biserica lui Cristos

Îl experimentăm pe Cristos și crucea – singura persoană și singura cale date nouă de Dumnezeu

12/06/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Astăzi trebuie să-L experimentăm pe Cristos și crucea – să-L savurăm pe Cristosul atotinclusiv și să permitem crucii să lucreze în noi – pentru a trăi în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu.

În împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, există o singură persoană – Cristosul atotinclusiv – și o singură cale – crucea; Dumnezeu nu ne dă multe lucruri și multe căi, ci un singur lucru și o singură cale în economia Sa – Cristos și crucea (1 Corinteni 2:2). Amin!

Pe măsură ce trăim în vremea finalizării acestei epoci și vedem semnele venirii Domnului fiind mai vizibile, aspirăm să fim cei care trăiesc în realitatea împărăției lui Dumnezeu astăzi.

Vrem să trăim în realitatea împărăției astăzi, astfel încât, atunci când Domnul Se va întoarce cu împărăția Sa, să fim răsplătiți cu manifestarea împărăției. Ce este împărăția lui Dumnezeu? Un aspect al împărăției este că este împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu.

O, în această împărăție suntem iubiți de Dumnezeu, căci nu este doar împărăția lui Dumnezeu, ci împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu! Tatăl Îl iubește pe Fiul. Tatăl a dat tot ce are și este Fiului. Tatăl este exprimat și întrupat în Fiu. Desfătarea Tatălui este în Fiul. Tatăl și Fiul sunt pe deplin una, iar noi am fost aduși în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu.

Pe partea negativă, am fost eliberați de sub autoritatea întunericului. Pe partea pozitivă, am fost transferați în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu.

Și de multe ori pe parcursul zilei, când ne aflăm în întuneric și când atingem moartea, pur și simplu ne putem întoarce către Domnul și putem veni la lumină, unde este Dumnezeu. Dumnezeu este lumină și în El nu există deloc întuneric. În lumina Lui vedem lumina.

Pe măsură ce venim la Domnul zi de zi, contactându-L, chemând numele Său și pur și simplu deschizându-ne ființa către El, El strălucește asupra noastră și risipește tot întunericul nostru.

Am fost transferați în această împărăție minunată a Fiului dragostei lui Dumnezeu, unde Dumnezeu domnește în noi și peste noi în dragoste, prin lumină și cu viață. Viața Lui din noi domnește în noi, căci savurăm viața Lui, trăim prin viața Lui și lăsăm ca viața Sa să crească în noi și să se răspândească în fiecare parte a ființei noastre.

Dragostea Sa a fost turnată în inima noastră prin Duhul Sfânt, pe care Dumnezeu ni l-a dat, iar acum dragostea Lui este perfecționată în noi.

Lumina Sa strălucește asupra noastră și întreaga noastră ființă este adusă la lumină, astfel încât să putem deveni lumină în Domnul, chiar să fim lumini care strălucesc împreună cu Cristos. Amin!

Aceasta este voia lui Dumnezeu, voia Tatălui, ca noi să trăim în realitatea împărăției lui Dumnezeu ca împărăție a Fiului dragostei lui Dumnezeu.

În împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, există o singură Persoană – Cristosul Atotinclusiv – și o singură cale – crucea

Subiectul general al Noului Testament este Cristos Însuși; Noul Testament Îl prezintă pe Cristos, vorbește despre Cristos, îl manifestă pe Cristos și ne conduce la persoana minunată a lui Cristos. Întregul Nou Testament îl privește pe Cristos.

Din Cristos, există trei elemente care sunt produse sau legate de El: crucea, biserica și împărăția. Cristos a îndeplinit o lucrare atotinclusivă pe cruce, crucea a produs biserica, iar biserica a adus împărăția.

Cristos a venit să predice împărăția lui Dumnezeu, iar oricui venea la El și-L urma, El le spunea că trebuie să-și ia crucea și să-L urmeze (Matei 16:24).

Calea prin care putem trăi în împărăția lui Dumnezeu astăzi, biserica, este prin cruce, adică luându-ne crucea și urmându-L pe Domnul, astfel încât El să poată trăi în noi pentru biserică în calitate de împărăție a lui Dumnezeu.

În împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu (Coloseni 1:12-13) există o singură Persoană – Cristosul atotinclusiv – și o singură cale – crucea (Coloseni 2:9, 14-15). Dumnezeu, în economia Sa, ne dă o singură cale, care este crucea, și o singură persoană, care este Cristos.

Singura persoană, Cristos, este centrul, punctul focal al universului (1:15-17). El este, de asemenea, totul pentru noi. Dumnezeu ne dă o singură persoană – Cristos Însuși, care este realitatea fiecărui lucru pozitiv din univers.

Cristos este realitatea lui Dumnezeu și a omului și El este realitatea tuturor lucrurilor pe care Dumnezeu vrea să ni le dea. Dumnezeu nu ne dă multe lucruri – El ne dă un singur lucru, Cristos Însuși, persoana unică din economia lui Dumnezeu.

Când Cristos era pe pământ, mulți dintre ucenici L-au apreciat, dar au apreciat și legea și profeții și au fost uimiți de templu cu toate practicile acestuia. Dar Dumnezeu a mărturisit din ceruri că Cristos, Preaiubitul Lui, este desfătarea Lui și că ar trebui să ne concentrăm doar asupra Lui.

Nu ar trebui să ne concentrăm asupra niciunei chestiuni, lucru sau persoană în afara lui Cristos.

Dumnezeu L-a dat pe Cristosul atotinclusiv ca să fie mântuirea noastră. Cristos este centrul universului și El susține și poartă toate lucrurile prin cuvântul puterii Sale. Prin Cristos, Dumnezeu a creat toate lucrurile, Cristos este centrul tuturor lucrurilor.

Atât în vechea creație a lui Dumnezeu, cât și în noua creație, Cristos este centrul și circumferința. Însă este ușor ca să-L înlocuim pe Cristos cu lucruri bune sau practici bune și, prin urmare, să-L ratăm pe Cristos.

Epistolele ne arată cum diferite lucruri pot veni să-L înlocuiască pe Cristos. În Galateni, vedem că legea poate veni să-L înlocuiască pe Cristos. În 1 Corinteni vedem că multe lucruri pot veni să-L înlocuiască pe Cristos, inclusiv daruri spirituale, practici exterioare, păcat, diviziune și preferințe. În Coloseni, vedem că rânduielile legii, misticismul și filosofia pot veni să-L înlocuiască pe Cristos.

Modul în care Dumnezeu tratează toate înlocuirile lui Cristos este crucea. Dumnezeu ne dă o singură persoană – Cristos – și o singură cale – crucea. Cum tratează Dumnezeu rânduielile legii? El a șters scrisul din rânduieli, care era împotriva noastră, și l-a îndepărtat din cale, pironindu-l pe cruce (Coloseni 2:14).

El i-a dezbrăcat pe conducători și pe stăpâniri, dându-le o etalare publică, triumfând asupra lor pe cruce (v. 15). Modul în care Dumnezeu tratează orice în acest univers este crucea; ceea ce rămâne după trecerea prin cruce este acceptabil înaintea lui Dumnezeu.

Chiar și Cristos a trebuit să treacă prin cruce; El a luat crucea de bunăvoie, lepădându-se de Sine și trăind pentru Dumnezeu, făcând voia lui Dumnezeu în toate lucrurile, ascultând de Dumnezeu până la moartea de cruce, în mod fizic.

Acum călcăm pe urmele Sale astăzi, luându-ne propria cruce și urmându-L pe Domnul. Calea unică a lui Dumnezeu nu este asceticismul sau încercarea de a ne smeri, de a ne umili sau de a ne trata cu severitate.

Calea lui Dumnezeu este crucea, căci prin cruce Dumnezeu tratează toate lucrurile negative din univers. Dumnezeu guvernează totul prin cruce; El elimină tot ceea ce nu este compatibil cu Sine.

Pentru a-i fi plăcuți lui Dumnezeu, pentru a trăi în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu astăzi în viața de biserică, trebuie să savurăm singura Persoană – Cristosul atotinclusiv – și să luăm singura cale – crucea. Cristos este punctul central al universului, iar crucea este centrul guvernării lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, vrem să trăim în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu luând singura persoană dată de Dumnezeu – Cristos – și concentrându-ne pe calea unică a lui Dumnezeu – crucea! Aleluia pentru Cristos și crucea, persoana unică și calea unică în economia eternă a lui Dumnezeu și în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu! O, Doamne, venim la Tine astăzi în calitate de Cristosul atotinclusiv! Fie ca nimic și nimeni să nu Te înlocuiască în ființa și experiența noastră de astăzi. Vrem să Te savurăm ca realitatea lui Dumnezeu și a omului, ca Cel atotinclusiv și ca realitatea tuturor lucrurilor pozitive din univers! Amin, Doamne, mergem pe calea Ta, și luăm calea Ta unică, crucea. Îți mulțumim că Ți-ai luat crucea și că ai murit pe cruce. Vrem să călcăm pe urmele Tale, să ne luăm propria cruce și să Te urmăm. Fie ca crucea să lucreze în noi pentru a îndepărta și a termina orice negativ și chiar tot ceea ce Îl înlocuiește pe Cristos. O, Doamne, vrem să-L experimentăm pe Cristos și crucea în viața noastră de zi cu zi, savurându-L pe Cristos și urmând calea crucii!

Îl experimentăm pe Cristos și crucea – singura persoană și singura cale dată nouă de Dumnezeu

Slavă Domnului pentru că ne-a dezvăluit că Dumnezeu ne dă o singură persoană – Cristos – și o singură cale – crucea! Nouă, în viața de biserică, ni se poate părea destul de familiar faptul că îl avem pe Cristosul atotinclusiv și că trebuie să mergem pe calea crucii, dar s-ar putea să nu experimentăm acest lucru în viața noastră de zi cu zi.

Cum Îl putem experimenta astăzi pe Cristos și crucea? Cooperăm noi oare cu Domnul pentru a-I permite să crucifice orice lucru care nu este El?

