Witness Lee

Suntem zidiți în Trup și suntem formați într-o armată nouă pentru a lupta pentru interesul lui Dumnezeu

09/04/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

În Num. 26-27 vedem cum copiii au fost numărați din nou, Iosua a fost instalat ca nou lider și poporul Israel a fost format într-o armată nouă gata să intre în țara bună; acestea îi simbolizează pe credincioșii zidiți în Trupul organic al lui Cristos pentru a lupta împreună cu Dumnezeu pentru îndeplinirea economiei Sale.

Aleluia, astăzi în viața de biserică Domnul ne formează pentru a fi armata Sa, cei care sunt formați, instruiți, perfecționați și zidiți pentru a fi armata pe care El dorește să o aibă pentru a lupta pentru interesul Său pe pământ.

De partea Sa, Domnul Isus ca și Cap al Trupului a câștigat deja bătălia, așa că noi, ca biserică, nu avem nevoie să câștigăm bătălia pentru că aceasta a fost deja câștigată; pur și simplu trebuie să menținem victoria lui Cristos.

Isus Cristos ca primul om-Dumnezeu a câștigat bătălia când a fost pe pământ – El l-a distrus pe diavolul, a distrus lucrările diavolului și El a obținut victoria.

Acum noi ca biserică, Trupul Său, stăm în biruința Sa, vestim biruința Sa și menținem biruința Sa.

Dacă privim în jurul nostru, vedem o grămadă de haos satanic, o mulțime de lucruri pe care Satan le face pentru a deranja, corupe și uzurpa; lupta noastră nu este împotriva cărnii și a sângelui, ci împotriva domniilor și puterilor din locurile cerești și luptăm rămânând în Trup, unul cu Trupul.

Luptăm războiul spiritual stând în victoria lui Cristos; stăm în poziția înălțării, stăm în Trup și împreună, ca Trup, ne îmbrăcăm cu întreaga armură a lui Dumnezeu pentru a lupta împotriva inamicului.

Nu luptăm împotriva oamenilor, chiar dacă se pare că Satan folosește oameni și situații și lucruri; luptăm împotriva duhurilor rele din spatele scenei și luptăm prin rugăciune.

Fie ca Domnul să ne producă ca biruitori ai Săi, cei puternici, cei care realizează că războiul spiritual se bazează pe victoria lui Cristos și care declară victoria Lui!

Punctul de pornire al războiului spiritual este victoria lui Cristos, realizarea faptului că Cristos a câștigat victoria deja, iar noi suntem aici pe pământ ca biserică pentru a perpetua și a demonstra victoria lui Cristos asupra lui Satan! Amin!

Și acum vrem să luăm o întorsătură de la concentrarea asupra inamicului și a modului în care el a fost distrus, pentru a privi faptul că Dumnezeu formează în prezent o armată în viața de biserică printre sfinți, iar această armată va învinge inamicul.

Dumnezeu formează o armată, El îi numără pe oamenii Săi și lucrează pentru a perfecționa, a antrena și a echipa pe sfinți pentru luptă. Amin, să fim astfel de oameni în armata lui Dumnezeu!

Să fim noul popor al lui Dumnezeu format într-o armată nouă cu o nouă teocrație sub conducerea lui Dumnezeu

La sfârșitul lui Numeri 27 vedem că poporul lui Dumnezeu – poporul lui Israel – a fost format într-o nouă armată pregătită pentru luptă.

La începutul cărții Numeri a existat un recensământ a poporului lui Dumnezeu, iar acum în Num. 26 a existat o nouă numărătoare, numărătoarea noului popor. În momentul primei numărători, poporul Israel tocmai ieșea din Egipt și rătăcea în pustie; re-numărătoarea, însă, a avut loc după multe necazuri și reduceri prin judecată.

Cu toate acestea, chiar dacă au fost atât de multe încercări, tulburări, ispite, eșecuri și reduceri, Dumnezeu a avut în continuare aproape același număr pentru El însuși ca El la început.

Indiferent de ceea ce a făcut dușmanul, indiferent de răzvrătirea și eșecul poporului, Dumnezeu în harul și acțiunile Sale suverane, avea încă un număr mare (peste șase sute de mii) de oameni care erau numărați în armată.

Indiferent de toate eșecurile, ispitele, reducerile și încercările prin care trecem în viața bisericii, Domnul câștigă încă o armată și chiar câștigă o armată mare, un număr bun de soldați calificați să lupte în luptă.

Chiar dacă putem trece prin momente dificile, mulți sfinți ating vârsta spirituală de douăzeci de ani, iar Domnul ne ridică o nouă generație pentru a lupta bătălia și a intra în Canaan.

Există câțiva soldați mai vechi ca Iosua și Caleb, iar tinerii se luptă cot la cot cu ei, dar Domnul ridică o nouă generație, o nouă armată.

În ciuda atâtor aspecte ale istoriei noastre, în ciuda a ceea ce inamicul încearcă să ne facă pentru a-și adăuga și mai multă caznă, Domnul formează noua Sa armată.

Noul popor fusese renumărat, noua armată fusese reformată și consolidată, iar un nou conducător, Iosua, fusese numit pentru a servi.

În Num. 27:12-23 vedem cum Moise a trebuit să-l ia pe Iosua, l-a făcut să stea în fața preotului și a întregii adunări, și-a pus mâinile pe el și l-a însărcinat să fie conducătorul. În felul acesta Dumnezeu a ridicat un nou conducător pentru poporul Său – Iosua, cu ajutorul marelui preot Eleazar.

Moise a fost clar că el însuși nu va intra în țara bună ci va muri din cauza singurului său eșec; Dumnezeu l-a ales pe Iosua, care a fost cu Moise de la început și l-a slujit pe Moise, iar Moise și-a pus mâinile pe el pentru a-l face liderul poporului lui Dumnezeu. Atunci toți cei din popor și-au dat seama că Iosua este liderul și i-au onorat conducerea.

Astăzi nu căutăm niciun individ particular care să fie Iosua de azi, ci suntem formați într-un Iosua corporativ pentru a intra în savurarea țării bune.

Iosua nu trebuia să slujească de unul singur, ci împreună cu preotul Eleazar, care avea să primească instrucțiuni divine prin Urim și Tumim; asta înseamnă că a existat printre oameni o nouă teocrație (vv. 19-21).

În biserică nu există democrație; în biserică nu votăm pentru prezbiteri sau pentru anumite persoane – asta este degradarea Laodiceei, părerile oamenilor.

În biserică Dumnezeu denumește, El stabilește, iar cei care conduc au părtășie și coordonare, la fel cum Iosua a avut nevoie de marele preot pentru a lua conducerea, pentru a duce la îndeplinire cuvântul pe care îl primise preotul.

Aleluia, în viața de biserică suntem un popor nou format într-o nouă armată cu o nouă teocrație pentru a lupta pentru Dumnezeu și împreună cu Dumnezeu pentru interesul Său pe pământ! Doamne, privim la Tine pentru ca, oricâte încercări, eșecuri, probleme și tulburări trecem, Tu să câștigi o nouă armată pentru Tine, o nouă generație care este una cu Tine, echipată, antrenată și pregătită pentru luptă sub conducerea Ta! Amin, Doamne Isuse, câștigă armata pe care Ți-o dorești printre noi și fă-ne pe deplin una cu Tine pentru scopul tău!

