Dorința lui Dumnezeu

Alergăm cu răbdare cursa pusă înaintea noastră până când terminăm cursa, așa cum a făcut Pavel

29/09/2024 by Credincios in Cristos 2 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să alergăm cu răbdare cursa care ne este pusă înainte, căutând călătoria pe care Domnul ne-a rânduit-o și să mergem cu credincioșie pe ea și să alergăm cu răbdare cursa până când vom primi premiul! Amin!

În această săptămână, în înviorarea noastră de dimineață, venim la subiectul: Să terminăm cursa; în 2 Tim. 4:7 Pavel a spus că a terminat cursa (a isprăvit alergarea).

Pe de o parte, luptăm lupta bună, iar pe de altă parte, terminăm cursa, adică alergăm cursa cu răbdare până când terminăm cursa și primim premiul.

Suntem cei care luptă lupta cea bună, terminăm cursa și iubim apariția Domnului pentru a primi răsplata lui Cristos ca cunună a dreptății.

Trebuie să ne pregătim pentru venirea Domnului; pe măsură ce așteptăm cu nerăbdare venirea Lui, trebuie să avem senzația că revenirea iminentă a Domnului este legată de viața noastră de astăzi.

Venirea Domnului nu ar trebui să fie doar o doctrină în credința noastră creștină; ea ar trebui să ne facă să avem o mare schimbare în viața noastră de zi cu zi.

Săptămâna trecută am văzut că, pentru a ne pregăti pentru venirea Domnului, trebuie să luptăm lupta bună a credinței, mai ales că trăim în ultimele zile și biserica s-a degradat.

Săptămâna aceasta savurăm și aprofundăm subiectul finalizării cursei, care implică alergarea cursei cu răbdare.

În lumina venirii Domnului, trebuie să realizăm că fiecare dintre noi are de alergat o cursă, un curs anume stabilit de Domnul, pe care trebuie să-l parcurgem.

Alergarea noastră, însă, nu este să fim numărul unu la final și să fim cel mai bun alergător; nu este un sprint, ci un maraton care are loc toată viața noastră creștină.

Nu putem fi prezumți să spunem că ne-am terminat cursa; Pavel a putut spune acest lucru doar în ultima epistolă pe care a scris-o, când a simțit că timpul plecării lui era aproape.

În Fapte 20:24 el menţionează că vrea să-şi termine alergarea; această alergare este o cursă. Suntem cu toții într-o cursă astăzi.

În lume există o cursă spre vârf, o cursă de șobolani pentru a fi cel mai bun și pentru a câștiga mai mulți bani, faimă și posesiuni; în cele din urmă, cei care conduc această cursă sunt cei mai nenorociți oameni de pe pământ.

Dacă ai cunoștințe din interior despre frământările interioare ale celor care câștigă o asemenea faimă fie în divertisment, muzică sau afaceri, vei fi șocat să afli cât de chinuiți sunt și cât de mizerabili sunt în interior.

Dar noi, în calirate de credincioși în Cristos, ne uităm la Isus și suntem plini de credință și alergăm cu perseverență pentru a obține premiul! Amin!

Pavel a alergat cursa cerească și a proclamat triumfător: Am terminat cursa!

Apostolul Pavel este modelul nostru; a fost un persecutor al bisericii, dar Domnul l-a întâlnit personal și el s-a convertit la Cristos.

După ce Domnul l-a luat în stăpânire, Pavel a început să alerge cursa cerească și a alergat continuu (1 Cor. 9:24-26; Fil. 3:12-14) ca să o poată termina (Fapte 20:24).

El alerga în 1 Cor. 9, iar el alerga în Fil. 3; a continuat să alerge cu răbdare cursa pusă în fața lui.

Cuvântul lui către Timotei din 2 Tim. 4:7 indică faptul că el a terminat triumfător cursa, pentru că a declarat, mi-am terminat cursa!

La fel ca Pavel, am fost câștigați de Domnul și El ne-a luat în stăpânire; acum alergăm cursa cerească și alergăm continuu cursa pentru a o termina.

Viața creștină este o cursă și toți suntem alergători în cursă.

În Gal. 2 Pavel Îl urmărea pe Domnul de mulți ani, dar a spus că se temea că ar fi fugit în zadar, așa că a continuat să urmărească.

Întotdeauna a avut grijă să alerge corect în cursa creștină.

Nu vrem să alergăm în zadar și să nu fim răsplătiți de Domnul; vrem să alergăm cursa creștină cu răbdare și să primim premiul.

În 1 Cor. 9 Pavel i-a îndemnat pe credincioșii corinteni să alerge cursa. În Fil. 3 a spus că a urmărit și a alergat cursa către țintă.

Iar în Faptele Apostolilor 20:24 el a spus că voia să-și termine cursa și nu se temea pentru viața lui.

În cele din urmă, în 2 Tim. 4:7 Pavel a declarat triumfător: Am terminat cursa.

El nu numai că a început să alerge, ci a alergat continuu și a alergat cursa cerească cu răbdare până când a fost asigurat că va primi coroana dreptății.

La sfârșitul vieții sale, el a putut proclama triumfător că a terminat cursa și că va primi de la Domnul o răsplată – cununa dreptății (v. 8).

Mulți creștini cred că a alerga în cursa creștină este pentru mântuire. De fapt, doar cei mântuiți pot alerga la această cursă.

Cei care nu au fost mântuiți nu sunt calificați să alerge cursa.

Frați și surori, noi, credincioșii în Cristos, suntem calificați să alergăm cursa cerească până când noi, la fel ca Pavel, putem declara că am terminat cursa.

Nu trebuie să ne uităm la eșecurile și slăbiciunile noastre: trebuie pur și simplu să ne întoarcem privirea către Isus, Cel care ne-a chemat și care ne va duce până la capăt și să alergăm cursa cerească cu răbdare.

Am primit viața lui Cristos și această viață divină ne dă posibilitatea să alergăm cursa.

În cazul lui Pavel, înainte de a începe să alerge în cursa creștină, el s-a străduit să-I placă lui Dumnezeu, dar de fapt L-a frustrat pe Dumnezeu prin eforturile lui și i-a frustrat pe cei care erau în cursă.

Dar Domnul S-a îndurat de el și l-a întâlnit, l-a convertit și l-a adus în cursa creștină să alerge cu răbdare până când va primi premiul.

El a fost întors de la întuneric la lumină și, după ce s-a convertit la Cristos și după ce a început să alerge, el predica evanghelia pentru a-i transfera pe mulți de la întuneric la lumină.

Domnul a câștigat această persoană care obișnuia să alerge pe cursa greșită și cursa incorectă, iar această persoană, Pavel, a alergat cursa cerească și a terminat cursa.

Putem să-l luăm ca model și să alergăm astăzi cursa creștină cu răbdare până când primim și premiul. Îi putem spune Domnului,

Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai mântuit cu viața Ta divină și ne-ai adus în cursa creștină. Aleluia, noi credincioșii în Cristos suntem alergători în cursa cerească! Amin, Doamne, vrem să alergăm cursa cu răbdare până vom primi premiul. Vrem să ne întoarcem privirea de la orice ne distrage atenția și pur și simplu să alergăm cursa cerească privind țintă la Isus! Te iubim, Doamne Isuse! Vrem să alergăm și să continuăm cursa până ajungem la destinație și primim premiul. Salvează-ne de la alergarea cursei greșite. Ține-ne în cursa vieții noastre creștine către premiul la care ne-a chemat Dumnezeu în Cristos. Vrem să alergăm, Doamne, ca să terminăm cursa și să primim premiul: cununa dreptății! Aleluia, apostolul Pavel a alergat cursa și a terminat cursa și a fost asigurat că Dumnezeu îi va da cununa dreptății. Doamne, ține-ne în cursa creștină alergând cu răbdare până când vom primi premiul!

Să căutăm călătoria pe care Domnul a rânduit-o pentru noi și să alergăm cu răbdare cursa pusă în fața noastră

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să ne dăm seama că o viață creștină potrivită presupune parcurgerea cursei, alergarea cursei vieții creștine, pentru realizarea economiei lui Dumnezeu conform scopului Său.

Această cursă nu este invenția noastră; mai degrabă, din veșnicie în veșnicie, Dumnezeu are o singură cale.

Dumnezeu nu are scopuri și economii diferite; are un singur scop etern și o singură economie.

Pentru ca El să-și împlinească scopul, toți cei pe care i-a ales și pe care i-a câștigat ar trebui să alerge cu răbdare cursa pusă înaintea lord.

Nu trebuie să ne inventăm propria cursă sau să ne stabilim propria cursă; trebuie doar să căutăm călătoria pe care Dumnezeu ne-a rânduit-o și să mergem cu credincioșie pe ea.

Trebuie să vedem că viața noastră creștină este o cursă și să căutăm călătoria pe care Domnul ne-a rânduit-o și să o parcurgem cu credincioșie.

Trebuie să plătim orice preț pentru a ne continua călătoria cu toată inima până ajungem la capăt.

Nu ne grăbim, încercând să fim primul sau al doilea în cursa pusă înaintea noastră; mai degrabă, plătim prețul pentru a alerga cu răbdare cursa pusă înaintea noastră.

Pavel nu a spus că a primit premiul întâi; mai degrabă, a spus că și-a terminat cursa; el a terminat cursa.

Călătoria pe care Domnul ne-a rânduit-o este cursa pe care o alergăm cu toții (Evr. 12:1).

Avem un nor atât de mare de martori în jurul nostru; de aceea, ar trebui să lăsăm deoparte orice piedică și păcatul care ne înfășoară atât de ușor și să alergăm cu răbdare cursa care ne este pusă înainte.

Această cursă nu este altceva decât Cristos Însuși, pentru că El a spus: Eu sunt calea și realitatea și viața (Ioan 14:6).

Cristos este calea, iar noi mergem pe calee și alergăm cursa.

Deși Cristos este cursa noastră, nu ar trebui să luăm această cale pur și simplu ca pe o cale, ci mai degrabă, să o luăm ca pe o cursă de alergare!

Nu ar trebui să luăm timp să ne gândim, să privim în jur, să stăm pe loc sau să mergem încet, ci să alergăm cursa până când terminăm cursa! Amin!

Alergăm cursa pentru a câștiga o coroană nestricată (1 Cor. 9:25), care este o recompensă ca stimulent.

Această răsplată ne va fi dată conform faptelor noastre la întoarcerea Domnului (Mat. 16:27; Apoc. 22:12; 1 Cor. 4:5).