Alegem noi calea crucii în toate lucrurile pe care le facem, în felul în care vorbim, în felul în care ne comportăm și în felul în care decidem lucrurile? Este Cristos Cel atotinclusiv pentru noi în viața de biserică?

Nu ar trebui să fim introspectivi, ci mai degrabă ar trebui să venim la lumina Domnului din nou și din nou și să-I permitem Domnului să strălucească asupra noastră pentru a ne arăta unde ne aflăm și care este calea noastră.

În viața noastră de zi cu zi, trebuie să învățăm să-L savurăm pe Cristosul atotinclusiv.

Pentru Dumnezeu, Cristos este totul și El ni-L dă doar pe Cristos, El se concentrează doar pe Cristos, iar Cristos este Preaiubitul Său, Cel în care Își găsește plăcerea (Matei 17:5; Marcu 9:7; Luca 9:35; Matei 3:17).

Dar Îl avem noi pe Cristos ca centru și circumferință, ca viață și persoană, în viața noastră de zi cu zi? Îl savurăm noi pe Cristos în timp ce ne facem treburile zilnice, în timp ce călătorim și în timp ce facem una și alta în viața noastră de zi cu zi?

Alegem să-L savurăm pe Cristos ca Cel atotinclusiv atunci când ne odihnim? Ce este Cristos pentru noi în experiența noastră?

Manifestarea și revărsarea savurării noastre de Cristos se văd în întâlnirea de la Masa Domnului și în întâlnirea de profeție, unde ne adunăm nu doar pentru a-L savura pe Domnul, ci și pentru a-L revărsa și a-L lăuda pentru ceea ce este El pentru noi.

Uneori, putem veni la întâlniri și să ne dăm seama că nu avem atât de mult Cristos în noi și, chiar dacă sfinții Îl laudă pe Domnul și Îl vestesc, nu L-am savurat prea mult pe Cristos.

Zi de zi trebuie să ne răscumpărăm timpul și să profităm de ocazie pentru a-L savura pe Cristos ca fiind viața noastră, persoana noastră, hrana noastră, băutura noastră și totul pentru noi. Trebuie să ne ostenim asupra lui Cristos căutând să-L savurăm pe Cristos în toate lucrurile.

Dumnezeu ne dă o singură persoană și o singură cale – Cristos și crucea, și trebuie să-L savurăm pe Cristos și să experimentăm crucea în viața noastră de zi cu zi, pentru a putea trăi în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu.

Care este calea pe care o adoptăm în a face lucrurile? Când suntem pe cale să-i spunem ceva soțului/soției noastre sau să avem o discuție cu un coleg de muncă, care este calea pe care o alegem?

Ne exersăm noi duhul și Îl contactăm pe Domnul pentru a putea fi crucificați și astfel Cristos să poată vorbi în noi și să trăiască prin noi?

Fie ca să ne dăm seama că trebuie să alegem calea Domnului, crucea, în umblarea noastră zilnică cu Domnul și trebuie să permitem crucii să lucreze în noi pentru a crucifica ființa noastră naturală, omul nostru natural, sinele nostru și carnea noastră (Matei 16:24-26; 10:38; Marcu 8:34; Luca 9:23; 14:27).

Pe măsură ce conducem pe șosea, ajungem la multe intersecții; fiecare intersecție este o cruce. Trecem prin multe intersecții, adică trecem prin multe cruci, pentru a ajunge la destinație. Progresăm în domeniul spiritual doar trecând prin cruce; trecem prin cruce până ajungem la destinație, Noul Ierusalim.

Numai în Noul Ierusalim toate lucrurile negative vor fi fost desființate și eliminate; până atunci, trebuie să trecem prin cruce zi de zi în umblarea noastră către Domnul. Când ne trezim dimineața, trebuie să ne deschidem pentru a-L savura pe Cristosul atotinclusiv și să permitem crucii Sale să lucreze în noi.

Când ne ducem la culcare, trebuie să aplicăm crucea la fiecare problemă și la fiecare lucru negativ, la tot ceea ce este natural și păcătos, astfel încât să nu adormim cu nimic din vrăjmaș în ființa noastră.

Fie ca să avem o viziune clară despre Cristos și cruce și să ne dăm seama că Cristos este singura persoană în economia lui Dumnezeu și crucea este calea Lui unică în administrația Sa.

Și fie ca să-L experimentăm pe Cristos și crucea în viața noastră de zi cu zi astăzi. Când ne exersăm duhul, Îl savurăm pe Cristosul atotinclusiv și crucea este aplicată ființei noastre.

Doamne Isuse, ne dăm Ție astăzi pentru a-L experimenta pe Cristos și crucea, astfel încât să putem trăi în realitatea împărăției lui Dumnezeu. Amin, Doamne, alegem să Te savurăm astăzi! Ne deschidem Ție. Dă-ne experiențele de care avem nevoie astăzi pentru a Te cunoaște, a Te savura și a Te experimenta ca fiind Cel atotinclusiv. Descoperă-ni-Te nouă. Curgi în noi. Nu vrem să ne concentrăm pe rânduieli, respectarea obiceiurilor, misticism, religie sau orice alt lucru pozitiv în afară de Cristos. Tu ești realitatea tuturor lucrurilor pozitive și vrem să Te savurăm doar pe Tine! Amin, Doamne, fie ca toate lucrurile negative din ființa și experiența noastră să treacă prin cruce. Nu vrem să rămânem în nimic natural, păcătos, negativ sau lumesc; permitem crucii să pună capăt oricărui lucru negativ din noi. Ne exersăm duhul pentru a savura și experimenta pe Cristos și crucea astăzi. Aleluia, Cristos cu crucea este în duhul nostru și, atunci când ne întoarcem la duhul nostru, Îl savurăm pe Cristosul atotinclusiv și crucea ni se va aplica!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Experience Christ and the Cross – the One Person and One way given to us by God, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema, Să trăim în realitatea împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 7 (Războiul spiritual pentru aducerea împărăției lui Dumnezeu și să trăim în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu) ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Trăim prin Fiul ca viață a noastră pentru a trăi în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu astăzi

10/06/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Tatăl ne-a eliberat de sub autoritatea întunericului și ne-a transferat în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, un domeniu minunat al vieții, dragostei și luminii; când trăim prin Fiul ca viață a noastră în înviere, trăim în această împărăție, savurându-L în dragostea Tatălui. Amin!

Pe partea negativă, trebuie să vedem că există un război spiritual în desfășurare, deoarece Satan și împărăția lui luptă împotriva lui Dumnezeu la fiecare pas. Pe partea pozitivă, nu trăim în împărăția întunericului, ci am fost transferați din această împărăție în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu. Aleluia!

Am fost transferați în împărăția lui Dumnezeu, care este o împărăție în care suntem conduși de dragostea, viața și lumina lui Dumnezeu. Chiar dacă există un război spiritual în desfășurare, suntem conduși în interior de dragostea, viața și lumina Domnului.

Există o necesitate pentru războiul spiritual, dar nu trăim într-o stare constantă de alertă fără nicio savurare a lui Cristos. Dimpotrivă, pe măsură ce Îl savurăm pe Domnul Isus ca Fiu al dragostei lui Dumnezeu, Fiul Iubit al Tatălui, suntem hrăniți și alimentați în interior și suntem gata să luptăm bătălia spirituală în Trup. Amin!

Dorim ca voia lui Dumnezeu să se facă în viața noastră și pe pământ nu pentru că suntem constrânși de Dumnezeu să facem acest lucru; Îl iubim, ne supunem Lui în dragoste și, în părtășie cu El, El Se Lucrează în noi.

Împărăția lui Satan este una a întunericului, morții, rebeliunii și păcatului, dar împărăția lui Dumnezeu este o împărăție a luminii, vieții, libertății și bucuriei. În împărăția lui Satan, suntem uzurpați de cel rău pentru scopul său rău și malefic de a uzurpa omul și de a împiedica planul lui Dumnezeu.

Dar în împărăția lui Dumnezeu, Îl alegem de bunăvoie pe Domnul iubindu-L, având un contact intim cu El pe tot parcursul zilei și chiar fiind una cu El, și indiferent de ce se întâmplă în exterior, Îl iubim și știm că El lucrează toate lucrurile spre binele nostru. Aleluia!

Ca biserică, suntem mireasa Domnului, pe partea pozitivă, și suntem războinicul Său colectiv, pe partea negativă. Pe măsură ce Îl iubim pe Domnul și Îi dăm primul loc, întronându-L în ființa noastră și luându-L ca Domn și Cap al nostru, suntem formați într-o armată pentru a lupta pentru interesele lui Dumnezeu și ducem bătălia în Trup prin virtutea Capului. Slavă Domnului!

Stăm ca biserica pe pământ astăzi pentru a-l îndepărta pe inamic, a-l dezrădăcina și a-l alunga, căci stăm în victoria lui Cristos, una cu Cristosul victorios, pentru ca El să-Și îndeplinească lucrarea victorioasă în noi și prin noi. Slavă Domnului!

Tatăl ne-a eliberat de sub autoritatea întunericului și ne-a transferat în împărăția Fiului dragostei Sale

Coloseni 1:12-13 ne spune că Tatăl ne-a eliberat de sub autoritatea întunericului și ne-a transferat în împărăția Fiului dragostei Sale. Nu Dumnezeu ne-a eliberat, ci Tatăl. Dumnezeu Tatăl, Tatăl nostru, ne-a eliberat mai întâi de sub autoritatea întunericului și apoi ne-a transferat în împărăția Fiului dragostei Sale.

Autoritatea întunericului denotă autoritatea lui Satan; am fost eliberați de sub autoritatea lui Satan. Dumnezeu este lumină, Satan este întuneric, iar împărăția lui Dumnezeu este o împărăție a luminii, în timp ce împărăția lui Satan este o împărăție a întunericului.

Slavă Domnului, Dumnezeu Tatăl ne-a eliberat de sub autoritatea întunericului lui Satan la lumina minunată a lui Dumnezeu! Aceasta înseamnă că am fost eliberați de diavol, care are puterea morții (Evrei 2:14; Ioan 17:15) și am fost aduși în împărăția vieții și a luminii.

