Doamne, ne întoarcem către duhul nostru și venim la Tine să bem din Duhul atotinclusive, care dă viață! Numai Duhul dătător-de-viață este Cel care ne poate produce pentru a fi mireasa lui Cristos, așa că venim să bem și să fim plini în duh! Amin Doamne Isuse, bem apa vie care curge din Tine și refuzăm să fim șerpi înfocați!

Noi, oamenii șerpești, suntem în proces de transformare întru Mireasa lui Cristos

Ioan 3 începe prin a ne spune că suntem oameni șerpești care au nevoie de un înlocuitor pentru a muri pentru noi și, crezând în El, avem viață veșnică; acest capitol se încheie cu mireasa lui Cristos, creșterea lui Cristos.

Cum putem noi, oameni șerpești, să devenim mireasa lui Cristos?

Dacă ne uităm la viața noastră de zi cu zi, putem fi ca Nicodim, trăind într-un mod bun, moral, etic și religios, temându-ne de Dumnezeu și nefăcând rău; poate chiar vrem să auzim câteva învățături bune pentru a deveni mai buni.

Trebuie să recunoaștem că, chiar dacă suntem credincioși în Cristos cu viața divină înăuntrul nostru, încă nu trăim prin Duhul, ci prin etică, religie, moralitate și bine.

În mod implicit, trăim în conformitate cu ființa noastră șerpească; înainte de regenerarea noastră, am săvârșit lucruri rele și am păcătuit, dar acum după regenerarea noastră încercăm să facem binele, lucruri corecte și respingem ceea ce este rău și greșit.

Aceasta înseamnă să trăim conform pomului cunoașterii binelui și răului; cu acest pom nu există doar răul și moartea, ci și binele, în timp ce pomul vieții nu are nimic altceva decât viață. Moralitatea nu este viață; moralitatea este bună, dar nu este viață decât dacă Cristos trăiește în noi.

Pavel a mărturisit în Gal. 2:20, Sunt răstignit cu Cristos și nu mai trăiesc, ci Cristos este Cel care trăiește în mine.

Viața creștină este o viață de a fi tăiat de la vechea sursă, tăiați de la o viață de trăire în conformitate cu omul nostru natural; e o viață de a trăi prin viața divină în duhul nostru.

În calitate de credincioși în Cristos, avem două vieți în noi – viața divină și viața umană; de asemenea, avem două naturi – natura divină și natura umană, și două persoane – omul vechi și omul nou, omul regenerat.

Cine trăiește în noi zilnic în viața noastră de zi cu zi – suntem oar noi, omul vechi, sau trăim prin omul nou, prin viața divină în duhul nostru?

Dacă suntem cinstiți cu Domnul, putem să-I spunem:

Doamne, iartă-mă că nu Te-am trăit în mod adecvat astăzi. Încă duc lipsă de ceea ce ai ceri de la mine în timp ce trăiesc viața de familie și viața de biserică. Iartă-mă, Doamne, că încă trăiesc în mine însumi și nu trăiesc prin viața divină în duhul meu.

Conform nașterii noastre naturale, cu toții trăim în mod automat și spontan de ființa noastră șerpească; asta înseamnă să trăim după principiul pomului cunoașterii binelui și răului.

Cu toate acestea, viața și trăirea noastră naturală nu fac parte din creșterea lui Cristos, mireasa lui Cristos; doar partea regenerată a ființei noastre, duhul nostru regenerat, care este creșterea lui Cristos – așa că trebuie să descreștem și Cristos trebuie să crească.

Într-un mod real și practic, Cristos ar trebui să fie viața noastră și persoana noastră; trebuie să-L trăim și să fim un singur duh cu El (Gal. 2:20; 4:19; Ioan 15:5).

Trebuie să rămânem în Domnul și să-I îngăduim să rămână în noi, pentru a avea o singură viață și trăire împreună cu El. În felul acesta, noi, ca oameni șerpești, devenim mireasa lui Cristos.

Trebuie să învățăm secretul de a fi în Cristos, rămânând în El și lăsându-L să rămână în noi; când Îl iubim și Îi păzim cuvântul, Tatăl și Fiul vin la noi, rămân cu noi, Își fac domiciliul cu noi și ni Se manifestă.

Când avem o asemenea trăire, în realitate vom fi oameni șerpești în procesul de transformare întru mireasa lui Cristos, creșterea lui Cristos.

Iar finalizarea a acestei mirese va fi Noul Ierusalim ca tabernaculul lui Dumnezeu și ca soția Mielului (Apoc. 21:3, 9-10). Amin!

Fie ca Domnul să Se îndure de noi, că putem învăța să trăim prin ființa noastră regenerată (Rom. 8:4; Fil. 4:11-13).