Credincioșii Noului Testament sunt zidiți în Trup și formați ca o armată nouă a lui Dumnezeu pentru a lupta pentru Dumnezeu

După ce au fost formați, constituiți, disciplinați, instruiți și calificați, poporul lui Dumnezeu au sosit în câmpia Moabului, unde așteptau să intre în țara bună, să o ia și să o posede (Num. 36:13).

Formarea copiilor lui Israel într-o armată care să lupte pentru Dumnezeu ne simbolizează pe noi, credincioșii din Noul Testament, care sunt zidiți în Trupul organic al lui Cristos pentru a lupta pentru Dumnezeu pentru împlinirea economiei lui Dumnezeu (vezi Efes. 4:16; 6:12).

Pentru ca noi să luptăm bătălia trebuie ca să fim în Trup; trebuie să fim zidiți împreună, fiind în unitate și armonie ca Trupul viu și organic al lui Cristos; doar atunci putem fi armata.

Războiul nu este individual – este o chestiune a Trupului, care este în Cristos, în Duh și în locurile cerești.

Războiul nostru spiritual nu este împotriva oamenilor – nu este împotriva cărnii și a sângelui; mai degrabă, luptăm cu forțele spirituale, cu duhurile rele, care lucrează pentru a deteriora împărăția lui Dumnezeu pentru a frustra împlinirea scopului lui Dumnezeu.

Adevăratul dușman nu sunt oamenii răi; mai degrabă, este inamicul cu forțele sale rele, care lucrează în spatele oamenilor și îi folosește pentru scopul lui rău.

Iar calea noastră de a lupta împotriva forțelor rele este să apelăm la tron prin rugăciune.

Noi nu avem autoritate sau putere în noi înșine; toată puterea, victoria și autoritatea sunt cu tronul, iar noi, ca popor al lui Dumnezeu, ne putem ruga să apelăm la tronul din ceruri în calitate de cea mai înaltă autoritate.

Este nevoie de multă rugăciune corporativă reală în viața bisericii.

Ori de câte ori auzim un zvon, când vedem o situație și când auzim de unele lucruri care s-au întâmplat, nu ar trebui să încercăm să investigăm sau chiar mai rău, nu ar trebui să încercăm să „tratăm cu oamenii”, ci mai degrabă să venim în fața Domnului să ne rugăm și să-l tratăm pe vrăjmaș.

Biserica trebuie să se unească și să se roage; biserica nu trebuie să „trateze anumiți oameni” în numele Domnului, ci mai degrabă să se roage și să apeleze la cea mai înaltă autoritate.

Când alții ne spun unele zvonuri sau anumite lucruri despre alți sfinți, nu ar trebui să încercăm să le explicăm sau să le vorbim, ci mai degrabă să mergem la Domnul și să ne rugăm, căci prin rugăciunea noastră corporativă la tronul lui Dumnezeu, noi ca noua armată a lui Dumnezeu îl tratăm pe vrăjmașul care se află în spatele cărnii și sângelui.

Noi, ca și credincioși noutestamentari, suntem zidiți în Trupul lui Cristos pentru a fi formați ca o nouă armată a lui Dumnezeu pentru a lupta pentru Dumnezeu; noi nu luptăm împotriva cărnii și a sângelui, ci împotriva conducătorilor lumii ale acestui întuneric, împotriva forțelor spirituale ale răului din locurile cerești.

Viața de biserică astăzi ne formează în noua Sa armată; El ne constituie, ne disciplinează, ne antrenează și ne califică pentru a fi noua armată a lui Dumnezeu, care va lupta pentru Dumnezeu și împreună cu Dumnezeu pentru împlinirea economiei Sale.

Doamne, ne dăm Ție să fim zidiți în Trupul organic al lui Cristos pentru a lupta pentru Dumnezeu și împreună cu Dumnezeu pentru împlinirea economiei Sale! Amin, Doamne, vrem să fim formați, constituiți, disciplinați, instruiți și calificați pentru a fi noua armată a lui Dumnezeu, noua generație formată în armata lui Dumnezeu pentru a lupta în Trup pentru împlinirea economiei lui Dumnezeu! Fie ca în bisericile locale să existe o rugăciune corporativă reală și dominantă pentru împlinirea economiei lui Dumnezeu și pentru tratarea forțelor și domniilor rele din locurile cerești!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We’re being Built into the Body and Formed into a New Army to Fight for God’s Interest, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 12 ziua 4 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Cristos a câștigat deja bătălia, iar biserica menține victoria lui Cristos pe pământ

08/04/2020 by Credincios in Cristos 1 Comment

Domnul Isus a câștigat deja bătălia – El a obținut victoria, iar acum lucrarea noastră ca biserică pe pământ este să menținem victoria lui Cristos. Aleluia, victoria a fost câștigată și putem să o aplicăm, să stăm în ea, să o proclamăm și să o facem reală inamicului oriunde ne-am afla și oriunde am merge!

În Numeri vedem o luptă a războiului spiritual care are loc în spatele scenei – lupta copiilor lui Israel împotriva canaaniților pentru ca aceștia să ia în stăpânire și să savureze țara bună simbolizează războiul spiritual al bisericii împotriva forțelor spirituale ale răului din locurile cerești.

Cristos ca țara noastră bună, atotinclusivă, ne-a fost alocat și putem să Îl savurăm, să-L luăm în stăpânire și să ne împărtășim din El; cu toate acestea, între noi și țara bună există un strat de forțe diavolești care ne împiedică să Îl savurăm pe Cristos.

Prin urmare, biserica trebuie să lupte războiul spiritual stând în victoria lui Cristos și să proclame această biruință pentru ca vrăjmașul să fie învins, dat de rușine și înlăturat, iar sfinții să intre în savurarea lui Cristos.

Dumnezeu vrea ca noi să-L câștigăm pe Cristos ca țara noastră bună; pentru ca noi să-L luăm în stăpânire pe Cristos și să Îl savurăm ca fiind cel atotinclusiv, trebuie să învingem forțele satanice din locurile cerești.

Deci trebuie să ne dăm Domnului și Trupului pentru a fi instruiți pentru a fi cei din armata lui Dumnezeu care luptă pentru interesul lui Dumnezeu pe pământ.

Există un adevărat război spiritual în care trebuie să fim angajați; biserica este un războinic corporativ care luptă bătălia pentru a-l câștiga pe Cristosul atotinclusiv.

Pentru ca toți sfinții să-L savureze pe Cristosul atotinclusiv și să-L experimenteze, trebuie să existe un război spiritual; trebuie să existe biserica care să stea în victoria lui Cristos, să proclame victoria Sa și să aplice biruința Sa, pentru ca sfinții să-l câștige pe Cristos.

Ne rugăm și stăm una cu Domnul pentru ca toți sfinții să-L savureze pe Cristosul atotinclusiv și stăm în victoria Domnului pentru aducerea și răspândirea împărăției lui Dumnezeu, pentru ca Domnul să Se întoarcă pentru a moșteni pământul.

Suntem conștienți că numeroasele aspecte ale vieții noastre naturale pot fi folosite de inamic pentru a deveni o piedică pentru intrarea noastră în savurarea lui Cristos și ne dăm seama că există unii oameni care pot fi folosiți de inamic pentru a ne feri de savurarea lui Cristos; în plus, există forțe spirituale din ceruri, principatele rele, care ne împiedică să-L savurăm pe Domnul.

Deci luptăm războiul spiritual în Trup și în biruința lui Cristos!

Cristos a câștigat deja bătălia: El l-a învins, l-a distrus și l-a rușinat în mod deschis pe diavolul!