Am fost eliberați de diavol, Satan, prin moartea lui Cristos (Coloseni 2:14-15) și prin viața lui Cristos în înviere (Ioan 5:24). Moartea lui Cristos ne-a eliberat, iar viața de înviere a lui Cristos ne-a regenerat pentru a ne aduce într-un alt domeniu, o altă împărăție, împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu.

Slavă Domnului că Tatăl ne-a transferat în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu (Coloseni 1:13)! Nu numai că am fost eliberați din ceva negativ, ci, mai mult decât atât, am fost transferați în cea mai pozitivă împărăție: împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu.

Această împărăție este autoritatea lui Cristos (Apocalipsa 11:15; 12:10). Fiul lui Dumnezeu este expresia lui Dumnezeu, întruparea lui Dumnezeu și manifestarea lui Dumnezeu; El este viața și a venit să manifeste viața lui Dumnezeu.

Împărăția Fiului este un domeniu al vieții – este domeniul vieții divine. Noi, cei care credem în Cristos, ne aflăm acum într-un domeniu al vieții și al dragostei, unde nu există frică; aici suntem conduși de Dumnezeu ca viață, lumină și dragoste.

Când ne exersăm duhul și Îl contactăm pe Domnul zi de zi, chiar dacă eșuăm și greșim, suntem întâmpinați de dragostea lui Dumnezeu, savurăm viața Sa și El strălucește asupra noastră.

Ce loc minunat ne aflăm astăzi, în viața divină, străluciți de lumina divină și alimentați de dragostea divină!

Cristos este Fiul lui Dumnezeu, expresia lui Dumnezeu Tatăl ca sursă a vieții (Ioan 1:18, 4; 1 Ioan 1:2).

Dumnezeu Tatăl este sursa vieții și El este exprimat în Fiu. Mai mult, Fiul lui Dumnezeu este obiectul dragostei Tatălui; de multe ori când era pe pământ, Cristos Fiul a avut declarația Tatălui: „Acesta este Fiul Meu, Cel iubit, în care Mi-am găsit plăcerea” (Matei 3:17; 17:5).

Fiul lui Dumnezeu este o plăcere pentru Tatăl; Tatăl Îl iubește, Se desfătează în El și este satisfăcut cu El. Iar noi suntem în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, fiind conduși de Dumnezeu în dragoste, viață și lumină. Am fost transferați în Fiul lui Dumnezeu, care este viață pentru noi (1 Ioan 5:12).

Cristos este în înviere (1 Petru 1:3; Romani 6:4-5) și El este Duhul dătător de viață (1 Corinteni 15:45). În Cristos, Dumnezeu domnește în noi și peste noi, iar această domnie cerească este adevărata libertate, căci avem libertatea cuvenită în dragoste, cu viață și sub lumină.

Libertatea pe care oamenii o caută astăzi nu este libertatea de a face orice vor să facă; este libertatea în dragostea lui Dumnezeu, cu viața lui Dumnezeu și sub lumina lui Dumnezeu.

Cu toții putem mărturisi că, atunci când Îl savurăm pe Domnul zi de zi, când ne întoarcem inima către El și Îl contactăm, Îl savurăm pe adevărată libertate, adevărată libertate, căci Fiul ne eliberează și suntem cu adevărat liberi!

Împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu este cu adevărat o împărăție minunată, căci aici Îl savurăm pe Domnul Isus, care este Preaiubitul și desfătarea Tatălui.

Această împărăție cuprinde trei secțiuni: secțiunea vieții de biserică în această epocă, secțiunea părții cerești a împărăției cerurilor în mileniu și cerul nou și pământul nou cu Noul Ierusalim pentru veșnicie.

Noul Ierusalim va fi finalizarea bisericii și a împărăției lui Dumnezeu. În fiecare dintre aceste trei secțiuni ale împărăției Fiului dragostei lui Dumnezeu, Îl savurăm pe Domnul, căci împărăția este o chestiune de desfătare.

Dacă trăim astăzi în împărăția lui Dumnezeu în realitate, dacă ne exersăm duhul pentru a-L contacta pe Domnul și a trăi un singur duh cu Domnul, vom moșteni împărăția viitoare a lui Dumnezeu, împărăția milenară, unde vom savura Fiului dragostea lui Dumnezeu într-o măsură mai mare.

Și pentru veșnicie Îl vom savura Dumnezeu în Cristos în și ca Noul Ierusalim, cetatea sfântă! Slavă Domnului!

Îți mulțumim, Tată, că ne-ai eliberat de sub autoritatea întunericului și ne-ai transferat în împărăția Fiului dragostei Tale! Aleluia, Dumnezeu Tatăl ne-a eliberat pe noi, credincioșii în Cristos, de sub autoritatea lui Satan, care este una a întunericului, păcatului și morții. Slavă Domnului, am fost eliberați de diavol, care are puterea morții! Aleluia, moartea lui Cristos și viața lui Cristos în înviere ne-au eliberat de diavol! Amin, Doamne, Îți mulțumim că ne-ai transferat în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, autoritatea lui Cristos. Ne place să fim aici, în domeniul vieții, dragostei și luminii divine. Ne deschidem către Tine, Doamne, și vrem să Te savurăm în și ca împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu. Slavă Domnului, Dumnezeu domnește astăzi în noi și peste noi, iar noi suntem sub stăpânirea Sa în dragoste, cu viață și sub lumină! Cât de mult ne place să fim aici, Doamne dragă, savurând domnia Ta asupra noastră și participând la viața Ta sub lumina Ta! Amin, Doamne, vrem să Te savurăm astăzi, ca să putem intra în împărăția viitoare și să participăm la o savurare mai deplină și mai înaltă a Ta timp de o mie de ani!

Trăim prin Fiul ca viață a noastră în înviere pentru a trăi în împărăție, savurându-L pe Cristos în dragostea Tatălui

Toți credincioșii în Cristos au fost eliberați de sub autoritatea lui Satan și transferați în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu; acesta este un fapt. Totuși, cum rămâne cu experiența noastră zilnică? Avem o viață creștină adecvată bazată pe acest fapt minunat și savurăm această realitate glorioasă?

Cum putem trăi în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu în numeroasele aspecte și detalii ale vieții noastre zilnice? Este bine să vedem că am fost transferați din împărăția lui Satan și suntem acum în împărăția lui Dumnezeu, dar trebuie să trăim și în această împărăție în realitate astăzi.

Am fost transferați în împărăția Fiului dragostei Tatălui fiind transferați în Cristos, care este viață pentru noi (Coloseni 3:4). Am fost transferați într-o persoană – Cristos Însuși. Acum trăim în Cristos, cu Cristos, prin Cristos și conform lui Cristos.

Când trăim prin Fiul ca viață a noastră în înviere, trăim în împărăția Lui, savurându-L în dragostea Tatălui (Ioan 6:57). Aceasta este cheia trăirii în împărăția dragostei Tatălui: trăirea prin Fiul ca viață a noastră în înviere.

Așa a trăit Domnul Isus; El a trăit prin Tatăl zi de zi, iar viața Lui a fost plăcută și satisfăcătoare Tatălui.

Astăzi facem la fel: Îl mâncăm pe Cristos, ne împărtășim din Cristos și Îl savurăm pe Cristos și trăim datorită lui Cristos.

Învățăm să nu trăim în și prin noi înșine, care este vechiul nostru mod de a trăi, ci în Cristos și prin Fiul lui Dumnezeu în înviere, pentru a putea trăi în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu.

Faptul că am fost transferați în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu indică faptul că acest domeniu al vieții este în dragoste, nu în frică (Coloseni 1:13).

În viața de biserică nu ar trebui să ne temem de Domnul sau de frații conducători; suntem în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu și suntem conduși de El în dragoste, lumină și viață.

Când ne exersăm duhul pentru a-L contacta pe Domnul, ne aflăm într-o împărăție plină de viață, lumină și dragoste (1 Ioan 1:1-2, 5, 7; 4:8, 16). Amin, slavă Domnului că Tatăl ne-a transferat într-un domeniu în care suntem conduși în dragoste, viață.

Aici, sub stăpânirea și restricțiile cerești, avem o libertate autentică în dragoste, cu viață și sub lumină (Matei 7:13-14). Aici, în această împărăție, ca acest domeniu minunat, Îl savurăm pe Cristos și avem viața de biserică (Coloseni 1:12; 4:15-16).

Este bine să luăm aceste versete și să ne rugăm pentru ele, rugându-L pe Domnul să lumineze asupra noastră și să ne arate ce înseamnă pentru noi să fim în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu. Pe măsură ce ne deschidem Domnului și intrăm în cuvântul Său, trăim sub stăpânirea și restricția cerească, care este în dragoste, prin viață și sub lumină.

Ne bucurăm de o libertate autentică în dragoste cu viața și sub lumină.

Pe de o parte, suntem din ce în ce mai restricționați de viața divină din duhul nostru și trăim zilnic sub restricția divină.

Pe de altă parte, suntem pe deplin liberi, căci Domnul are libertatea de a trăi în noi, de a fi exprimat prin noi și de a ne umple cu Sine ca viață, dragoste și lumină.

Pe măsură ce trăim prin Fiul ca viață a noastră în înviere, vom trăi în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu și Îl vom savura în dragostea Tatălui. Toate acestea sunt în duhul nostru; putem savura o astfel de libertate, dragoste, lumină și viață doar exersându-ne duhul.

De-a lungul zilei trebuie să trăim în două domenii în același timp: pe de o parte, trăim în domeniul fizic, făcând ceea ce trebuie să facem aici pentru a ne ocupa de responsabilitățile și existența umană, iar pe de altă parte, trăim în domeniul împărăției Fiului dragostei lui Dumnezeu.

Amin, în acest domeniu al vieții, dragostei și luminii, savurăm adevărata libertate și Îl savurăm pe Cristos în dragostea Tatălui!