Fie ca noi să aducem această problemă înaintea Domnului într-un mod serios și să-L rugăm să ne arate dacă trăim în omul vechi sau prin Duhul din duhul nostru. În lumina Sa vom vedea dacă Îl trăim pe Cristos sau dacă trăim după natura noastră veche, dacă practicăm a fi un singur duh cu Domnul sau încă trăim prin natura noastră șerpească.

Fie ca Domnul să Se îndure de noi, ca noi toți să învățăm să trăim prin ființa noastră regenerată, astfel încât să putem continua în procesul de a deveni mireasa lui Cristos, creșterea lui Cristos.

Doamne Isuse, îndură-Te de noi ca să trăim prin ființa noastră regenerată pentru a fi mireasa lui Cristos, creșterea lui Cristos. Mântuiește-ne de la a trăi în omul nostru natural, în omul nostru vechi sau în carne și în sine. O, Doamne, arată-ne prin ce persoană trăim – trăim prin persoana noastră veche sau prin noua noastră persoană? Doamne, oare trăim prin natura veche sau prin noua noastră natură, duhul regenerat? O, Doamne, vrem să practicăm să fim un singur duh cu Tine! Păstrează-ne în procesul de a fi transformați pentru a deveni mireasa lui Cristos. Vrem să ne întoarcem către Tine și să trăim un singur duh cu Tine în viața noastră de zi cu zi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Serpentine People are in the Process of Transformation into the Bride of Christ (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 6 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să experimentăm puterea învierii lui Cristos pentru a participa la suferințele Sale pentru Trup

21/11/2019 by Credincios in Cristos 2 Comments

Aspirația lui Pavel a fost să-L cunoască pe Cristos și puterea învierii Sale și părtășia suferințelor Sale; noi trebuie să experimentăm puterea învierii lui Cristos pentru a participa la suferințele Sale.

Dacă renunțăm la noi înșine și rămânem sub moartea crucii, vom experimenta puterea învierii lui Cristos pentru zidirea Trupului.

Ce înseamnă să-L experimentăm pe Cristos? Cum Îl putem experimenta pe Cristos în viața noastră de zi cu zi? A-L experimenta pe Cristos înseamnă a-L cunoaște și a-L savura pe Cristos într-un mod experimental; trebuie ca nu doar să cunoaștem despre Cristos și despre ceea ce poate fi El pentru noi, ci să avem o participare directă, personală, în Cristos.

De exemplu, un cuplu poate fi în procesul de curtare, și după ce le este clar în fața Domnului că ar trebui să continue, după ce se căsătoresc, au o participare directă, personală, în viața de căsnicie.

După ce am crezut în Domnul, am fost aduși în domeniul lui Dumnezeu, al lui Cristos și al împărăției lui Dumnezeu, iar acum Îl urmărim pe Cristos ca să-L cunoaștem într-un mod experimental, având nu numai o cunoaștere a lui Cristos, ci obținând persoana Sa.

Pentru a câștiga ceva din Cristos, trebuie să plătim un preț; Pavel a plătit prețul tuturor lucrurilor, la care a renunțat cu bucurie, pentru că le-a considerat ca fiind un gunoi de dragul cunoașterii lui Cristos.

Ca să-L câștigăm pe Cristos înseamnă să experimentăm, să savurăm și să luăm în posesie toate bogățiile Sale nepătrunse, plătind un preț. Cristos, Mântuitorul nostru, are bogății de nepătruns; bogățiile Sale sunt de nepătruns în măsura lor, dar ele pot deveni realitatea noastră deplină pe măsură ce Îl savurăm și Îl experimentăm.

Acest lucru este manifestat și clarificat la masa Domnului, când venim împreună nu numai pentru a ne aminti la nivel mental de ceea ce a făcut Domnul pentru noi, ci pentru a coopera cu Domnul pe care L-am savurat și L-am experimentat, pentru a-L oferi Tatălui pentru satisfacția Sa.

Fie ca să continuăm și să creștem în viața omenească și în viața divină zi de zi, savurându-L și experimentându-L pe Cristos. Fie ca să plătim prețul pierderii vieții noastre sufletești, negând sinele și socotind toate lucrurile ca pierdere de dragul lui Cristos, pentru ca Cristos să fie experiența noastră de zi cu zi și El să fie introdus în noi.

Trebuie să-L cunoaștem pe Cristos experimentându-L, savurându-L, fiind una cu El și avându-L înăuntrul nostru, având o viață zilnică cu Domnul, pentru ca El să trăiască în noi.

