Witness Lee

Ca și cuvântul viu al lui Dumnezeu, legea Îl infuzează pe Dumnezeu în noi ca noi să-L trăim pe Cristos

16/06/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Legea este cuvântul viu al lui Dumnezeu care îi infuzează substanța și elementul întru căutătorii Săi iubitori, astfel încât Dumnezeu în Cristos să fie duh și viață în ei și să împlinească legea în ei.

Trebuie să luăm fiecare parte a legii – toate poruncile, rânduielile, statutele, preceptele și judecățile – ca fiind cuvântul suflat de Dumnezeul pe care Îl iubim, iar legea și întreaga Biblie vor deveni pentru noi cuvântul viu al lui Dumnezeu.

Duhul realității a orice este Dumnezeu (Ioan 16:13; 1 Ioan 5:6) ne va infuza cu Cristos ca realitate a legii (Ioan 6:63; Efeseni 6:17-18; 1 Cor. 15:45; Psa. 119:9).

Atât legea cât și întreaga Biblie pot fi două lucruri diferite în funcție de persoana noastră; dacă suntem păzitori ai legii, legea devine un set de reguli pe care trebuie să le păstrăm, dar dacă suntem căutătorii iubitori de Dumnezeu, vom veni la lege ca fiind cuvântul viu al lui Dumnezeu.

Totuși, de multe ori, nu primim viață din cuvântul lui Dumnezeu, deoarece avem probleme în inima noastră; când ajungem la cuvântul lui Dumnezeu, trebuie să ne exersăm nu doar duhul, ci și întreaga noastră ființă, în special inima noastră.

Trebuie să ne rugăm ca Domnul să ne salveze de a avea o inimă împărțită; o inimă divizată este una care este pentru Domnul dar caută și altceva.

Este posibil să nu ne tragă inima, să nu avem o inimă pentru cuvântul lui Dumnezeu sau putem avea multe văluri, piedici și frustrări în inima noastră care ne împiedică să primim cuvântul lui Dumnezeu ca respirația lui Dumnezeu.

Fie ca să nu existe frustrări, acoperiri sau obstacole între noi și Dumnezeu ci să-I permitem lui Dumnezeu să aibă un curs liber în ființa noastră ca să atingem orice ce vrea El să atingă!

Când venim la cuvântul lui Dumnezeu, trebuie să ne smerim pe noi înșine; Biblia cere să ne smerim pe noi înșine, să lăsăm deoparte încrederea în sine și asigurarea de sine și să-I cerem Domnului să Se îndure de noi și să strălucească în noi.

Ori de câte ori ne smerim pe noi înșine și nu insistăm asupra propriilor noastre păreri, ci cerem îndurarea lui Dumnezeu atunci când venim la cuvântul Domnului, vom simți că vom intra într-un domeniu al luminii.

Trebuie să avem grijă să-L savurăm pe Cristos pe măsură ce venim la cuvântul Său; pentru aceasta, trebuie să ne gândim la cuvântul lui Dumnezeu, folosind cuvântul pentru a ne închina lui Dumnezeu, a conversa cu noi înșine, a ne ruga, a mastica și a vorbi cu voce tare.

Chiar și atunci când petrecem timp cu Domnul singuri în cuvântul Său, trebuie totuși să-i vorbim cu voce tare, deschizându-ne inima și gura noastră, chiar dacă facem asta cu voce scăzută; cel puțin asta nu ne va lăsa să adormim sau să fim distrași.

Dacă Îl căutăm pe Domnul, devenim una cu El, savurăm cuvântul Său, iar atunci când vom face acest lucru, vom avea în mod automat o viață care corespunde legii ca mărturie a lui Dumnezeu.

Legea în calitate de cuvânt viu al lui Dumnezeu, ne infuzează cu Dătătorul Legii, iar ceea ce primim în ființa noastră nu este un cod al „fă asta, nu fă cutare”, ci, mai degrabă, suntem infuzați cu Persoana care a dat legea, și anume cu Dăruitorul legii Însuși, iar El devine viața noastră!

Fie ca noi să avem o inimă potrivită și o ființă deschisă atunci când venim la cuvântul viu al lui Dumnezeu, pentru a putea fi infuzați cu El și pentru a-L trăi!

Să savurăm și să experimentăm funcțiile legii în calitate de cuvânt viu al lui Dumnezeu pentru noi

Dacă citim Psalmul 119 vom vedea multe funcții minunate ale legii ca fiind cuvântul lui Dumnezeu.

Dacă citim doar legea, poruncile, preceptele și rânduielile, s-ar putea să nu fim foarte impresionați sau ajutați; dar dacă Îl căutăm pe Domnul și ne exersăm duhul și inima atunci când venim la lege, vom fi infuzați cu elementul lui Dumnezeu și legea va deveni cuvântul viu al lui Dumnezeu pentru noi.

În acest articol vrem să vedem unele dintre funcțiile legii ca fiind cuvântul viu al lui Dumnezeu și cum putem beneficia de aceste funcții pentru ca noi să fim infuzați cu însăși ființa lui Dumnezeu și să-L trăim pe Cristos pentru împlinirea Legii.

În calitate de cuvânt viu al lui Dumnezeu, legea Îl administrează pe Dumnezeul cel viu întru căutătorii Săi (Psa. 119:2, 88).

Când ne exersăm duhul și ne îndreptăm inima către Domnul, legea devine cuvântul viu al lui Dumnezeu și funcționează să administreze pe Dumnezeul cel viu întru ființa noastră. Fie ca noi să fim căutătorii Său iubitori și să nu doar păzim legea atunci când venim la cuvântul lui Dumnezeu!

Ca fiind cuvântul viu al lui Dumnezeu, legea funcționează pentru a-L distribui pe Dumnezeu însuși ca viață și lumină celor care iubesc legea (Psa. 119:25, 50, 107, 116, 130, 154).

Cuvântul lui Dumnezeu este plin de lumină și viață, iar când Îl contactăm pe Domnul în cuvântul Său, primim viață și lumină; acest lucru ne înviorează și ne determină să-L trăim pe Cristos, iar Cristos strălucește asupra noastră și ne face calea luminoasă.

Cum putem avea lumină și cunoaște calea lui Dumnezeu? Este prin venirea la cuvântul viu al lui Dumnezeu.

Ca și cuvânt viu al lui Dumnezeu, legea funcționează pentru a restabili sufletul omului și pentru a înveseli inima omului (Psa. 19:7-8). Când citim Cuvântul lui Dumnezeu și îl amestecăm cu credința noastră în rugăciune, sufletul nostru este restabilit și inima noastră devine veselă.

Dacă după ce am petrecut timp cu Domnul în cuvântul Său, nu suntem restabiliți și inima noastră nu este fericită, trebuie să continuăm să-L contactăm până când El ne va restabili sufletul și ne va face inima fericită în El.

Fie ca să luăm cuvântul prin intermediul oricărei rugăciuni și petiții, pentru ca noi să fim restabiliți în sufletul nostru și inima noastră să fie fericită în El!

Ca și cuvânt viu al lui Dumnezeu, legea funcționează pentru a aduce mântuirea (Psa. 119:41, 170). Amin! Suntem mântuiți prin faptul că suntem în cuvântul lui Dumnezeu; suntem mântuiți de noi înșine, de concepțiile noastre, de orice lucruri rele și de orice lucru pur și simplu fiind în cuvântul lui Dumnezeu și savurându-L pe Cristos.

Ca și cuvânt viu al lui Dumnezeu, legea funcționează pentru a întări (v. 28), a mângâia (v. 76) și a ne hrăni (v. 103).

Cu toții putem depune mărturie despre cum Cuvântul lui Dumnezeu ne întărește în omul nostru interior și ne face puternici în credință; Cuvântul lui Dumnezeu ne mângâie și ne hrănește, împărțind elementul foarte divin în ființa noastră pentru hrănirea și aprovizionarea noastră.

Cuvintele Domnului sunt dulci pe gustul nostru, chiar mai dulci decât mierea pentru gura noastră; pe măsură ce venim la cuvântul Lui, suntem întăriți din interior, inima noastră este mângâiată și suntem hrăniți cu cuvintele vieții, chiar viața lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, venim la cuvântul Tău ca și căutătorii Tăi iubitori pentru a fi infuzați cu elementul Tău și să Te avem introdus zi de zi în ființa noastră! Ne exersăm duhul și ne îndreptăm inima către Tine pentru ca Tu să Te distribui ca viață și lumină în noi. Amin, Doamne, Cuvântul Tău viu ne restabilește sufletul și ne face inima veselă, iar Cuvântul Tău aduce mântuirea în noi. Ne place să fim întăriți, mângâiați și hrăniți pe măsură ce venim la Cuvântul Tău.

Ca și cuvânt viu al lui Dumnezeu, legea funcționează pentru a ne păzi, a ne păstra în siguranță și a ne face să sperăm (Psa. 119:116-117, 49).