Doamne Isuse, vrem să trăim prin Fiul ca viață a noastră în înviere, pentru a putea trăi în împărăția lui Dumnezeu în realitate! Aleluia, acum suntem în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, un domeniu plin de viață, lumină și dragoste! Amin, Doamne, ne place să fim aici, în domeniul vieții pline de dragoste și fără frică. Te iubim, Te savurăm și ne deschidem Ție. Chemăm numele Tău, Doamne Isuse, și ne supunem domniei Tale cerești, căci Tu domnești în noi în dragoste, cu viață și sub lumină. Strălucește asupra noastră. Revarsă mai mult din Tine în ființa noastră. Vrem să trăim prin Fiul ca viață a noastră în înviere, ca să sî-L putem savura pe Cristos în dragostea Tatălui! O, ce bucurie este să fim în Cristos, Fiul iubit al Tatălui! În El, suntem iubiți de Tatăl și suntem obiectul dragostei și harului Tatălui! Slavă Domnului, astăzi putem trăi sub domnia și restricțiile cerești pentru a avea libertate autentică în dragoste, cu viață și sub lumină! Amin, Doamne, vrem să Îl savurăm pe Cristos și putem avea viața de biserică în această împărăție, împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Live by the Son as our Life to Live in the Kingdom of the Son of God’s Love today, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema, Să trăim în realitatea împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 7 (Războiul spiritual pentru aducerea împărăției lui Dumnezeu și să trăim în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu) ziua 3, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Îl slujim pe Dumnezeu din dragoste și-i slujim pe alții cu Cristos, administrându-L pe Cristos altora

05/06/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, suntem slujitori ai lui Dumnezeu, cei care-L slujesc pe El; motivația noastră interioară este să-L iubim pe Domnul și folosim darul Domnului pentru a zidi biserica, slujindu-i pe alții cu Cristos și administrându-L pe Cristos ca har pentru ei, îngrijindu-ne de ei cu inima iubitoare și iertătoare a Tatălui.

Domnul Isus a venit ca Sclav al lui Dumnezeu pentru a ne sluji nouă și pentru a-L sluji pe Dumnezeu; El ne-a lăsat un model despre ce înseamnă să fii un sclav al lui Dumnezeu.

Astăzi învățăm să-L slujim pe Domnul și să-i slujim pe sfinți, mai întâi de toate iubindu-L pe Domnul și iubindu-ne unii pe alții, căci slujirea noastră este în dragoste și din dragoste.

Iar pe măsură ce Îl iubim pe Domnul și ne iubim unii pe alții, ne exersăm duhul și căutăm să fim umpluți cu Duhul, astfel încât să putem avea ceva din Duhul pentru a le administra altora.

Singura cale prin care putem să-i slujim pe alții este să le administrăm ceva din Cristos. Fiecare dintre noi a primit niște daruri spirituale de la Domnul; aceste daruri nu sunt talente sau abilități naturale, ci o capacitate spirituală pe care Domnul a dat-o fiecărui membru al Trupului.

Pe măsură ce ne exersăm duhul și Îl savurăm pe Domnul, Îl experimentăm și cooperăm cu El în viața noastră de zi cu zi, ne dezvoltăm darurile spirituale și le folosim pentru zidirea Trupului.

Însă dacă suntem leneși, dacă „ne îngropăm talantul” așa cum a făcut sclavul nefolositor și leneș din Matei 25, nu vom fi răsplătiți de Domnul.

S-ar putea să fim astăzi în viața de biserică și să vedem cutare frate sau cutare soră slujindu-L pe Domnul și păstorindu-i pe cei noi și ne-am putea întreba de ce nu slujim și noi sau de ce nu-i păstorim pe alții.

Funcția noastră nu este prin numirea din partea altora; este determinată de măsura darului lui Cristos și de cooperarea noastră. Cu cât Îl savurăm mai mult pe Cristos ca har, cu atât capacitatea noastră va crește.

Cu cât ne exersăm mai mult duhul pentru a-L savura pe Domnul și a ne împărtăși din bogățiile Sale în cuvântul Său, cu atât vom avea mai mult ceva de împărtășit cu alții pentru a-i administra pe Cristos altora.

Dar dacă nu suntem sârguincioși să-L contactăm pe Domnul, să fim în cuvântul Său și să ne împărtășim din bogățiile Sale, nu vom avea prea multe de oferit altora și s-ar putea să nu avem nici măcar o tragere de inimă pentru a-L sluji pe Domnul și pe sfinți.

Noi, cei care credem în Cristos, am fost mântuiți pentru a sluji; Cel care ne-a mântuit este Sclavul lui Dumnezeu și El Se reproduce în noi pentru ca noi să fim sclavi ai Domnului și ai sfinților.

Petru, Pavel, Ioan și apostolii au fost sclavi ai lui Dumnezeu și slujitori ai sfinților, căutând să-L administreze pe Cristos sfinților pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos. Suntem și noi la fel astăzi.

Îl slujim pe Domnul din dragoste pentru El, luându-L ca sursă și coordonându-ne cu membrele Trupului

Motivul interior al slujirii Domnului de către noi nu este datoria sau necesitatea; este dragostea noastră pentru El. Când Îl vedem pe Domnul, când Îl savurăm pe El și când ne deschidem către El și avem părtășie cu El, suntem atrași de El și Îl iubim.

Asemenea sclavului din Exod 21:5, vom dori să nu părăsim casa Sa, ci să rămânem robii Lui, căci Îl iubim pe Domnul și Stăpânul nostru. Îl slujim pe Domnul nu din cauza datoriei sau a necesității; Îi slujim pentru că Îl iubim.

În aspectul vieții, suntem fecioare care Îl iubesc pe Domnul și trăiesc pentru Domnul; în aspectul slujirii, suntem robi care Îl slujesc pe Domnul.

Îl putem sluji pe Domnul doar pentru că Îl iubim, căci motivul nostru interior pentru a-L sluji pe Domnul este dragostea noastră pentru El.

Însă atunci când pierdem dragostea noastră dintâi pentru Domnul, indiferent cât de mult Îl slujim pe Domnul, El nu este fericit cu noi, căci doar slujirea care vine din dragostea noastră pentru El contează înaintea Sa (Apocalipsa 2:4-5).

Biserica din Laodiceea a avut multă slujire și osteneală pentru Domnul, dar ei și-au pierdut dragostea dintâi; prin urmare, Domnul le-a cerut să se pocăiască și să se întoarcă la faptele dintâi care rezultă din dragostea dintâi.

Fie ca noi să ne pocăim înaintea Domnului iar și iar, permițându-I să strălucească asupra faptului că suntem căldicei și a lipsei noastre de dragoste față de El și fie ca noi să-L lăsăm pe Domnul să ne infuzeze cu Sine Însuși ca dragoste.

Când Îl iubim pe Domnul, Îi slujim cu credință și dragoste, căci în slujirea noastră către El, Îi oferim dragostea noastră.

În Ioan 21 vedem cum Domnul Isus a venit să vorbească cu Petru și să-i recâștige dragostea față de Domnul; Petru credea că Îl iubește pe Domnul, dar dragostea lui era atât de slabă încât s-a lepădat de El de trei ori.

Așadar, Domnul a venit să-i recâștige și să-i restaureze dragostea pentru Domnul și, din această dragoste, el putea să-L slujească pe Domnul.

Domnul ne întreabă pur și simplu astăzi: Mă iubești tu pe Mine? Dacă Îl iubim pe Domnul, vom păstori oile Lui, vom îngriji turma Lui și vom hrăni mieii Lui.

Slujirea Domnului de către noi ar trebui să pornească întotdeauna de la El ca sursă a binecuvântării, să fie prin El ca mijloc și putere și să fie pentru El spre gloria Lui (Romani 11:36; Numeri 18:1).

Pentru că Îl iubim pe Domnul, Îl luăm ca sursă; nu aducem propriul nostru zel, focul nostru făcut de noi înșine, ci Îl slujim cu focul de pe altar, focul și zelul Domnului.

Nu facem nimic de unii singuri, de la noi înșine sau pentru noi înșine; orice am face, facem din El, prin El și pentru El.

Poate că predicăm Evanghelia, vizităm un sfânt inactiv sau păstorim niște sfinți care sunt mai slabi în credință – toate acestea vin din El ca sursă și sunt pentru El.

Aceasta înseamnă că nu mergem să vizităm pe cineva pur și simplu pentru că trebuie sau pentru că nu am mai văzut acea persoană de mult timp; ne consultăm cu Domnul și, chiar dacă auzim că acea persoană are mare nevoie, depindem de Domnul în toate lucrurile.

Și Îl slujim pe Domnul cu toată ființa noastră, conform sfatului lui Dumnezeu, coordonându-ne cu membrele Trupului lui Cristos, căci slujirea noastră este în Trup și pentru Trup (Romani 12:1-2, 11; Faptele Apostolilor 13:36; 1 Corinteni 12:14-22).

Practic, depindem de Domnul la fel cum depindem de membrele Trupului.

Pe de o parte, Îl contactăm pe Domnul și facem toate lucrurile una cu El și din El; pe de altă parte, ne îndeplinim slujba în coordonare cu Trupul. Nu facem lucrurile independent sau în mod individualistic.

Există printre noi tendința ca, cu cât înaintăm în viața de biserică, cu atât știm mai mult cum să facem una și alta, știm cum să păstorim și știm cum să avem grijă de ceilalți, astfel încât să nu depindem de Domnul sau de Trup.

Pur și simplu ne obișnuim și câștigăm experiență, astfel încât s-ar putea să nu avem nevoie atât de mult de Domnul sau de Trup. O, Doamne!

Fie ca niciodată să nu fim într-o astfel de situație și fie ca niciodată să nu gândim în felul acesta; fie ca niciodată să nu devenim un lucrător independent.

Fie ca niciodată să nu luăm decizii de unii singuri sau să nu facem lucruri în noi înșine și de unii singuri.

Trebuie să fim uniți și să ne coordonăm împreună, fără să avem încredere în noi înșine pentru a îndeplini lucrarea Domnului, ci să rămânem în slujirea Domnului într-un mod coordonat.