Acesta va fi hotărât la scaunul de judecată al lui Cristos (2 Cor. 5:10) și va fi savurat de noi în împărăția viitoare (Mat. 25:21, 23).

Acest premiu nu este mântuirea într-un sens comun (Efes. 2:8; 1 Cor. 3:15), ci o răsplată într-un sens special (Evr. 10:35; 1 Cor. 3:14).

Am primit mântuirea eternă prin credință, nu prin faptele noastre, pentru că suntem mântuiți prin har prin credință (Efes. 2:8-9).

Cu toate acestea, vom primi o răsplată pentru lucrarea noastră după ce vom fi mântuiți (1 Cor. 3:8, 14).

Toți credincioșii în Cristos au primit mântuirea lui Dumnezeu prin credință; cu toate acestea, dacă un credincios primește recompensa depinde de modul în care aleargă cursa.

A alerga este diferit de a umbla; nu doar mergem încet sau umblăm, privind în jur la peisajul din jurul nostru.

Mai degrabă, a alerga într-o cursă presupune să lăsăm deoparte orice ne împiedică și pur și simplu să alergăm.

Pentru ca noi să alergăm cu răbdare cursa pusă în fața noastră, trebuie să dăm laoparte orice greutate inutile, orice povară care ne îngreunează.

De asemenea, trebuie să dăm laoparte păcatul care ne împiedică atât de ușor.

Fiecare dintre noi are un păcat sau un lucru care ne împiedică și ne frustrează să alergăm cursa.

Trebuie să lăsăm deoparte orice ne îngreunează și pur și simplu să alergăm cu răbdare cursa pusă în fața noastră.

Există obstacole exterioare și păcate interioare care ne frustrează de la alergarea cursei.

Alergăm spre țintă și vrem să alergăm cu răbdare cursa pusă în fața noastră pentru a primi premiul.

Trebuie să luăm în considerare înaintea Domnului care sunt lucrurile din noi sau din jurul nostru care ne îngreunează și ne frustrează să alergăm cursa și să le dăm laoparte.

Vrăjmașul ne-a orbit atât pe noi cât și pe mulți creștini să credem că, acum că suntem mântuiți, cu toții vom fi răsplătiți de Dumnezeu cu tot ce avem nevoie, așa că nu trebuie să facem multe lucruri.

Biblia ne vorbește în mod repetat despre subiectul răsplății.

Dar cine acordă atenție chemării Domnului de a câștiga acest premiu?

Trebuie să venim la Domnul în cuvântul Său, să fim purificați în gândirea și vorbirea noastră și să alergăm cursa cu răbdare, chiar să suferim opoziția cu răbdare (Evrei 12:2-3).

Vântul ne este contrar. Există un curent în lume astăzi și există o degradare în creștinism care ne este contrară.

Trebuie să alergăm cu răbdare cursa pusă în fața noastră, suferind opoziția.

Nu ar trebui să credem că este ciudat că există opoziție și că există lucruri care se ridică împotriva noastră pentru a ne frustra alergarea.

Mai degrabă, ar trebui să ne întoarcem privirea către Isus și să alergăm cu răbdare cursa pusă înaintea noastră.

Doamne Isuse, vrem să alergăm cu perseverență cursa pusă înaintea noastră până când vom termina cursa și vom primi răsplata. Vrem să dăm laoparte orice ne îngreunează. Arată-ne, Doamne, ce ne frustrează în alergarea cursei creștine. Vrem să dăm laoparte păcatul care ne împiedică atât de ușor și să alergăm cu răbdare cursa pusă înaintea noastră! Amin, Doamne, vrem să câștigăm cursa și să primim o coroană nepieritoare la venirea Ta! Nu ne mulțumim doar să fim mântuiți prin har prin credință; vrem să câștigăm răsplata la întoarcerea Ta! Amin, Doamne, dăm laoparte orice greutate inutilă și orice lucru care ne îngreunează. Suntem dispuși să suferim opoziția cu răbdare, astfel încât să putem alerga cursa cu răbdare până când vom primi recompensa! O, Doamne Isuse, nu ne uităm la noi înșine și nici nu avem încredere în puterea și rezistența noastră de a alerga; ne îndreptăm privirea către Isus pentru a fi proaspăt și continuu infuzați cu El ca credință în timp ce alergăm cu răbdare cursa creștină!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Run with Endurance the Race set Before Us until we Finish the Course, as Paul Did, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să luptăm lupta cea bună, să terminăm alergarea, să păstrăm credința și să iubim apariția Domnului pentru a primi răsplata lui Cristos ca fiind coroana dreptății (2024 ICSC) – săptămâna 2 ziua 1 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să luptăm lupta bună împotriva lui Satan și a împărăției sale a întunericului și să umblăm în lumină

26/09/2024 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, luptăm lupta bună împotriva lui Satan și a împărăției sale a întunericului prin răsturnarea raționamentelor și a oricărui lucru înalt care se ridică împotriva cunoașterii lui Dumnezeu și aducem gândul omului captiv la ascultarea lui Cristos.

Pe partea pozitivă, luptăm lupta bună a credinței punând stăpânire pe viața eternă.

Pe partea negativă, avem un dușman și suntem una cu Domnul și în Trup pentru a lupta împotriva dușmanului și a împărăției sale a întunericului.

În această epocă a degradării bisericii, cu toții trebuie să ne dăm seama că vrăjmașul are o mulțime de lucrări subtile nu numai pentru a-i uza pe sfinții Celui Prea Înalt, ci și pentru a-i îndepărta de credință.

Există atât de multe învățături în creștinism astăzi și există atât de multe așa-numite „slujiri”, denominațiuni, grupuri libere, secte, „biserici” și așa mai departe.

Este ca și cum cineva primește puțină lumină de la Domnul în cuvântul Său, iar acum își începe propriul lucru, propriul său grup, propria sa lucrare și propria sa lucrare. O, Doamne Isuse!

Vrăjmașul vine la poporul lui Dumnezeu într-un mod subtil, ca un lup îmbrăcat în piele de oaie, și caută să-i ademenească departe de credință.

Trebuie să ne întoarcem la revelația pură din Cuvântul lui Dumnezeu și să apucăm viața eternă. Ceea ce toți credincioșii în Cristos au în comun este viața eternă; în această viață, cu toții suntem una.

Dacă ne întoarcem cu toții la pur și simplu să-L luăm pe Cristos ca viață și să trăim pe Cristos, toți vom fi una.

Dacă cu toții apucăm viața eternă și nu ne încredem în viața noastră naturală și nici nu ne bazăm pe propria noastră înțelegere, vom fi una în viața Domnului.

Domnul Isus ne-a dat viața Sa, numele Său, cuvântul Său și chiar gloria Sa pentru ca noi să fim una (vezi Ioan 17).

Fie ca să ne exersăm duhul și să venim la Cuvântul sfânt al lui Dumnezeu pentru a-L savura ca viață și să trăim zi de zi prin viața divină.

Fără viața eternă, fără să savurăm și să trăim prin această viață eternă a lui Dumnezeu, nu suntem nimic.

Suntem la fel ca restul oamenilor din lume, umblând fără țintă și făcând lucrurile după propriile preferințe. Oh, Doamne.

Să ne întoarcem iar și iar la revelația divină din Cuvântul lui Dumnezeu, să rămânem în adevărul divin din Cuvântul lui Dumnezeu și să apucăm viața eternă la care am fost chemați.

Aleluia, am fost chemați la viața eternă, ni s-a dat viața eternă și tocmai această viață eternă din noi este cea care poate contracara și învinge orice degradare și abatere în biserică!

Ca soldați ai lui Dumnezeu, luptăm lupta cea bună împotriva lui Satan și a împărăției întunericului său

Pe partea pozitivă, luptăm lupta bună a credinței punând stăpânire pe viața eternă și fiind constituiți cu adevărul divin, astfel încât să vorbim economia lui Dumnezeu și să expunem și să lăsăm deoparte orice învățătură diferită.

Pe partea negativă, luptăm lupta bună împotriva lui Satan și a împărăției întunericului.

Când Dumnezeu l-a creat pe om la început, l-a creat conform chipului Său și după asemănarea Sa; de asemenea, Dumnezeu a dat omului stăpânire peste toate lucrurile (Geneza 1:26).

Pentru că Dumnezeu are un dușman în acest univers, El vrea să învingă acest dușman nu prin Sine, ci prin om.

Primul om, Adam, a fost învins de dușman, dar al doilea om, Cristos, l-a învins pe Satan și l-a judecat pe cruce.

Chiar dacă în urmă cu două mii de ani, vrăjmașul a fost judecat pe cruce, el încă se mișcă, umblând în jurul pământului pentru a face o lucrare viguroasă, chiar o lucrare mai viguroasă decât acum două mii de ani.

Lucrările diavolului și împărăția lui a întunericului sunt atât de predominante și el face lucruri care depășesc imaginația noastră.

Ne confruntăm cu o situație foarte dificilă, pentru că multe lucruri din situația mondială și din mediul nostru sunt legate de activitățile inamicului.

Autoritatea întunericului este și mai aprigă astăzi, căci dușmanul știe că sfârșitul lui este aproape, așa că se zbate și se luptă cu toată puterea lui.

Ca soldați ai lui Dumnezeu, luptăm lupta cea bună a credinței împotriva lui Satan și a împărăției sale a întunericului (Fapte 26:18; Col. 1:13).

Pe de o parte, luptăm pentru credință, pentru economia lui Dumnezeu; pe de altă parte, știm că Dumnezeu are un dușman și luptăm împotriva lui Satan și a împărăției sale a întunericului.

Nu ar trebui să fim capabili doar să ne păstrăm întregi, ci ar trebui să-l provocăm și pe diavol (Matei 12:26, 28).

Când copiii lui Israel care au intrat în țara bună și au văzut dușmanii și uriașii de acolo, nefilimi, au crezut că vor fi mâncați de ei.

Iosua şi Caleb aveau însă un alt duh; știau că li s-a promis țara și că Dumnezeu era cu ei, așa că au vrut să continue cu îndrăzneală.

Nu ar trebui să fim intimidați de munca acerbă a inamicului.

Nu ar trebui să fim amenințați de faptele sale rele și de atacurile lui.

Mai degrabă, trebuie să știm că Domnul este cu noi și mai mare este Cel ce este cu noi decât cel care este în lume (1 Ioan 4:4).

Nu suntem aici doar pentru a ne păstra întregi, ci și mai mult, pentru a lupta împotriva lui Satan și a autorității întunericului pentru a-l face să sufere pierderi.