Răufăcătorii se îndepărtează de noi în timp ce păstrăm poruncile Dumnezeului nostru și prin cuvântul Lui suntem susținuți ca să trăim, și nu ne este rușine de speranța noastră. Când savurăm cuvântul viu al lui Dumnezeu, suntem susținuți și în siguranță și suntem plini de speranță.

Ca și cuvânt viu al lui Dumnezeu, legea ne determină să savurăm pe Dumnezeu ca porție a noastră (v. 57). Este un lucru minunat ca noi să-L savurăm pe Dumnezeu ca porție a noastră; sună foarte simplu acest lucru, dar avem o mulțime de probleme și tindem să încercăm să găsim soluții la problemele noastre sau să oferim sfaturi altora în loc să venim la cuvântul viu al lui Dumnezeu.

Când Îl contactăm pe Dumnezeu și Îl inspirăm prin cuvântul Său, El devine soluția la orice problemă am avea; chiar mai mult, El devine porțiunea noastră, savurarea noastră bogată și sursa noastră de a continua cu El.

Cu toții putem depune mărturie că, indiferent dacă venim la Cuvântul lui Dumnezeu în mod personal sau suntem la întâlnirile bisericii, când cuvântul devine cuvântul viu al lui Dumnezeu pentru noi și avem auzirea credinței, Domnul răspunde la problemele noastre și devine porţiunea noastră.

Ca și cuvânt viu al lui Dumnezeu, legea ne determină să savurăm chipul lui Dumnezeu (v. 58) și strălucirea feței Lui (v. 135). Amin, când venim la Domnul în cuvântul Său, avem chipul Lui ridicat asupra noastră și savurăm pe strălucirea feței Sale!

Ca și cuvânt viu al lui Dumnezeu, legea ne determină să-L savurăm pe Dumnezeu ca ascunzătoare și ca scut (v. 114) și, de asemenea, să savurăm pe ajutorul și bunătatea lui Dumnezeu (v. 175, 65). Ne ascundem în Domnul și sperăm în cuvântul Său; Rânduielile Sale ne ajută și sufletul nostru trăiește, iar noi Îl lăudăm pe Domnul în cuvântul Său.

Ca și cuvânt viu al lui Dumnezeu, legea funcționează pentru a ne face înțelepți și a ne oferi înțelegere (Psa. 119:98-99).

Când ne rugăm peste cuvântul lui Dumnezeu și ne încântăm în El, poruncile Lui ne fac mai înțelepți decât dușmanii noștri pentru că sunt întotdeauna alături de noi și avem mai multă înțelegere decât toți învățătorii noștri, căci mărturiile Sale sunt cugetarea noastră.

Cuvântul lui Dumnezeu ne face înțelepți și plini de înțelegere, căci adevărata înțelepciune este însuși Dumnezeu și El este infuzat în noi prin cuvântul Său viu.

Ca și cuvânt viu al lui Dumnezeu, legea funcționează pentru a ne da discernământ și cunoaștere adecvată (Psa. 119:66). Discernământul și cunoașterea adecvată nu se limitează doar la studierea și obținerea unei diplome; ele vin de la Domnul și El ne învață așa cum credem în cuvântul Său și cugetăm la el.

Ca și cuvânt viu al lui Dumnezeu, legea funcționează pentru a ne feri de păcat și de orice cale rea (v. 11, 101).

Cum ne putem păstra drumul drept? Cum putem merge pe drumul lui Dumnezeu? Doar rămânând în cuvântul viu al lui Dumnezeu; Cuvântul Lui funcționează pentru a ne feri de păcat și de orice cale malefică.

Ca și cuvânt viu al lui Dumnezeu, legea ne păzește să poticnire (v. 165), ne stabilește pașii și ne determină să biruim nelegiuirea (Psa. 119:133).

Fie ca pașii noștri să fie stabiliți în cuvintele Domnului și să nu poată stăpâni nici o nelegiuire asupra noastră, pe măsură ce rămânem în Domnul prin cuvântul Lui.

Doamne Isuse, venim la Cuvântul Tău viu ca să savurăm pe Tine ca porție a noastră și să avem chipul lui Dumnezeu și strălucirea feței Sale. Mulțumim Doamne, ne putem ascunde în Tine și putem fi în siguranță și putem savura ajutorul lui Dumnezeu și binefacerea Sa prin cuvântul Său. Doar savurănd cuvântul Tău viu, suntem făcuți înțelepți și plini de înțelegere, căci cuvântul Tău ne oferă discernământ și cunoaștere adecvată. Vrem să savurăm pe Tine în cuvântul Tău, Doamne, ca să fim feriți de păcat și de orice cale rea. Amin, Doamne Isuse, ne place să fim în cuvântul Tău viu, ca să nu ne poticnim ci ca pașii să ne fie întemeiați!

Ca și Cuvânt viu al lui Dumnezeu, legea funcționează pentru a-L infuza pe Dumnezeu în noi ca să-L trăim pe Cristos

Dacă noi, în calitate de credincioși în Cristos, Îl iubim pe Dumnezeu, ne smerim pe noi înșine și considerăm legea drept cuvântul Său viu prin care Îl contactăm și rămânem în El, legea va deveni un canal prin care Dumnezeu este infuzat în ființa noastră.

Dacă venim la Cuvântul lui Dumnezeu ca și căutătorii Săi iubitori, cu un duh exersat și cu o inimă întoarsă către El, viața și substanța divină ne sunt transmise pentru aprovizionarea și hrănirea noastră.

Pe măsură ce suntem infuzați cu substanța lui Dumnezeu prin lege ca și cuvânt al lui Dumnezeu, devenim una cu Dumnezeu în viață, natură și expresie și vom trăi spontan o viață care Îl exprimă pe Dumnezeu și corespunde legii Sale.

Cum Îl putem trăi pe Cristos și cum putem avem o viață care Îl exprimă pe Dumnezeu? Doar venind la Cuvântul lui Dumnezeu ca fiind căutătorii Lui iubitori și savurându-L pe Cristos în cuvântul viu al lui Dumnezeu; în acest fel, suntem infuzați cu elementul Lui, iar El în noi va împlini legea.

Putem îndeplini toate cerințele drepte ale legii pe măsură ce trăim și umblăm conform duhului.

Viața creștină și expresia lui Cristos ar trebui să fie ceva spontan, ceva automat; acestea sunt un rezultat al venirii noastre la cuvântul viu al lui Dumnezeu și care Îi permite Lui să Se infuzeze în noi pentru a trăi viața creștină din noi.

Păstrăm legea nu prin propriile noastre eforturi, ci prin contactarea Domnului și fiind infuzați cu El; în acest fel legea devine nu pur și simplu poruncile lui Dumnezeu, ci mărturia lui Dumnezeu pentru a-L infuza pe Dumnezeu în noi, căutătorii Lui iubitori.

Doamne, Te iubim, ne smerim pe noi înșine înaintea Ta și considerăm cuvântul Tău ca fiind cuvântul Tău viu prin care Te putem contacta și putem rămâne în Tine! Amin, Doamne, vrem să venim la Cuvântul Tău într-un mod viu pentru a fi infuzați cu substanța lui Dumnezeu în cuvântul Său, astfel încât să fim una cu Dumnezeu în viață, natură și expresie! Doamne, numai venind la Cuvântul Tău viu și fiind infuzați cu Tine, putem trăi spontan o viață care Îl exprimă pe Dumnezeu și corespunde cuvântului Său!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, As God’s Living Word, the Law Functions to Infuse God into us for us to Live Christ, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Deuteronom – săptămâna 1 ziua 5 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să inspirăm cuvântul lui Dumnezeu suflat de El prin citirea cu rugăciune a Cuvântului pentru a-L savura pe Cristos

13/06/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

În calitate de credincioși în Cristos, trăim nu numai cu pâine, ci cu tot ceea ce iese din gura lui Dumnezeu; când citim cu rugăciune Cuvântul lui Dumnezeu noi inspirăm suflarea lui Dumnezeu, pentru că toată Scriptura este suflată de Dumnezeu. Aleluia!

Iar Cuvântul lui Dumnezeu nu este departe de noi; Dumnezeu nu este doar sus în ceruri stăpânind întregul univers – El este atât de aproape de noi, atât de disponibil pentru noi, încât El a devenit suflarea noastră.

În Deut. 30:11-14 Moise a vorbit despre porunca lui Dumnezeu, care nu este departe pentru cineva să o aducă aproape, nu este în ceruri ca cineva să o aducă în jos și nu este în abis să o aducă cineva se ridică. Mai degrabă, cuvântul este inima noastră și în gura noastră.

Pavel a interpretat și aplicat această porție în Rom. 10:6-9 unde a spus că Cristos ca cuvânt al lui Dumnezeu nu este departe de noi; nu ar trebui să spunem: Cine se va urca în ceruri ca să-L aducă jos? sau, Cine va coborî în abis ca să-L ridice?

Mai degrabă, ar trebui să ne dăm seama că Cristos a trecut deja printr-un proces: El ca și Cuvânt al lui Dumnezeu a coborât pe pământ prin întrupare, iar apoi prin moarte și îngropare, S-a dus la abis, locuința morților și El a fost ridicat pentru a deveni un Duh dătător-de-viață pentru a fi în inima noastră și în gura noastră.

