in duhul contopit

Să-L savurăm pe Cristos zi de zi ca realitate a tuturor nevoilor noastre în duhul nostru

13/05/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Cristosul nostru atotinclusiv este realitatea a tot ceea ce este pozitiv în univers; trebuie să-L savurăm pe Cristos zi de zi ca realitate a tuturor nevoilor noastre, căci Cristos este respirația noastră, băutura noastră, mâncarea, lumina noastră, îmbrăcămintea și locul nostru de locuit.

Tot ceea ce avem nevoie, El este.

Evanghelia după Ioan ne arată că Cristos este realitatea tuturor nevoilor noastre; în plus, această carte vorbește despre credință și dragoste, deoarece ea începe cu credința (Ioan 1:19, să credem în Domnul pentru a-L primi) și se termină în cap. 21 cu dragoste.

Evanghelia după Ioan ne arată cum putem experimenta atât credința în unirea noastră cu Domnul în duhul contopit cât și dragostea în savurarea noastră cu El acolo.

Pe măsură ce creștem în viață, creștem în credință și în dragoste. Pe măsură ce Îl luăm pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive, primul lucru pe care îl vedem este că tot ceea ce ne înconjoară în mediul nostru este o amintire a Celui pe care Îl iubim.

Toate lucrurile pozitive pe care Domnul le-a pus în jurul nostru și în noi sunt un arhetip, un memento, un simbol, al Cristosului atotinclusiv și sunt o încurajare pentru noi să-L savurăm pe Cristos ca fiind Cel atotinclusiv și vast.

El locuiește în duhul nostru contopit și El este realitatea tuturor nevoilor noastre; Cristos este respirația, băutura noastră, mâncarea, viața, îmbrăcămintea și locuința noastră.

Așadar, orice am face și orice lucru de care avem nevoie zi de zi ar trebui să ne amintească despre Cristos ca realitate a acelui lucru.

Dacă practicăm zilnic să-L luăm pe Cristos ca realitate a tuturor lucrurilor materiale din viața noastră de zi cu zi, vom fi revoluționați și transformați în umblarea noastră zilnică și vom fi plini de Cristos!

Cristos este premiul nostru; El este savurarea noastră și El este realitatea tuturor umbrelor. Nimeni să nu ne înșele cu privire la premiul nostru, considerându-ne nevrednici să-L savurăm pe Cristos.

Nimeni și nimic să nu ne înșele de la savurarea subiectivă și experimentarea lui Cristos.

De exemplu, dacă cineva ne fură geanta cu toate documentele și laptopul nostru, suntem înșelați și nici măcar nu știm acest lucru.

Dacă nu-L savurăm pe Cristos ca realitate a fiecărui lucru pozitiv din univers, suntem înșelați și nici măcar nu știm știm asta. Nu ar trebui să fim înșelați; s-ar putea să fim înșelați o dată de la a-L savura pe Cristos, dar nu ar trebui să lăsăm asta să se întâmple din nou și din nou.

El este răsplata noastră extrem de mare (Gen. 15:1) pe măsură ce venim la El pentru a-L savura. Și când ajungem să-L cunoaștem, avem excelența cunoașterii lui Isus Cristos, Domnul nostru (Fil. 3:8).

El este realitatea fiecărui lucru pozitiv și, pe măsură ce Îl urmărim, Îl savurăm ca realitatea tuturor necesităților noastre și a tuturor lucrurilor pozitive.

Trebuie ca zi de zi să-L savurăm pe Cristos ca realitate a tuturor nevoilor noastre: El răspunde tuturor nevoilor noastre!

În Evanghelia după Ioan există șase elemente majore ale savurării lui Cristos în duh, adică există șase elemente majore ale lui Cristos ca fiind realitatea tuturor necesităților noastre.

Cristos este viața noastră (Ioan 1:4; 10:10), care este primul lucru și lucrul cel mai esențial; Cristos este pâinea noastră și hrana noastră (6:35); Cristos este apa vie ca noi să-L bem (4:14; 7:37); Cristos este suflarea vieții (20:22); Cristos este lumina vieții (8:12); iar Cristos este locuința noastră (15:4-5).

Pentru ca noi ca ființe umane să existăm, adică pentru ca viața noastră umană să fie întreținută, avem nevoie de aer, hrană, apă și lumină.

Fără lumina soarelui de pe pământ, toate viețuitoarele vor muri. Dacă nu respirăm constant aer, vom muri. Dacă nu mâncăm și nu bem în mod potrivit, viața noastră va scădea și va muri în cele din urmă.

Cristos a venit și a spus că El este realitatea tuturor nevoilor noastre, și tot ceea ce avem nevoie este El.

Cu toate acestea, este posibil să avem cunoștința, doctrina și învățătura că Cristos este viața noastră, hrana noastră, apa noastră, aerul nostru, lumina noastră și locuința noastră, dar oare știm noi calea de a-L savura ca atare în viața noastră de zi cu zi?