Când Domnul Isus a fost pe pământ, El ca primul om-Dumnezeu l-a învins pe Satan și a câștigat bătălia.

Încă de când S-a născut, a avut loc un război spiritual și inamicul L-a atacat, L-a ispitit, L-a persecutat și L-a criticat, culminând cu a-L pune pe cruce pentru a-L termina.

Dar slavă Domnului, Fiul lui Dumnezeu S-a manifestat pentru a distruge lucrările diavolului (1 Ioan 3:8); oriunde a mers El, orice a făcut El și orice a spus El, a făcut-o pentru a desface și a distruge lucrările diavolului.

Diavolul i-a legat pe atâția oameni, le-a ruinat viața, i-a făcut să fie bolnavi și i-a adus în robia păcatului, așa că Domnul a distrus lucrările diavolului! Amin!

Iar noi astăzi putem aplica acest lucru pur și simplu spunându-i Domnului, Doamne, manifestează-Te și distruge în noi lucrările diavolului!

Ca om, Cristos l-a învins pe Satan în timpul ispitei în pustie (Mat. 4:1-11); El a stat pe terenul de a fi om și, în calitate de om, El l-a învins pe ispititorul.

Prin moarte, Domnul l-a distrus pe diavol, care are puterea morții, desființându-l pe Satan și reducându-l la nimic (Evrei 2:14; 1 Corinteni 1:28).

Când Satan l-a pus pe Cristos pe cruce și L-a ucis, el a crezut că L-a terminat și L-a dat la moarte, dar Domnul l-a distrus pe diavolul prin moartea Sa, El a luat cheile morții și Hadesului de la el, El l-a desființat pe Satan și l-a redus la nimic.

Chiar mai mult, în Apocalipsa vedem că apostolul Ioan l-a văzut pe Satan, pe diavolul, în lacul de foc, și a văzut și Noul Ierusalim; în ochii lui Dumnezeu, toți credincioșii în Cristos fac deja parte din Noul Ierusalim și Satana a fost aruncat în lacul de foc.

Putem aplica acest lucru exersându-ne duhul de credință și spunându-i lui Satan,

Satan, tu ai fost distrus! Ai fost redus la nimic! Domnul nostru Isus te-a învins și îți putem depune mărturie chiar acum că ai fost zdrobit iar noi devenim Noul Ierusalim în timp ce tu ești în lacul de foc! Este terminat! Inamicule, ești cel mai mare ratat din univers. Isus Nazarineanul te-a distrus și Dumnezeul păcii te va zdrobi curând sub picioarele noastre! Slavă Domnului!

Dumnezeu i-a dat de rușine în mod deschis pe îngerii răi, triumfând asupra lor în crucea lui Cristos (Col. 2:15); prin cruce, Dumnezeu i-a dat pe îngerii răi de rușine în mod deschis, iar Cristos a triumfat peste ei prin crucea Sa.

Efectul crucificării lui Cristos a fost că baza răzvrătirii lui Satan a fost zguduită, că fortărețele împărăției pământești a lui Satan au fost rupte și că puterea morții și a Hadesului a fost cucerită și supusă (Mat. 27:51-52).

Când Cristos a murit, pământul a fost zguduit; asta înseamnă că baza răzvrătirii lui Satan a fost zguduită. Stâncile au fost despicate, ceea ce înseamnă că fortărețele împărăției pământești a lui Satan au fost rupte.

Mormintele au fost deschise, ceea ce înseamnă că puterea morții și a Hadesului a fost cucerită și supusă.

Apoi, în Duhul divinității Sale, Cristos a proclamat duhurilor rele din prăpastie victoria Sa asupra lui Satan pe cruce (1 Pet. 3:18-20).

Aleluia pentru victoria lui Cristos asupra lui Satan!

Te lăudăm Doamne Isuse pentru victoria Ta asupra lui Satan! Aleluia, Fiul lui Dumnezeu S-a manifestat pentru a distruge lucrările diavolului și, ca Om, El L-a învins pe Satan în orice lucru și în toate felurile! Slavă Domnului, prin moarte Domnul Isus l-a distrus pe diavolul și l-a desființat pe Satan, reducându-l la nimic! Aleluia, Isus Nazarineanul, un om, l-a distrus pe Satan și în curând Dumnezeul păcii îl va zdrobi pe Satan sub picioarele noastre! Slavă Domnului, Dumnezeu i-a rușinat deschis pe îngerii răi, triumfând peste ei în crucea lui Cristos! Aleluia, Cristos este biruitor!

Cristos a câștigat bătălia și biserica stă în victoria lui Cristos și o menține

Slavă Domului, Domnul Isus a câștigat deja bătălia, iar lucrarea bisericii de pe pământ este menținerea biruinței lui Cristos (Evrei 2:14; Col. 1:15; 1 Ioan 3:8).

Războiul nostru spiritual nu este împotriva cărnii și a sângelui, ci împotriva ființelor spirituale care locuiesc în aer; statutul și locația noastră este în victoria lui Cristos, iar noi nu atacăm, ci mai degrabă stăm în victorie, căci Domnul a luptat deja bătălia și victoria a fost câștigată!

Ca biserică, suntem aici pentru a menține victoria lui Cristos; nu este nevoie să atacăm – pur și simplu păstrăm această victorie și o menținem.

Avem încredere în Domnul, stăm în victoria Lui și nu sperăm să obținem victoria, ci mai degrabă stăm în victoria lui Cristos și o proclamăm!

În conflictul dintre autoritatea lui Dumnezeu și puterea Satanei, biserica Îl reprezintă pe Dumnezeu și nu dă niciun teren lui Satan.

Pentru a face o astfel de lucrare în calitate de biserică, trebuie să tratăm toate păcatele și nelegiuirile noastre, trebuie să avem o consacrare detaliată și proaspătă înaintea Domnului, trebuie să cooperăm cu Domnul pentru a da viața sufletului nostru la moarte, și trebuie să abandonăm omul nostru natural.

Ceea ce suntem în carne nu are niciun folos în războiul spiritual, căci sinele nostru nu i se poate împotrivi lui Satan; săgețile înflăcărate ale lui Satan ne pot pătrunde în carne, dar Îl lăudăm pe Dumnezeu, ne putem îmbrăca cu Cristos – Cel care a obținut victoria!

Ca Trup al lui Cristos, învățăm să lucrăm împreună cu Dumnezeu, fiind preocupați de nevoia lui Dumnezeu și împărtășim în biruința lui Cristos! Când manifestăm victoria Domnului Isus, Satan trebuie să plece.

Când stăm ferm în victoria lui Cristos, declarând că Cristos a câștigat bătălia, inamicul trebuie să fugă. Responsabilitatea noastră ca biserică este să stăm în victoria lui Cristos, să menținem victoria lui Cristos și să executăm sentința lui Cristos asupra diavolului.

Aleluia! Biruitorii – cei măreți – își dau seama că războiul spiritual se bazează pe victoria lui Cristos (Ioel 3:33; Ioan 12:31; Apocalipsa 5:5).

Punctul nostru de pornire în războiul spiritual este stând în victoria lui Cristos (Efeseni 6:11, 13), realizând că Cristos a câștigat deja victoria (Apocalipsa 3:21).

Acum, ca biserică, suntem pe pământ pentru a perpetua și a demonstra victoria lui Cristos asupra lui Satan (Efeseni 6:13; Apocalipsa 12:11).

Așa că rămânem în Trup, realizând că avem nevoie de Trup și victoria noastră este în Trup și luptăm cu Satan în Trup.