Ori de câte ori mărturisim că Isus este Domnul și credem în inima noastră că Dumnezeu L-a înviat din morți, suntem mântuiți; de fiecare dată când chemăm numele Domnului, savurăm toate bogățiile Sale, căci același Domn este bogat pentru toți cei care cheamă numele Lui (Rom. 10:12-13). Aleluia!

Ce imagine completă vedem despre Cristos: El este Cuvântul lui Dumnezeu întrupat, crucificat, îngropat, înviat și devenind Duhul care dă viață; în înviere El a venit și S-a suflat în ucenicii Săi spunând: Primiți suflarea sfântă (Ioan 20:22).

Cum putem să-L savurăm pe Dumnezeu și să fim umpluți de viața Sa și elementul Său? Prin a-L inspira pe El. Cum Îl putem inspira pe Dumnezeu? Ei bine, El a devenit aerul viu ca noi să-L inspirăm chemând numele Său.

De asemenea, toată Scriptura este suflată de Dumnezeu (2 Tim. 3:16); trebuie să inspirăm cuvântul lui Dumnezeu, inhalând ceea ce El a expirat, pentru a putea fi perfecționați, convinși, corectați, instruiți în dreptate și echipați pentru orice lucrare bună.

Astăzi Domnul este atât de aproape și disponibil pentru noi – Îl putem primi ca aprovizionare a vieții noastre, puterea noastră și tot ceea ce avem nevoie doar chemându-L pe El și rugându-ne cu cuvântul Său!

Să inspirăm Cuvântul suflat de Dumnezeu prin citirea cu rugăciune a Cuvântului pentru a-L savura pe Cristos

Domnul Isus a aplicat cuvântul din Deut. 8:3 la Sine Însuși (și la noi toți) când a spus: Omul nu va trăi numai prin pâine, ci prin fiecare cuvânt care iese prin gura lui Dumnezeu.

Când Moise a vorbit despre aceasta, se referea la lege, la rânduieli, la decrete și la poruncile pe care Dumnezeu le-a dat poporului Său; acestea sunt cuvântul lui Dumnezeu.

Totalitatea, agregatul cuvântului lui Dumnezeu este Cristos, care este Cuvântul lui Dumnezeu devenind trup, parcurgând un proces pentru a deveni un Duh dătător-de-viață, pentru ca noi să-L inspirăm (Ioan 1:14, 14).

Ca noi să trăim prin fiecare cuvânt care iese prin gura lui Dumnezeu înseamnă să trăim prin Cristos, întruparea suflării divine.

Unde este Cristos astăzi? El este în cuvântul Său, El este întrupat în cuvintele Bibliei și, atunci când ne rugăm asupra Cuvântului lui Dumnezeu, când citim cu rugăciune cuvântul, Îl inspirăm ca și cuvânt al lui Dumnezeu.

Toate cuvintele din Deuteronom sunt respirația lui Dumnezeu, iar respirația lui Dumnezeu este întrupată în Cristos.

În timp ce citim Deuteronomul (și toate celelalte cărți ale Bibliei), trebuie să inhalăm tot ceea ce a expirat Dumnezeu, tot ceea ce El a respirat în afară. Pe măsură ce inspirăm suflarea divină a lui Dumnezeu în cuvântul Său, Îl vom savura pe Cristos, care este întruparea respirației divine.

Cu cât Îl primim pe Cristos ca suflarea Dumnezeului vorbitor, cu atât Îl vom savura mai mult pe Cristos.

Nu numai că inspirăm cuvântul lui Dumnezeu chemând numele Domnului, ci și citim cu rugăciune cuvântul lui Dumnezeu. Rugăciunea asupra cuvântului lui Dumnezeu nu trebuie sa devina niciodată un obicei vechi pentru noi; trebuie să luăm cuvântul lui Dumnezeu prin intermediul oricărei rugăciuni și petiții (Efeseni 6:17).

Trebuie să fim într-o atmosferă de rugăciune pe măsură ce venim la cuvântul lui Dumnezeu, realizând că nu este vorba doar de litere negre pe alb pe care le citim, ci chiar mai mult, este cuvântul răsuflat al lui Dumnezeu, chiar respirația lui Dumnezeu (2 Tim. 3:16).

În timpul nostru personal cu Domnul, trebuie să inspirăm cuvântul lui Dumnezeu și să-l lăsăm să lucreze în noi, mărturisind ceea ce cuvântul expune și tratând orice lucru asupra căruia Domnul strălucește.

Copiii lui Israel au fost obligați să păstreze poruncile, statutele și rânduielile; întrucât toate acestea sunt cuvântul lui Dumnezeu, iar cuvântul lui Dumnezeu este Cristos, astăzi trebuie să-l păstrăm pe Cristos!

Trebuie să-L păstrăm pe Cristos ca și cuvânt al lui Dumnezeu, luându-L pe Cristos, ținându-L pe Cristos, ținându-L cu El, pentru ca noi să-L câștigăm, să Îl savurăm și să-L trăim.

Trebuie să-L iubim pe Cristos, să-L păstrăm pe Cristos, să-l învățăm pe Cristos, să-L purtăm pe Cristos și să-L scriem pe Cristos (Deut. 6:1, 5-9; Fil. 3:9; 1:19-21a).

În Deut. 6 se spune că ar trebui să-L iubim pe Iehova Dumnezeul nostru cu toată inima, cu tot sufletul și cu toată puterea noastră, și ar trebui să păstrăm porunca pe care Dumnezeu ne-o dă în inima noastră, să o repetăm copiilor noștri, să vorbim despre ea atunci când suntem în casa noastră și când călătorim, când ne culcăm și când ne ridicăm.

Ar trebui să legăm aceste cuvinte la mâna noastră și ca semn între ochii noștri, ar trebui să le scriem pe ușa casei noastre și pe poarta noastră.

Întrucât porunca este Cristos, noi credincioșii în Cristos ar trebui să-L iubim pe Cristos ca fiind cuvântul lui Dumnezeu, să-L păstrăm pe Cristos, să-L învățăm pe Cristos ca fiind cuvântul, să-L purtăm pe Cristos ca fiind cuvântul și să-L scriem pe Cristos ca fiind cuvântul lui Dumnezeu.

Trebuie să luăm cuvântul lui Dumnezeu prin toate rugăciunile și petițiile, citind cu rugăciune cuvântul lui Dumnezeu pentru a inspira cuvântul lui Dumnezeu care a fost răsuflat!

Doamne Isuse, ne exersăm duhul pentru a citi cu rugăciune cuvântul lui Dumnezeu, pentru a putea să inspirăm cuvântul lui Dumnezeu care a fost suflat! Aleluia, toate cuvintele din Biblie sunt respirația lui Dumnezeu, iar respirația lui Dumnezeu este cu totul în Cristos, astfel încât să putem veni la cuvânt și să inspirăm suflarea divină exersându-ne duhul! Amin, Doamne, vrem să Te savurăm în cuvântul Tău. Vrem să primim suflarea Dumnezeului vorbitor în cuvântul Său, ca să-L savurăm pe Cristos! Fă-ne cei care Îl iubim pe Cristos, Îl păstrăm pe Cristos, Îl învățăm pe Cristos, Îl purtăm pe Cristos și Îl scriem pe Cristos ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu zilnic!

Să savurăm fiecare cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu pentru a fi alimentat pentru a-L câștiga pe Cristos ca țară bună

Cum putem noi, ca popor al lui Dumnezeu, să intrăm în posesia deplină a Cristosului atotinclusiv ca realitate a țarii bune? Doar savurând fiecare cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu, pentru a putea fi susținuți și aprovizionați în călătoria noastră în țară.

Dumnezeu i-a condus pe cei din poporul Său în țara bună (care este un tip reprezentativ al lui Cristos), iar Cristos îi susținea pe drumul lor în Cristos (care este tot ceea ce iese prin gura lui Dumnezeu).

Aleluia, fiecare cuvânt din Biblie este Cristos ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu pentru ca noi să primim ca viață și aprovizionare a noastră (Psa. 119:1, 9)!

Pur și simplu trebuie să citim cu rugăciune Cuvântul lui Dumnezeu, pentru a savura fiecare cuvânt care iese prin gura lui Dumnezeu; acest lucru ne va furniza pentru a-L câștiga pe Cristosul atotinclusiv ca realitate a țării bune.

Pe de o parte Cristos este țara bună, iar pe de altă parte, El este hrana care ne susține pe drumul înspre țara bună. El este țara bună, El este hrana care ne va susține pentru a intra în țara bună și El este Cel care ne poate aduce în țară; trebuie să fim umpluți cu Cristos, săturați cu El și chiar să devenim El pentru a putea intra în savurarea deplină a lui Cristos ca țară bună.

Dumnezeu nu a intenționat niciodată să reușim de unii singuri; El ne-a chemat în savurarea Cristosului atotinclusiv ca țară bună, și ni L-a dat pe Cristos să fie rezerva noastră în cuvântul Său pentru ca noi să fim susținuți și să intrăm în țara bună.