În creștinism în ansamblu, scopul major este bunăstarea omului, interesele omului.

Dar Domnul și-a ridicat recâștigarea pentru interesele Sale și pentru împărăția Sa.

Nu suntem aici doar pentru beneficiul sau spiritualitatea noastră, nici nu suntem aici doar pentru faptul de a birui; suntem aici pentru finalizarea economiei lui Dumnezeu, pentru zidirea rapidă a Trupului Său.

Suntem soldații lui Dumnezeu, luptăm lupta bună împotriva lui Satan și a împărăției sale a întunericului.

Sunt mulți creștini zeloși în creștinism astăzi, atât de zeloși pentru Evanghelie și pentru fapte bune; ei vor să facă lucrări mari pentru Dumnezeu. dar cui îi pasă astăzi de interesul lui Dumnezeu pe pământ (1 Tim. 1:18; Efeseni 6:12)?

Cine va fi una cu Dumnezeu și una cu Trupul pentru a-l învinge pe vrăjmașul lui Dumnezeu?

Nu numai că ar trebui să facem lucrarea Evangheliei și lucrarea de edificare a copiilor lui Dumnezeu, ci și mai mult, povara lucrării noastre ar trebui să fie să-l facem de rușine pe vrăjmaș și să-l facem să sufere pierderi.

Împărăția lui Satan va fi învinsă de omul nou, Trupul zidit și perfecționat al lui Cristos.

Ar trebui să fim soldați ai lui Dumnezeu, să luptăm în lupta cea bună, să răsturnăm fortărețele diavolului și să luăm captiv gândurile omului spre ascultarea lui Cristos (2 Cor. 10:3-5).

Cea mai mare armă a inamicului, strategia și subtilitatea sa, este să influențeze și să strice mințile oamenilor, astfel încât să le poată folosi în scopurile sale nefaste.

El injectează lucruri în mintea omului și le manipulează mintea. Ca credincioși în Cristos, deși umblăm în carne, nu ne luptăm după carne.

Mai degrabă, armele războiului nostru nu sunt trupești, ci puternice înaintea lui Dumnezeu pentru răsturnarea fortăților.

Ne exersăm duhul, stând una cu Domnul și în Trup, și răsturnăm întărituri și răsturnăm raționamentele și orice înălțime care se ridică împotriva cunoașterii lui Dumnezeu (Isaia 2:11-12).

Ne exersăm duhul și luăm captiv fiecare gând la ascultarea lui Cristos.

Când predicăm Evanghelia, nu încercăm să-i convingem pe alții de adevărul din Cuvântul lui Dumnezeu; luptăm pentru a elibera pe ascultători de uzurparea inamicului în mintea lor.

Mintea umană este complet deteriorată de diavol, așa că totul este cu susul în jos, plin de răzvrătire și plin de întuneric.

Lupta noastră este cu autoritatea întunericului (Isaia 5:20).

Trebuie să luptăm împotriva lui Satan și a împărăției sale a întunericului, luând gândurile omului captiv către ascultarea lui Cristos, astfel încât mintea omului să poată fi înnoită spre ascultarea lui Cristos.

Fie ca noi să fim puternici războinici în rugăciune, pentru ca miile de duhuri rele să nu poată avea o cale în ființa noastră și în ființa sfinților.

Fie ca noi să putem să umblăm și să lucrăm cu Cristos, biruind în epoca acesta și domnind în epoca viitoare.

Doamne Isuse, suntem una cu Tine și în Trup pentru a lupta împotriva lui Satan și a împărăției sale a întunericului. Amin, Doamne, vrem să fim ostașii lui Dumnezeu, luptând lupta cea bună în Trup și una cu Domnul. Nu ne războim în carne; mai degrabă, armele războiului nostru sunt puternice înaintea lui Dumnezeu pentru răsturnarea fortărețelor inamicului. Doamne, ne exersăm duhul pentru a fi una cu Tine și una cu Trupul. Suntem una cu Tine prin credință și stăm în Trup pentru a lupta împotriva lui Satan și a împărăției sale a întunericului. Folosim armele războiului nostru pentru a răsturna fortărețele, raționamentele și orice lucru înalt care se ridică împotriva cunoașterii lui Dumnezeu. Amin, Doamne, nu vrem doar să ne păstrăm, ci și să-l provocăm pe diavol. Vrem să fim războinici puternici în rugăciuni, pentru ca miile de duhuri rele să nu aibă o cale în noi! Aleluia, Biruitorul, este in noi si cu noi! Cristos a câștigat biruința și noi suntem în victoria Sa pentru a proclama victoria Sa asupra vrăjmașului! Amin, Doamne, luăm captiv orice gând la ascultarea lui Cristos. Vrem să umblăm și să lucrăm cu Tine, biruind în această epocă și domnind în epoca viitoare!

Umblăm în lumină și respingem orice întuneric pentru a vedea și a savura realitatea divină

Războiul spiritual împotriva lui Satan și a autorității sale asupra întunericului este foarte real și practic; trebuie doar să aruncați o privire asupra situației lumii și a lucrurilor care se petrec în jurul nostru astăzi și veți vedea cât de ocupat este inamicul să dăuneze omului și să lupte împotriva interesului lui Dumnezeu.

Totuși, de atâtea ori în viața noastră creștină ne aflăm în întuneric; nu numai că nu luptăm împotriva lui Satan și a autorității sale de întuneric, dar și noi înșine umblăm în întuneric.

1 Ioan 1:6 vorbește despre a umbla în întuneric.

Aceasta înseamnă să umblăm în mod obișnuit în întuneric, să trăim, să ne comportăm și să fim în natura faptelor rele ale lui Satan. Trebuie să fim cei care umblă în lumină (v. 7) și nu în întuneric.

Dumnezeu este în lumină și toate lucrurile divine sunt reale pentru noi în lumină.

A umbla în lumină înseamnă a trăi, a ne mișca, a face lucruri și a fi în lumina divină, lumina care este de fapt Dumnezeu Însuși (v. 5).

Când trăim în lumină și umblăm în lumină, realitatea divină a lui Dumnezeu și toate lucrurile divine sunt reale pentru noi și savurăm tot ceea ce este Dumnezeu în viața noastră de zi cu zi.

Dar când suntem în întuneric, se pare că toate lucrurile legate de Dumnezeu, economia lui Dumnezeu, biserica și viața de biserică nu sunt reale pentru noi.

Totul depinde de locul în care ne aflăm, în întuneric sau în lumină. Când suntem în întuneric, simțim că totul este vanitate și gol. O, Doamne!

Ori de câte ori avem un astfel de sentiment sau simț, ar trebui să ne întoarcem la Domnul, să ne pocăim, să mărturisim și să ne întoarcem la lumină.

Dacă ne mărturisim păcatele, Domnul este credincios în cuvântul Său și drept în sângele lui Isus pentru a ne spăla de păcatele noastre și a ne curăța de orice nelegiuire (v. 9).

Apoi, putem umbla în lumină, așa cum Domnul este în lumină, și avem părtășie unii cu alții.

Când umblăm în lumină, Îl vedem pe Domnul Isus și tot ceea ce El este pentru noi și savurăm o realitate după alta.

Tot ceea ce este legat de Dumnezeul Triunic, de economia lui Dumnezeu, de mântuirea Lui și de biserica cu viața de biserică, este real pentru noi când suntem în lumină.

Dar când există ceva care împiedică lumina, când avem un păcat pe care nu l-am mărturisit sau o ofensă pe care nu am tratat-o, suntem în întuneric, iar Dumnezeu, Cristos, biserica și Trupul nu par a fi reale.

De exemplu, putem fi jigniți de un anumit frate sau soră; nu au spus ceva neregulat sau intenționat să ne jignească, dar s-ar putea să fim destul de sensibili și au spus ceva, iar acum suntem jigniți.

Nu suntem „sculpturi de marmură” în viața de biserică; suntem oameni din carne și oase, iar greșelile sunt inevitabile.

Dar dacă rămânem în această ofensă și nu o tratăm înaintea Domnului, comutatorul este oprit și suntem în întuneric.

S-ar putea să nu avem poftă de a citi Biblia și s-ar putea să fim nemulțumiți de sfinți.

Poate că nici nu vrem să ne întâlnim cu sfinții, gândindu-ne că viața de biserică nu este atât de plăcută.

S-ar putea să credem că terenul bisericii nu este real și s-ar putea să nu ne pasă atât de mult de biserică.

Pe de o parte, este posibil să tratăm ofensa pentru că dorim ca persoana respectivă să vină să ne ceară scuze.

Pe de altă parte, Satan și autoritatea lui a întunericului folosesc acea ofensă pentru a ne ține în întuneric, iar noi suntem prada dușmanului. O, Doamne!

Dar dacă pur și simplu pornim comutatorul, ne întoarcem doar la Domnul și chemăm numele Lui, comutatorul vieții și al luminii este pornit și ne pocăim înaintea Domnului de trăirea și umblarea în întuneric.

Pur și simplu savurăm lumina divină, experimentăm curățarea sângelui prețios al Domnului și lucrurile divine vor deveni reale pentru noi încă o dată.

Fie ca noi să luptăm în lupta bună împotriva lui Satan și a autorității sale de întuneric, umblând în lumină zi de zi, chiar și clipă de clipă.

Doamne Isuse, vrem să rămânem în lumină și să umblăm în lumină. Amin, Doamne, ne place să fim în lumină, să umblăm în lumină cu sfinții și să avem părtășie cu Domnul și cu Trupul! Aleluia, când umblăm în lumină toate lucrurile legate de Dumnezeu, economia lui Dumnezeu, biserica și Biblia sunt reale pentru noi! Slavă Domnului, putem savura realitatea divină a tot ceea ce este Dumnezeu, a tot ceea ce El a făcut și a tot ceea ce El face în noi și printre noi umblând în lumină astăzi! Amin, Doamne, dă-ne harul de a umbla în lumină zi de zi. Vrem să luptăm în lupta bună împotriva lui Satan și a autorității sale a întunericului, umblând în lumină și tratând orice expune lumina Ta. Vrem să tratăm orice ofensă, păcat și nelegiuire, astfel încât să putem savura toate realitățile divine și să facem rușine pe vrăjmaș! Slavă Domnului, Cristosul atotinclusiv este partea noastră alocată tuturor sfinților în lumină!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Fight the Good Fight against Satan and his Kingdom of Darkness and Walk in the Light, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să luptăm lupta cea bună, să terminăm alergarea, să păstrăm credința și să iubim apariția Domnului pentru a primi răsplata lui Cristos ca fiind coroana dreptății (2024 ICSC) – săptămâna 1 ziua 5 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să apucăm viața eternă la care am fost chemați înseamnă să luptăm lupta bună

24/09/2024 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Pentru ca noi să luptăm în lupta cea bună a credinței, trebuie să apucăm viața eternă la care am fost chemați, să fim deschiși către distribuirea divină și savurând, trăind prin și avându-ne ființa în viața eternă pe care am primit-o la regenerarea noastră. Aleluia!