Doar un singur fel de oameni se pot angaja într-un război spiritual – cei care nu numai că sunt mântuiți, ci și au fost înviați din moarte și sunt așezați cu Cristos în ceruri; ei sunt în înălțare, într-o poziție transcendentă în ceruri și când se angajează în război spiritual, ei stau în înălțare, în Trup, vestind și menținând victoria lui Cristos.

Fiind cei care văd nevoia lui Dumnezeu și care se angajează în războiul spiritual, trebuie să cunoaștem Trupul, să cunoaștem înălțarea și să domnim în viață.

Ne dăm seama că Cristos a câștigat bătălia și ca biserică stăm în biruința Sa și menținem biruința Sa; deci căutăm să cunoaștem Trupul, să cunoaștem și să rămânem în înălțare și să domnim în viață! Aleluia!

Aleluia, Domnul Isus a câștigat deja bătălia, iar lucrarea noastră ca biserică de pe pământ este să menținem victoria lui Cristos! Amin, Doamne, să ne dăm seama că războiul spiritual se bazează pe victoria lui Cristos, căci în noi înșine nu-l putem învinge pe dușman, dar Cristos l-a învins deja! Amin! Venim la Tine, Doamne, și tratăm toate păcatele și nelegiuirile noastre, ne consacrăm Ție în detaliu, ne dăm viața sufletului la moarte și abandonăm omul nostru natural. Vrem să cunoaștem Trupul, să cunoaștem și să rămânem în înălțare și să domnim în viață. Aleluia, victoria a fost câștigată, iar noi, ca biserică, menținem victoria lui Cristos și o proclamăm!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ has already Won the Battle, and the Church Maintains Christ’s Victory on earth, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 12 ziua 3 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să luptăm războiul spiritual al bisericii pentru a-L poseda și savura pe Cristosul atotinclusiv

07/04/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Lupta copiilor lui Israel împotriva canaaniților pentru a lua în stăpânire și savura țara bună portretizează războiul spiritual invizibil care are loc în spatele scenei vizibile de pe pământ și simbolizează războiul spiritual al bisericii împotriva forțelor spirituale ale răului din ceruri.

Chiar înainte de a intra în țara bună, armata lui Dumnezeu – armata copiilor lui Israel – a trebuit să învingă câțiva regi care păzeau poarta spre țara bună și care i-au atacat proactiv. Aceștia erau mici regi, dar ei au atacat Israelul și au fost învinși de ei.

Trebuie să ne dăm seama că, pentru a putea intra în savurarea și experimentarea lui Cristos ca țară bună, există un război spiritual; există un război spiritual pentru ca noi și pentru ca toți sfinții să intre în posesia și savurarea porțiunii noastre alocate din Cristos.

În viața de biserică, pe de o parte, Îl savurăm pe Domnul cu toată bogăția și grija Lui iubitoare, iar pe de altă parte suntem pe un câmp de luptă, căci pentru ca noi să-L luăm în posesie pe Cristos ca țară bună pentru împlinirea scopului lui Dumnezeu, trebuie să luptăm și să învingem forțele satanice.

Satan și-a ridicat voința împotriva voinței lui Dumnezeu și, ori de câte ori vrem să venim la Domnul, să-L savurăm și să-L experimentăm, Satan luptă împotriva noastră.

În Daniel 10 vedem ceva cu privire la lupta spirituală din aer; în vv. 10-17 prințul cel rău al regatului persan i s-a împotrivit trimisului angelic trimis (probabil unul dintre prinții de seamă) timp de douăzeci și una de zile.

Așa că Mihail, unul dintre prinții de seamă, a venit să-l ajute pe mesagerul angelic trimis. Acest prinț malefic al regatului Persiei trebuie să fi fost un duh rău, un înger rebel, unul dintre cei care l-a urmat pe Satan în răzvrătirea sa împotriva lui Dumnezeu și care a fost însărcinat de Satan să ajute Persia.

Pe pământ, Daniel se ruga și stătea una cu Dumnezeu, rostind rugăciuni pentru a elibera voia lui Dumnezeu pe pământ; în același timp, în aer a avut loc o luptă spirituală între două duhuri, unul aparținând lui Satan și celălalt aparținând lui Dumnezeu.

Când îngerul mesager voia să vină la Daniel ca răspuns la rugăciunea sa, duhul rău s-a ridicat și s-a luptat cu acesta. Apoi în vv. 18-21 vedem mai mult din lupta spirituală din spatele scenelor.

Acest lucru arată cu adevărat că, pe măsură ce noi ca biserică ne rugăm și rostim rugăciunile lui Dumnezeu de a lega și elibera, are loc un război spiritual; aceasta este războiul spiritual al bisericii pentru ca toți sfinții să intre în savurarea Cristosului atotinclusiv ca realitate a țării bune.

Pentru a câștiga bogățiile de nepătruns ale lui Cristos, trebuie să-i zdrobim pe dușmanii spirituali

În Num. 21:1-3 și 21-35 vedem cum armata lui Dumnezeu i-a învins pe regele Aradului, pe Sihon, regele Amoriților și pe Og, regele Basanului. Prima etapă a bătăliei a fost aceea de a-i îndepărta pe aceștia și de a deschide calea pentru ca armata să înainteze spre țara bună pentru a intra în posesia și moștenirea acesteia.

Regii Aradului, ai amoriților și ai lui Basan erau „paznicii porții” de la estul râului Iordan; ei păzeau țara Canaanului, împărăția întunericului, pentru Satan.

Ei îi semnifică pe conducătorii, autoritățile și conducătorii lumii întunericului împotriva cărora noi, ca biserică, trebuie să luptăm (vezi Efeseni 6:12).

Trebuie să fim instruiți de Domnul și să fim formați în armata Sa pentru a lupta împotriva inamicului Său, intrând în războiul spiritual al bisericii și trebuie să ne dăm seama că acesta este un război corp-la-corp.

Suntem instruiți în tratarea inamicului de la distanță redusă; suntem instruiți să luptăm în diferite situații și circumstanțe, căci Iosua și Caleb ne antrenează pentru a lupta războiul spiritual al bisericii.

După ce pregătirea noastră în diferite etape va fi finalizată, vom putea vedea că acest antrenament a fost mult mai riguros decât antrenamentul forțelor speciale.

Cu toate acestea, să nu ne fie frică de nimic, pentru că Domnul nu ne trimite în luptă fără ca El să ne antreneze; cu toții trebuie să învățăm, să fim instruiți și să avansăm împreună.

Există o armată pe cale să se formeze în toate bisericile locale în recâștigarea Domnului, iar Domnul Se va putea mișca într-un mod nestingherit și fără precedent pentru a anunța evanghelia împărăției și pentru a finaliza această epocă! Amin!

Pentru ca copiii lui Israel să intre în țara bună, ei trebuiau să treacă prin anumite teritorii, care erau controlate de acești regi; așa că au trebuit să lupte împotriva lor, să îi distrugă și să preia teritoriul lor.

Inamicul nu trebuie doar să fie învins, ci distrus, anihilat, redus la nimic; în războiul spiritual al bisericii nu luăm prizonieri de război.

Pentru ca noi, ca credincioși în Cristos, să obținem bogățiile de nepătruns ale lui Cristos, trebuie să zdrobim dușmanii spirituali simbolizați de acești regi – regele Aradului, Sihon, regele Amoriților și Og, regele lui Basan – și să le preluăm teritoriile (Efes. 3:8; 6:10-12).