Trebuie să cunoaștem modalitatea practică pentru ca noi să-L savurăm pe Cristos ca hrană pentru a-L mânca, apa noastră vie de băut, aerul nostru proaspăt de respirat, lumina noastră pentru umblarea noastră și locașul nostru în care trebuie să locuim.

Cum putem să-L savurăm pe Cristos ca realitate a tuturor nevoilor noastre? Doar prin exersarea duhului nostru, pentru că Duhul divin (care este realizarea Cristosului atotinclusiv) este contopit cu duhul nostru uman (Rom. 8:16; 1 Cor. 6:17).

Domnul Isus Și-a îndeplinit lucrarea de răscumpărare pe cruce, a trecut prin moarte și a intrat în înviere, unde a devenit Duhul dătător-de-viață (1 Corinteni 15:45).

Acum, ca Duhul El locuiește în duhul nostru și este amestecat cu duhul nostru (2 Cor. 3:17; 2 Tim. 4:22); Aleluia, Domnul este cu duhul nostru!

Prin urmare, atunci când venim la Cuvântul lui Dumnezeu, trebuie să ne exersăm duhul, pentru a-L putea savura pe Cristos ca realitatea tuturor nevoilor noastre; pe măsură ce ne exersăm duhul, noi Îl mâncăm, Îl bem, Îl respirăm, suntem acoperiți de El și locuim în El.

Cu toate acestea, dacă nu ne exersăm duhul, viața noastră spirituală nu va fi întreținută în mod corespunzător, pentru că vom fi subnutriți spiritual.

Deci tot ceea ce vedem în jurul nostru, în special lucrurile de care avem nevoie pentru susținerea vieții noastre omenești, pentru ca viața noastră umană să existe, ar trebui să ne amintească de Cristos și trebuie să-L luăm pe Cristos ca realitate a acelui lucru.

Simplul fapt de a cunoaște că Cristos este lumina noastră, mâncarea noastră, aerul nostru, băutura, îmbrăcămintea noastră și locuința noastră nu este destul; trebuie să ne exersăm duhul și să-L aplicăm practic pe Cristos și să-L luăm ca realitate a tuturor nevoilor noastre.

Orice avem nevoie, El este! Orice am avea nevoie pentru noi pentru a exista omenește, psihologic și spiritual, El este!

Pentru a avea o viață umană, viață de familie, viață de biserică, viață de muncă și viață personală potrivită, trebuie să-L luăm pe Cristos ca realitatea tuturor necesităților noastre, pentru că numai El ne poate alimenta să trăim și să existăm.

Doamne Isuse, Te luăm ca realitate a tuturor nevoilor noastre în viața noastră de zi cu zi, căci tot ce avem nevoie, Tu ești! Amin, Doamne Isuse, Tu ești adevărata noastră hrană ca noi să Te mâncăm și să fim hrăniți. Tu ești adevărata noastră apă vie pentru a ne potoli setea. Tu ești adevăratul nostru aer proaspăt, aerul viu, care ne dă viață. Tu ești adevărata îmbrăcăminte și suntem îmbrăcați în Tine. Doamne, Tu ești adevărata noastră locuință și noi devenim locuința Ta. Vrem să ne exersăm zilnic să Te luăm ca realitate a tuturor lucrurilor pozitive și ca realitate a tuturor necesităților noastre, astfel încât viața noastră de zi cu zi să fie plină de Cristos!

Să-L savurăm pe Cristos ca respirație, băutură, mâncare, lumină, îmbrăcăminte și locuință

Când Domnul a venit la ucenicii Săi în seara zilei învierii Sale, El a suflat în ei și a spus: Primiți Duhul Sfânt (Ioan 20:22).

Când primim Evanghelia și credem în Domnul, El Se suflă pe Sine întru noi și primim viață; apoi începem viața noastră spirituală cu Domnul, iar primul și mai important lucru pe care trebuie să-l facem este să-l respirăm pe Cristos ca aerul nostru spiritual, proaspăt și viu.

Cum putem să-L inspirăm pe Cristos?

Trebuie să chemăm numele Domnului; chemarea numelui Domnului este respirația noastră, iar rugăciunea este de asemenea respirația noastră. Aceasta înseamnă că, cu cât mai mult chemăm numele Domnului – fie că este audibil sau lăuntric – inspirăm Duhul ca aer spiritual.

Respirația este ceva spontan, ceva la care nici măcar nu trebuie să ne gândim – este natural, normal și nu intenționat, ci în mod automat și spontan. Rugăciunea și chemarea numelui Domnului ar trebui să devină atât de normale pentru noi!

Cristos este și băutura noastră; El a fost procesat și finalizat pentru a deveni Duhul viu, Duhul care dă viață, care este apa vie ca noi să bem (Ioan 4:10, 14; 7:37-39).

Când venim la Domnul, nu trebuie să căutăm doar să avem mai multe cunoștințe, ci ar trebui să bem din El! El curge ca un râu de apă de viață pentru a-i alimenta pe toți răscumpărații Săi, și ar trebui pur și simplu să ne dăm silința să bem din El!