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să luptăm lupta bună a credinței și să luptăm cu războiul bun.

Deși putem fi înclinați în mod natural să păstrăm pacea, deoarece Dumnezeu are un dușman care-i atacă în mod constant pe cei din poporul Său, trebuie să fim de partea Domnului.

Noi nu luptăm cu armele și lucrurile cu care luptă inamicul; luptăm exersându-ne duhul pentru a fi una cu Domnul și rămânând în învățătura și părtășia apostolilor.

Dacă ne uităm la istoria bisericii, vedem că, destul de trist, mulți dintre primii credincioși și bisericile locale au părăsit slujba apostolilor și au intrat în degradare și declin.

Declinul vine ori de câte ori părăsim învățătura și părtășia apostolilor.

Când permitem să intre diferite învățături, când acordăm atenție nu numai economiei eterne a lui Dumnezeu, ci și altor lucruri – care pot fi destul de scripturale, morale, etice și bune – deschidem ușa spre degradarea bisericii.

Putem fi salvați de degradarea bisericii și putem reveni la intenția inițială a lui Dumnezeu, revenind la Cuvântul lui Dumnezeu, Cuvântul curat și nealterat al lui Dumnezeu.

Trebuie să rămânem în cuvântul lui Dumnezeu și să fim clari privitor la economia noutestamentară a lui Dumnezeu, care ne este revelată în duh (Efeseni 3:9).

Aceasta înseamnă că trebuie să ne întoarcem la Cuvântul lui Dumnezeu și să ne exersăm duhul, deschizându-ne către Domnul pentru ca El să ne dea o viziune clară și controlatoare a economiei Sale.

Apoi, vom fi clari privitor la ceea ce dorește Dumnezeu și toate celelalte lucruri din Biblie vor fi interpretate corect din perspectiva economiei lui Dumnezeu.

Dumnezeu are o economie, un aranjament al casei, pentru a distribui toate bogățiile ființei Sale în poporul Său, astfel încât ei să poată fi regenerați, înnoiți, transformați, conformați chipului Său și glorificați pentru a-L exprima pe Dumnezeu în mod colectiv pe pământ ca Trupul lui Cristos finalizându-se în Noul Ierusalim.

Astăzi, noi, credincioșii în Cristos, trebuie să ne menținem pur și simplu deschis față de Domnul, astfel încât El să poată distribui tot ceea ce El este în noi.

Nu trebuie să luăm inițiativa de a face cutare sau cutare lucrare pentru Dumnezeu, nici nu trebuie să așteptăm pasiv și să nu facem nimic; pur și simplu trebuie să Îl contactăm pe Domnul exersându-ne duhul și rămânând în învățătura sănătoasă din Cuvântul lui Dumnezeu și vom lupta lupta cea bună a credinței.

Vom fi clari cu privire la diferitele învățături și vom vorbi și accentua doar economia lui Dumnezeu, care este în credință.

Să luptăm lupta cea bună a credinței dată nouă o dată pentru totdeauna: Cristos și Biserica

1 Tim. 6:12 spune că ar trebui să luptăm lupta cea bună a credinței.

Ce este această credință și ce înseamnă să ne luptăm lupta bună a credinței?

Credința despre care vorbim nu este religie sau „creștinism”; este credința Noului Testament, lucrurile în care credem pentru a fi mântuite.

Credem în Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu care este Dumnezeu a devenit om.

Credem în faptul că Cristos a fost răstignit pe cruce pentru a realiza răscumpărarea, iar în a treia zi a fost înviat.

Credem că în învierea Sa El a devenit un Duh dătător de viață și credem că într-o zi El va veni din nou să-și primească mireasa.

Credem că suntem biserica, Trupul lui Cristos, expresia corporativă a lui Dumnezeu pe pământ.

Luptăm pentru această credință, credința care le-a fost dată sfinților o dată pentru totdeauna (Iuda 3-4).

Nu ar trebui să fim creștini pasivi, creștini fără țel care știu că le-au fost iertat păcatele și acum trăiesc o viață liniștită, așteptând ca Domnul Isus să vină și să-i răpească.

Mai degrabă, după ce credem în Domnul Isus, trebuie să realizăm că avem credință sădită în noi.

Nu ne-am alăturat unei organizații religioase; mai degrabă, avem credință, care este Cristos Însuși ca fiind Cel în care credem, care a fost infuzat în noi și sădit în noi.

Dumnezeul Triunic a trecut printr-un proces pentru a fi finalizat ca Duhul a venit în noi pentru a ne regenera, iar acum suntem uniți cu Domnul ca un singur duh (1 Cor. 6:17).

Dumnezeul Triunic cu toate procesele prin care a trecut, tot ceea ce este și a făcut El, este conținutul credinței noastre.

Iar noi luptăm pentru această credință, care ne-a fost dată o dată pentru totdeauna.

Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu și El a devenit un om pentru a-l răscumpăra pe om, a înviat în a treia zi, iar acum El trăiește în noi pentru a ne face la fel ca El să fie Trupul Său, expresia Sa corporativă.

Acesta este adevărul din Cuvântul lui Dumnezeu, aceasta este credința și pentru aceasta luptăm.

Nu luptăm pentru niciun crez sau religie și nici pentru „creștinism” ca un lucru în sine însuși; luptăm pentru credința care ne-a fost dată o dată pentru totdeauna, lucrurile în care credem.

Cel mai mare adevăr din univers este că Isus Cristos, Dumnezeu încarnat, a murit pe cruce pentru a ne mântui de păcatele noastre și a înviat pentru a fi Duhul dătător de viață care vine în duhul nostru pentru a ne regenera și a ne face copii ai lui Dumnezeu.

El și-a sacrificat propria viață pentru ca noi să devenim Trupul Său, creșterea Sa, biserica în calitate de înmulțire și duplicat a lui Cristos.

Am văzut acest adevăr, credem în acesta și luptăm lupta cea bună a credinței.

A lupta pentru credință înseamnă a lupta pentru economia noutestamentară a lui Dumnezeu.

În special, înseamnă să ne luptăm pentru Cristos ca încarnare a lui Dumnezeu și pentru biserică în calitate de Trup al lui Cristos (Col. 2:9; 1 Cor. 1:2; 12:27).

Luptăm pentru Cristos și pentru biserică. Cristos nu este numai Mântuitorul nostru; El este Cel în care locuiește trupeşte plinătatea Dumnezeirii.

El este Cel atotinclusiv și extins și El este centralitatea și universalitatea lui Dumnezeu și a universului.

El are bogății de nepătruns, pe care nu le putem epuiza.

Ar trebui să-L cunoaștem, să Îl savurăm, să-L experimentăm și să-L exprimăm.

Îl înălțăm pe acest Cristos, îl iubim pe acest Cristos și Îl savurăm și îl experimentăm.

Noi nu înălțăm nicio altă persoană sau vreun lucru: Îl înălțăm doar pe Cristos. Și luptăm și pentru biserică, Trupul lui Cristos.

Biserica nu este doar o adunare a credincioșilor în Cristos, ci Trupul lui Cristos, creșterea lui Cristos și expresia corporativă a lui Cristos.

Luptăm lupta bună a credinței luptând pentru Cristos și biserică.

A lupta lupta bună a credinței înseamnă a lupta pentru conținutul Evangheliei complete, conform economiei noutestamentare a lui Dumnezeu (Efes. 3:6).

Din cauza atâtor învățături diferite care au venit în biserică de-a lungul epocilor, biserica se degradase deja și se abătuse de la credință.

Apostolul Pavel l-a poruncit pe Timotei să lupte împotriva acestei abateri de la credință și aceasta înseamnă să lupte lupta cea bună a credinței.

Nu putem nega faptul că biserica de astăzi este degradată și în declin; sunt atât de multe învățături diferite în jurul nostru.

Dacă nu suntem clari despre economia lui Dumnezeu, este foarte ușor pentru noi să fim prinși în diferite învățături.

Fie ca noi să luptăm lupta bună a credinței, fiind mai întâi clari privitor la credința și apoi vorbind și accentuând doar economia lui Dumnezeu privitor la Cristos și biserică.

Doamne Isuse, mulțumim că ai venit ca Dumnezeu care a devenit om pentru a fi încarnat, murind pe cruce pentru mântuirea noastră, fiind înviat pentru a deveni un Duh dătător de viață și a venit în noi pentru a ne regenera. Slavă Ție, Doamne Isuse, Mântuitorul nostru și viața noastră! Credem în Tine. Credem că Tu ești Fiul lui Dumnezeu care a fost încarnat pentru a fi un om ca noi. Credem că ai murit pe cruce pentru păcatele noastre. Credem că ai înviat din morți și ai devenit un Duh dătător de viață. Credem că Tu ai venit în noi prin regenerare pentru a locui în noi și pentru a trăi în noi. Credem că suntem biserica, Trupul lui Cristos. Credem că Te vei întoarce în curând pentru a ne răpi pentru a fi cu Tine pentru eternitate ca Noul Ierusalim. Amin, Doamne, credem în credința care ne-a fost dată o dată pentru totdeauna și vrem să luptăm lupta cea bună a credinței. Te lăudăm pentru economia noutestamentară a lui Dumnezeu cu privire la Cristos și biserică. Te lăudăm pentru că ne-ai dat această credință. Acum luptăm pentru credință vorbind și accentuând doar pe Cristos și biserică, conținutul economiei lui Dumnezeu!

A lupta împotriva bunei lupte a credinței înseamnă a apuca viața eternă – Dumnezeul Triunic procesat ca viața noastră

1 Tim. 6:12 vorbește despre lupta cea bună a credinței; modul în care facem aceasta este prin a apuca viața eternă, la care am fost chemați și care am mărturisit-o.

Pentru a lupta lupta cea bună a credinței trebuie să apucăm viața eternă, la care am fost chemați.

Viața eternă este viața divină, viața necreată a lui Dumnezeu, care este eternă.

Nu este doar viața eternă, care este eternă în timp, ci viața eternă, viața divină a lui Dumnezeu pe care am primit-o în momentul regenerării noastre.