Doamne Isuse, Te iubim și vrem să Te slujim! Amin, Doamne, motivul nostru interior pentru a Te sluji și pentru a-i sluji pe sfinți este că Te iubim! Tu ne-ai iubit, Te-ai jertfit pentru noi și ne-ai împărtășit dragostea Ta; noi Te iubim și Te slujim din dragoste față de Tine! Te luăm ca sursă a binecuvântării. Fie ca slujirea noastră să vină de la Tine și să fie prin Tine ca mijloc și putere. Fie ca servirea noastră adusă lui Dumnezeu să fie spre gloria Ta! Amin, Doamne, nu vrem să facem nimic în noi înșine, prin noi înșine sau pentru noi înșine în slujirea Ta. Pur și simplu vrem să fim una cu Tine, depinzând de Tine în toată slujirea noastră. O, Doamne, vrem să Te slujim conform sfatului lui Dumnezeu, coordonându-ne cu membrele Trupului. Salvează-ne de la a sluji într-un mod individualist. Fie ca noi să rămânem în părtășie și coordonare cu sfinții pe care i-ai pus alături de noi, ca să putem sluji în Trup și pentru Trup! Doamne, Te iubim, depindem de Tine și depindem de Trup în slujirea noastră adusă Ție!

Îi slujim pe alții cu Cristos și-L administrăm pe Cristos ca har altora

Există multe aspecte ale slujirii noastre aduse Domnului, iar unul dintre ele este văzut în Matei 24:45; Domnul ne-a pus în casa Lui ca să le dăm altora hrană la timpul potrivit.

El ne-a dat fiecăruia dintre noi un dar pentru a zidi biserica, slujindu-i pe alții cu Cristos și administrându-L pe Cristos ca har lor (Matei 25:27; 1 Petru 4:10; Coloseni 1:7; 4:12).

Fiecare dintre noi are un dar dat de Domnul; acest dar nu este o abilitate naturală de a vorbi sau un talent de a face una sau alta în ființa noastră naturală, ci un dar spiritual. Ni s-a dat darul de a vorbi în numele Domnului din savurarea Lui de către noi.

Nu ar trebui să acceptăm minciuna vrăjmașului conform căreia doar prezbiterii, frații slujitori și sfinții dăruiți pot funcționa vorbind în numele Domnului, dar noi nu o facem, deoarece suntem ca un „cartofior mic” fără niciun dar de a vorbi elocvent etc.

Mai degrabă, fie ca noi să ne bazăm pe cuvântul Domnului din Matei 25, unde El ne spune că fiecăruia dintre noi i s-a dat cel puțin un talant și avem darul spiritual pentru însărcinarea noastră de la Domnul.

Domnul ne-a dat două categorii de lucruri: bunurile Sale (biserica cu toți credincioșii) și talanții, darurile spirituale. Fiecare dintre noi are un dar de la Domnul și trebuie să practicăm zilnic savurarea Domnului pentru a ne cultiva darul, a ne dezvolta darul și a ne exersa darul.

Trebuie să slujim ca preoți lucrători ai Evangheliei lui Dumnezeu, mântuindu-i pe păcătoși pentru a-i oferi lui Dumnezeu ca sacrificii acceptabile și, în cele din urmă, a-i prezenta pe deplin maturi în Cristos (Romani 15:16; 12:1; Coloseni 1:28).

Îl slujim pe Domnul folosind darul Domnului, slujindu-i pe alții cu Cristos, ajutându-i mai întâi să fie mântuiți prin Evanghelie și apoi păstorindu-i și perfecționându-i până când îi putem prezenta pe deplin maturi în Cristos.

Trebuie să le oferim altora pe Cristos ca hrană spirituală la timpul potrivit (Matei 24:25).

Cum putem da hrană altora dacă noi înșine nu avem suficientă hrană? Trebuie să-L contactăm zilnic pe Domnul, să-L savurăm în Cuvânt și să obținem hrana spirituală, hrana de care avem nevoie și chiar o porție suplimentară de hrană spirituală pentru a o da și altora.

Așa cum mamele știu cum să gătească alimentele pentru a oferi hrană excelentă familiei lor, tot așa trebuie să învățăm să gătim alimentele spirituale din cuvântul lui Dumnezeu și să cooperăm cu Domnul în viața noastră de zi cu zi, astfel încât să putem da și altora hrană la momentul potrivit.

Trebuie să-L vorbim pe Cristos la tot felul de oameni zilnic, la timp și nela timp (Faptele Apostolilor 5:42; 8:4; 2 Timotei 4:2). La timp și nela timp, trebuie să ne exersăm să vorbim în numele Domnului.

Iar când venim la adunările bisericii, trebuie să ne străduim cu disperare să ne formăm obiceiul de a vorbi în adunări (1 Corinteni 14:26, 4-5, 12, 31). Vorbim în adunări nu pentru a arăta altora ceea ce știm și cât citim din Cuvânt în timpul săptămânii; din contră, vorbim pentru zidirea bisericii.

Când ne întâlnim, acesta este un timp potrivit în care putem vorbi în numele Domnului și să-L vorbim pe Domnul întru alții.

S-ar putea să credem că nu știm să vorbim atât de bine sau ne putem compara cu fratele Cutare sau cu sora Cutare; totuși, indiferent cât de mult ne bâlbâim în vorbire și cât de mult uităm ce să spunem, trebuie să exersăm pentru a le da altora hrană.

Aceasta înseamnă că trebuie să luăm zilnic calea ostenelii asura cuvântului Domnului pentru a obține bogățiile lui Cristos și trebuie să-L experimentăm pe Cristos, astfel încât aceste bogății să poată fi introduse în ființa noastră.

Nu putem lua doar “o cafea și o gogoașă la micul dejun”; trebuie să învățăm să mâncăm un mic dejun spiritual sănătos, astfel încât să putem fi creștini sănătoși care au ceva din Cristos pentru a le administra și altora.

Trebuie să fim sârguincioși să-L căutăm pe Domnul în cuvântul Său, astfel încât să putem pregăti și servi mâncare bună atunci când venim la întâlnirile bisericii.

Când venim la întâlnirea de la Masa Domnului, la întâlnirea de rugăciune și la întâlnirile de casă, trebuie să avem ceva din Cristos pregătit și gata pentru a le administra altora pentru a fi alimentați. Așa Îl slujim pe Domnul, dând hrană celor din casa Lui la timpul potrivit.

Timpul întâlnirii este unul dintre momentele potrivite pentru a le da hrană altora.

Trebuie să avem grijă de oameni cu inima iubitoare și iertătoare a Tatălui nostru Dumnezeu și cu duhul păstoritor și căutător al Mântuitorului nostru Cristos (Ioan 21:15-17; 1 Corinteni 12:31b; 13:4-8, 13).

Cea mai bună cale, cea mai excelentă cale pentru noi de a fi orice și de a face orice pentru zidirea Trupului lui Cristos, este dragostea.

În primul rând, motivul slujirii noastre este dragostea noastră pentru Domnul și, în final, și pe tot parcursul slujirii noastre, trebuie să avem grijă de oameni cu inima iubitoare și iertătoare a Domnului.

Fie ca noi toți să alegem cea mai excelentă cale de a sluji, de a face orice și de a fi orice în viața bisericii pentru zidirea bisericii. Fie ca noi să alegem calea dragostei atunci când facem orice în biserică.

Doamne Isuse, vrem să folosim darul spiritual pe care ni l-ai dat pentru a zidi biserica astăzi! Amin, Doamne, vrem să-i slujim pe alții cu Cristos și să-L administrăm pe Cristos ca har lor. Aleluia, fiecare dintre noi are un dar spiritual dat de Domnul și ne putem dezvolta darul petrecând timp cu Domnul pentru a-L savura pe El și a-L câștiga! Amin, Doamne, ne dăm Ție pentru a sluji ca preoți lucrători ai evangheliei lui Dumnezeu, mântuindu-i pe păcătoși pentru a-i oferi lui Dumnezeu ca jertfe acceptabile! Te iubim, Doamne, și vrem să Te slujim și să-i slujim pe sfinți cu inima iubitoare și iertătoare a Tatălui, astfel încât să-i putem prezenta pe cei aflați în grija noastră pe deplin crescuți în Cristos! Venim la Tine, Doamne, și vrem să Te savurăm și să obținem hrană spirituală de la Tine. Vrem să le oferim altora pe Cristos ca hrană spirituală la timpul potrivit. Amin, Doamne, fie ca toți să ne dezvoltăm obiceiul de a vorbi pentru Tine și de a Te vorbi în întâlniri! Fie ca noi să cooperăm cu Tine pentru a-L vorbi pe Cristos la tot felul de oameni zilnic, la timp și nela timp! Fă-ne robi credincioși și prudenți ai lui Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Serve God out of Love and Serve Others with Christ by Ministering Christ to them, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema, Să trăim în realitatea împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 6 (Să fim veghetori în viață și credincioși în slujire) ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Trebuie să vedem dușmanul clădirii și care este calea de a zidi biserica

18/05/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, care Îl avem pe Cristos ca viață și căutăm să zidim biserica în calitate de Trup al lui Cristos și împărăția lui Dumnezeu astăzi, trebuie să vedem că calea de a zidi biserica este prin moarte și înviere și trebuie să vedem cine este dușmanul clădirii. O, Doamne, strălucește asupra noastră!

Săptămâna aceasta venim la subiectul Exersarea împărăției pentru zidirea bisericii.

Pe măsură ce aprofundăm subiectul trăirii vieții împărăției în viața de biserică de astăzi, trebuie să ne dăm seama că noi, credincioșii în Cristos, nu suntem doar cei regenerați de Domnul pentru a fi membri ai casei Sale, ci, mai mult decât atât, suntem în împărăția lui Dumnezeu astăzi.

Da, suntem în biserică și iubim viața de biserică, căci aici Îl savurăm pe Cristos ca viață, ne împărtășim din bogățiile Sale cu sfinții și învățăm să fim coordonați în Trup pe măsură ce avem părtășie în duh.

În același timp, însă, suntem în împărăția lui Dumnezeu, căci împărăția lui Dumnezeu este realitatea bisericii și trăim în viața de biserică autentică atunci când ne exersăm duhul pentru a fi în realitatea împărăției lui Dumnezeu.