Cristos este și hrana noastră; Îl putem mânca în cuvântul Său, căci cuvintele Sale sunt duh și sunt viață (Ioan 6:35, 57).

Pe măsură ce Îl mâncăm pe Cristos, trăim datorită Lui, căci devenim ceea ce mâncăm; pe măsură ce Îl mâncăm pe Cristos, El ne constituie cu Sine Însuși și El devine persoana care trăiește în noi și este exprimată prin noi.

Cristos este lumina noastră; în El era viață și viața era lumina oamenilor (Ioan 1:4) și El a venit ca o lumină strălucind astfel încât să nu mai rămânem în întuneric (8:12).

Ori de câte ori nu suntem una cu Domnul, adică ori de câte ori nu suntem în duh, suntem în întuneric.

Indiferent de cât de mult citim Biblia sau avem cunoștințe biblice, atâta timp cât suntem în afara duhului, suntem în întuneric, căci locul luminii este în duhul nostru omenesc, care este regenerat și locuit pe dinăuntru de Duhul Sfânt (Prov. 20:27).

Când nu suntem în duhul nostru, suntem fie în carne (care este plin de păcat și este întuneric), fie în sine (care este independent de Dumnezeu, la fel și în întuneric).

Oricât am încerca să căutăm îndrumare de la Domnul în sufletul nostru, suntem încă în întuneric dacă nu ne exersăm duhul.

Deci, ori de câte ori avem o problemă, în loc să încercăm să o rezolvăm, ar trebui pur și simplu să venim la lumină; ar trebui să ne exersăm duhul pentru a contacta Domnul, să ne întoarcem spre duhul nostru și totul va fi clar!

Cristos este adevărata noastră îmbrăcăminte; am fost botezați în Cristos și ne-am îmbrăcat cu Cristos (Gal. 3:27), iar acum suntem acoperiți în Cristos.

Așadar, trebuie să ne dezbrăcăm de omul vechi și să ne îmbrăcăm cu omul nou, Cristos Însuși, pentru ca în viața noastră de zi cu zi El să fie Cel care trăiește.

Cristos este locuința noastră; El ne-a altoit în El însuși, și trebuie pur și simplu să rămânem în El așa cum rămâne în noi (Ioan 15:5, 7).

Când rămânem în El și El rămâne în noi, savurăm toate bogățiile Sale și El devine realitatea tuturor necesităților noastre.

Doamne Isuse, vrem să învățăm să Te savurăm zilnic și să Te aplicăm ca realitate a tuturor nevoilor noastre. Ne exersăm duhul, Domnul, pentru a Te contacta și pentru a Te lua ca viața, mâncarea, băutura, aerul nostru, îmbrăcămintea și locuința noastră. Tu ești adevărata hrană pentru noi să mâncăm, adevărata apă vie pentru a ne potoli setea, aerul proaspăt pentru noi să respirăm, lumina vie pentru noi să umblăm, îmbrăcămintea și acoperirea noastră și locuința noastră reală! Amin, Doamne Isuse, Tu ești realitatea a tot ceea ce avem nevoie, iar Tu locuiești în noi pentru a ne alimenta în mod constant!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Enjoying Christ day by day as the Reality of all our Necessities in our Spirit, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Cunoașterea și experimentarea Cristosului atotinclusiv și vast – săptămâna 4 ziua 3 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Trebuie să primim revelația cu privire la Dumnezeu și la economia lui Dumnezeu pentru zidirea lui Dumnezeu

24/01/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Chiar dacă cuvântul economie nu este folosit în cărțile Vechiului Testament, totuși, tipologia din Exod, Levitic și Numeri descoperă economia lui Dumnezeu; trebuie să primim revelația cu privire la Dumnezeu și economia lui Dumnezeu.

În aceste cărți vedem economia lui Dumnezeu în figuri reprezentative, în timp ce în Noul Testament o vedem în definiție și învățătură. De fapt, încărcătura întregii Biblii este economia lui Dumnezeu; singurul lucru pe care noi, ca credincioși, îl putem găsi în Biblie este economia lui Dumnezeu și aceasta este încărcătura sau marfa noastră unică.

Pe lângă economia lui Dumnezeu, nu avem altceva de învățat. În și conform economiei lui Dumnezeu, am fost aleși, răscumpărați și mântuiți de robia căderii și am fost eliberați în Cristos de uzurparea lumii și de robia lui Satan.

Noi eram morți în păcate și ofense, fără Dumnezeu în lume și neavând nici o speranță și nici o viață; dar slavă Domnului, Dumnezeu ne-a ales, Cristos ne-a răscumpărat și ne-a mântuit, și noi am fost mântuiți de uzurparea și robia lui Satan în lume!

Acum, fiind mântuiți, Îl savurăm pe Cristos; am primit revelația divină de la Dumnezeu și acum suntem zidiți cu Dumnezeul Triunic procesat.