În viața noastră creștină și mai ales în slujba noastră creștină trebuie să apucăm viața eternă și să nu ne încredem în viața noastră umană.

În 1 și 2 Timotei și Tit, viața eternă este subliniată din nou și din nou. Pentru a aduce la iveală distribuirea lui Dumnezeu cu privire la biserică, avem nevoie de viața eternă (1 Tim. 1:16; 6:19).

Pentru ca noi să ne confruntăm cu procesul de declin al bisericii, avem nevoie de viața eternă (2 Tim. 1:1, 10). Pentru ca noi să menținem o bună ordine în viața de biserică, viața eternă este o condiție prealabilă (Tit 1:2; 3:7).

Viața eternă este, de fapt, Dumnezeul Triunic procesat și finalizat, care este viață pentru noi (Ioan 3:15-16).

Această viață nu se referă la o binecuvântare viitoare, un fel de putere sau o viață interesantă după aceasta, ci este Dumnezeul Triunic care a trecut printr-un proces și a fost finalizat pentru a fi viața noastră.

1 Ioan 5:11 spune că cine are pe Fiul are viața. Viața nu este un sentiment sau o lucru; viața este o persoană, Fiul lui Dumnezeu – Dumnezeu Însuși fiind viața noastră.

Economia eternă a lui Dumnezeu dezvăluie că Dumnezeul Triunic S-a încarnat, a trecut prin viața umană, a fost crucificat și a înviat după trei zile.

El a devenit un Duh dătător de viață și, când ne-am deschis Domnului și am crezut în El, am primit viața eternă.

Acum trebuie să apucăm viața eternă. Etern denotă natura mai mult decât elementul timp al vieții divine (1 Ioan 5:11). Viața nu este doar eternă; ea este incoruptibilă prin natura sa.

Chiar dacă astăzi există diferite învățături, în epoca degradării bisericii, există viața eternă, viața nestricăcioasă, în duhul nostru, iar lupta cea bună a credinței luptăm apucând viața eternă.

Frații și surorile noștri care fac parte dintr-un sistem în creștinism ar putea să creadă acest lucru și să țină foarte mult de acea doctrină, dar fiecare dintre ei are viața eternă în ei; dacă vor pune stăpânire pe viața eternă, vor fi salvați de degradare și decădere.

Vrem să trăim nu numai în ceea ce vedem în exterior, ceea ce este temporar, ci în ceea ce este incoruptibil, viața divină.

Fie ca noi să apucăm viața eternă exersându-ne duhul pentru a trăi prin viața divină și făcând toate lucrurile în această viață și prin această viață.

Fiind cei care se luptă lupta cea bună, trebuie să apucăm viața eternă. Luptăm lupta cea bună a credinței în viața creștină prin stăpânirea acestei vieți divine și prin faptul că nu ne încredem în viața noastră umană (Matei 16:25-26).

A apuca viața eternă înseamnă că umblarea noastră zilnic este controlată, ghidată și constrânsă de viața divină.

Ceea ce ne controlează viața creștină și ceea ce ne ghidează viața de zi cu zi nu este un set de reguli și reglementări scripturale, ci viața eternă.

Nu este doar etica și morala, nici măcar spiritualitatea ne călăuzește și ne guvernează; mai degrabă, viața eternă a lui Dumnezeu este cea care ne guvernează și ne controlează.

Așa cum soarele este centrul și toate planetele din sistemul solar orbitează în jurul lui, tot așa viața eternă este centrul și totul în viața noastră creștină și viața de biserică orbitează în jurul ei.

Viața noastră creștină și viața de biserică au un centru: Cristos ca viață eternă din duhul nostru.

Dacă nu îl avem pe Cristos ca viață și ca centru al vieții noastre, suntem fără scop, fără direcție.

Luptăm lupta bună a credinței nu numai obiectiv, ci și subiectiv, apucând pe viața eternă.

Inamicul, însă, este foarte subtil; el aduce învățături bune, chiar și învățături scripturale, fundamentale, bune, etice și morale, pentru a ne distrage atenția de la viața eternă.

Ce este greșit cu învățăturile legate de îmbunătățirea caracterului și de hotărârea noastră să facem lucruri bune?

Ce este greșit cu învățăturile referitoare la creșterea corectă a copiilor și la o bună ordine în biserică?

Dacă viața eternă de care ne ținem nu este centrul tuturor acestor învățături, ele pot fi folosite de dușman pentru a aduce degradarea și declinul în biserică.

Trebuie să ne dăm seama că toate lucrurile din Noul Testament care ne privesc pe noi, credincioșii în Cristos, sunt legate de distribuirea întru noi a Dumnezeului Triunic procesat.

Trebuie să experimentăm distribuția divină savurând viața eternă și trăind prin viața eternă.

Nimic nu ar trebui să ne distragă atenția de la a-L savura pe Dumnezeu în Cristos ca viața noastră și nimic nu ar trebui să ne facă să ne abatem de la împărtășirea din bogățiile lui Cristos în duh.

Deoarece chiar și învățăturile fundamentale pot fi folosite subtil de dușman pentru a ne împiedica să ne bucurăm de viața eternă, trebuie să apucăm viața eternă.

Atunci vom putea duce lupta cea bună pentru credință. Este bine să aducem acest lucru înaintea Domnului, mai ales că declinul bisericii se adâncește și degradarea devine din ce în ce mai întunecată și doar să-I spunem:

Doamne Isuse, vrem să apucăm viața eternă astăzi. Îți mulțumim că ai venit în noi ca viață. Aleluia, Dumnezeu a trecut prin procesul întrupării, vieții umane, răstignirii și învierii pentru a deveni un Duh dătător de viață și, crezând în El, putem primi viața eternă! Amin, Doamne, vrem să apucăm viața eternă, savurându-Te ca viață și trăind prin această viață. Nu avem încredere în viața noastră naturală, umană; pur și simplu vrem să apucăm viața eternă la care am fost chemați. Fie ca să luptăm și să respingem orice distragere de la savurarea Dumnezeului Triunic procesat ca viața noastră. O, Doamne, ține-ne deschiși către distribuirea Ta divină. Vrem să Te contactăm din nou și din nou, menținându-ne deschiși zi de zi către distribuirea Ta divină. Distribuie-Te în noi un pic mai mult astăzi. Transformă-ne în imaginea Ta. Curgi în toate părțile ființei noastre și fii exprimat prin noi. Curge în noi și curge din noi ca viață eternă.

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, To Lay Hold on the Eternal Life to Which we were Called is to Fight the Good Fight, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să luptăm lupta cea bună, să terminăm alergarea, să păstrăm credința și să iubim apariția Domnului pentru a primi răsplata lui Cristos ca fiind coroana dreptății (2024 ICSC) – săptămâna 1 ziua 3 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să luptăm lupta bună ținând economia lui Dumnezeu și respingând învățăturile diferite

23/09/2024 by Credincios in Cristos 1 Comment

2 Tim. 4:7 dezvăluie că o viață creștină adecvată implică a lupta lupta cea bună, alergarea și terminarea alergării și păstrarea credinței; noi, credincioșii, luptăm lupta bună a credinței luptând împotriva oricăror abateri de la credință, a oricăror învățături diferite care ne distrag atenția de la economia lui Dumnezeu, care este în credință. Amin!

Săptămâna aceasta ajungem la o nouă carte de înviorarea de dimineață, bazată pe Conferința internațională de limbă chineză din 2024.

Tema generală este: Să luptăm lupta cea bună, să terminăm alergarea, să păstrăm credința și să iubim apariția Domnului pentru a primi răsplata lui Cristos ca fiind coroana dreptății. Amin!

Subiectul pentru această primă săptămână din cinci este, Să luptăm lupta bună.

Vrem să fim din nou deschiși Domnului pentru vorbirea Sa proaspătă; zi de zi vrem să fim sub vorbirea Lui, astfel încât El să ne infuzeze cu dorința inimii Sale, cu povara Sa și cu mișcarea Sa actualizată.

Cărțile 1 și 2 Timotei au fost scrise de apostolul Pavel înainte de martirajul său; a doua epistolă către Timotei a fost ultimul său cuvânt înainte de a fi martirizat.

A fost scrisă într-un moment în care biserica se degradase când mulți credincioși părăsiseră învățătura apostolilor.

Au fost influențați de diverse filozofii și diferite învățături. În asemenea împrejurări, apostolul Pavel a vorbit acest cuvânt, care ar putea fi considerat un cuvânt de avertizare și, de asemenea, un cuvânt de încurajare.

Întrucât trăim în ultimele zile ale acestei epoci, în cea mai întunecată epocă când biserica este în declin, trebuie să luăm aminte de cuvântul de avertizare din epistolele lui Pavel și trebuie să știm cum să stăm statornici și să fim credincioși până la sfârşit.

Pavel a mărturisit că a luptat lupta cea bună, a păstrat credința și a terminat alergarea.

El a fost asigurat că îi era rezervată cununa dreptății, cu care Domnul, Judecătorul drept, îl va răsplăti în ziua aceea. Și nu numai el, ci și cei care au iubit apariția Lui.

Aici vedem trei aspecte principale: a lupta lupta bună, a termina alergarea și păstrarea credinței.

Pe de o parte, vrem să luptăm lupta cea bună, iar pe de altă parte, vrem să alergăm cursa pentru a termina alergarea, chiar și pentru a păstra credința.

Dacă avem o astfel de experiență triplă, vom fi în starea de a-L iubi pe Domnul și a iubi apariția Lui.

Într-o asemenea condiție, așteptăm un rezultat, care este răsplata Domnului, cununa dreptății, cu care Domnul, Judecătorul drept, ne va răsplăti în acea zi.

Nu ar trebui să presupunem că, din moment ce suntem credincioși în Cristos, vom primi acea cunună.

Mai degrabă, în timp ce trăim în epoca degradării bisericii, trebuie să-L urmăm pe Domnul pentru a duce la îndeplinire economia Sa eternă luptând lupta cea bună, alergând cursa cu perseverență și împlinindu-ne însărcinarea de a păstra credința.

O viață creștină adecvată implică a lupta lupta cea bună, alergarea și sfârșitul cursei și păstrarea credinței

După cum este revelat în 2 Tim. 4:7, o rezumare a experienței lui Pavel și a încheierii lucrării sale, o viață creștină adecvată este triplă.

O viață creștină adecvată implică a lupta lupta bună, alergarea și terminarea cursei și păstrarea credinței.

Toate acestea sunt implicate în și sunt legate de economia lui Dumnezeu, care este în credință.