Domnul ne conduce în țara bună prin Cristos și El ne susține prin Cristos, care este tot ceea ce iese din gura lui Dumnezeu; Cristos ne susține să intrăm în Sine Însuși.

Deci ar trebui să învățăm să inspirăm suflarea Tatălui, a Fiului și a Duhului; dacă Îl respirăm pe Dumnezeul Triunic procesat, harul lui Cristos, dragostea lui Dumnezeu și părtășia Duhului va fi cu noi (2 Cor. 13:14).

Când vom savura fiecare cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu, vom putea face în Cristos ceea ce nu putem face în noi înșine.

În Fil. 4:13 Pavel a declarat că este capabil să facă toate lucrurile în Acela care îl întărește; aceste lucruri sunt prezentate în v. 8, care sunt lucruri adevărate, demne, drepte, pure, minunate, bine vorbite, despre orice virtute și orice laudă.

Cum putem trăi astfel de virtuți? Cum Îl putem trăi pe Cristos pentru expresia corporativă a lui Dumnezeu?

Este numai în El, în Cristos; numai prin respirarea cuvântului lui Dumnezeu, prin inhalarea a ceea ce Dumnezeu a expirat în cuvântul Său, prin citirea cu rugăciune a Cuvântului Său.

Când ne rugăm peste cuvântul lui Dumnezeu, elementul Său este infuzat în noi și Îl savurăm pe Cristos; El în noi va putea face ceea ce nu putem face și El ne conduce în deplina savurarea și experimentare a Sa Însuși ca țară bună. Amin!

Deoarece toate Scripturile sunt suflarea lui Dumnezeu, expirație lui Dumnezeu (2 Tim. 3:16), ar trebui să inhalăm Scripturile primind Cuvântul lui Dumnezeu prin tot felul de rugăciuni (Efeseni 6:17-18).

Pe măsură ce dăm Biblia ca învățătură, ar trebui să-L exhalăm, să-L suflăm în afară pe Dumnezeu întru oameni. Când avem grijă de ceilalți, trebuie să nu le oferim doar versete biblice, ci să-L suflăm pe Dumnezeu în ei, adică să respirăm Cuvântul lui Dumnezeu, pe care l-am respirat prin citirea noastră cu rugăciune.

Doamne Isuse, venim la Tine în cuvântul Tău, ca să Te savurăm pe tine ca fiind tot ceea ce iese prin gura lui Dumnezeu! Numai Tu ne poți susține, alimenta și face în stare să intrăm în deplina savurare a Cristosului atotinclusiv ca realitate a țării bune. Doamne, ne exersăm duhul pentru a citi cu rugăciune cuvântul Tău, astfel încât să inspirăm Scripturile primind Cuvântul lui Dumnezeu prin tot felul de rugăciuni. Amin, Doamne, vrem să fim oameni ai lui Dumnezeu cu suflarea lui Dumnezeu, cei care Îl inspiră pe Dumnezeu în cuvântul Său și Îl expiră pe Dumnezeu în oameni!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Breathing in the Breathed out Word of God by Pray-reading the Word to enjoy Christ, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Deuteronom – săptămâna 1 ziua 4 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Cristos ca și Cuvântul viu este în gura noastră și în inima noastră pentru a-L respira

12/06/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Cristos este Cuvântul viu al lui Dumnezeu care, ca respirație care iese din gura lui Dumnezeu, este în inima noastră și în gura noastră pentru a-L inspira și pentru a fi alimentați și întăriți în timp ce chemăm numele Domnului. Aleluia!

În Deut. 30:11-14 Moise vorbește despre poruncă, iar Pavel ia această porție și o interpretează în Rom. 10:6-9, aplicând-o lui Cristos ca și Cuvânt al lui Dumnezeu, arătându-ne cum Cristos a trecut printr-un proces pentru a deveni Cuvântul lui Dumnezeu în gura noastră și în inima noastră.

Dumnezeu a trecut printr-un lung proces pentru ca El să nu devină numai viața noastră, ci chiar suflarea noastră; El s-a suflat în cuvântul Său (toată Scriptura este insuflată – adică suflată – de Dumnezeu, 2 Tim. 3:16) și Îl putem inspira și trăi datorită Lui (Mat. 4:4, omul va trăi prin fiecare cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu).

Când punem Deut. 30:11-14 împreună cu Rom. 10:6-9 avem o imagine completă cu privire la Cristos; aceasta este baza pe care stăm când spunem că Cristos este dezvăluit în toată cartea Deuteronomului.

Moise a fost împovărat să re-vorbească legea, poruncile și rânduielile către noua generație, pentru ca ei să fie perfecționați pentru a intra în țara bună și a o lua în stăpânire.

Aceasta ne arată că re-vorbirea cuvântului lui Dumnezeu este pentru noi să o luăm în considerare, să o respirăm și să fim perfecționați și pregătiți pentru a intra în posesia și savurarea Cristosului atotinclusiv ca realitate a țării bune.

Aleluia, Cristos S-a coborât din ceruri pe pământ pentru a deveni om, iar El a murit pe cruce pentru păcatele noastre, a fost îngropat și a mers în Hades și a fost înviat pentru a deveni un Duh dătător de viață care, ca suflare, poate intra in noi și poate fi chiar suflarea noastră!

Slavă Domnului, atunci când ne exersăm duhul pentru a chema numele Domnului și ne rugăm peste cuvântul Său, noi inspirăm cuvântul lui Dumnezeu care a fost suflat de El, și suntem aprovizionați și putem trăi prin fiecare cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu!

Fie ca să avem o astfel de viziune a întregii Scripturi, realizând că acestea sunt cuvintele lui Dumnezeu care au ieșit din gura lui Dumnezeu, iar noi, care avem un duh uman, ne putem exersa duhul pentru a inspira ceea ce Dumnezeu a suflat în afară!

Fie că este în Vechiul Testament sau în Noul Testament, fie că este un cuvânt pe care îl savurăm sau nu, fie că este o porțiune a cuvântului pe care o înțelegem sau nu, întreaga Biblie este cuvântul lui Dumnezeu, ceea ce are ieșit din gura lui Dumnezeu și, atunci când ne exersăm duhul, Îl putem inspira pe Dumnezeu prin cuvântul Său!

Cristos a fost întrupat, crucificat, îngropat și înviat pentru a deveni Cuvântul viu al lui Dumnezeu în gura noastră și în inima noastră

În Romani 10:6-9 Pavel aplică cuvântul rostit de Moise în Deuteronom 30:11-14 lui Cristos; el indică faptul că porunca – care este cuvântul lui Dumnezeu (v. 11, 14) – este Cristos ca Cuvânt (Ioan 1:1; Apocalipsa 19:13).

Cristos ca Cuvânt al lui Dumnezeu este suflarea lui Dumnezeu care iese din gura lui Dumnezeu (cf. Deut. 8:3; 2 Tim. 3:16), iar El este în inima noastră și în gura noastră.

În Deut. 30:12 „ea” se referă la porunca din v. 11; nu ar trebui să spunem: Cine se va urca la cer pentru noi și o va aduce pentru a ne face să auzim și să o facem? Aceasta se referă la Cristos, iar Pavel a aplicat porunca lui Cristos, pentru că Cristos a coborât din cer pentru a fi întrupat ca și Cuvânt al lui Dumnezeu.

Cristos este Cuvântul lui Dumnezeu (Ioan 1:1) care a fost întrupat pentru a fi om, făcându-și cortul printre noi, plin de har și realitate (v. 14).

Aparent această porțiune din Deuteronom vorbește despre porunca lui Dumnezeu, dar de fapt vorbește despre Cuvântul lui Dumnezeu, care este Cristos.

Cristos este cuvântul unic în întregul univers, iar vorbirea oricărui alt cuvânt este o minciună; El este adevăratul cuvânt. A aduce cuvântul jos înseamnă a-L aduce pe Cristos din ceruri; acest lucru a avut loc prin încarnare și a fost realizat de Însuși Cristos.

În Deut. 30 Moise continuă să spună: Nu este nici peste mare ca să spui: Cine va trece peste mare pentru noi și o va aduce la noi ca să ne facă să auzim și să o facem? Pavel aplică acest cuvânt lui Cristos spunând: Sau, Cine se va coborî în abis? adică să-L scoată pe Cristos din morți (Rom. 10:7).

Aceasta indică moartea și îngroparea lui Cristos; El a murit și a intrat în Hades, unde este locuința morților. El a predicat Evanghelia celor ținuți acolo și le-a declarat victoria lui Dumnezeu asupra morții!

În Apocalipsa 9 vedem că Antihrist iese din abis, iar în Apocalipsa 13 vedem că iese din mare; marea este gura abisului.

În învierea Sa, Cristos a venit din abis – El a ieșit dintre morți.

Slavă Domnului, Cristos a murit pe cruce, S-a dus în abis, în regiunea morții și a puterii satanice a întunericului și El a ieșit în înviere!