În și conform economiei lui Dumnezeu, noi suntem reconstituiți, reformați, remodelați și rezidiți cu Dumnezeul Triunic, Cel care a fost procesat și finalizat pentru a deveni Duhul dătător de viață atotinclusiv.

De asemenea, suntem formați într-o armată preoțească; suntem transformați nu doar metabolic în natura noastră, ci și maturizați prin viața divină care ne saturează și crește în noi.

Domnul ne pregătește și ne formează pentru a fi armata Sa preoțească, armata care luptă pentru Dumnezeu și interesele Sale pe pământ și armata care călătorește împreună cu Dumnezeu pe pământ.

În cele din urmă, suntem pregătiți de Dumnezeu în toate felurile, astfel încât să-L putem poseda pe Cristosul atotinclusiv ca țară bună; Dumnezeu ne pregătește și ne echipează ca noi să-L posedăm pe Cristosul atotinclusiv. Slavă Domnului!

Astăzi vrem să vedem mai multe despre modul în care Vechiul Testament – în special Exodul, Leviticul și Numeri – vorbește despre și dezvăluie economia lui Dumnezeu și despre cum o putem experimenta în viața noastră de astăzi.

De asemenea, vrem să vedem cum noi, ca popor lui Dumnezeu, trebuie să primim revelația divină cu privire la Dumnezeu Însuși și la economia Sa pentru pregătirea și zidirea noastră ca mărturie a Sa! Amin!

Să vedem cum tipologia din Exod, Levitic și Numeri descoperă economia lui Dumnezeu

Expresia “economia lui Dumnezeu” nu se găsește nicăieri în Vechiul Testament, dar în tipologie, cărțile Exod, Levitic și Numeri descoperă economia lui Dumnezeu.

Întreaga Biblie vorbește despre acest lucru: economia lui Dumnezeu; în afară de aceasta, nu avem altceva de învățat, nimic altceva de vorbit și nimic altceva pe care să ne concentrăm.

Economia lui Dumnezeu nu este ceva “prea înalt” de prezentat atât credincioșilor noi, cât și necredincioșilor, nici nu este ceva complicat și de neatins, deoarece ea este centrul întregii Biblii.

Care este economia lui Dumnezeu? Conform Bibliei, economia lui Dumnezeu este administrarea casei Sale de a-și îndeplini planul pentru îndeplinirea dorinței inimii Sale.

Ceea ce este în inima lui Dumnezeu este să aibă un grup de oameni care nu doar că sunt creați de El în imaginea Sa, ci care de asemenea sunt regenerați, sfințiți, transformați și conformați cu imaginea lui Cristos ca întruparea Dumnezeului Triunic procesat.

Un astfel de popor este în cele din urmă adus în glorie, și anume în expresia corporativă a Dumnezeului Triunic (1 Tim. 1:3-4, 18; 6:3; cf. 1 Cor. 4:17; 2 Tim. 1:6-9; 4:7).

În 1 Tim. 1:3-4 Pavel l-a îndemnat pe Timotei să le poruncească unora să nu învețe alte lucruri decât economia lui Dumnezeu, care este în credință; acest lucru arată că învățătura economiei lui Dumnezeu este învățătura unică din Noul și din Vechiul Testament și că nu ar trebui să învățăm nimic altceva.

Mai mult, atunci când învățăm economia lui Dumnezeu, noi ducem războiul cel bun, luptând împotriva diferitelor învățături ale dizidenților pentru a duce la îndeplinire economia lui Dumnezeu.

Așadar, trebuie să ne ventilăm duhul până la flacără și să nu ne fie rușine de mărturia Domnului și a slujitorilor Săi; ne ventilăm duhul până la flacără, învățăm doar economia lui Dumnezeu și nu ne este rușine de mărturia Domnului!

În Vechiul Testament avem o imagine a economiei lui Dumnezeu, iar în Noul Testament avem o vorbire clară în ce privește economia lui Dumnezeu. Istoria copiilor lui Israel, așa cum este consemnată în Vechiul Testament, este un tip al istoriei credincioșilor din Noul Testament (vezi 1 Cor. 10:6, 11; Rom. 15:4).

Deci trebuie să fim atenți la vorbirea noastră, în special la murmurele noastre, pentru a putea face toate lucrurile fără murmur și raționamente; când murmurăm așa cum a făcut poporul lui Israel, Domnul poate veni să ne disciplineze.

Fie ca să învățăm din exemplul și istoria poporului Israel, dându-ne seama că Dumnezeu are o economie și că El aranjează toate lucrurile din mediul nostru pentru transformarea noastră.

Fie ca să vedem cum tipologia din Exod, Levitic și Numeri descoperă economia lui Dumnezeu și fie ca noi să fim una în duh cu Domnul ca să vorbim și să trăim în economia lui Dumnezeu astăzi.

Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai descoperit să vedem o viziune a economiei Tale, a administrației casei Tale pentru îndeplinirea planului pentru împlinirea dorinței inimii Tale. Fie ca să fim nu doar cei creați după imaginea Ta, ci și cei regenerați cu viața Ta, transformați în natura Ta și conformați cu imaginea lui Cristos ca întrupare a lui Dumnezeu! Amin, Doamne, fie ca economia lui Dumnezeu să devină unicul lucru pe care ne concentrăm, învățăm, vorbim și le spunem altora. Vrem să fim cei care, în cele din urmă, suntem aduși în glorie, în expresia corporativă a Dumnezeului Triunic!

Ca popor al lui Dumnezeu, trebuie să primim revelația cu privire la Dumnezeu și economia lui Dumnezeu pentru instruirea și zidirea noastră ca mărturie a Sa

În cartea Geneza vedem cum poporul lui Dumnezeu a fost ales de Dumnezeu, iar în Exod ei au primit revelația divină cu privire la Dumnezeu și locuința Sa.

Poporul ales și răscumpărat al lui Dumnezeu trebuie să primească revelația divină cu privire la Dumnezeu Însuși și economia Sa pentru instruirea și zidirea lor ca mărturie a Sa.

După ce poporul Israel a participat la mântuirea inițială a lui Dumnezeu – așa cum a fost îndeplinită în Paște – ei au primit revelația divină.

Dumnezeu i-a scos din Egipt și i-a adus la muntele lui Dumnezeu, Muntele Sinai, iar acolo El le-a dat o revelație deplină cu privire la El Însuși și la locuința Sa. Putem spune că revelația pe care poporul Israel a primit-o pe Muntele Sinai conținea “modelul” pentru zidirea locuinței lui Dumnezeu.

Revelația divină a fost prin savurarea proviziei divine; poporul lui Israel a gustat resursa manei cerești și a apei vii care curgea din stânca lovită (Exod 16:1—17:7; 1 Cor. 10:3-4).

De asemenea, revelația divină a fost prin experimentarea faptului de a fi o armată care s-a împărtășit din lupta lui Dumnezeu împotriva inamicilor Săi, precum în lupta lor împotriva egiptenilor și a amaleciților (Exod 14; 17:8-16; Gal. 5:16-17; cf. 1 Pet. 2:11).

Încă de la început, când Dumnezeu a eliberat pe poporul Său din Egipt, El i-a numit “oștirile Sale”; poate că ei nu considerau că erau oștirile Domnului, dar de fapt erau oștirile lui Dumnezeu. În viziunea lui Dumnezeu, când au ieșit din Egipt, poporul lui Israel era oștirile lui Dumnezeu.

Apoi, în Exod 17, ei s-au luptat cu Amalec, cu Moise care mijlocea pe munte și Iosua care lupta în vale. Cristos mijlocește pentru noi, iar Duhul cu duhul nostru luptă împotriva cărnii; pe de o parte, Cristos este Mijlocitorul care mijlocește în duhul nostru, iar pe de altă parte, El este Duhul care luptă în duhul nostru.

Putem primi revelația cu privire la Dumnezeu și economia lui Dumnezeu, intrând în Sfânta Sfintelor reală și practică, duhul nostru contopit, și astfel să intrăm în rugăciunea reală și adevărată, luându-L pe Cristos ca Împăratul, Conducătorul, Capul și autoritatea noastră.

În acest fel, Îi oferim preeminența în ființa noastră în toate lucrurile și putem vedea o revelație a lui Dumnezeu și a economiei Sale.

În cele din urmă, în Exod 19, poporul ales și răscumpărat al lui Dumnezeu a ajuns la muntele lui Dumnezeu; când Dumnezeu l-a trimis pe Moise să salveze pe copiii lui Israel din mâna lui Faraon, El i-a spus lui Moise că după ce va fi scos pe popor din Egipt, ei vor sluji Domnului pe acest munte (Exod 3:12), iar acest lucru s-a împlinit.

Pe acest munte, poporul lui Dumnezeu a primit revelația cu privire la Dumnezeu Însuși – legea – pentru a putea fi separat întru Dumnezeu. Legea nu este un set de porunci, un set de ceea ce să faci și ce să nu faci; mai degrabă, este o imagine al lui Dumnezeu, un portret al lui Dumnezeu.

Legea este un portret al lui Dumnezeu, o revelație a lui Dumnezeu Însuși; legea descoperă faptul că Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al dragostei, al luminii, al sfințeniei și al dreptății (vezi Exod 20-24). Aceste cuvinte – dragoste, lumină, sfințenie și dreptate – sunt cruciale în descrierea caracteristicilor Dumnezeului Triunic atotputernic al nostru.

Dumnezeul nostru este însăși dragostea; El este însăși lumina, El este întru totul drept și El este sfânt. Fie ca să vedem o astfel de revelație a lui Dumnezeu și a economiei Sale!