Tatăl nostru dorește să aibă adevărata închinare din partea copiilor Săi, iar această închinare adevărată nu se rezumă doar la cunoașterea lui Cristos, ci la experimentarea acestei Persoane minunate și bogate, care a fost experimentat și savurat de către noi în experimentarea noastră zilnică.

Aspirăm să cunoaștem puterea învierii lui Cristos și părtășia suferințelor Sale

Pavel aspira să cunoască puterea învierii lui Cristos și părtășia suferințelor Sale (Fil. 3:10). Puterea învierii lui Cristos este de fapt viața Sa de înviere, care L-a înviat din morți (vezi Efes. 1:19-20).

Pavel nu voia doar să-L cunoască pe Cristos într-un mod general; el a dorit să cunoască în mod specific puterea învierii lui Cristos și părtășia suferințelor Sale, fiind conformat morții Sale.

Trebuie să-I cerem Domnului în mod specific ca să Îl experimentăm și să cunoaștem puterea învierii Sale și părtășia suferințelor Sale.

Domnul, în îndurarea Sa, ne va da lumină și va crea situații care ne vor permite să cunoaștem în mod direct și personal această putere de înviere, pe care moartea nu o poate învinge!

Moartea nu poate învinge viața de înviere; moartea nu-L poate învinge pe Domnul Isus și moartea nu poate învinge niciodată Trupul lui Cristos. Chiar dacă unii sfinți merg la Domnul și pare că există o înfrângere exterioară, viața de înviere triumfă, și puterea învierii este cea mai înaltă putere din univers!

Realitatea învierii lui Cristos și puterea sa este Duhul (Rom. 8:9-11; 1 Cor. 15:45; 1 Ioan 5:6). Duhul compus cu învierea lui Cristos și puterea învierii locuiește în duhul nostru pentru a distribui învierea lui Cristos și puterea ei în întreaga noastră ființă (Fil. 1:19; Exo. 30:23-25; Rom. 8:6b, 10-11).

Pentru a experimenta și pentru a cunoaște puterea învierii lui Cristos, trebuie să trăim o viață crucificată după modelul vieții Sale; conformarea noastră cu moartea lui Cristos oferă baza pentru ca puterea învierii lui Cristos să se ridice, astfel încât viața divină să fie exprimată prin noi.

Duhul – care este realitatea învierii lui Cristos cu puterea sa – este în duhul nostru pentru a distribui viața de înviere și puterea sa către toate părțile interioare ale ființei noastre.

Aspirația noastră este să cunoaștem puterea învierii lui Cristos și părtășia suferințelor Sale; atunci când cunoaștem viața de înviere, suntem în stare și suntem întăriți ca să fim conformați morții lui Cristos.

Deoarece Cristos ca Duhul este în duhul nostru, duhul nostru este viață datorită dreptății; când ne întoarcem și avem mintea ațintită pe duh, mintea noastră (partea de căpetenie a sufletului nostru) este viață, iar Duhul împarte viață trupului nostru muritor pentru a da viață chiar și trupului nostru fizic.

Aleluia, întreaga noastră ființă devine viață, deoarece Duhul se răspândește din duhul nostru înspre toate părțile ființei noastre interioare!

Deși trupul nostru muritor îmbătrânește, Domnul ne dă viață zi de zi pe măsură ce ne întoarcem către duhul nostru, iar puterea de înviere operează în noi, atât pentru a ne conforma morții lui Cristos, cât și pentru a transmite viață divină întregii noastre ființe!

Doamne, aspirăm să cunoaștem puterea învierii lui Cristos și părtășia suferințelor Sale. Îți mulțumim că ai venit ca Duhul în înviere pentru a fi unit cu duhul nostru și pentru a împărți viața divină în toate părțile ființei noastre interioare. Aleluia, duhul nostru este viață, mintea noastră devine viață, iar Duhul împarte viață chiar și trupului nostru muritor! Amin, Doamne, fie ca aceeași putere care a operat în Tine pentru a Te ridica din morți să opereze și în noi pentru a învia întreaga noastră ființă, ca să cunoaștem puterea învierii lui Cristos și părtășia suferințelor Sale!

Să experimentăm puterea învierii lui Cristos pentru a participa la suferințele Sale pentru Trup

Dacă noi, în calitate de credincioși în Cristos, ne punem pe noi înșine deoparte și rămânem sub moartea crucii, vom experimenta puterea învierii lui Cristos; apoi, în mod spontan, puterea de înviere experimentată de către noi va zidi Trupul lui Cristos (Fil. 3:10; Efes. 4:12, 16).

Condiția necesară pentru experimentarea puterii de înviere (2 Tim. 2:11) prin conformarea cu moartea Sa este părtășia suferințelor Domnului (Matei 20:22-23; Col. 1:24).