Războiul spiritual al bisericii nu este ceva delicat și nu există niciun compromis sau tratat de pace; trebuie să stăm una cu Domnul și să distrugem, zdrobim și anihilăm vrăjmașul, astfel încât să dobândim bogățiile de nepătruns ale lui Cristos!

Doamne Isuse, antrenează-ne și formează-ne ca o armată pentru a lupta războiul spiritual al bisericii, pentru ca noi și toți sfinții să dobândim bogățiile de nepătruns ale lui Cristos. Mulțumim Doamne că lupta noastră nu este împotriva cărnii și a sângelui, ci împotriva conducătorilor, autorităților și conducătorilor lumii acestui întuneric. Ne deschidem către pregătirea și desăvârșirea Ta și vrem să fim formați în armata pe care Tu dorești să o obții, să luăm țara și să-L luăm în posesie pe Cristosul atotinclusiv ca realitate a țării bune!

Să luptăm războiul spiritual al bisericii pentru a-L poseda și pentru a-L savura pe Cristosul Atotinclusiv

Atât Dan. 10:10-21 și Ef. 6:10-12 confirmăm ceea ce vedem în Num. 21, și anume că există o război spiritual invizibil în spatele scenei vizibile de pe pământ, și acesta simbolizează războiul spiritual al bisericii împotriva forțelor spirituale ale răului din locurile cerești.

Nu luptăm în mod direct războiul împotriva oamenilor, chiar dacă este posibil să ne dăm seama că unele persoane sunt canalele atacului inamicului – fie că ei știu asta sau nu; mai degrabă, suntem angajați într-un război spiritual cu forțele rele care sunt invizibile.

În tipologia Vechiului Testament, Canaanul are două aspecte: pe partea pozitivă este o țară a bogățiilor (Deut. 8:7-10), care-L simbolizează pe Cristosul atotinclusiv cu bogățiile Sale de nepătruns (Col. 1:12; Ef. 3:8), iar pe partea negativă, ea simbolizează partea aeriană, partea cerească a împărăției întunecate a lui Satan.

Cu copiii lui Israel care intră în țara bună și tratează triburile există o imagine a cum îl tratăm pe inamic.

În calitate de conducător al acestei lumi (Ioan 12:31) și ca conducător al autorității din văzduh (Efeseni 2:2), Satan are autoritatea sa (Fapte 26:18) și îngerii săi (Mat. 25:41), care sunt subordonații săi ca principate, puteri și conducători ai întunericului acestei lumi (Efeseni 6:12); prin urmare, Satan are împărăția sa (Mat. 12:26), autoritatea întunericului (Col. 1:13).

Canaaniții îi simbolizează pe îngerii căzuți, îngerii răzvrătiți care l-au urmat pe Satan (Apoc. 12:4, 7), care au devenit puterile, conducătorii și autoritățile din împărăția lui Satan (vezi Dan. 10:13, 20).

Există trei referiri particulare la canaaniți, fiecare arătând un aspect particular a ceea ce ei reprezintă.

În Exo. 23:23 canaaniții simbolizează diferitele aspecte ale vieții noastre naturale; Domnul a spus că El nu va alunga toate aceste seminții dintr-o dată, ci puțin câte puțin, altfel pământul va fi gol și într-o stare mai rea ca înainte.

În aplicația acestui lucru la experiența noastră, Domnul va trata cu viața noastră naturală treptat; aici canaaniții simbolizează viața noastră naturală cu sentimentele, experiențele, jignirile și rănile sale.

În Num. 14:45 triburile canaanite simbolizează ființele umane unite cu duhurile rele; există unele ființe umane cu viața lor naturală, care sunt legate de duhurile rele, permițând principatelor și puterilor să funcționeze prin ele și cu ele.

În Num. 21 triburile canaanite simbolizează principatele și puterile rele. Trebuie să vedem ceva în aplicarea acestui lucru; trebuie să ne dăm seama că toți avem viața naturală cu sentimentele sale, iar inamicul este destul de adept să manipuleze și să folosească viața noastră naturală.

În special, în contextul vieții noastre umane și al bisericii, cu toții am fost jigniți și răniți; avem răni și este imposibil să fim mulți ani în viața de biserică și să nu experimentăm niciodată acest lucru.

Vrăjmașul știe și el acest lucru și, atunci când vrea, va folosi aceste persoane care au fost jignite dar care nu iartă, pe cei răniți care nu iau calea vindecării în viață. Inamicul îi folosește pe acești oameni ca și canale pentru a face orice vrea.

Cineva care a permis acumularea negativă de experiențe, jigniri și răniri, va experimenta la un moment dat inamicul însuși trimițându-l pe unul dintre adepții săi să-l folosească, iar săgețile arzătoare vor fi îndreptate direct către rănile sale.

Deoarece aceste răni și dureri nu sunt vindecate în viață, inamicul va folosi sentimentele de furie și mânie ale acestei persoane, și nu există practic nicio limită la ceea ce ea poate să facă; s-ar putea chiar să meargă online și să facă de cunoscut aceste lucruri întregului pământ!

O astfel de persoană, în aproape toate cazurile, nu este conștientă de ceea ce se întâmplă. Slavă Domnului însă că există un mod de a trata acest lucru, acest tip the situație..

Modul în care ne putem păstra în viața de biserică și calea de a intra în războiul spiritual al bisericii este să luăm sabia Duhului, care este Duhul Cuvântul lui Dumnezeu, prin intermediul tuturor rugăciunilor și cererilor (Efes. 6:17).

Avem Cuvântul lui Dumnezeu, care este sabia Duhului, ca arma noastră ofensivă pentru a trata cu inamicul.

Dar dacă încercăm să folosim direct această armă împotriva inamicului, am putea fi devastat complet de el, deoarece el își dă seama că suntem vulnerabili și ne atacă.

Cu toate acestea, când venim la cuvântul scris al lui Dumnezeu din Biblie și ne rugăm cu cuvântul, Cuvântul devine Duh și viață pentru noi (Ioan 6:63); atunci când acest lucru se întâmplă, Cuvântul devine sabie, iar această sabie ne străpunge în primul rând pe noi, tăind în mânie, în mila de sine, în jignire și în orice ar fi problemă, și ea îndepărtează terenul din noi pe care duhurile rele pot să-l atace.

Apoi în mod spontan, sabia Duhului sfâșie inamicul în bucăți. Aceasta este experiența noastră.

Uneori putem experimenta sentimente puternice, dureri intense, de parcă există ceva mai mult decât uman; există simțăminte care nu au fost tratate, răni, jigniri și dureri, iar săgețile înflăcărate ale inamicului le intensifică.

Dar când vom permite ca sabia Duhului – cuvântul lui Dumnezeu – să fie inspirată în noi și să funcționeze în noi, vrăjmașul va fi distrus în noi și apoi el va fi tăiat în bucăți. Există o legătură puternică între viața noastră naturală și principatele și puterile rele.

Când vom citi cu rugăciune Biblia și ne vom deschide Domnului, El va străluci asupra noastră, El va expune terenul inamicului în noi și El ne va vindeca. Amin!

Lupta copiilor lui Israel împotriva canaaniților pentru ca aceștia să dețină și să savureze țara bună simbolizează războiul spiritual al bisericii împotriva forțelor spirituale ale răului din ceruri, astfel încât sfinții să-L savureze pe Cristos ca țara atotinclusivă (Ef. 6:12).