Împărăția lui Dumnezeu astăzi este un exercițiu real, iar când Cristos va veni să domnească, va fi un adevărat premiu. Nu este natural pentru noi să fim în împărăția lui Dumnezeu; prin natură, implicit, trăim în omul natural, ne exprimăm sinele și ne iubim viața-suflet, fiind cufundați în gândurile noastre, în felul nostru de a trăi și în dorințele și deciziile noastre.

Dar, în calitate dei credincioși în Cristos, suntem cetățeni ai împărăției lui Dumnezeu și învățăm să trăim viața împărăției astăzi în viața de biserică. Trebuie să exersăm împărăția lui Dumnezeu astăzi pentru a putea zidi biserica.

Nu există altă cale pentru noi de a zidi biserica decât prin exercitarea împărăției lui Dumnezeu, adică prin exercitarea cheilor subiective ale împărăției și prin a fi în împărăția lui Dumnezeu în realitate. Amin!

Mulți credincioși știu că Domnul Isus zidește biserica, căci El a promis acest lucru atunci când a rostit cea mai mare profeție din Biblie în Matei 16:18: „Îmi voi zidi biserica”. Ce minunat, Domnul este Cel care zidește biserica Lui!

Dar cum se face că biserica nu a fost încă zidită? Au trecut aproximativ două mii de ani, dar biserica nu este încă zidită; de ce? Acest lucru legătură cu ceea ce urmează acestei porțiuni a cuvântului; există niște porți ale Hadesului pe care nu le-am închis încă, ci mai degrabă ele au afectat biserica, iar zidirea bisericii este împiedicată.

Fie ca Domnul să strălucească asupra noastră și să ne descopere pentru a vedea cu adevărat calea de a zidi biserica și care este dușmanul clădirii lui Dumnezeu, astfel încât să putem coopera cu El în viața noastră creștină pentru zidirea bisericii de astăzi.

Calea de a zidi biserica este prin moarte și înviere

Matei capitolul 16 dezvăluie calea de a zidi biserica și, de asemenea, dezvăluie dușmanul clădirii. Cum zidește Cristos biserica? În Matei În 16:16-18 vedem că Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu, zidește biserica pe Sine Însuși ca stâncă, cu pietre precum Petru, o persoană transformată.

Cum poate fi zidită biserica într-un mod practic? Domnul Isus a spus că Își va zidi biserica, apoi a spus că trebuie să meargă la Ierusalim și să pătimească multe, să fie ucis și a treia zi să învie. Modul în care Cristos a produs biserica și o zidește este prin moarte și înviere.

Dacă nu ar fi fost crucificat și înviat, nu ar exista nicio cale prin care să zidească biserica. Modul de a zidi biserica este prin moarte și înviere (Matei 16:18, 21).

În Matei 17 vedem că Domnul Isus a fost transfigurat înaintea ucenicilor Săi, iar gloria divinității Sale a fost văzută temporar în El. Chiar dacă acest lucru a fost uimitor, a fost un eveniment temporar; prin moarte și înviere, însă, Cristos a fost transfigurat permanent și a intrat în domeniul transfigurării.

Aici, în domeniul transfigurării, în domeniul învierii lui Cristos, biserica lua ființă și poate fi zidită. Biserica nu poate exista în domeniul natural și nici biserica nu poate fi în sau cu oamenii carnali; biserica este în domeniul învierii.

Cu toții trebuie să-L experimentăm pe Cristos în moartea și învierea Sa zi de zi pentru a zidi biserica. Fie ca noi să vedem că calea de a zidi biserica nu este doar prin desfășurarea multor activități practice, care par a fi absolut necesare pentru buna ordine în viața de biserică, ci prin moarte și înviere.

Domnul Isus este Cel care zidește biserica și o zidește pe Sine Însuși ca stâncă și cu mulți credincioși în Cristos ca persoane transformate, persoane care trăiesc în învierea Sa. Biserica a fost produsă prin moartea și învierea lui Cristos (Ioan 12:24); fără moartea și învierea Sa aplicate nouă și experimentate de noi, nu există zidire a bisericii. O, Doamne!

Chiar dacă ne aflăm în domeniul vieții de biserică și Îl savurăm pe Domnul împreună cu sfinții, dacă nu permitem morții și învierii Domnului să lucreze în noi, nu putem zidi practic biserica. Crucea este singura cale de a zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos.

Modul de a zidi biserica este să fii crucificat și înviat (2 Corinteni 4:10-12; Galateni 2:20). Apostolul Pavel a predicat crucea lui Cristos, care pentru evrei era o nebunie, dar pentru cei care cred era puterea lui Dumnezeu. Evanghelia este despre crucea lui Cristos; Cristosul crucificat ne mântuiește și zidește biserica.

Cristos este Ziditorul bisericii, Cristos este viața și persoana bisericii și Cristos este elementul și esența bisericii. Iar moartea și învierea sunt singura cale de a zidi biserica. Biserica există și este zidită doar în domeniul învierii prin crucificare (Gen. 2:21-22; cf. Efeseni 4:15-16).

Domnul Isus a luat inițiativa de a trece prin moarte și înviere pentru a produce și zidi biserica; noi trebuie să urmăm modelul Lui și să ne lepădăm de sine, să ne luăm crucea și să ne pierdem viața-suflet de dragul Lui, spre zidirea bisericii.

Pentru bucuria pusă înaintea Lui, Cristos a îndurat crucea și a suferit rușinea; El a iubit biserica și S-a dat pe Sine însuși pentru ea pentru a o obține și a o zidi. Amin!

Dacă nu permitem ca sinele să fie lepădat, viața-suflet să fie omorâtă și crucea să lucreze în noi, pe măsură ce ne exersăm duhul pentru a-L urma pe Domnul, nu putem zidi biserica. Trebuie să urmăm modelul Lui pentru ca biserica să fie zidită, căci calea de a zidi biserica este prin moarte și înviere.

Cât de mult trebuie să ne rugăm în legătură cu aceasta înaintea Domnului, atât în timpul nostru personal cu El, cât și în întâlnirile bisericii, pentru ca Domnul să ne lumineze și să ne întărească pentru a fi una cu El pentru zidirea bisericii de astăzi!

Doamne Isuse, suntem una cu Tine pentru zidirea bisericii de astăzi. Îți mulțumim pentru promisiunea Ta că Îți vei zidi biserica! Amin, Doamne, Îți mulțumim că iei inițiativa de a trece prin moarte și înviere pentru a produce biserica și pentru a zidi biserica. Aleluia, Cristos zidește biserica prin moarte și înviere, iar noi putem zidi biserica fiind răstigniți și înviați! Amin, Doamne, strălucește asupra noastră și arată-ne că biserica poate exista doar în domeniul învierii prin crucificare. Fie ca noi să ne dăm seama că viața noastră naturală, carnea noastră și sinele nu pot exista în zidirea bisericii. Vrem să Te urmăm, dragă Doamne Isuse, să trecem prin moarte și înviere în experiența noastră, pentru ca biserica să poată fi zidită. Dă-ne experiențele de care avem nevoie și dă-ne voie să cooperăm cu Tine, pentru a putea fi răstigniți și înviați pentru zidirea bisericii de astăzi! Amin, Doamne, ne dăm Ție pentru zidirea bisericii!

Cine este dușmanul clădirii și cum putem închide porțile Hadesului în experiența noastră

Dacă citim Matei 16:16-26, vom fi impresionați de cel puțin trei aspecte principale: revelația pe care Petru a primit-o cu privire la Cristos, zidirea bisericii și faptul că noi suntem o piedică atât de mare în calea acestei zidiri.

Domnul Isus i-a întrebat pe ucenicii Săi cine spun oamenii că este El, iar ei au spus că unii spun una, alții alta; apoi Domnul i-a întrebat: „Cine ziceți voi că sunt Eu?” Petru, având revelație divină de la Tatăl, a declarat că Isus este Cristosul, Fiul Dumnezeului celui Viu. Extraordinar!

Răspunsul Domnului a fost că El își va zidi biserica pe Sine Însuși ca stâncă și cu persoane transformate precum Petru, iar porțile Hadesului nu o vor birui (vv. 17-18). Apoi Domnul a spus că îi va da lui Petru cheile împărăției cerurilor.

După aceasta, Domnul a spus că trebuie să meargă la Ierusalim și să fie dat la moarte și să învieze (v. 21). Petru, având o inimă bună, L-a luat deoparte pe Domnul și L-a certat, zicând: „Doamne, îndură-te de Tine! Nicidecum nu Ți se va întâmpla aceasta” (v. 22).

El avea o inimă atât de grijulie și bună pentru Domnul, dar răspunsul Domnului a fost: „Înapoia Mea, Satan!” (v. 23). Acest lucru ne arată care este dușmanul clădirii; nu sunt doar atacurile lui Satan asupra bisericii prin persecuție și ură, ci este sinele, inima noastră bună pentru Domnul, omul nostru natural și ființa noastră căzută.

Când suntem în omul nostru natural, nu numai că refuzăm să trecem prin moarte și înviere pentru zidirea bisericii; încercăm și să-i ajutăm pe alții să nu moară, ci să ia calea confortabilă. O, Doamne!

La fel ca Petru, și noi încercăm să evităm calea suferinței și a morții. Putem chiar încerca să găsim o cale mai bună, o cale mai ușoară, o cale cu mai puțină suferință și fără moarte. Dar nu există altă cale: numai prin moarte și înviere putem zidi biserica.

În cazul lui Petru, nu Petru însuși, ci Satan a ieșit prin una dintre porțile Hadesului, poarta sinelui lui Petru, pentru a încerca să-L împiedice pe Domnul să zidească biserica (v. 23).

Trebuie să vedem nu doar cum putem zidi biserica prin moarte și înviere, ci și să ne dăm seama care este dușmanul clădirii și cum putem închide porțile Hadesului într-un mod subiectiv.