Chiar mai mult, Deut. 30:14 spune: Dar cuvântul este foarte aproape de tine, chiar în gura ta și în inima ta, ca să îl poți face; Pavel aplică acest lucru în Rom. 10:8 spunând: „și anume cuvântul credinței pe care îl proclamăm”.

Deci Cristos ca și Cuvântul lui Dumnezeu S-a coborât prin încarnare, a intrat în abis și a ieșit din abis prin învierea Sa, iar acum El este chiar cuvântul care este aproape de noi – El este în gura noastră și în inima noastră!

În învierea Sa, Cristos a devenit Duhul dătător de viață (1 Corinteni 15:45) pentru a fi suflarea din gura noastră și cuvântul din inima noastră.

Când punem împreună Deuteronom 30:11-14 și Romani 10:6-9, avem o imagine completă cu privire la Cristos; în această imagine vedem că Cristos S-a întrupat, că a fost crucificat și îngropat, că S-a dus în abis, că S-a ridicat dintre morți și că în învierea Sa a devenit suflarea, Duhul dătător de viață; aceasta este baza pentru a spune că Cristos este dezvăluit în toată cartea Deuteronomului (Ioan 20:22; 1 Corinteni 15:45b).

Aleluia!

Te lăudăm Doamne căci ai coborât ca și Cuvânt al lui Dumnezeu pentru a fi încarnat, pentru a muri pentru noi, a fi îngropat și a fi scos din abis în înviere pentru a fi Duhul dătător de viață! Aleluia, Cuvântul lui Dumnezeu nu este departe de noi – El, ca Duh dătător de viață, a devenit suflarea noastră în gura noastră și El este cuvântul din inima noastră! Îți mulțumim Doamne că ai devenit atât de disponibil pentru noi; Tu nu ești departe de noi, ci mai degrabă, ești ca aerul, gata să fii inspirat și savurat de către noi. Amin, Doamne, Te inspirăm prin cuvântul Tău prin exersarea duhului nostru chemând numele Tău!

Cristos ca și Cuvânt viu este în gura noastră și în inima noastră pentru a-L inspira chemând numele Său

Cristos a devenit Cuvântul viu, Duhul; El, ca și Cuvânt al lui Dumnezeu, a trecut printr-un lung proces de încarnare, de trăire umană, de crucificare, de moarte, de îngropare și de înviere pentru a deveni cuvântul respirabil al lui Dumnezeu.

Acum El nu este departe de noi, ci mai degrabă, El este în gura noastră și în inima noastră, la fel ca aerul, respirația, care pot fi primite în ființa noastră.

Domnul nu mai este departe sau inaccesibil – El este disponibil ca noi să-L primim și să-L respirăm pentru a fi rezerva noastră de viață, puterea noastră, bogățiile noastre și totul al nostru prin chemarea numelui Său (Rom. 10:12-13).

În Deut. 8:3 se spune că putem trăi prin tot ceea ce se iese prin gura lui Dumnezeu, iar Domnul însuși a citat acest lucru în Mat. 4:4.

Domnul Isus, când a fost ispitit în pustie de diavol, a citat mai ales din cartea Deuteronomului; acest lucru arată că El savura această carte și că Îl respira pe Dumnezeu în timp ce Se ruga peste această carte, deci ceea ce a ieșit din El a fost cuvântul lui Dumnezeu, căci El a trăit prin cuvântul lui Dumnezeu.

Trăim nu numai prin pâine sau mâncare, ci prin fiecare cuvânt care iese prin gura lui Dumnezeu, pentru că toată Scriptura este suflată de Dumnezeu (2 Tim. 3:16).

Așadar, trebuie să primim sabia Duhului, care Duh este Cuvântul lui Dumnezeu, prin intermediul tuturor rugăciunii și cererilor (Efeseni 6:17), rugându-ne de fiecare dată în duh.

Cuvintele pe care Domnul ni le-a spus sunt duh și sunt viață; carnea nu profită nimic, iar îmbunătățirea cărnii n-are nici o valoare, dar cuvintele pe care Dumnezeu ni le vorbește într-un mod viu sunt duh și sunt viață.

După ce Pavel vorbește despre procesul prin care Cristos a trecut – încarnarea (coborârea Lui), moartea, îngroparea și învierea (fiind înviat din abis), el a vorbit despre chemarea numelui Domnului!

Cum putem să-L savurăm pe Dumnezeu, să-L primim pe Dumnezeu și să-L respirăm pe Dumnezeu? Doar prin chemarea numelui Domnului. Cristos ca și Cuvânt viu este în gura noastră și în inima noastră ca noi să-L inspirăm chemând numele Lui.

Când chemăm numele Său și ne exersăm duhul pentru a ne ruga peste cuvântul lui Dumnezeu, primim duh și viață, suntem alimentați și hrăniți, suntem întăriți și îmbogățiți.

Ca și Cuvânt al lui Dumnezeu, Cristosul încarnat, crucificat și înviat – care a devenit Duhul dătător de viață ca respirația răsuflată de Dumnezeu vorbitor – este acum cuvântul legii, inclusiv poruncile, statutele și rânduielile, dat de Moise în Deuteronom.

În cartea Deuteronomului expresii precum lege, porunci, decrete, rânduieli și judecăți sunt sinonime pentru Cristos, iar căutătorii iubitori ai Domnului în Vechiul Testament au primit cuvântul lui Dumnezeu într-un mod viu și au fost infuzați cu Dumnezeu când veneau la cuvânt.

Fie ca noi să fim cei care venim la Domnul și la cuvântul Lui din nou și din nou, cu exersarea duhului nostru, să-L primim pe Cristos ca cuvânt viu, chemând numele Domnului și citind cu rugăciune cuvântul Său!

Îți mulțumim Doamne Isuse că ai devenit Cuvântul lui Dumnezeu, Duhul viu, pentru a fi în gura noastră și în inima noastră! Aleluia, Dumnezeul nostru este aproape – El este disponibil ca noi să-L primim ca rezerva de viață, puterea noastră și tot ceea avem nevoie atunci când chemăm numele Domnului! Amin, Doamne, chemăm numele Tău să fim umpluți cu Tine și să savurăm toate bogățiile Tale! Ne rugăm peste cuvântul Tău pentru a primi duh și viață. Te lăudăm Doamne pentru că ești Cristosul încarnat, crucificat și înviat, care a devenit Duhul dătător de viață pentru a fi suflarea Dumnezeului vorbitor în inima noastră și în gura noastră!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ as the Living Word is in our Mouth and in our Heart for us to Breathe Him in, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Deuteronom – săptămâna 1 ziua 3 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Creștem în viață și suntem transformați pe măsură ce omul nostru vechi moare și omul nou e reînnoit

11/06/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Suntem în procesul de creștere în viață și de a fi transformați prin faptul că omul nostru vechi e dat la moarte și omul nostru nou e reînnoit zi de zi.

Slavă Domnului, omul nostru vechi este consumat, e dat la moarte și este pus de-o parte și omul nostru nou crește, se reînnoiește și se manifestă, la fel cum vechea generație a copiilor lui Israel a murit în pustie în timp ce noua generație a intrat în țara bună!

Vedem două generații în cărțile Exod, Numeri și Deuteronom: vechea generație care a ieșit din Egipt și noua generație care a intrat în țara bună.

Pe de o parte, vechea generație îi simbolizează pe cei mai în vârstă care L-au experimentat atât de mult din Domnul și le transmit experiența și istoria lor celor mai tineri, pentru ca aceștia să meargă mai departe și să intre în țara bună, fiind perfecționați.

Pe de altă parte, vechea generație îl simbolizează pe omul nostru în timp ce noua generație îl simbolizează pe omul nostru nou; omul vechi este mistuit și dat deoparte, în timp ce omul nou este înnoit zi de zi. Slavă Domnului!

Fie ca să citim, să ascultăm și învățăm din istoria copiilor lui Israel, căci istoria lor este un tip reprezentativ al istoriei noastre creștine, iar eșecurile lor sunt un tip reprezentativ al modului în care putem eșua spiritual.

De exemplu, trebuie să fim avertizați cu privire la faptul de a avea o inimă rea de necredință, cu privire la cârtiri și cu privire la stagnarea în țară.

Dumnezeu este dispus să ne ofere pe Cristosul atotinclusiv ca realitate a țării bune și suntem în stare să depășim orice probleme și dificultăți pentru a-L poseda, căci Dumnezeu este cu noi, iar El în noi ne poate face capabili să luăm în stăpânire țara.

Dar dacă analizăm problemele, dificultățile și încercările și considerăm că sunt „uriași” pe care nu îi putem birui și, astfel, avem o inimă de necredință, s-ar putea să nu reușim – la fel cum au făcut copiii lui Israel.

Fie ca noi să rămânem sub auzirea credinței pentru a fi infuzați cu Cristos ca fiind capacitatea noastră de a crede și să-L savurăm și să-L experimentăm zi de zi pe Cristos ca țara noastră bună!