Ele sunt legate de distribuirea lui Dumnezeu, de economia Sa.

În primul rând, vedem că trebuie să luptăm lupta bună.

Există multe lupte care au loc astăzi și sunt multe războaie, dar numai una este lupta bună.

Trebuie să luptăm lupta bună a credinței.

Nu trebuie să luptăm pentru interesele noastre sau pentru interesele altora, nici nu ar trebui să luptăm doar pentru adevăr sau pentru biserică; ar trebui să luptăm lupta bună a credinței.

Trebuie să ne deschidem Domnului cu privire la aceasta și să-I cerem să ne lumineze, ca să vedem care este lupta cea bună a credinței, ca să nu luptăm în zadar.

Nu vrem să venim înaintea Domnului în acea zi și să ni se spună că lupta noastră nu a fost lupta bună a credinței.

Vrem să păzim economia lui Dumnezeu, astfel încât economia Sa eternă să se împlinească și Domnul glorios să aibă o expresie glorioasă pe pământ.

Această luptă este într-adevăr o luptă bună.

De asemenea, trebuie să alergăm și să terminăm alergarea pe care ne-a dat-o Dumnezeu, cursa creștină pe care El a pus-o înaintea noastră. Pe de o parte, ne luptăm; pe de altă parte, alergăm cursa cu rezistență.

Viața noastră creștină este o cursă, o cursă pusă înaintea noastră de Domnul și trebuie să continuăm să alergăm, ne uităm la Isus.

El este Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre și ne uităm la El în timp ce alergăm cursa creștină (Evrei 12:1; 1 Cor. 9:24, 26; Filip. 3:14; 2 Tim. 4:7; Gal. 2:2)

În final, trebuie să păstrăm credința. Credința ne-a fost dată, o avem și trebuie să o păstrăm.

Am văzut că intrarea în țara bună al Canaanului implica război, iar luarea țării bune implică război.

Dumnezeu vrea ca Fiul Său iubit, Cristosul atotinclusiv, să fie totul pentru noi.

El L-a pregătit, iar Cristosul atotinclusiv a trecut printr-un proces pentru a deveni Duhul dătător de viață, compus, atotinclusiv, îmbelșugat, chiar și de șapte ori intensificat, care să ne alimenteze din belșug pentru ca noi să fim creștini normali, biruitori în Cristos, pentru împlinirea scopului lui Dumnezeu ca El să poată câștiga biserica în calitate de templu al lui Dumnezeu și cetate al lui Dumnezeu.

Dar pentru ca noi să posedăm și să Îl savurăm pe acest Cristos atotinclusiv, trebuie să luptăm; trebuie să luptăm lupta bună a credinței.

Mulți creștini cred că a fi creștin înseamnă să ni se ierte păcatele, să credem în Isus, să predicăm Evanghelia pentru ca mulți alții să fie mântuiți și să așteptăm să mergem în rai.

Dar Biblia ne arată ceva mai mult cu privire la viața creștină.

L-am primit pe Cristos cu un scop, care este să participăm la lupta divină, la războiul divin, astfel încât să-L putem câștiga pe Cristosul atotinclusiv.

Lupta este primul lucru pe care ar trebui să-l facem, iar lupta este ca noi să Îl savurăm pe Cristos și să participăm la bogățiile Sale de nepătruns.

Pe de o parte, alergăm cursa cu perseverență și păstrăm credința; pe de altă parte, luptăm lupta bună a credinței, pentru că vrem să luăm în stăpânire pe Cristosul atotinclusiv și ne opunem oricăror învățături diferite.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai mântuit cu viața Ta divină nu numai pentru a ne mântui, ci și mai mult pentru a ne aduce în savurarea lui Cristos atotinclusiv. Aleluia, noi, credincioșii în Cristos, luptăm acum lupta cea bună a credinței, alergăm cu răbdare cursa pentru a ne termina alergarea și păstrăm credința! Amin, Doamne, vrem să intrăm astăzi în această luptă, luptând lupta cea bună a credinței. Nu suntem aici șezând pasiv și așteptând ca Cristos să vină și să ne aducă la cer; ne luptăm pentru a intra în savurarea deplină a Cristosului atotinclusiv. Aleluia, Cristos ne-a fost alocat pentru a fi porțiunea noastră și trebuie să luptăm pentru a intra în experiența și savurarea lui Cristos. Amin, Doamne, vrem să alergăm cursa cu răbdare, privind țintă la Isus, ca să putem termina alergarea și să primim coroana. Vrem să păstrăm credința care a fost dată tuturor sfinților, ținând cuvântul lui Dumnezeu, economia lui Dumnezeu, care ne-a fost dată nouă!

Să luptăm lupta bună ținând economia lui Dumnezeu și respingând învățăturile diferite

2 Tim. 4:7 vorbește mai întâi despre lupta cea bună; trebuie să știm care este lupta bună și trebuie să ducem această luptă bună.

1 Tim. 1:18 spune: Porunca pe care ți-o dau, fiule Timotei, după prorociile făcute mai înainte despre tine, este ca prin ele să te lupți lupta cea bună.

A lupta lupta bună înseamnă a purta războiul bun. Pe partea pozitivă, această însărcinare se referă la economia lui Dumnezeu, iar pe partea negativă, se referă la învățăturile diferite.

În mod pozitiv, trebuie să păstrăm, să savurăm și să rămânem în economia lui Dumnezeu, distribuirea Sa divină.

În mod negativ, trebuie să luptăm împotriva diferitelor învățături și să fim împotriva lor, chiar să le lăsăm deoparte și să le respingem.

Noi, credincioșii în Cristos, luptăm lupta cea bună primind însărcinarea apostolului; aceasta nu este o sarcină obișnuită, generală, ci implică o poruncă, ca să putem lupta lupta bună, adică luptarea războiului bun.

Apostolul Pavel, în conformitate cu autoritatea dată de Dumnezeu, i-a poruncit tânărului său conlucrător, Timotei, să lupte războiul bun.

Putem crede că iubim pacea, nu vrem să luptăm, vrem ca toată lumea să fie în pace, iar armonia este ceea ce preferăm.

Dar economia lui Dumnezeu necesită lupta noastră, pentru că Dumnezeu are un dușman în acest univers și acest dușman trebuie învins.

Fie că ne place sau nu, Domnul ne cere să luptăm lupta bună, ținând economia lui Dumnezeu și respingând învățăturile diferite.

Vedem acest lucru în 1 Tim. 1:3-4, unde ni se spune că Pavel l-a îndemnat pe Timotei să rămână în Efes să îi ceară pe unii să nu de ca învățătură învățături diferite, ci mai degrabă să rămână și să învețe numai economia lui Dumnezeu, care este în credință.

Învățăturile diferite sunt învățături care diferă de economia lui Dumnezeu; ele includ mituri, genealogii nesfârșite și tot felul de lucruri care, în loc să-i întărească pe sfinți în credință, produc întrebări.

Este un cuvânt foarte serios că nu ar trebui să predăm diferite învățături.

Orice lucru care nu este în concordanță cu economia lui Dumnezeu trebuie lăsat deoparte și nu trebuie dat ca învățătură.

Orice lucru care nu se află pe linia centrală a economiei lui Dumnezeu nu trebuie dat ca învățătură.

Pe măsură ce recâțtigarea Domnului se răspândește și creștem în număr, mulți tineri frați sunt ridicați.

Tânăra generație trebuie să fie foarte clară despre ce este economia lui Dumnezeu.

Economia lui Dumnezeu este planul Său etern de a Se distribuie pe Sine în Cristos prin Duhul în noi, pentru a fi viața și sursa noastră de viață, astfel încât să putem fi zidiți împreună pentru a fi Trupul Său construit pentru a-L exprima în univers.

Economia lui Dumnezeu este legea casei Sale, planul pe care L-a făcut pentru a distribui toate bogățiile a ceea ce este El întru casa Sa, care suntem noi, biserica.

Dumnezeu are o isprăvinicie a gospodăriei, o administrare a gospodăriei, o guvernare a gospodăriei; El are o dispensație, un plan sau o economie pentru administrarea tuturor bogățiilor a ceea ce este El tuturor celor care sunt în casa Lui.

Economia lui Dumnezeu în credință este economia Sa gospodărească, administrația Sa casnică; economia Lui este să Se distribuie în Cristos în noi, poporul Său ales, pentru ca El să aibă o casă în care să Se exprime, iar această casă este biserica, Trupul lui Cristos (1 Tim. 3:15).

Apostolul Pavel s-a concentrat asupra acestei economii în lucrarea sa (Col. 1:25; 1 Cor. 8:17), dar dușmanul lui Dumnezeu a folosit învățăturile diferite ale celor disidenți pentru a distrage atenția poporului Său de la această economie.

Pe măsură ce trăim viața de biserică și învățăm să funcționăm în biserică, trebuie să rămânem în și să păstrăm economia lui Dumnezeu și, de asemenea, trebuie să respingem și să ne ferim de diferite învățături.

Economia lui Dumnezeu este în opoziție cu diferite învățături. Economia lui Dumnezeu este în credință, dar învățăturile diferite se bazează pe principiul legii și sunt centrate pe lege (1 Tim. 1:7-10).

Economia lui Dumnezeu nu ne cere doar să fim oameni buni sau oameni spirituali, sau să fim oameni biruitori care fac multe fapte pentru Dumnezeu.

Economia lui Dumnezeu este pur și simplu să se lucreze pe Sine în noi, să Se contopească cu noi și să ne contopească cu Sine, pentru ca El să câștige biserica, Trupul lui Cristos.

Nu suntem aici pentru a avea o conduită mai bună sau o viață de familie mai bună; suntem aici pentru a acorda atenție economiei lui Dumnezeu și pentru ca Dumnezeu să lucreze în noi, astfel încât să putem deveni expresia Lui corporativă.

Trebuie să luptăm împotriva abaterii de la credință, adică să luptăm cu lupta bună a credinței (1 Tim. 6:12).

Diferite învățături pot suna foarte interesant, pot fi logice și chiar pot fi scripturale, deoarece citează multe lucruri din Biblie, dar ne fac să ne abatem de la linia centrală a economiei lui Dumnezeu.

Așa că trebuie să luptăm în lupta bună a credinței și să nu lăsăm nicio învățătură diferită să ne distragă atenția de la economia lui Dumnezeu.

Dacă dăm atenție la diferite învățături, vom alunga credința și o conștiință bună și vom putea naufragia în privința credinței (1 Tim. 1:11, 19).