Suntem atât de asemănători cu Petru; primim o minunată revelație divină cu privire la Cristos ca Fiu al Dumnezeului celui viu și, imediat după ce o vedem, încercăm să evităm crucea și chiar să-i ajutăm pe alții să facă asta.

Sinele nostru refuză să urmeze calea crucii, omul nostru natural refuză să moară, iar sufletul nostru, cu mintea sa, plănuiește lucruri care nu sunt fixate pe lucrurile lui Dumnezeu sau pe cruce, ci pe lucrurile oamenilor.

Acesta este principalul motiv pentru care biserica nu a fost încă zidită de mai bine de douăzeci de secole: lipsa de voință a credincioșilor în Cristos de a se lepăda de sine, de a-și pierde viața-suflet, de a-și lua crucea și de a-L urma pe Domnul prin moarte și înviere.

Trebuie să citim cuvântul Domnului din Matei 16:16-26 și să ne rugăm din nou și din nou legat de aceste lucruri, pentru a-L putea lua pe Domnul ca model și cale. Fiind cei care doresc să-L urmeze pe Domnul, fiind cei care Îl iau ca model și cale, trebuie să ne renegăm de noi înșine, să ne luăm crucea și să-L urmăm.

Calea de a interpreta Matei 16:16-18 este folosind versetele 21-26; Satan iese prin niște porți subiective ale Hadesului, cum ar fi sinele, omul natural, sufletul și mintea. O, Doamne! Poate că avem o inimă bună pentru Domnul, dar Satan poate ieși prin inima și intenția noastră bună pentru a zădărnici lucrarea de zidire.

De atâtea ori Satan a ieșit prin mintea noastră, deoarece mintea noastră a fost o poartă deschisă pentru El. Sinele, mintea și viața-suflet sunt porțile principale prin care Satan iese pentru a ataca și a deteriora biserica. Fie ca noi să ne deschidem Domnului cu privire la aceasta și să-L rugăm:

Doamne Isuse, descoperă-ne pentru a vedea cine este dușmanul clădirii lui Dumnezeu. Suntem aici să Te urmăm, Doamne, așa că Te luăm ca model și cale a noastră. Vrem să călcăm pe urmele Tale astăzi pentru a trăi o viață pentru zidirea bisericii. Strălucește asupra noastră, Doamne, și expune porțile subiective ale Hadesului în experiența noastră. Fă-ne să înțelegem că sinele, mintea și viața-suflet sunt porțile principale prin care Satan iese să atace și dăuneze bisericii. O, Doamne Isuse, ne deschidem Ție! Strălucește asupra noastră. Strălucește asupra minții noastre neînnoite. Strălucește asupra bunelor intenții ale inimii noastre. Strălucește asupra dorinței noastre de a evita crucea. Expune-ne refuzul de a ne lua crucea și de a Te urma. Ne dăm Ție, Doamne, pentru a merge pe aceeași cale pe care ai mers-o Tu. Întărește-ne în omul nostru lăuntric, astfel încât să putem fi dispuși să ne lepădăm de sine, să ne luăm crucea și să ne pierdem viața-suflet pentru a Te urma prin moarte și înviere pentru zidirea bisericii! Amin, Doamne, câștigă clădirea!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We need to See the Enemy of the Building and what’s the Way to Build up the Church, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să trăim în realitatea Împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 4 (Exersarea împărăției pentru zidirea bisericii) ziua 1, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Biserica trebuie să se roage pentru a aduce împărăția și pentru a supune puterea întunericului a lui Satan

16/05/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Biserica este împărăția lui Dumnezeu pe pământ astăzi, iar biserica are o mare responsabilitate: biserica trebuie să supună puterea întunericului și să aducă voia lui Dumnezeu pe pământ. Amin!

Împărăția lui Dumnezeu este strâns legată de biserica de astăzi; împărăția și biserica sunt strâns interconectate. În aspectul vieții, împărăția lui Dumnezeu este domeniul vieții divine, căci împărăția lui Dumnezeu este Dumnezeu și viața Lui în toți credincioșii în Cristos.

În aspectul administrării, împărăția lui Dumnezeu este creșterea lui Cristos în administrare; împărăția este domnia lui Dumnezeu asupra omului. În Noul Testament, vedem că împărăția este prezentată mai întâi și apoi vine în ființă biserica.

Prezența împărăției produce biserica, căci atunci când Evanghelia împărăției este predicată și unii cred în Domnul Isus, ei sunt regenerați cu viața lui Dumnezeu pentru a face parte din împărăția lui Dumnezeu și împreună formează biserica. Împărăția produce biserica, iar biserica aduce împărăția.

Împărăția lui Dumnezeu este realitatea bisericii, căci, fără a trăi viața împărăției, nu putem trăi viața de biserică. Viața de biserică nu înseamnă doar trăirea noastră împreună ca și credincioși în Cristos într-o anumită localitate; viața de biserică este viața împărăției.

Când trăim prin viața divină, trăind în duhul contopit și conform Duhului, trăim în realitatea împărăției lui Dumnezeu în biserică, iar realitatea împărăției cerurilor, așa cum se vede în Matei 5-7, este conținutul vieții de biserică.

Fără împărăție ca realitate a bisericii, însă, biserica nu poate fi zidită. Fie ca noi să vedem că biserica autentică este împărăția lui Dumnezeu în această epocă, iar noi, credincioșii în Cristos, trebuie să trăim viața împărăției în biserică.

Noi, credincioșii, suntem concetățeni ai împărăției lui Dumnezeu și ar trebui să trăim viața împărăției în realitate, astfel încât să putem avea o viață de biserică adecvată. În același timp, suntem atât în împărăție, cât și în biserică. Amin!

Pe măsură ce trăim în biserică în calitate de împărăție a lui Dumnezeu, suntem sub stăpânirea, guvernarea, disciplina și exersarea împărăției.

Aceasta înseamnă că cerurile domnesc în ființa noastră și peste noi. Pe partea pozitivă, rămânem sub distribuirea divină a Trinității Divine; pe partea negativă, orice răzvrătire din noi este înăbușită și nu numai că Îl exprimăm pe Cristos, ci Îl și reprezentăm pentru a aduce împărăția pe pământ.

Amin, biserica este aici pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu pe pământ! Biserica stă în victoria lui Cristos pentru a perpetua victoria Lui și a aduce împărăția!

Pe măsură ce rămânem sub stăpânirea cerului și ne supunem stăpânirii cerești, noi, ca biserică, putem face față dușmanului lui Dumnezeu și putem aduce împărăția lui Dumnezeu!

Biserica ar trebui să se roage pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu și a-l învinge pe Satan

Conform revelației divine din cuvântul lui Dumnezeu, biserica este aici nu doar pentru a fi umplută cu bogățiile lui Cristos, astfel încât toți sfinții să poată crește la maturitate și să devină oameni desăvârșiți pentru exprimarea colectivă a Dumnezeului Triunic, ci și pentru a-l trata pe dușmanul lui Dumnezeu.

Domnul Isus ne-a spus în Matei 6:10 că trebuie să ne rugăm pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu. Biserica ar trebui să se roage pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu.

Deși împărăția este aici printre noi în viața de biserică de astăzi, pentru că ne exersăm duhul pentru a trăi în realitatea împărăției pe măsură ce trăim viața de biserică, manifestarea împărăției va veni.

Da, în viața de biserică, practicăm să trăim în duhul contopit și să fim sub stăpânirea cerurilor, dar în afara vieții de biserică adecvate, vrăjmașul își are împărăția.

Ioan 12-16 ne spune de trei ori că Satan este conducătorul acestei lumi (12:31; 14:30; 16:11). El este în prezent conducătorul acestei lumi, iar națiunile acestei lumi sunt domeniul său. În mileniu, după această epocă, Satan va fi legat și aruncat în abis. Dar înainte de acel timp, biserica este aici pe pământ pentru a frâna activitățile lui Satan și pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu.

Venirea împărăției lui Dumnezeu nu este automată; dacă nu există rugăciune, împărăția nu poate veni! Dacă nu ne rugăm, chiar dacă Domnul vrea să aducă împărăția, El este întârziat să facă acest lucru. Dumnezeu vrea să obțină cooperarea noastră; El vrea să obțină cooperarea bisericii pentru ca împărăția lui Dumnezeu să vină în ființă.

În calitate de biserică, trebuie să stăvilim activitățile lui Satan și să aducem împărăția lui Dumnezeu. Cel mai bun mod de a face acest lucru este prin rugăciune. Rugăciunea bisericii este cel mai eficient mijloc de a-l stăvili pe Satan, de a-i limita activitățile și de a aduce împărăția lui Dumnezeu.

Pe măsură ce trăim viața de biserică trăind viața împărăției, trebuie să ne rugăm cu rugăciuni de legare și rugăciuni de dezlegare, rugăciuni care leagă vrăjmașul și eliberează voia lui Dumnezeu pe pământ (Matei 18:18).

Cum poate biserica să biruiască porțile Hadesului și să aducă împărăția lui Dumnezeu (Matei 16:19)? Prin rugăciune. Biserica trebuie să fie reprezentarea cerului, permițând autorității cerurilor să se exprime pe pământ (16:18-19; 18:17-18).

Când ne dăm silința să fim una cu Domnul, sub autoritatea Lui și una în Trup, ne putem ruga pentru a da frâu liber voinței lui Dumnezeu pe pământ, a limita activitățile vrăjmașului și a aduce împărăția lui Dumnezeu.

Rugăciunea autentică este o osteneală în comun cu Dumnezeu pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu pe pământ și a împlini voia Sa pe pământ. Rugăciunea autentică și prevalentă a bisericii este o luptă spirituală (Matei 6:10; 2 Corinteni 10:4; Efeseni 6:12).

Nu luptăm împotriva cărnii și a sângelui și nici nu folosim arme firii pământești; mai degrabă, folosim arme spirituale care sunt puternice înaintea lui Dumnezeu pentru a dărâma cetățile, iar lupta noastră este împotriva lui Satan și a autorităților lui întunericului.

Lupta noastră în războiul spiritual ca biserică nu este împotriva sângelui și a cărnii; este împotriva conducătorilor, împotriva autorităților, împotriva conducătorilor lumii acestui întuneric, împotriva forțelor spirituale ale răului din locurile cerești. Amin!