Dumnezeu vrea ca poporul Său să-L câștige pe Cristos ca țara bună, dar între noi și țara bună există un strat de forțe diabolice, demonice, așa că, dacă vrem să intrăm în țara bună, trebuie să învingem aceste forțe satanice (Col. 1:12-13; 2:15; Efes. 3:18; 6:10-12).

Dacă dorim ca sfinții să savureze țara bună, dacă dorim să îi ajutăm să-L savureze pe Cristosul atotinclusiv, trebuie să intrăm în războiul spiritual al bisericii pentru a lupta împotriva vrăjmașului, pentru ca apoi să intrăm în savurare.

Există un război spiritual extrem de real în care trebuie să ne angajăm; astfel, biserica trebuie să fie un războinic corporativ care să lupte pentru a-L câștiga pe Cristosul atotinclusiv și pentru aducerea și răspândirea împărăției lui Dumnezeu, pentru ca Cristos să Se întoarcă pentru a moșteni pământul! Amin!

Există un dor deosebit în inima noastră,

Doamne Isuse, vrem să Te întorci pe pământ! Suntem una cu Tine în biserică pentru a lupta războiul spiritual al bisericii pentru ca toți sfinții să intre în posesia și savurarea Cristosului atotinclusiv! Amin, Doamne, ne exersăm duhul să ne rugăm peste cuvântul Tău, luând Cuvântul lui Dumnezeu prin intermediul rugăciunilor și cererilor, pentru ca orice teren al dușmanului din ființa noastră să fie tratat și înlăturat. Doamne, câștigă biserica în calitate de războinic corporativ care luptă bătălia pentru a-L câștiga pe Cristosul atotinclusiv și pentru aducerea și răspândirea Împărăției lui Dumnezeu, astfel încât Cristos să Se întoarcă să moștenească pământul! Amin, vino Doamne Isuse!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Fight the Spiritual Warfare of the Church to Posses and Enjoy the All-inclusive Christ, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 12 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Dumnezeu îi consideră pe cei din poporul Său într-un mod pozitiv: ei sunt oameni cerești care trăiesc pe pământ

04/04/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

În opinia Sa, Dumnezeu îi consideră întotdeauna pe cei din poporul Său într-un mod pozitiv; El îi vede ca fiind aleși, răscumpărați, mântuiți, savurându-L pe Cristos, fiind zidiți cu Dumnezeul Triunic, formați într-o armată și pregătiți de Dumnezeu să-L posede pe Cristos ca țară bună. Aleluia!

De-a lungul anilor și secolelor, poporul lui Dumnezeu a continuat cu Domnul, dar au fost unii care nu au văzut acest lucru, ci i-au criticat și i-au condamnat pe ceilalți credincioși.

Lui Dumnezeu poporul Său este ca pupila ochilor Săi și cine spune ceva rău despre ei se pune pe sine însuși sub blestem; cu toate acestea, mulți cred că sunt liberi să spună ce gândesc și ce simt în legătură cu ceilalți din poporul lui Dumnezeu, iar acest lucru aduce moarte spirituală.

Nu este nimic mai drag pentru Dumnezeu decât poporul Său; ei sunt comoara Lui deosebită, posesia Sa specială; singurul care îi acuză pe sfinți, poporul lui Dumnezeu, este Satan, iar toți cei care-i condamnă sau îi critică pe poporul lui Dumnezeu cooperează cu Satan și stau de partea sa. O, Doamne Isuse!

Fie ca noi să avem o vedere adecvată a copiilor lui Dumnezeu și fie ca această viziune să ne schimbe și să ne afecteze întreaga ființă.

Fie ca noi să vedem peisajul spiritual glorios, lăuntric, și să vedem poporul lui Dumnezeu la fel cum îi vede Dumnezeu.

Această viziune ne va guverna și ne va restricționa; ne va direcționa și ne va păstra; ne va revoluționa și ne va menține în unitatea autentică.

Calea ca noi să fim păstrați în viața de biserică într-un mod corespunzător, calea prin care să mergem mai departe cu Domnul fără nicio piedică, este aceea de a avea viziunea cerească cu privire la Dumnezeu și la poporul Său și a permite acest punct de vedere să ne guverneze.

Când luăm telescopul divin și privim la cei din poporul lui Dumnezeu, vedem oameni-Dumnezeu! Vedem snopi plini de viață pentru a produce hrană pentru ofranda de mâncare pentru a-L satisface pe Dumnezeu și pe om, și vedem corpuri cerești pline de lumină.

Când ne vom exersa duhul în timp ce-i privim pe cei din poporul lui Dumnezeu, nu vom fi iuți să-i criticăm sau să-i condamnăm, ci mai degrabă, vom găsi ceea ce Dumnezeu găsește, vom vedea ce vede Dumnezeu și-i vom aprecia pe sfinți așa cum face Dumnezeu.

Fie ca noi toți să fim aduși în viziunea Celui Atotsuficient și să avem o viziune divină a poporului lui Dumnezeu! Fie ca să nu privim nelegiuiri la sfinți, ci mai degrabă să-L vedem pe Cristos în ei, să-i vedem în Cristos și să avem viziunea divină a poporului lui Dumnezeu, pentru a putea fi sub binecuvântarea lui Dumnezeu.

Să realiză că poporul lui Dumnezeu este un popor ceresc plin de viață și lumină care trăiește pe pământ

Când Iosif a văzut lucrurile rele pe care le-au făcut frații săi, el i-a adus tatălui său un raport rău despre ei și este posibil să nu fi greșit în privința lor, pentru că inima lor era plină de ură față de el și nu erau oameni buni.

Deci Dumnezeu i-a dat două vise – nu doar unul, ci două, pentru a întări mesajul pe care voia să-l comunice. Aceste vise i-au arătat clar lui Iosif că atât el cât și ei erau niște snopi plini de viață și corpuri cerești pline de lumină.

În ochii lui Dumnezeu, Iosif și frații lui erau la fel – erau poporul lui Dumnezeu și, ca atare, erau plini de viață și lumină.

Mila lui Dumnezeu a ales ca Iosif să facă o anumită lucrare pentru El, dar în ochii Săi, atât el, cât și frații săi făceau parte din poporul lui Dumnezeu și, ca atare, erau plini de viață și lumină.

În calitate de credincioși în Cristos, suntem oameni plini de viață și lumină; pe de o parte avem viața divină și suntem plini de viață, iar pe de altă parte, suntem corpuri cerești pline de lumină divină.

Ca popor al lui Dumnezeu, suntem poziționați în cer ca soarele, luna și stelele; în același timp, trăim pe pământ ca niște snopi plini de viață. Pe de o parte suntem oameni cerești, iar pe de altă parte trăim pe pământ; suntem oameni cerești care trăiesc pe pământ.

Trebuie să fim încurajați și întăriți știind acest lucru. Trebuie să avem credință în Domnul și unul în altul, așteptând să ne vedem unii pe alții în Noul Ierusalim.

Părerea noastră despre poporul lui Dumnezeu ar trebui să fie una veșnică – nu o vederea de pe pământ, nu o vedere în conformitate cu vederea noastră limitată, ci vederea eternă.

Conform vederii divine, Dumnezeu îi consideră întotdeauna pe cei din poporul Său într-un mod pozitiv, pentru că El îi vede nu doar ca păcătoși mântuiți prin har, ci ca oameni transformați și glorificați, părți ale Noului Ierusalim.