Economia lui Dumnezeu este în credință; distribuirea Lui în noi este prin credință. Trebuie să rămânem în uniunea organică cu Domnul, credința noastră, și să primim și să savurăm pe distribuirea divină a Trinității Divine în noi prin intermediul economiei Sale.

Prin credință, nu prin faptele legii, ne naștem din Dumnezeu pentru a fi fii Săi, împărtășindu-ne cu viața și natura Lui pentru a-L exprima.

Prin credință, nu prin lege, suntem puși în Cristos pentru a deveni membre ale Trupului Său, împărtășind tot ceea ce este El pentru exprimarea Sa. Aleluia!

Doamne Isuse, vrem să luptăm în lupta bună a credinței ținând economia lui Dumnezeu și respingând orice învățătură diferită. Aleluia pentru economia lui Dumnezeu, care este credința! Amin, Doamne, ne deschidem astăzi distribuirii Tale divine. Ne deschidem administrației Tale din familia Ta de a Te distribui în Cristos ca Duh în noi, pentru a ne face la fel ca Tine și pentru a ne zidi împreună cu sfinții pentru a fi biserica, Trupul lui Cristos! Aleluia, Dumnezeu Se distribuie continuu în noi, poporul Său, pentru a ne face Trupul lui Cristos, expresia corporativă a lui Dumnezeu pe pământ! Amin, Doamne, ține-ne deschiși astăzi pentru dispensarea Ta divină. Vrem să respingem și să stăm departe de orice învățătură diferită, care generează întrebări, mai degrabă decât economia lui Dumnezeu, care este în credință. Vrem să rămânem în domeniul credinței, căci prin credință suntem născuți din Dumnezeu pentru a fi Fiii Săi și prin credință suntem membre ale Trupului lui Cristos pentru a-L exprima în mod colectiv! Aleluia, putem lupta lupta cea bună a credinței rămânând în domeniul economiei lui Dumnezeu, dând ca învățătură doar economia lui Dumnezeu și respingând orice învățătură diferită!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Fight the Good Fight by Keeping God’s Economy and Rejecting the Different Teachings, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să luptăm lupta cea bună, să terminăm alergarea, să păstrăm credința și să iubim apariția Domnului pentru a primi răsplata lui Cristos ca fiind coroana dreptății (2024 ICSC) – săptămâna 1 ziua 1 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Sâ trăim un singur duh cu Domnul până când Duhul și mireasa spun: Vino, Doamne Isuse!

02/09/2024 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Pentru ca noi, credincioșii în Cristos, să umblăm în Cristos, adică să umblăm conform duhului și prin Duhul ca realitate a țării bune, trebuie să vedem că cheia părtășiei spirituale a credincioșilor tripartiți regenerați cu Dumnezeul Triunic finalizat este 1 Cor. 6:17, „Dar cine se lipește de Domnul este un singur duh cu El”.

Cheia este să ne dăm seama că suntem un singur duh cu Domnul. Aleluia! Când L-am primit pe Domnul Isus în inimile și în duhul nostru, crezând în El, am devenit un singur duh cu Domnul.

Întreaga noastră viață creștină este o viață în această unire a Duhului divin cu duhul nostru uman.

Domnul S-a contopit cu noi ca un singur duh, iar acum avem un duh contopit.

În primul rând, Dumnezeu a trecut printr-un proces pentru a deveni un Duh dătător de viață; Cristos, ca ultimul Adam, a devenit un Duh dătător de viață, iar astăzi Domnul este Duhul (1 Cor. 15:45; 2 Cor. 3:17).

Ca Duh, El vine în duhul nostru pentru a Se alătura nouă ca un singur duh.

Acum avem Duhul cu duhul nostru și acest Duh mărturisește împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu (Rom. 8:16).

Duhul nu este doar în duhul nostru, ci Duhul mărturisește împreună cu duhul nostru, într-o unitate cu duhul nostru, că noi nu suntem doar oameni, ci oameni-Dumnezeu, copii ai lui Dumnezeu.

Duhul divin este contopit cu duhul nostru, unit cu duhul nostru și mărturisește împreună cu duhul nostru ca unul singur. Slavă Domnului!

Dumnezeu este Duh (Ioan 4:24); natura ființei Sale este Duh. Dacă vrem să ne închinăm lui Dumnezeu, trebuie să facem acest lucru în duhul nostru, exersându-ne duhul.

Și putem face asta pentru că suntem uniți cu Domnul ca un singur duh. Secretul mântuirii organice a lui Dumnezeu este Duhul împreună cu duhul nostru.

Aceasta se bazează pe Rom. 5:10 unde ni se spune că, după ce am fost împăcați cu Dumnezeu prin moartea Fiului Său, suntem acum mult mai mult mântuiți în viața Lui.

Am fost dușmani ai lui Dumnezeu, dar am fost împăcați cu Dumnezeu prin moartea Fiului Său. Acum, mult mai mult! Aleluia!

După ce am fost mântuiți, nu trebuie să facem cutare sau cutare lucru; trebuie să savurăm aceastâ „mult mai mult” mântuire – mântuirea organică a lui Dumnezeu prin care suntem îndumnezeiti pentru a fi făcuți la fel ca Dumnezeu în viață, natură și funcție, dar nu în Dumnezeire!

În mântuirea Sa organică, Dumnezeu ne duce prin șase pași sau etape majore: regenerare, sfințire, înnoire, transformare, conformare și glorificare.

În primul rând, El ne regenerează duhul pentru a ne face vii cu Cristos, pentru a ne face un om-Dumnezeu.

Apoi, El ne sfințește pentru a adăuga natura Sa sfântă în noi și pentru a ne face la fel ca El în natura Sa.

Prin înnoire, El adaugă elementul Său nou în mintea noastră pentru a ne face mintea la fel ca mintea Lui.

Prin transformare, El ne schimbă în interior într-un mod metabolic pentru a ne face să fim ca El după chipul Său.

Prin conformare, chiar și asemănarea noastră exterioară este schimbată în a Sa, pentru ca alții să-L vadă în noi.

Și prin glorificare, El glorifică trupul nostru, sau trupul muritor și nedemn, pentru a-l conforma cu trupul gloriei Sale. Aleluia!

Acum suntem în acest proces minunat și organic de a fi mântuiți mult mai mult în viața Sa până când devenim la fel ca Cristos în viață, natură, expresie și funcție, dar nu în Dumnezeirea Sa!

Iar cheia acestei minunate mântuiri organice este duhul nostru contopit – să fim un singur duh cu Domnul!

Cheia părtășiei dintre Dumnezeu și om este să fim un singur duh cu Domnul

Necredincioșii se întreabă despre noi, încercând să ne înțeleagă pe noi credincioșii în Cristos, gândindu-se că este destul de neobișnuit sau chiar nebunesc să putem avea părtășie cu Dumnezeu.

Dar Biblia ne spune clar că există o cheie a părtășiei noastre cu Dumnezeu: să fim un singur duh cu Domnul.

1 Cor. 6:17 este cheia: Cel ce este unit cu Domnul este un singur duh.

Această cheie este dezvoltată și văzută în multe alte versete și porțiuni din Cuvântul lui Dumnezeu, toate acestea fiind cruciale pentru savirarea și experiența noastră din Cristos.

Dacă vrem să umblăm în Cristos, adică dacă vrem să umblăm conform duhului contopit, trebuie să vedem că suntem un singur duh cu Domnul, pentru că suntem uniți cu El ca un singur duh.

Ioan 4:24 spune că noi ne închinăm lui Dumnezeu Duhul cu duhul nostru; El este Duh și singurul mod în care putem să-L contactăm, să I ne închinăm, să Îl savurăm și să ne împărtășim din ceea ce este El, este prin intermediul duhului nostru.

Am fost regenerați de Dumnezeu ca Duh pentru a fi un duh; Ioan 3:6 ne spune clar că am fost născuți din Duh pentru a fi duh. Wow.

Nu suntem doar un suflet: suntem un duh! Când am fost regenerați, duhul nostru a devenit persoana noastră.

Sufletul nostru era persoana și personalitatea noastră, dictând tot ceea ce facem, spunem și acționăm, dar acum duhul nostru este persoana noastră.

Deci ne rugăm ca Tatăl să ne întărească prin Duhul Său întru omul interior; avem un om interior, care este duhul nostru (Efes. 3:16).

Aleluia, în duhul nostru, avem o persoană nouă – suntem o persoană nouă, omul nou, și suntem un duh!

În plus, Duhul mărturisește împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu (Rom. 8:16).

Chiar dacă încercăm să renegăm acest lucru, nu putem, pentru că Duhul mărturisește și duhul nostru este una cu Duhul pentru a fi de acord că suntem copii ai lui Dumnezeu.

Devenim un locaș al lui Dumnezeu în duhul nostru, iar Duhul este Locuitorul (Efes. 2:22).

Dumnezeu nu locuiește în inima noastră, ci în duhul nostru; El vrea să Se răspândească din duhul nostru pentru a locui în inima noastră, dar reședința Sa principală este duhul nostru.

Domnul Isus ca Cristosul pneumatic și ca Duh dătător de viață este în duhul nostru (2 Tim. 4:22; Rom. 8:10).

Aleluia, Cristos ca Duhul este cu duhul nostru și în duhul nostru și, deoarece Cristos este în noi, suntem copii ai lui Dumnezeu, fii ai lui Dumnezeu și moștenitori ai lui Dumnezeu!

Dacă Duhul Celui care L-a înviat pe Isus din morți locuiește în noi, Acela care L-a înviat pe Cristos din morți va da viață și trupurilor noastre muritoare prin Duhul Său care locuiește în noi (v. 11).

El locuiește în noi. El dă viață trupului nostru muritor, încetul cu încetul, pentru că El se răspândește din duhul nostru în sufletul nostru și chiar în trupul nostru fizic.

Cu toții putem mărturisi că, atâta timp cât ne aducem trupul obosit și ostenit la întâlnire și ne deschidem doar un pic Domnului, El are o modalitate de a împărți viață întregii noastre ființe, inclusiv trupului nostru, pentru a ne însufleți și vivifica.

Dacă prin Duhul dăm la moarte practicile trupului, vom trăi (v. 13b).

Trebuie să existe cooperare din partea noastră; trebuie să punem la moarte practicile trupului prin Duhul.

Ne fixăm mintea pe duhul pentru a avea viață și pace (v. 6). Pe partea pozitivă, când ne fixăm mintea pe duhul nostru, avem viață și pace – mintea noastră devine viață și este plină de pace.