Doamne, dă-ne revelația divină cu privire la Dumnezeu Însuși și cu privire la economia lui Dumnezeu pentru instruirea și zidirea noastră ca mărturie a Sa! Amin, Doamne, fie ca să ne dăm seama că nu doar că suntem aleși de Dumnezeu, ci că suntem aduși într-un loc în care putem vedea economia lui Dumnezeu și pe Dumnezeu Însuși. Îți mulțumim că ne-ai eliberat de lume, că ne-ai adus la Tine Însuți. Mulțumim că ne-ai dat proviziile divine ale lui Cristos ca mană cerească și ca apă vie care curge pentru a ne potoli setea. Amin, Doamne, fie ca să vedem revelația cu privire la Dumnezeu Însuși, pentru a putea fi separați întru El!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Need to receive the Revelation concerning God and God’s Economy for God’s Building (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 1 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Nazireii de astăzi biruiesc afecțiunea naturală și sunt separați de moarte

28/06/2019 by Credincios in Cristos Leave a Comment

În calitate de nazireii de astăzi, trebuie să rămânem în separarea noastră pentru a fi sfinți înspre Dumnezeu, pentru a birui afecțiunea naturală și pentru a fi separați de moarte în oricare dintre formele ei.

În Numeri 6 vedem că Dumnezeu a făcut o provizie pentru tot poporul Său care vroia să-L slujească ca ei să se consacreze Lui și să fie nazireii care cooperează cu El pentru mișcarea Sa pe pământ.

Dumnezeu dorește ca întregul Său popor să fie nazirei separați în mod absolut și ultim înspre El, trăind o viață pentru nimeni altcineva decât pentru Dumnezeu și satisfacția Sa.

Pentru a fi asemenea persoane, trebuie să ne abținem de la orice fel de savurare și plăcere pământească; noi nu suntem aici pentru savurarea din trup sau din suflet prin lucrurile și activitățile din sistemul lumesc, ci pentru ca Dumnezeu să fie satisfăcut.

De aceea, trebuie să Îl savurăm pe Dumnezeu și să-L luăm ca satisfacție unică, trăind o viață pentru satisfacția Sa pe pământ. Mai mult, trebuie să fim absolut supuși calității de Cap a lui Cristos, precum și tuturor autorităților pe care Dumnezeu le-a desemnat peste noi.

Nazireul trebuia să-și lase părul să crească lung, să-l aibă ca un acoperământ înaintea lui Dumnezeu, luându-L pe Dumnezeu în calitate de Cap și autoritate supremă. Cristos trebuie să devină centrul universului nostru personal și trebuie să aibă primul loc în toate lucrurile.

El nu numai că ține împreună universul fizic, fiind centrul acestuia, ci trebuie să țină și universul nostru personal cu toată ființa noastră și cu viața noastră de zi cu zi.

Trebuie să învățăm să Îi dăm primul loc în toate lucrurile, oferindu-I dragostea noastră cea mai bună. Acest lucru înseamnă să ținem de El ca și Capul, pentru că de la Cap să putem fi bogat aprovizionați și legați împreună prin articulații și încheieturi.

Fie ca noi să Îl luăm zilnic pe Cristos ca și Capul nostru, spunându-I pur și simplu să ne conducă întreaga ființă, ziua noastră, viața noastră și totul al nostru. Aceasta este cooperarea interioară pe care o putem da Lui ca să fie Capul nostru.

Mai mult, trebuie să ne dăm seama că în noi înșine suntem plini de răzvrătire, așa că oricând nu suntem în duhul nostru contopit ca să rămânem în Domnul, suntem răzvrătiți față de El. De aceea, trebuie să fim plini de Cristos; El este Cel supus și El a luat voia Tatălui și a îndeplinit-o până la sfârșit.

A fi umpluți cu Cristos înseamnă să fim umpluți cu supunerea Sa; când suntem umpluți cu Cristos, avem un duh, o stare, o atmosferă și o intenție supusă și suntem foarte binecuvântați de Domnul.

Nazireii biruiesc afecțiunea și relațiile naturale și trăiesc prin duhul

Nazireul nu trebuia să fie pângărit de moartea rudelor sale de sânge, ci trebuia să rămână în separarea sa pentru a fi sfânt înspre Dumnezeu (Numeri 6:7); acest lucru înseamnă că un nazireu trebuie să biruie afecțiunea naturală.

Dumnezeu nu vrea ca noi să iubim cu dragostea noastră naturală, ci cu El ca dragostea noastră (vezi Matei 12:48-50; Fil. 2:21; 1 Corinteni 13:4-8, 13; 2 Timotei 1:7). Aceasta înseamnă că trebuie să-L luăm pe Cristos ca viața și persoana noastră și trebuie să-i iubim pe alții cu El ca dragostea noastră.

Pavel a făcut acest lucru în 1 Corinteni 16:24 unde a spus: Dragostea mea în Cristos Isus să fie cu voi toți. Nu era numai dragostea sa, ci dragostea sa în Cristos Isus, adică Cristos ca dragoste a sa.