Fie ca să ne exersăm duhul și să folosim telescopul divin atunci când ne uităm la sfinți, uitându-ne nu doar la situația sau starea lor la momentul de față, ci văzând prin timp în eternitate, chiar în Noul Ierusalim!

Fie ca noi să fim plini de credință în Domnul și să fim încurajați în interior și întăriți în ceea ce privește poporul lui Dumnezeu, căci ceea ce El a început în noi toți, El va duce la bun sfârșit!

În Noul Ierusalim nu vor mai fi probleme, nelegiuiri, slăbiciuni, neajunsuri sau nimic rău, ci numai viață și lumină, oameni umpluți de viața lui Dumnezeu și strălucind lumina Sa!

Fie ca în viață să creștem până la maturitate, căci cu cât suntem mai maturi în viață, cu atât mai puțin vom vorbi negativ despre sfinți sau despre biserică.

Cu cât creștem în viață până la maturitate, cu atât trăim în visul ceresc, nu îndrăznim să spunem nimic negativ cu privire la biserică sau la sfinți, ci Îl lăudăm pe Domnul pentru sfinții Săi! Vom spune cu bucurie,

Te lăudăm Doamne pentru biserică, pentru poporul Tău! În ochii tăi, tot poporul Tău sunt oameni cerești care trăiesc pe pământ o viață plină de viață și lumină! Aleluia, sfinții sunt plini de viața divină pentru a fi pentru satisfacția lui Dumnezeu și pentru satisfacția omului, și sunt plini de lumina divină, reflectându-L pe Dumnezeu ca lumină! Amin, Doamne, avem credință în Tine și credem că Tu ne vei duce până în Noul Ierusalim. Noi suntem poporul Tău și Tu lucrezi în noi și împreună cu noi pentru a ne aduce până la glorie! Slavă Domnului!

Dumnezeu consideră întotdeauna poporul Său într-un mod pozitiv; fie ca și noi să avem aceeași vedere

În Num. 33 vedem consemnarea celor patruzeci și două de locații ale călătoriei poporului Israel din țara sclaviei până în țara de odihnă; în această consemnare, nu se menționează falimentele poporului.

Deci, dacă ar fi să citim doar consemnarea din Num. 33, am crede că în călătoria lor copiii lui Israel au fost cu totul agresivi, pozitivi și plini de succes. Această consemnare îi arată ca mergând de la locație la locație până când își ating obiectivul – țara de odihnă.

După ce am citit Numeri 1 până la 32, este posibil să avem părerea că nu a fost nimic bun cu copiii lui Israel; din nou și din nou, au fost probleme, răzvrătiri, cârtiri și probleme din partea copiilor lui Israel, iar din partea Domnului a venit disciplina.

Cu toate acestea, Numeri 33 arată că în ochii lui Dumnezeu, consemnarea cu privire la ei este pozitivă.

În mod surprinzător, chiar dacă în exterior pot exista atât de multe probleme, nelegiuiri, cârtiri și răzvrătiri, în opinia lui Dumnezeu, El consideră întotdeauna poporul Său într-un mod pozitiv. Aleluia!

În mod similar, trebuie să vedem biserica într-un mod ceresc și să ne dăm seama că toate bisericile locale fac parte din Noul Ierusalim ce va veni (vezi Apocalipsa 1:10-12, 20; 21:2, 9-11).

Dumnezeu consideră întotdeauna poporul Său într-un mod pozitiv; El privește poporul Său nu din unghiul răului, ci din unghiul binelui. În același mod, trebuie să fim atenți atunci când suntem tentați să criticăm o anumită biserică locală sau pe unii sfinți din biserică.

Faptul dacă biserica este minunată sau jalnică nu depinde de ceea ce este biserica, ci mai degrabă, depinde de ceea ce noi suntem și de ce fel de vedere avem.

Dacă avem o atitudine negativă și dacă vedem biserica dintr-un unghi negativ, nu vom vedea nimic bun în biserică; dar dacă avem o atitudine pozitivă și vedem biserica dintr-un unghi pozitiv, vom spune că biserica este minunată.

Nu ar trebui să privim biserica și să o evaluăm conform propriului nostru punct de vedere și sentiment; mai degrabă, trebuie să avem viziunea cerească, visul ceresc și să ne dăm seama că Dumnezeu consideră întotdeauna poporul Său într-un mod pozitiv; atunci ar trebui să avem și noi aceeași părere.

Când vedem lucruri sau situații în biserică, nu ar trebui să fim învinși sau dezamăgiți, nici nu trebuie să pierdem inima; mai degrabă, ar trebui să vedem bisericile într-un mod ceresc și să ne dăm seama că toate bisericile locale fac parte din Noul Ierusalim care vine.

Este posibil să vedem probleme astăzi, dar Dumnezeu consideră că biserica nu are nicio problemă, căci în ochii Săi biserica este minunată, frumoasă, desăvârșită, sfântă și zidită; El vede că biserica este finalizată pentru a fi Noul Ierusalim.

În studiul nostru mai profund în cartea Numeri, trebuie să învățăm că modul în care privim poporul lui Dumnezeu este o chestiune serioasă; este posibil să avem toate motivele pentru a vedea greșelile și problemele din și în poporul lui Dumnezeu și este posibil să avem dreptate din punct de vedere uman atunci când spunem că ei nu sunt foarte buni.

Dar modul în care Dumnezeu îi vede pe poporul Său este ca fiind cei aleși, cei răscumpărați, cei mântuiți de robia căderii, cei care Îl savurează și Îl experimentează pe Cristos, cei zidiți în armata lui Dumnezeu pentru a lupta pentru interesul lui Dumnezeu și cei pregătiți de Dumnezeu să ia în posesie pământul bun. Aleluia!

Dumnezeu întotdeauna consideră poporul Său într-un mod pozitiv, căci El ne vede pe noi ca fiind cei pregătiți de Dumnezeu pentru a lua în posesie Cristosul atotinclusiv ca pământ bun! Amin, fie ca și noi să-i vedem pe cei poporul lui Dumnezeu în acest fel!

Acest lucru ne va salva de la a fi descurajați sau de la a ne pierde inima cu privire la viața de biserică.

Îți mulțumim Doamne că întotdeauna ne vezi pe noi, poporul Tău, într-un mod pozitiv. Fie ca și noi să vedem biserica într-un mod ceresc și să ne dăm seama că toate bisericile locale fac parte din Noul Ierusalim care vine! Aleluia pentru biserică și slavă Domnului pentru toți sfinții! Acordă-ne să avem o viziune veșnică a bisericii și a tuturor celor din poporul lui Dumnezeu. Fie ca să-i vedem pe sfinți la fel cum îi vede Dumnezeu – aleși, răscumpărați, mântuiți de robia căderii, savurându-L pe Cristos, fiind zidiți cu Dumnezeul Triunic, fiind formați într-o armată pentru a lupta pentru Dumnezeu și fiind pregătiți de Dumnezeu să-L ia în stăpânire pe Cristosul atotinclusiv ca țară bună!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, God Considers His People in a Positive Way: they are Heavenly People living on Earth, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 11 ziua 6 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Îl lăudăm pe Domnul că sfinții sunt plini de viață și lumină și participăm în viață

03/04/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

În opinia lui Dumnezeu, poporul Său sunt snopi plini de viață și corpuri cerești plini de lumină; dacă Îl lăudăm pe Domnul pentru că sfinții Săi sunt plini de viață și lumină, vom fi primii care vor participa în viață.