În cazul Domnului, mai întâi au venit suferințele și moartea, apoi a urmat învierea; în cazul nostru, mai întâi primim și experimentăm puterea învierii, apoi avem părtășia suferințelor Sale și conformarea cu moartea Sa.

Aleluia, ori de câte ori ne întoarcem către duhul nostru și atingem Duhul, savurăm puterea învierii Domnului, iar prin această putere suntem în măsură să participăm la suferințele Sale și să trăim o viață crucificată pentru producerea și zidirea Trupului lui Cristos!

Baza experimentării lui Cristos de către noi este conformarea cu moartea lui Cristos; dacă nu suntem conformați morții lui Cristos, nu-L putem experimenta pe Cristos, pentru că nu avem nici o bază.

Pentru ca să-L experimentăm pe Cristos, trebuie să fim conformați cu moartea Sa și, ca să fim conformați cu moartea Sa, trebuie să avem părtășia suferințelor Sale.

Prin participarea la suferințele lui Cristos, suntem aduși în poziția de a experimenta puterea învierii lui Cristos.

Cu toate acestea, unii cred că, dacă renunțăm la noi înșine, adică dacă Îl experimentăm pe Cristos în moartea Sa, nu va mai rămâne nimic din noi; totuși, atunci când credincioșii experimentează negarea sinelui, ceea ce rămâne este Cristos.

Când necredincioșii renunță la ei înșiși, nu mai rămâne nimic, pentru că ei nu-L au pe Duhul; dar când noi, ca credincioși, ne negăm pe noi înșine, când Îl experimentăm pe Cristos în moartea Sa, Duhul va fi real în noi și va trăi în noi.

Aceasta este de fapt puterea învierii. Trebuie să facem un singur lucru – să renunțăm la noi înșine, adică să ne punem sinele în moarte și să-l ținem pe cruce; atunci, vom trăi o viață crucificată ca bază pentru ca puterea învierii să fie manifestată.

Când puterea învierii este manifestată, acest lucru nu este în principal pentru savurarea noastră, ci pentru zidirea bisericii în calitate de Trup al lui Cristos. Experimentarea puterii de înviere de către noi este pentru producerea și zidirea Trupului lui Cristos.

Ceea ce dorește Dumnezeu nu sunt niște indivizi spirituali prin care El să fie exprimat… El dorește să obțină un Trup și vrea ca Trupul să fie zidit pentru a fi expresia Sa corporativă.

Dacă renunțăm la noi înșine și rămânem sub moartea crucii, vom savura puterea învierii; imediat, puterea învierii va produce Trupul și va zidi Trupul lui Cristos.

E adevărat că va exista opoziție, dar Trupul va fi zidit, iar porțile Hadesului nu vor triumfa împotriva acestuia!

Expresia “părtășia suferințelor Sale” din Fil. 3:10 se referă la participarea la suferințele lui Cristos, care este o condiție necesară pentru a experimenta puterii învierii Sale (Mat. 20:22-23; Col. 1:24).

Cristos a suferit deja pentru răscumpărarea noastră și nimeni nu poate participa la această suferință; dar există un alt tip de suferință, așa cum se vede în Col. 1:24, care constituie ceea ce lipsește din suferințele lui Cristos pentru Trupul Său, biserica.

Cu toții trebuie să intrăm în părtășia suferințelor lui Cristos pentru zidirea Trupului lui Cristos. Mai întâi, experimentăm puterea învierii Sale, iar apoi prin această putere suntem în măsură să participăm la suferințele Sale (Fil. 3:10).

Unele dintre cele mai adânci suferințe nu vor fi cunoscute de nimeni, nu va exista vreo aparență sau ceva evident, și nu ne vom plângem de milă nici nu vom regreta, ci mai degrabă, trăim înaintea lui Dumnezeu Tatăl, trăim o viață secret, iar Trupul este zidit.

Aceste suferințe sunt în principal pentru Trupul lui Cristos, biserica; atunci când avem părtășia suferințelor Sale, viața divină este eliberată în Trupul lui Cristos pentru zidirea Trupului Său.

Doamne Isuse, vrem să învățăm să renunțăm la noi înșine și să rămânem sub moartea crucii, pentru a putea experimenta puterea învierii lui Cristos pentru zidirea Trupului. Amin, Doamne Isuse, fie ca să intrăm în părtășia suferințelor Tale pentru Trup și fie ca să experimentăm puterea învierii Tale. Fie ca să existe mulți credincioși care să intre în părtășia suferințelor Tale prin puterea învierii Tale, pentru ca viața Ta divină să fie eliberată în Trupul lui Cristos pentru zidirea Trupului!