Mai mult, chiar și în tânjirea după sfinți, trebuie să facem acest lucru în părțile interioare ale lui Cristos Isus; nu ar trebui doar să ne fie dor de sfinți sau de a fi cu sfinții, ci să tânjim după ei în părțile interioare ale lui Cristos Isus (Filipeni 1:8).

Trebuie să permitem părților interioare ale lui Cristos Isus să devină părțile noastre interioare, iar dragostea noastră va fi dragostea Sa.

Domnul Isus Însuși a biruit afecțiunea Sa naturală pentru membrii familiei Sale; când ei au venit să încerce să intervină în ceea ce făcea, El a spus în mod clar că frații, surorile și mama Lui sunt cei care fac voia tatălui Său (Matei 12:48-50).

Cu toate acestea, mulți își caută astăzi propriile lucruri, nu lucrurile lui Cristos Isus; de aceea, trebuie să fim cei care caută lucrurile lui Cristos Isus, fixându-ne mintea pe duhul nostru contopit (Filipeni 2:21).

Lucrurile lui Cristos Isus sunt lucrurile legate de biserica cu toți sfinții. Dragostea noastră nu trebuie să fie o dragoste naturală, ci Cristos ca dragoste; o astfel de dragoste suferă îndelung, este bună, nu este geloasă, nu se laudă, nu este îngâmfată, nu piere niciodată, ci supraviețuiește în toate lucrurile (vezi 1 Corinteni 13).

Slavă Domnului, Dumnezeu nu ne-a dat un duh de lașitate, ci de putere, de iubire și de minte trează (2 Timotei 1:7); atunci când ne exersăm duhul, vom iubi pe sfinți cu Cristos ca dragoste a noastră, pentru că dragostea față de ceilalți este în duhul nostru contopit!

În Fapte 15:35-39 vedem cum problema dintre Pavel și Barnaba a fost cauzată de viața naturală cu relațiile naturale.

Pavel i-a propus lui Barnaba să viziteze pe frații din fiecare localitate în care au vestit cuvântul Domnului, iar Barnaba a vrut să îl ia pe Ioan Marcu, însă Pavel a considerat că nu este potrivit ca acesta să vină cu ei, deoarece ultima dată când a făcut-o, el i-a părăsit.

Biblia nu spune care dintre ei avea dreptate; Barnaba l-a luat pe Marcu și a navigat spre Cipru, în timp ce Pavel l-a ales pe Sila și a fost trimis cu binecuvântarea fraților.

Ioan Marcu era vărul lui Barnaba, iar după acest incident, Barnaba nu mai este menționat în cartea Faptele Apostolilor, în timp ce Ioan Marcu este recuperat mai târziu în lucrarea lui Pavel.

Aceasta arată că disputele care apar între lucrătorii Domnului din cauza afecțiunii naturale sunt teribile.

Trebuie să ne separăm de tot ceea ce este omul nostru natural cu entuziasmul lui natural, afecțiunea naturală, tăria naturală și abilitatea naturală, pentru ca să trăim prin Duhul, să umblăm prin Duhul și să slujim prin Duhul, făcând totul prin Duhul din duhul nostru pentru mărturia unică a lui Dumnezeu (Levitic 10:1-11; Galateni 5:25; Fil. 3:3; Rom. 1:9; 8:4; Zaharia 4:6).

Tot ceea ce facem în omul nostru natural cu entuziasmul și afecțiunea noastră naturală este un foc străin în ochii Domnului; trebuie să trăim în duh și să facem totul în Duhul pentru zidirea bisericii!

Doamne Isuse, Te iubim și iubim pe sfinți. Purifică dragostea noastră, Doamne, ca dragostea noastră să fie Cristos ca dragoste a noastră. Fie ca să avem mai mult din Cristos infuzat în noi până când părțile Sale interioare devin părțile noastre interioare și îi iubim pe alții în Cristos Isus. Amin, Doamne, mântuiește-ne din a iubi pe alții într-un mod natural. Fie ca să ne separăm de tot ceea ce este omul nostru natural, cu entuziasmul natural și afecțiunea naturală. Nu vrem să facem nimic prin puterea sau capacitatea noastră naturală, ci să trăim prin Duhul, să umblăm prin Duhul și să slujim prin Duhul, făcând totul prin Duhul din duhul nostru pentru mărturia unică a lui Dumnezeu!

Nazireii sunt separați de moarte prin faptul că sunt umpluți cu Cristos ca Duhul dătător de viață

Nazireii nu aveau voie să se apropie de o persoană moartă și nici să fie pângăriți de moartea subită a vreunuia de lângă ei (vezi Numeri 6:6-9); acest lucru înseamnă că un nazireu este separat de moarte.

Principiul nazireilor este că ei sunt separați de moartea spirituală și de starea spirituală de moarte. Ori de câte ori simțim sau mirosim duhoarea morții spirituale, trebuie să fugim.