Pentru ca noi să-L posedăm pe Cristos ca țară bună, trebuie să fim atenți la faptul de a cârti; trebuie să ne ferim de murmurările nemulțumite și secrete, mormăitul și plângerile. Cârtirile sunt o problemă serioasă în ochii lui Dumnezeu; ar trebui să facem toate lucrurile fără cârtiri și raționamente.

S-ar putea să nu cârtim în exterior, dar pe dinăuntru poate mormăim și ne plângem, așa cum copiii lui Israel au cârtit în corturile lor. O, Doamne, izbăvește-ne de cârtiri și plângeri!

Pentru a-L poseda pe Cristos ca țară bună, trebuie să ne ferim de a stagna în țară; fie ca să cerem anotimpuri de înviorare din prezența Domnului și păstrăm prospețimea noastră spirituală cu Domnul zi de zi.

Suntem în proces de transformare: omul vechi moare iar omul nou este reînnoit

Este foarte interesant să ne dăm seama că generația mai veche a copiilor lui Israel îl simbolizează pe omul vechi, iar noua generație îl simbolizează pe omul nou.

Noi credincioșii avem două generații: prima generație este omul nostru vechi, iar a doua generație este omul nostru nou.

Iosua și Caleb erau din vechea generație, dar ei aparțineau și noii generații, pentru că aveau un alt duh. Vechea generație s-a stins în timp ce noua generație a intrat în țara bună.

Generația veche a fost botezată trecând prin Marea Roșie, dar noua generație a intrat în țara bună prin botezul lor în Iordan.

Între aceste două botezuri, copiii lui Israel trăiau transformarea; dacă privim la istoria lor, așa cum este consemnată în Biblie, ei se luptau, cârteau și criticau, dar în tot acest timp au fost multe lucruri care i-au transformat.

Au fost multe tratări legate de transformarea copiilor lui Israel, între care vechea generație murise în timp ce noua generație era pregătită să intre în țara bună.

Vechea generație a murit și a fost îngropată în pustie, iar acest lucru este un avertisment pentru noi, dar o nouă generație a ieșit prin transformare, iar când au traversat râul Iordan, aceștia au devenit o armată puternică.

Dacă privim la istoria Israelului, nu vom fi dezamăgiți de noi înșine, ci mai degrabă, ne vom da seama că suntem ca o omidă într-un cocon aflată în proces de transformare.

Trecem prin procesul de transformare, în care omul vechi este mistuit și omul nou este reînnoit. Noi credincioșii în Cristos suntem ca niște omizi, fiind transformați dintr-un cocon urât într-un fluture frumos.

În curând, toate omizile se transformă și coconii dispar pe măsură ce ne dezbrăcăm de omul vechi și ne îmbrăcăm cu omul nou!

Azi Îl savurăm pe Domnul fiind Cel atotinclusiv, dar încă nu L-am posedat ca țară atotinclusivă; pentru ca noi să-L posedăm pe Cristos în felul acesta, omul nostru vechi trebuie să moară iar omul nou trebuie să iasă la iveală.

Cu toții putem depune mărturie că, de când am intrat în viața de biserică din recâștigarea Domnului, în interiorul nostru a avut loc o schimbare metabolică interioară, pentru că omul vechi se mistuie în timp ce omul nou crește. Aceasta este transformarea, creșterea vieții.

Fie ca noi să cooperăm cu Domnul în procesul de transformare, lăsându-L să dea la moarte omul nostru vechi prin tot ceea ce El aranjează în mediul nostru și fie ca să învățăm să ne exersăm duhul asupra cuvântului Domnului zi de zi pentru a fi reînnoiți în omul lăuntric.

Ca noi să creștem în viață înseamnă să „eliminăm vechea generație” și să fim înnoiți în mintea, emoția și voința noastră, fiind astfel transformați.

Doamne Isuse, Te lăudăm că ne-ai adus prin procesul de transformare până când vom fi transformați în aceeași imagine ca Tine! Vrem să cooperăm cu Tine, Doamne, pentru ca omul nostru vechi să fie mistuit și să moară, în timp ce omul nostru nou să fie reînnoit și manifestat din ce în ce mai mult! Amin, Doamne, vrem să te posedăm ca țară atotinclusivă: transformă-ne în imaginea Ta din ce în ce mai mult în fiecare zi! Fie ca omul vechi să fie eliminat și să putem fi reînnoiți în mintea, emoția și voința noastră, până când vom fi transformați complet în chipul Tău!

Să creștem în viață și să fim transformați pentru a-L lua în stăpânire pe deplin pe Cristos ca țara noastră bună

Omul nostru exterior constă din trup ca organ al său, cu sufletul ca viață și persoană; înainte de a fi regenerați, sufletul nostru a fost viața și persoana noastră, iar trupul nostru a fost organul sufletului nostru, în timp ce duhul era mortificat, fără funcție.

Dar slavă Domnului, am fost regenerați și acum avem un om interior – duhul nostru contopit este omul nostru interior, noua noastră persoană!

Trebuie să fim întăriți în omul nostru interior (Efeseni 3:16), să fim reînnoiți în omul nostru interior zi de zi (2 Cor. 4:16), realizând că omul nostru interior este ascuns în inima noastră ca omul ascuns al inimii (1 Pet. 3:4).

În 1 Corinteni, Pavel a avut intenția de a-i ajuta pe sfinți să experimenteze moartea omului vechi și creșterea omului nou (1 Corinteni 3:1, 6-9; 5:7; 10:1-3).

Trebuie să aspirăm să creștem în viață și să fim oameni spirituali; nu trebuie să mai fim oameni carnali sau oameni în carne (cei dominați și conduși de carnea nostru), nici nu trebuie să fim oameni sufletești (cei care trăiesc în suflet), ci oameni spirituali!

Amin, aspirăm să fim cei care sunt dominați, guvernați, conduși, conduși și mișcați de duhul contopit, Duhul divin care trăiește în duhul nostru uman.

Țara bună este văzută în 2 Corinteni și Îl simbolizează pe Cristos Însuși ca întruparea Dumnezeului Triunic procesat dat nouă ca har divin pentru savurarea noastră (vezi 2 Corinteni 1:12; 4:15; 6:1; 8:1, 9; 9:8, 14; 12:9; 13:14).

În 1 Corinteni vedem istoria copiilor lui Israel în principal în exodul lor din Egipt și călătoria lor prin pustie, dar în 2 Corinteni Îl vedem pe Cristos ca țară bună fiind savurarea noastră ca har.

Trebuie să fim cei care cresc în viață pentru a lua în stăpânire pe deplin pe Cristosul atotinclusiv ca realitate a țării promise a lui Dumnezeu! Amin!

Ca noi să creștem în viață înseamnă să „eliminăm vechea generație”, îngăduind omului nostru exterior să fie mistuit și să fim înnoiți în mintea, emoția și voința noastră pentru transformarea noastră.

Economia lui Dumnezeu este ca omul nostru vechi (omul exterior) să fie mistuit și omul nostru nou (omul interior) reînnoit zi de zi (2 Cor. 4:16); aceasta are loc prin transformare.

Transformarea nu este ceva exterior; este un proces metabolic interior, în care Dumnezeu lucrează pentru a răspândi viața și natura Sa divină în toate părțile ființei noastre, în special în sufletul nostru (2 Cor. 3:18; Rom. 12:2).

Pe măsură ce suntem transformați, Cristos și bogățiile Sale sunt aduse întru noi ca fiind noul nostru element, iar elementul nostru vechi și natural este îndepărtat în mod gradat.

În timp ce ne întoarcem inima către Domnul, vălul este luat și avem o față dezvăluită pentru a-L privi și a-L reflecta; în acest fel, suntem transformați de la un grad de glorie la alt grad de glorie, chiar și de la Domnul Duh.

Când Îl vedem pe Domnul în duhul nostru, Îl reflectăm spontan în ceilalți. Când ne prezentăm trupul pentru practicarea vieții Trupului, adică atunci când ne prezentăm ca fiind un sacrificiu viu pentru viața de biserică, suntem transformați prin reînnoirea minții (Rom. 12:2).

Slavă Domnului că, prin mila și harul Său, de când am intrat în recâștigarea Domnului, a avut loc o schimbare metabolică în noi!

Aceasta este experiența de a fi reînnoiți pentru creșterea noastră în viață și transformarea în viață, pentru a fi aduși în savurarea lui Cristos ca țara noastră bună pentru clădirea și împărăția lui Dumnezeu!

Ce îndurarea de la Domnul este ca noi să fim într-un loc în care să-L putem savura pe Domnul împreună cu sfinții pentru ca să fim transformați prin moartea omului vechi și prin reînnoirea omului nou!