De fiecare dată când ne adunăm ca biserică pentru a ne ruga, în special în întâlnirile de rugăciune ale bisericii, ne adunăm pentru a lucra împreună cu Dumnezeu și a duce războiul spiritual.

În viața de biserică, ca o miniatură a împărăției, ne supunem domniei și autorității lui Dumnezeu și realizăm împărăția lui Dumnezeu (Matei 12:28). Mai mult, ne rugăm una cu Domnul pentru a elibera voia Sa pe pământ, a lega vrăjmașul și activitățile lui și a aduce împărăția lui Dumnezeu pe pământ.

Aceasta ar trebui să fie experiența noastră în viața de biserică. Oriunde biserica este în realitate cu sfinții care trăiesc în realitatea împărăției lui Dumnezeu, autoritatea lui Satan se va retrage, căci biserica este pe pământ pentru a perpetua și a manifesta poziția victorioasă a lui Cristos asupra lui Satan.

Doamne Isuse, suntem una cu Tine pe pământ pentru a fi biserica în calitate de împărăție a lui Dumnezeu! Amin, Doamne, ne supunem domniei cerești și Te luăm ca autoritate unică. Vrem să savurăm viața împărăției în viața de biserică de astăzi. O, Doamne, ne rugăm să vină împărăția Ta! Fie ca împărăția Ta să vină în viața noastră personală, în viața noastră profesională, în viața noastră de familie și în viața noastră de biserică! Fie ca împărăția Ta să vină în vecinătatea și localitatea noastră. Fie ca împărăția Ta să vină în țara noastră și pe tot pământul! Amin, Doamne, eliberează rugăciunea bisericii aflate sub stăpânirea cerurilor pentru ca activitățile lui Satan să fie limitate și ca împărăția să vină! Ne rugăm una cu Tine și una cu biserica: Fie ca împărăția Ta să vină! Fie ca Satan să fie limitat în activitățile lui în noi, în sfinți și în cei din jurul nostru! Amin, Doamne, fie ca biserica să fie reprezentantul cerului, permițând autorității cerurilor să fie exprimată pe pământ! Vrem să lucrăm împreună cu Tine pentru a aduce împărăția Ta pe pământ și pentru a împlini voia Ta pe pământ!

Responsabilitatea bisericii este să supună puterea întunericului a lui Satan și să aducă voia lui Dumnezeu pe pământ

Biserica de astăzi are o mare responsabilitate înaintea lui Dumnezeu. Din punct de vedere pozitiv, biserica trebuie să caute să mărească împărăția lui Dumnezeu prin predicarea Evangheliei, astfel încât păcătoșii răzvrătiți să poată deveni cetățeni ai împărăției lui Dumnezeu împreună cu sfinții.

Pe partea negativă, biserica trebuie să supună puterea întunericului și să continue războiul pe care Cristos l-a dus împotriva lui Satan.

Când Domnul Isus a menționat că își va zidi biserica, El a spus imediat că porțile Hadesului nu o vor birui. Porțile Hadesului sunt chiar acolo, unde este biserica, gata să lupte cu biserica, dar biserica este sub autoritatea cerului și poate exercita domnia cerească pentru a-l învinge pe Satan. Amin!

Pe partea pozitivă, biserica aduce voia lui Dumnezeu pe pământ. Pe partea negativă, responsabilitatea bisericii este să-l supună pe Satan. Oriunde ne-am afla, oriunde ne-a așezat Domnul, trebuie să stăm fermi, una cu Domnul.

Când citim știrile zilnice, putem vedea cum lucrează vrăjmașul; trebuie să ne rugăm înaintea lui Dumnezeu pentru a i se opune și a-l lega. Rugăciunea noastră nu este împotriva oamenilor sau a grupurilor de oameni; rugăciunea noastră este una cu Domnul pentru a lega pe pământ ce a fost legat în cer și a elibera pe pământ ce a fost eliberat în cer.

Rugăciunea noastră trebuie să fie puternică înaintea lui Dumnezeu pentru a ne opune puterii întunericului. Ca biserică, trebuie să domnim în viață astăzi, atât personal (Romani 5:17), cât și colectiv, ca biserică.

Înainte de a putea domni cu Domnul în împărăția viitoare, trebuie să stăpânim peste tronurile de pe pământ astăzi, prin tronul din ceruri. De atâtea ori, noi, credincioșii, eșuăm pentru că nu ne-am exercitat autoritatea.

Auzim de evenimente politice, războaie și tot felul de lucruri care se întâmplă în societate, dar nu ne exercităm autoritatea. Trebuie să ne exercităm autoritatea ca biserică pentru a supune puterea întunericului și a limita activitățile vrăjmașului de a-i uzurpa pe sfinți și pe oamenii din societate.

De îndată ce vedem puterea sau lucrarea diavolului, ar trebui să fim una cu Domnul pentru a ne exercita autoritatea ca biserică și a ne ruga.

Motivul pentru care multe lucruri se întâmplă în societatea de astăzi este că noi, creștinii, nu stăm de partea Domnului pentru a continua războiul pe care Cristos l-a dus împotriva lui Satan și nu ne rugăm ca împărăția lui Dumnezeu să vină.

Fie ca noi să învățăm să exercităm autoritatea biruitoare a lui Cristos pentru a domni peste puterea întunericului.

Pe măsură ce predicăm Evanghelia, avem în minte că dorința lui Dumnezeu este ca toți oamenii să fie mântuiți și să ajungă la deplina cunoaștere a adevărului (1 Timotei 2:4). Oamenii din jurul nostru sunt captivi ai lui Satan, fiind uzurpați activ de el.

Trebuie să-i recucerim pe captivi prin Evanghelie și să-i câștigăm înapoi de partea lui Dumnezeu. Chiar dacă câștigăm o persoană, Satan are cu una mai puțin de uzurpat și de ruinat. Fie ca noi să ne unim în lucrarea lui Dumnezeu pentru a ne ruga ca împărăția Lui să vină și ca Satan să fie făcut de rușine și învins.

Trebuie să ne rugăm ca Dumnezeu să elibereze mulți într-o asemenea măsură încât autoritatea lui Dumnezeu să se manifeste pe deplin prin ei! Amin! Gura noastră închisă ne învinge și câștigă zâmbetul diavolului, așa că de ce să nu-L lăudăm pe Domnul și să legăm vrăjmașul, ca să-l alungăm? Amin!

Nu aparținem lumii acesteia (Ioan 17:16), căci Dumnezeu ne-a scos din lumea aceasta pentru Sine și voia Lui (Galateni 6:14). Fie ca niciodată să nu ne întoarcem la domnia lui Satan, ci să trăim viața împărăției în viața de biserică, fără să-i permitem lui Satan să aibă vreun teren în noi.

Când suntem una cu Domnul, fiind pe deplin sub stăpânirea cerurilor, vrăjmașul nu are teren în noi și vom fi eliberați de domnia și împărăția lui; atunci, ne putem ruga una cu Domnul pentru a-I îndeplini voia pe pământ și a-l face de rușine pe vrăjmaș.

Fie ca Domnul să câștige acest lucru în experiența noastră de astăzi. Fie ca Domnul să câștige biserica într-o asemenea măsură încât să-și îndeplinească responsabilitatea pe pământ de a perpetua victoria lui Cristos pe pământ, de a-l trata pe vrăjmaș și de puterea întunericului său și de a aduce împărăția lui Dumnezeu.

În timp ce stăm una cu Domnul pentru a ne ruga cu rugăciuni eficiente, rugăciunile împărăției, va avea loc scena din Apocalipsa 8: la altarul de tămâie de aur vine Îngerul cu cădelnița pentru a adăuga tămâie la rugăciuni, iar rugăciunile noastre se vor înălța cu Cristos la ceruri. Apoi, va fi dezlănțuirea judecății lui Dumnezeu și cele șapte trâmbițe vor fi declanșate.

Când va veni acel timp, acest fel de rugăciune se va înălța, iar epoca se va încheia și împărăția lui Dumnezeu va veni în ființă. Fie ca noi să fim cei care cooperează cu Dumnezeu pentru ca vrăjmașul Său să fie învins, voia lui Dumnezeu să se facă pe pământ și împărăția lui Dumnezeu să intre.

Cei care pun întotdeauna împărăția lui Dumnezeu înaintea lor – ceea ce atinge voia lui Dumnezeu și vrăjmașul Său – sunt cei mai utili lucrători în mâinile lui Dumnezeu (Matei 6:33; 7:21; 25:21, 23; Coloseni 4:11). Aceasta este nevoia lui Dumnezeu astăzi și trebuie să ne îngrijim de nevoia lui Dumnezeu mai presus de toate lucrurile.

Doamne Isuse, ne unim cu Tine și suntem una cu biserica pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu pe pământ și a împlini voia Sa pe pământ. Amin, Doamne, eliberează rugăciunea bisericii pentru a răsturna puterea întunericului din noi, din familia noastră, din viața de biserică și de pe întregul pământ. Eliberează rugăciunea care deschide calea pentru ca voia lui Dumnezeu să fie îndeplinită pe pământ! Amin, Doamne, fie ca biserica să-și îndeplinească responsabilitatea de a se ruga una cu Domnul pentru a limita activitățile inamicului, a-l face de rușine și a aduce împărăția lui Dumnezeu pe pământ și a împlini voia Sa pe pământ! O, Doamne, noi nu suntem din lumea aceasta – am fost eliberați din lumea aceasta și pentru Dumnezeu și voia Lui! Suntem una de Tine, Doamne, și vrem ca voia Ta să fie îndeplinită pe pământ! Amin, Doamne, fie ca biserica să fie credincioasă în poziția și responsabilitatea ei, astfel încât scopul etern al lui Dumnezeu să fie împlinit! Fie ca noi să fim cei care pun întotdeauna împărăția lui Dumnezeu înaintea noastră astăzi, în viața noastră de zi cu zi, în viața noastră de rugăciune, în slujirea noastră și în viața noastră de biserică!