Așa cum nu ne place să ne uităm la propriul coș de gunoi sau la coșul de gunoi al altora, tot astfel nu ar trebui să privim la moarte sau să încercăm să înțelegem lucrurile care sunt răspândite pentru a provoca moartea.

Fie ca noi să ne exersăm să savurăm lucrurile bune ale economiei lui Dumnezeu și să refuzăm să ne hrănim sau să ascultăm chestiunile de bârfă, de critică și de cârtire, care în cele din urmă duc la moarte și la lipsa de viață.

Dacă contactăm aceste lucruri negative, nu ne vom putea ruga; s-ar putea să avem o sută de motive ca să ascultăm bârfe sau critici, dar rezultatul va fi că vom fi aduși într-o stare de moarte spirituale.

Trebuie să fim separați de moarte. Este mai bine să nu știm nimic și să nu încercăm să aflăm ce s-a întâmplat și cine a făcut cutare lucru, pentru că cu cât știm mai mult, cu atât mai mult vom fi aduși în starea de moarte spirituală .

Majoritatea discuțiilor din viața de biserică nu sunt legate de lucruri păcătoase, ci legate de moarte; vorbirea noastră poate răspândi moarte. Uneori, chiar și în cadrul întâlnirii, ne putem simți sufocați, neputând să ne rugăm.

În calitate denazireii de astăzi, noi trebuie să învățăm lecția de a fi în viață și de a fi separați de moarte și de lipsa de viață.

Când ajungem la întâlnire și simțim moartea – nu dinadins, ca și cum că am inspecta să vedem dacă există moarte, ci ori de câte ori simțim moartea în întâlnire – trebuie să fim primii care să ne exersăm duhul și să ne rugăm.

“Doamne Isuse, acoperă această întâlnire cu sângele tău victorios! Doamne, sub sângele Tău, participăm în viața Ta divină! Ne exersăm duhul împotriva oricărei morți, Doamne, și luptăm împotriva morții în toate formele ei! Amin, Doamne Isuse, vrem să fim plini de Cristos ca Duhul dătător de viață și vrem ca întâlnirea noastră să fie umplută cu viața și slujba vieții!”

Cel mai detestabil lucru în ochii lui Dumnezeu este moartea (vezi Apoc. 3:4, Levitic 11:31); El urăște atunci când poporul Său are numele că trăiește, dar este mort. Dumnezeul nostru este viu și trebuie să ne potrivim cu El prin faptul că suntem plini de viața Sa și astfel să fim oameni vii.

Trebuie să fim plini de Cristos ca Duhul dătător de viață ca să fim umpluți cu viață și trebuie să fim separați de moarte.

Diverse tipuri de moarte spirituală se pot răspândi printre poporul lui Dumnezeu în viața de biserică: moartea sălbatică (cadavrele fiarelor), moartea blândă (cadavrele vitelor) sau moartea subtilă (cadavrele târâtoarelor) (Levitic 5:2; cf. 1 Ioan 5:16a).

Trebuie să fim separați și mântuiți de toate aceste feluri de moarte. Cum putem fi mântuiți de moarte în toate formele ei? Pentru a fi mântuiți de moarte, trebuie să ne dăm seama că fixarea minții noastre pe carne este moarte, dar ațintirea minții noastre pe duh este viață și pace (Romani 8:6). Aleluia!

Trebuie să învățăm să ne fixăm mintea pe duhul nostru, pentru ca să fim plini de Cristos ca Duhul dătător de viață; El este anti-moarte, El ne poate mântui de moarte, iar viața Sa ne va însufleți și ne va umple de viață!

Pentru ca să fim mântuiți de moarte, trebuie să fim umpluți cu “anti-moarte”, adică trebuie să fim plini de Cristos ca Duh dătător de viață prin exersarea duhului nostru în rugăciune (Rom. 8:11; Efeseni 6:18).

Și dacă suntem pângăriți de o moarte neașteptată (nu putem controla sau prezice momentul când cei din jurul nostru brusc răspândesc moarte), trebuie să avem un nou început, cu o nouă consacrare, separându-ne din nou înspre Domnul (vezi Numeri 6:9-14a; cf. 1 Sam. 1:11; 2:11).

Fie ca noi să fim vigilenți, plini de simțământul de război împotriva morții, având un simț al morții, ca să putem lupta împotriva ei.

Doamne Isuse, ne separăm de orice ține de moarte înspre Tine, Dumnezeul nostru viu! Vrem să ne fixăm mintea pe duhul nostru, să fim atenți la duhul nostru, să ne îngrijim de duhul nostru și să ne folosim duhul nostru, pentru ca să fim plini de anti-moarte – plini de Cristos ca Duh dătător de viață! Amin, Doamne Isuse, alegem să fim separați de moarte, să stăm departe de moarte, să nu ascultăm nici o bârfă, critică sau cârteală, ci pur și simplu să Te savurăm pe Tine ca viață și să fim umpluți de viață! Umple-ne cu Tine ca viață și revarsă-Te din noi ca viață!