Doamne Isuse, ne îndreptăm inima către Tine pentru a Te privi cu fața dezvelită și a fi transformați în aceeași imagine de la Domnul Duh! Amin, Doamne, Îți permitem să Te introduci în noi cu toate bogățiile Tale, pentru ca omul nostru interior să poată fi reînnoit pe măsură ce omul nostru exterior este mistuit și dat la moarte. Dragă Doamne Isuse, ne prezentăm Ție pentru viața Trupului, pentru ca noi să fim transformați prin reînnoirea minții. Păstrează-ne în acest proces metabolic de a fi reînnoiți pentru creșterea noastră în viață și transformarea în viață, pentru a putea fi aduși întru savurarea lui Cristos ca țara noastră bună pentru clădirea și împărăția lui Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Growing in Life and being Transformed by our Old Man Dying out and our New Man being Renewed, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Deuteronom – săptămâna 1 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să ne ferim să avem o inimă rea de necredință, cârtiri și stagnarea în țară

09/06/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Voința și dorința lui Dumnezeu este ca noi să intrăm în savurarea și posesia Cristosului atotinclusiv ca țară bună, dar pentru ca noi să-L luăm în stăpânire, trebuie să ne ferim să avem o inimă rea de necredință, de cârtiri și de a stagna în țară. Amin!

Săptămâna aceasta începem o nouă înviorare de dimineață, studiul-cristalizare Deuteronom și, în special, săptămâna aceasta ajungem la subiectul, „Semnificația intrinsecă a cărții Deuteronom – o carte despre Cristos”.

În Luca 24:44 Domnul Isus le-a spus ucenicilor Săi că toate lucrurile scrise în legea lui Moise, profeți și psalmi Îl privesc pe El și toate trebuiau împlinite. Acest lucru arată că întregul Vechi Testament este o revelație a lui Cristos și că El este centrul și conținutul.

În Noul Testament, primul verset este Mat. 1:1 care spune: Cartea generației lui Isus Cristos; ultimul verset din Apocalipsa 22:21 menționează numele lui Isus. Primul și ultimul verset al Noului Testament Îl menționează pe Domnul Isus – El este conținutul și subiectul întregului Noul Testament.

Cristos este centrul și conținutul Vechiului Testament și al Noului Testament.

Pe măsură ce ajungem la cartea Deuteronom, trebuie să fim săraci în duh, pentru a putea câștiga ceva nou și proaspăt de la Domnul ca împărăție a cerurilor (Matei 5:3).

Pentru a fi fericit în mod divin trebuie să facem eforturi pentru a fi săraci în duh – goi, pe deplin deschiși Domnului pentru a primi ceva proaspăt din El distribuit în noi.

În plus, trebuie să fim puri în inimă (v. 8) pentru a-L vedea pe Dumnezeu; singurul nostru scop trebuie să fie Cristos Însuși, să-L contactăm, să-L primim și să fim plini cu El.

Există o diferență clară între a auzi despre Dumnezeu și a-L vedea pe Dumnezeu; Iov a auzit despre Dumnezeu prin auzul urechii, dar când ochiul L-a văzut, s-a pocăit în praf și cenușă (Iov 42:5-6).

Fie ca nu doar să auzim despre Dumnezeu și scopul Său, nu doar să înțelegem că dorința lui Dumnezeu este ca noi să Îl câștigăm pe Cristosul atotinclusiv ca țară bună, ci și să-L cunoaștem pe Dumnezeu, să-L vedem pe Dumnezeu, să-L iubim pe Dumnezeu și să-L câștigăm pe Dumnezeu!

Fie ca să fim ca și copiii cei mici care primesc Împărăția lui Dumnezeu, așa cum a spus Domnul în Luca 18:17; să nu fim plini de concepții vechi, ci să fim ușor impresionați de Domnul și să primim noile Sale gânduri.

Este o îndurare din partea lui Dumnezeu să venim la El în cuvântul Său cu inima neocupată, primind Împărăția lui Dumnezeu ca un lucru nou. Putem să ne rugăm ca toți să primim noile gânduri ale Dumnezeului Triunic cu privire la Cristos ca centralitate și universalitate a economiei lui Dumnezeu.

Iar când venim la cuvântul Domnului, scopul nostru nu este doar să dobândim cunoștințe, ci să venim la El, pentru a avea viață (Ioan 5:39-40).

Ori de câte ori venim la cuvântul lui Dumnezeu, indiferent de cartea, capitolul sau versetul pe care-l citim, trebuie să venim la Domnul, pentru a-L primi ca viață. Amin!

Necesitatea revorbirii cuvântului pentru ca noua generație să fie perfecționată și să intre în țară

Deuteronom este un cuvânt final al legii și dă o concluzie atotcuprinzătoare a Pentateuhului – primele cinci cărți ale Bibliei, toate fiind scrise de către Moise.

După ce a dat legea și rânduielile, Moise a fost împovărat să le vorbească poporului Israel; Deuteronom înseamnă „a doua lege” și semnifică astfel o re-vorbire, o vorbire repetată, a legii divine.

Această carte a fost dată mai ales celei de-a doua generații, care au fost perfecționați de către Dumnezeu pentru a intra în țara bună.

Istoria lui Israel este un tip reprezentativ al istorii bisericii; trebuie să ne amintim că, orice este revelat cu privire la Israel, este o imagine despre noi astăzi, care ne arată unde suntem și ce suntem.

În natură, suntem identici cu copiii lui Israel și atunci când Dumnezeu i-a expus cu privire la un anumit lucru, acel lucru este și în noi.

Este posibil să fim credincioși de mulți ani și poate am fost în viața de biserică multă vreme, citind Biblia și aflându-ne în slujbă, dar nu ar trebui să avem nicio încredere în noi înșine, pentru că avem o natură răzvrătită și o ființă răzvrătită.

Suntem o constituție a răzvrătirii; de aceea, avem nevoie de îndurarea și harul Domnului.

Cu toții trebuie să ne dăm seama că suntem identici în natură cu copiii lui Israel și nu ar trebui să avem încredere în noi înșine; nu ar trebui să avem niciun fel de asigurare că suntem capabili să stăm și să rămânem în viața de biserică prin noi înșine.

Adevărul este că Îl putem savura pe Domnul dimineața, dar câteva ore mai târziu ne vom putea răzvrăti împotriva Sa; nu avem garanția că-I putem rămâne credincioși Domnului, așa că ar trebui să ne întoarcem în permanență către El și să-L inhalăm, primindu-L ca și cuvânt în ființa noastră.

În cartea Numeri vedem la final că, cu excepția lui Iosua și a lui Caleb, cei care erau calificați și gata să pună stăpânire pe țara bună au fost cei mai tineri.

Cea de-a doua generație nu a trecut la fel de multe lucruri ca prima generație, dar ei au primit beneficiul a ceea ce prima generație a experimentat.

Este probabil ca generația veche a vorbit generației tinere despre tot ceea ce au experimentat, au savurat și au suferit, iar această vorbire a făcut parte din creșterea și pregătirea celei de-a doua generații; ceea ce experimentau cei mai în vârstă era eficient în zidirea celor mai tineri.

Deci, Dumnezeu a obținut o a doua generație gata să intre în țara bună, cu mai mult de șase sute de mii de oameni, cu o moștenire bogată și cu un fundament puternic; ei au fost calificați pentru a fi formați într-o armată pentru a lupta pentru împărăția lui Dumnezeu.

Principiul este același cu noi astăzi în recâștigarea Domnului; ceea ce au experimentat cei mai în vârstă este transmis celor mai tineri și va fi foarte eficient în zidirea și pregătirea lor pentru a lupta împreună cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu.

Totuși, cei mai tineri nu ar trebui să creadă că generația mai în vârstă „se va pensiona”, deoarece își împărtășește experiența cu ei; mai degrabă, cei mai tineri sunt aduși în funcție în viața de biserică pentru a servi alături și în coordonare cu cei mai în vârstă pentru ca Domnul să aibă o cale.

Fie ca să fim mântuiți de a fi fixați, așezați sau preocupați și fie ca să fim făcuți tineri, noi, proaspeți și să trăim împreună cu Domnul pentru a fi cei care Îl inhalează în cuvântul Său și sunt folosiți de El pentru a face ceva nou în această epocă!

Doamne Isuse, ne dăm pe noi înșine pentru a fi pregătiți și formați de Tine în armata pe care Tu o dorești ca să lupte pentru Tine și împreună cu Tine să aducă împărăția lui Dumnezeu pe pământ. Amin, Doamne, pregătește-Ți o nouă generație în viața de biserică, o generație proaspătă, nouă, vie și tânără cu Tine, cei care sunt perfecționați prin cuvântul Tău și prin experiențele generației mai vechi pentru a intra și a lua în stăpânire țara. Salvează-ne de a deveni fixați, stabiliți și ocupați. Ne deschidem către Tine, Doamne, ne golim și vrem să fim proaspeți și noi și să trăim una cu Tine pentru mișcarea Ta pe pământ!

Să ne ferim să avem o inimă rea de necredință, cârtiri și stagnarea în țară

Când Moise avea optzeci de ani, legea a fost dată prin el (Exod. 7:7); patruzeci ani mai târziu, însă, după ce prima generație (cu excepția lui Caleb și Iosua) a murit, el le-a vorbit din nou legea copiilor lui Israel.