Pe partea negativă, pentru că suntem un singur duh cu Domnul, atunci când mintea noastră nu este fixată asupra duhului nostru, avem un sentiment de moarte, depresie, tristețe și lipsă de prospețime spirituală.

Acesta este un indicator pe care trebuie să-l întoarcem! Cei care sunt ai lui Cristos Isus au crucificat carnea cu patimile și poftele ei prin Duhul (Gal. 5:24). Suntem ai lui Cristos Isus. Aleluia!

Acum ne exersăm duhul, pentru că suntem un singur duh cu Domnul și crucificăm carnea cu patimile și poftele ei.

Când umblăm prin Duhul, nu vom împlini în niciun caz pofta cărnii (v. 16). Calea de a trăi un singur duh cu Domnul este să umblăm prin Duhul; când facem aceasta, când umblările noastre zilnice sunt prin Duhul și în duhul nostru, nu mai împlinim pofta cărnii.

Dacă trăim prin Duhul, să umblăm și prin Duhul (v. 25). Nu numai că trebuie să umblăm în general prin Duhul, ci și mai mult, să avem o umblare reglementată conform Duhului, pentru că suntem un singur duh cu Domnul.

Umblăm (ne avem ființa noastră) în duhul și conform duhului (duhul contopit) pentru împlinirea cerinței drepte ale legii (Rom. 8:4).

Întreaga noastră ființă trebuie să fie în duh și conform duhului. Prin alimentarea din belșug a Duhului lui Isus Cristos, Îl trăim pe Cristos și Îl mărim (Fil. 1:19b-21a).

În Duhul împreună cu duhul nostru, există o aprovizionare din belșug care ne face să-L mărim pe Cristos în orice împrejurare, pentru că suntem un singur duh cu Domnul și trăim în duh.

Ne rugăm oricând în duh (Efeseni 6:18).

Carnea este slabă, dar duhul este gata și dornic; carnea este adormită și nu dorește să coopereze (Matei 26:41), dar Duhul este dornic și gata, iar noi suntem un singur duh cu Domnul, așa că duhul nostru contopit este dispus.

Suntem sfințiți prin Duhul (Romani 15:16). Atât personal, cât și corporativ, suntem sfințiți pentru a fi o ființă sfântă și o preoție sfântă în Domnul.

Suntem înnoiți de Duhul în duhul nostru (Tit 3:5; Efes. 4:23). Duhul cu duhul nostru ne înnoiește pentru a ne face duhul și întreaga noastră ființă noi.

Suntem transformați de Domnul Duh în chipul glorios al lui Cristos (2 Cor. 3:18).

Pe măsură ce Îl privim pe Domnul în duhul nostru zi de zi, suntem transformați după chipul Său.

În cele din urmă, Duhul, ca Dumnezeul Triunic finalizat și mireasa ca om tripartit transformat, devin în cele din urmă un cuplu spiritual, o contopire a divinității cu umanitatea (Apoc. 22:17a), pentru a fi Noul Ierusalim finalizat pentru extinderea și exprimarea Sa eternă cu slava divină manifestată în umanitatea slăvită (21:10-11). Slavă Domnului!

Doamne Isuse, vrem să umblăm în Cristos umblând în duh și trăind un singur duh cu Domnul. Ne exersăm duhul pentru a ne închina lui Dumnezeu Duhul cu duhul nostru. Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai regenerat cu viața Ta ca să ne faci duh! Aleluia, Duhul mărturisește împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. Îți mulțumim, Doamne, că ai venit în duhul nostru ca să locuiești în noi și să ne faci locuința Ta. Aleluia, Cristos este Duhul în duhul nostru și noi suntem un singur duh cu Domnul! Îți mulțumim, Doamne, că ai împărțit viața Ta în întreaga noastră ființă – chiar și în trupul nostru muritor! Vrem să ne exersăm duhul pentru a da la moarte practicile trupului. Ne fixăm mintea pe duhul nostru pentru a savura viață și pace. Noi răstignim trupul nostru cu patimile și poftele lui prin Duhul. Amin, Doamne, alegem să umblăm prin Duhul, ca să nu împlinim poftele cărnii. Vrem să mergem și să avem toată ființa în duhul contopit. O, ce provizie bogată avem în Duhul cu duhul nostru! Da, Doamne, ne exersăm să ne rugăm tot timpul în duh! Sfințește-ne, înnoiește-ne și transformă-ne în duh pentru a ne face mireasa Ta glorioasă, deplin una cu Tine pentru eternitate!

Trăind un singur duh cu Domnul până când Duhul și mireasa zic: Vino, Doamne Isuse!

Întreaga Biblie ne arată secretul mântuirii organice a lui Dumnezeu și cheia părtășiei dintre Dumnezeu și om este Duhul cu duhul nostru; suntem un singur duh cu Domnul.

Trebuie să cunoaștem acest secret și să aplicăm această cheie în viața noastră creștină de zi cu zi.

Unirea noastră cu Domnul este ilustrată de cea a mlădițelor cu vița (Ioan 15:4-5); este ceva ce ține nu numai de viață, ci este și ceva în viață, în viața divină.

Suntem uniți cu Domnul ca un singur duh; unirea noastră cu El este în duh.

Pe măsură ce trăim zilnic un singur duh cu Domnul, umblând în Cristos, umblând în duhul contopit și trăind conform Duhului, devenim un singur duh cu Domnul în mod practic în viața noastră de zi cu zi.

Finalizarea acestei uniri dintre Dumnezeu și om este Noul Ierusalim, Duhul și mireasa.

În Apocalipsa 2 și 3, vedem Duhul vorbind bisericilor, dar în Apocalipsa 22:17 vedem că Duhul și mireasa, biserica, vorbesc împreună ca una. Aleluia!

Noi, ca biserică, ne vom dezvolta, crește și îmbunătăți într-o asemenea măsură încât să devenim una cu Domnul în duh, chiar fiind una cu Duhul în vorbirea noastră.

Duhul și mireasa devin un cuplu universal – Dumnezeu și omul fiind uniți.

Întreaga revelație din cuvântul lui Dumnezeu ne arată povestea de dragoste a unui cuplu universal – Dumnezeu și om.

Este uimitor să vezi cum Domnul suveran, care a creat toate lucrurile, s-a îndrăgostit de om și în cele din urmă s-a căsătorit cu omul pentru a avea o viață de căsătorie împreună pentru eternitate.

Dumnezeul Triunic – Tatăl, Fiul și Duhul – a trecut prin procesele de întrupare, trăirea umană, răstignire, înviere și înălțare și El a devenit Duhul dătător de viață!

El a devenit Soțul universal. De partea noastră, noi, ființele umane, am fost creați de Dumnezeu după chipul Său și conform asemănării Lui și avem o ființă tripartită – duh, suflet și trup.

Deși am căzut în păcat și am devenit dușmani ai lui Dumnezeu, am fost răscumpărați, regenerați, transformați și glorificați pentru a deveni biserica, expresia lui Dumnezeu, ca partenera lui Cristos.

Cu timpul, suntem încă în proces de a fi înnoiți, transformați, conformați și glorificați.

După ce vom fi glorificați, vom fi pentru totdeauna cu Domnul ca partenera Sa.

În eternitatea care este fără sfârșit, prin viața divină, eternă și nemaipomenit de glorioasă, Dumnezeul Triunic finalizat și omul tripartit procesat vor trăi o viață care este contopirea lui Dumnezeu și a omului ca un singur duh, o viață care este super-excelentă și care e plină de binecuvântări și bucurie! Aleluia!

Și pentru eternitate Dumnezeu și omul îi vor chema pe cei însetați să vină și să bea apa vieții, iar noi tânjim după venirea Domnului, rugându-L să vină repede.

Pe de o parte, toți cei însetați sunt chemați să vină să bea apa vieții, iar această chemare este răsunată atât de Dumnezeu, cât și de om, vorbind ca unul singur – Duhul și mireasa.

Pe de altă parte, avem o dorință sinceră pentru venirea Domnului și o preocupare serioasă pentru mântuirea păcătosului. Slavă Domnului!

Întreaga Biblie ne arată gândul divin că Dumnezeu vrea să se căsătorească cu o mireasă, o mireasă corporativă, care este compusă din omul tripartit creat, răscumpărat, regenerat, transformat și glorificat ca biserică.

Burlacul Dumnezeu a trecut printr-un proces pentru a fi căsătorit cu soția Sa, biserica.

Pe de o parte, Dumnezeu este complet și perfect, neavând nici o nevoie.

Dar, pe de altă parte, El vrea să se căsătorească cu omul, astfel încât El și omul, omul și Dumnezeu, să fie o entitate corporativă în unitate pentru eternitate.

Secretul acestui lucru este să fii unit cu Domnul ca un singur duh.

Astăzi, în viața de biserică, avem o pregustare a acelei zile a nunții, pentru că ori de câte ori trăim un singur duh cu Domnul, avem o pregustare a uniunii noastre eterne cu Dumnezeu. Aleluia!

Te slăvim, Doamne, că ai trecut printr-un proces pentru a fi Duhul care să vină în duhul nostru și să Te contopești cu noi pentru a ne face partenera Ta, mireasa Mielului! Aleluia, noi credincioșii în Cristos nu suntem doar ființe umane create, ci și mai mult, suntem răscumpărați, regenerați și transformați și suntem glorificați pentru a fi soția lui Cristos! Amin, Doamne, vom fi uniți în căsătorie cu Dumnezeu pentru o eternitate fără sfârșit și vom trăi o viață care este contopirea lui Dumnezeu și a omului ca un singur duh! Amin, Doamne, păstrează-ne în duhul nostru astăzi. Ține-ne în contopirea dintre Dumnezeu și om. Vrem să trăim un singur duh cu Tine în toate lucrurile. Doamne Isuse, Te iubim. Ne deschidem Ție. Transformă-ne mai mult în imaginea Ta. Conformează-ne cu Tine însuți. Glorifică-ne pentru a ne face la fel cum ești Tu în gloria Ta! Amin, Doamne, fă-ne glorioasa Ta mireasă pentru ca Duhul și mireasa să fie pe deplin una pentru viața de căsnicie eternă! O, ce destin avem, să trăim o viață superexcelentă și care e plină de binecuvântări și bucurii! Aleluia!
Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Living one Spirit with the Lord until the Spirit and the Bride say, Come, Lord Jesus, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să ne ostenim asupra Cristosului atotinclusive reprezentat de țara bună pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos, pentru realitatea și manifestarea împărăției, și pentru ca mireasa să se pregătească pentru venirea Domnului – săptămâna 10 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.