De această dată a vorbit-o către a doua generație, generația care era gata să intre în țara bună și să o ia în stăpânire (Deut. 2:14; 8:6-10).

Dacă o să-L posedăm pe Cristos ca pe pământul bun, trebuie să învățăm din istoria Israelului și să ne ferim să avem o inimă rea de necredință, de cârtiri și de stagnarea în țară.

Trebuie să fim ne ferim să avem o inimă rea de necredință (Deut. 1:25-26, 28, 35-39; 9:23; Evrei 3:12, 16-19; 4:2, 6; 11:1; cf. 2 Corinteni 4:13.; Gal. 3:2, 5; Romani 10:17; Fapte 6:5a; Num 13:25-33; 14:4-10; 32:11-12; Ios. 14:6-12).

În Fapte vedem că Ștefan era plin de credință și plin de Duhul Sfânt; chiar și frații care slujeau la mese erau plini de credință! Iosua și Caleb, care L-au urmat pe Iehova, erau plini de credință; ei nu aveau o inimă rea de necredință.

În noi înșine nu putem intra în țara bună, dar Dumnezeu ne-a promis-o și El o va face în noi! Îl putem lua pe Cristos ca absolutismul nostru, ofranda noastră arsă, iar El în noi va fi absolut pentru Dumnezeu.

Fie ca să primim cuvântul lui Dumnezeu, să-l credem și să-L urmăm pe Domnul conform cuvântului Său. Fie ca să nu fie nimeni printre noi care să aibă o inimă rea de necredință să cadă de la Dumnezeul cel viu (Evrei 3:12).

Fie ca să ne menținem inima întoarsă către Domnul și să nu o lăsăm să se abată de la El; când inima noastră este întoarsă către Domnul, vălul este dat de-o parte, și Îl privim cu fața dezvelită!

Pe măsură ce Îl vedem pe Domnul, El infuzează tot ce El este întru noi pentru a fi credința noastră; El Însuși devine credința prin care credem în El. O, fie ca să privim către Isus, Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre (Evrei 12:2)!

Singurul mod în care putem avea credință este privind către El; El ne infuzează cu Sine Însuși ca element credincios pentru a crede pentru noi – El devine Autorul credinței noastre, iar pe măsură ce continuăm să ascultăm cuvântul Său, El devine Desăvârșitorul credinței noastre.

Să nu fim ca mulți dintre cei din poporul lui Israel care, pentru că aveau o inimă de necredință, nu au intrat în țara bună, ci au murit în pustie (Evrei 3:16-19).

Fie ca cuvântul pe care îl auzim să ne ajute în timp ce îl amestecăm cu credința noastră (Evrei 4:2); așa cum ne vorbește Domnul, să amestecăm acest cuvânt cu credința! Îndoielile sunt în mintea noastră, dar credința este în duhul nostru; duhul nostru este un duh de credință (2 Corinteni 4:13).

Când venim la cuvântul lui Dumnezeu, trebuie să ne exersăm duhul pentru a primi Cuvântul lui Dumnezeu prin intermediul a tot felul de rugăciuni. Credința este substanțierea lucrurilor sperate, convingerea lucrurilor care nu se văd (Evrei 11:1); singurul mod în care putem Îl substanția pe Dumnezeu nevăzut și scopul Său este prin exersarea duhului nostru de credință pentru a-L atinge.

Moise a fost un astfel de om; el a perseverat, fiind unul care L-a văzut pe Cel nevăzut (Evrei 11:27).

Atunci când ne exersăm duhul pentru a-L substanția pe Cristos, toate cele cinci simțuri ale noastre sunt implicate în mod spiritual: Îl atingem pe Cristos, Îl vedem pe Cristos, Îl auzim pe Cristos, Îl gustăm pe Cristos și chiar Îl mirosim pe Cristos. Amin!

Pe măsură ce suntem sub ascultarea credinței, primim Duhul și suntem infuzați cu El (Galateni 3:2, 5); credința vine prin auzire și auzirea este prin cuvântul lui Cristos (Rom. 10:17).

Amin, fie ca să nu fim la fel ca prima generație a poporului Israel, care a avut o inimă rea de necredință, când au auzit raportul rău din partea celor zece spioni; fie ca să fim ca Iosua și Caleb, care au avut credință în Dumnezeu și în cuvântul Său, crezând că El le-a promis țara și că o va face, iar uriașii din țară sunt hrana lor!

Amin, toate problemele, dificultățile și încercările prin care trecem sunt pâinea noastră – ele sunt o ocazie ca noi să-L experimentăm și să-L savurăm pe Cristos!

Pentru ca noi să-L luăm în stăpânire pe Cristos ca țară bună, trebuie să ne ferim de cârtiri (murmurări nemulțumite și secrete, plângeri) – vezi 1 Cor. 10:5-6, 10-11; Deut. 1:27; Num. 14:1-4; Psa. 106:25; Fil. 2:14.

Așa cum murmurau copiii lui Israel, așa facem și astăzi; dar fie ca noi să fim cei care fac toate lucrurile fără cârtiri și raționamente, pentru a putea fi fără vină și fără vinovăție, copii ai lui Dumnezeu fără cusur în mijlocul unei generații strâmbe și pervertite, printre care strălucim ca lumini în lume, ținând sus cuvântul vieții!

Cârtirile sunt foarte grave în ochii lui Dumnezeu; copiii lui Israel au cârtit în corturile lor – aveau murmurări secrete, mormăiri și plângeri… ori de câte ori există o plângere la noi, trebuie să ne pocăim înaintea Domnului.

Este posibil să avem dificultăți, încercări, boli, iar alții ne pot maltrata, dar ar trebui să fim atenți referitori la plângeri.

Cârtirea este o expresie a cărnii, care este totalitatea ființei căzute a omului.

Istoria copiilor lui Israel este un exemplu pentru noi, astfel încât să nu cârtim la fel cum și ei au cârtit și astfel au pierit. O, Doamne Isuse, izbăvește-ne de orice cârtire – atât mică, cât și mare, atât de plângeri, cât și răzvrătirea împotriva autorității lui Dumnezeu!

Dacă o să-L posedăm pe Cristos ca țară bună, trebuie să fim atenți să nu stagnăm în țară; cuvântul stagnare implică pierderea prospețimii spirituale și stingerea impresiilor originale, produse de forța obișnuinței sau cu o ședere lungă în același loc – Deut. 4:25; Apocalipsa 3:15-22; Deut. 34:7.

Trebuie să ne ferim să stagnăm în țară; asta înseamnă că suntem în viața de biserică, dar ne-am pierdut prospețimea spirituală, deoarece am rămas în același loc (nu doar fizic, ci și spiritual) mulți ani.

Cum putem fi proaspeți cu Domnul? Trebuie să fim în prezența Sa, pentru a putea avea timpuri de împrospătare.

Fie ca noi să fim mântuiți de a pierde ascuțimea, percepția noastră incisivă despre Cristos. Fie ca să învățăm să ne omogenizăm cu sfinții și să ne păstrăm prospețimea cu Domnul și să rămânem în prezența Lui!

Există un mare pericol să credem că suntem bogați, că nu avem nevoie de nimic și că știm toate lucrurile; aceasta este atitudinea bisericii din Laodicea și Domnul a sfătuit-o să cumpere de la El pe Dumnezeul Triunic procesat.

Fie ca să venim la Domnul și să plătim prețul pentru a-L savura și a-L poseda pe Dumnezeu Tatăl, pe Cristos Fiul și pe Duhul care ne unge, pentru ca noi să vedem cu adevărat economia lui Dumnezeu într-un mod viu și vital!

Cea mai mare parte a celei de-a doua generații nu a fost prezentă pentru a auzi dăruirea celor Zece Porunci, statutele și decretele de la Muntele Sinai; de aceea, Dumnezeu l-a împovărat pe Moise să vorbească, să repete, legea; această re-vorbire a fost o pregătire reînnoită dată noii generații de copii ai lui Israel după îndelungarea lor rătăcire, pentru a-i pregăti să intre în țara bună promisă de Dumnezeu și să o moștenească ca posesia lor (vezi Ex. 3:8; Col. 1:12; 2:6-7).

Doamne Isuse, vrem să-L posedăm pe Cristosul atotinclusiv ca țară bună! Tu ni L-ai promis pe Cristos ca moștenire, și credem că Tu o vei face în noi! Amin, Doamne, izbăvește-ne de a avea o inimă rea de necredință. Fie ca noi să rămânem sub ascultarea credinței și să privim către Isus, pentru a putea fi infuzați cu Tine ca credința noastră! Doamne, izbăvește-ne de cârtiri și de orice plângeri, nemulțumiri și mormăiri. Fie ca să transformăm toate plângerile noastre în rugăciune și să ne ferim de cârtiri pentru a nu pieri. Dragă Doamne Isuse, izbăvește-ne de a stagna în țară – izbăvește-ne de a ne pierde prospețimea noastră spirituală. Nu vrem să fim căldicei ci să plătim prețul pentru a-L obține din nou și din nou pe Dumnezeul Triunic procesat în experiența noastră!