Slavă Domnului pentru sfinți! Trebuie să învățăm că felul în care privim la și vorbim despre poporul lui Dumnezeu este o un lucru; simplul fapt de a rosti lucruri despre poporul lui Dumnezeu „cu toată sinceritatea” poate aduce mai mult blestem decât binecuvântarea lui Dumnezeu.

În ochii lui Dumnezeu și în conformitate cu revelația Bibliei, biserica este din Hristos, din înviere și în locurile cerești. Cu toții am fost așezați cu cristos în ceruri, pentru că Dumnezeu ne-a pus în Cristos și El ne-a înălțat împreună cu El; conform lui Dumnezeu, biserica este în locurile cerești.

Biserica este de înviere, căci toți am fost regenerați prin învierea lui Isus Cristos din morți; de aceea, biserica este învierească, din înviere și în înviere.

Biserica este din Cristos, căci biserica a fost produsă din Cristos, este zidită cu elementul lui Cristos, iar biserica nu este altceva decât Cristos crescut în om; de aceea, biserica este Cristică.

Prin moartea Sa atotcuprinzătoare pe cruce, Cristos a terminat tot ceea ce este negativ și întreaga creație veche; apoi, în învierea Sa, El a produs biserica pentru a fi o creație nouă creată în învierea lui Cristos și prin Cristosul înviat.

Slavă Domnului pentru biserică conform vederii lui Dumnezeu – o entitate în Cristos, în înviere și în locurile cerești!

Dacă avem o astfel de viziune despre biserică, orice nu este din Cristos, din înviere sau din locurile cerești va fi exclus; o astfel de viziune ne va guverna până la cel mai înalt grad și vom vedea poporul lui Dumnezeu așa cum îi vede Dumnezeu.

Iosif era unul dintre cei unsprezece fii ai lui Iacob, iar tatăl său îl iubea foarte mult; el a văzut răul pe care l-au făcut frații lui și i-a adus tatălui său un raport rău al faptelor lor, de aceea frații lui îl urau și voiau să îl omoare.

Așa că Dumnezeu i-a dat două vise, primul referitor la snopi și al doilea din corpurile cerești; prin aceste vise, Dumnezeu a vrut să-i arate lui Iosif că atât el cât și frații săi sunt plini de viață și lumină, deci el nu este diferit de ei în ochii lui Dumnezeu.

Fie ca Domnul să strălucească asupra noastră pentru a vedea că poporul Său este ca niște snopi plini de viață pentru a-i satisface pe Dumnezeu și pe om, și ei sunt corpuri cerești care strălucesc lumina asupra celor de pe pământ; sfinții sunt plini de viață și lumină!

În vederea veșnică a lui Dumnezeu, cei din poporul Său sunt corpuri cerești plini de lumină

În cel de-al doilea vis, Iosif a văzut soarele, luna și unsprezece stele care i s-au închinat; în vederea veșnică a lui Dumnezeu, poporul Său este corpuri cerești pline de lumină (vezi Gen. 37:9).

Acest al doilea vis a fost o confirmare a primului vis, în care Dumnezeu i-a arătat lui Iosif că atât el, cât și frații săi sunt niște snopi plini de viață. Atât noi, cât și sfinții suntem aceiașila fel în ochii lui Dumnezeu – suntem plini de viață și lumină, snopi de viață și corpuri cerești pline de lumină.

Dacă Domnul alege pe unul dintre noi să facă o anumită lucrare sau să aibă o anumită poziție de autoritate, aceasta este datorită îndurării Sale și e alegerea Lui, dar în ochii lui Dumnezeu, tot poporul Său este corpuri cerești plini de lumină.

Toți cei din viața de biserică pe care am putea să-i acuzăm că nu sunt buni ci plini de nelegiuiri, toți aceștia sunt stele și împreună cu ei noi toți suntem luna.

Dacă avem aspectul domnitor al maturității în viață, nu îi vom condamna niciodată pe ceilalți; mai degrabă, îi vom păstori și îi vom aprecia, și îi vom ajuta să își realizeze natura, funcția și țelul lor real ca popor al lui Dumnezeu pe pământ.

Trebuie să avem visul ceresc, viziunea de la Dumnezeu, pentru ca noi să realizăm ce sunt și cine sunt cei din poporul lui Dumnezeu.

Este posibil să fi fost în viața de biserică mult timp și, chiar dacă la început am crezut că sfinții sunt desăvârșiți și minunați, am văzut greșeli și probleme pentru aproape fiecare sfânt, și este posibil chiar să-i fi criticat acasă în fața soției sau soțului nostru.

În conformitate cu concepția noastră naturală inițială, noi credem că sfinții sunt minunați și viața de biserică este glorioasă, dar acum putem vedea lucrurile diferit; ceea ce avem nevoie este viziunea divină, visul ceresc, pentru a putea vedea sfinții așa cum îi vede Dumnezeu.

Când vom avea viziunea cerească a poporului lui Dumnezeu, vom fi încurajați; ne vom da seama că sfinții nu sunt „scorpioni” sau „șerpi” sau „țestoase”, ci mai degrabă, sunt corpuri cerești pline de lumină și reflectă lumina de la Însuși Cristos, soarele.

Când avem visul ceresc, ne dăm seama că ne aflăm printre snopii plini de viață, suntem sub soare și lună și umblăm printre stele în viața de biserică.

Aceasta este similară cu viziunea din Apocalipsa 12:1, în care poporul lui Dumnezeu este simbolizat de femeia îmbrăcată cu soarele, cu luna sub picioare și cu coroana de doisprezece stele pe capul ei. Așa este biserica este în ochii lui Dumnezeu și trebuie să avem o astfel de viziune asupra poporului lui Dumnezeu.

Când ne întâlnim cu sfinții, trebuie să ne dăm seama că ei sunt stele strălucitoare și vii, și cu toții împreună suntem luna, reflectând lumina lui Cristos, care este soarele.

În cazul lui Iosif, putem spune că el a fost diferit de frații săi, dar nu este pentru că el a fost mai bun în el însuși, ci datorită îndurării lui Dumnezeu, a alegerii Sale și a suveranității Sale.

Putem fi aleși de Dumnezeu pentru a face un anumit lucru pentru El sau să avem o anumită funcție, dar acest lucru nu este al nostru însuși, ci datorită lucrării de har a lui Dumnezeu; este o mărturie nu despre noi, ci despre harul Său extraordinar, căci suntem cu adevărat la fel ca toți sfinții, corpuri cerești pline de lumină.

Mulțumim Doamne că ne-ai făcut copii ai luminii, chiar și corpuri cerești pline de lumină. Aleluia, toți sfinții sunt ca stelele din cer, iar biserica este ca luna, reflectând lumina lui Cristos, soarele! Amin, Doamne, dă-ne să vedem o astfel de viziune veșnică a poporului lui Dumnezeu, realizând că toți cei din poporul lui Dumnezeu sunt corpuri cerești pline de lumină. Dă-ne părerea Ta despre poporul Tău și fie ca estimarea de către noi a sfinților să fie aceeași ca a Ta. Te lăudăm Doamne pentru toți sfinții, stelele vii, și Te lăudăm pentru biserică, luna strălucitoare!

Îl lăudăm Domnul că sfinții sunt plini de viață și lumină și participăm în viață

Dacă Îl lăudăm pe Domnul pentru că sfinții Săi sunt plini de viață și lumină, vom fi primii care vor participa în viață (vezi Gen. 12:2-3; Num. 24:9).

Cu toate acestea, dacă vorbim de rău despre sfinți, dacă îi criticăm sau îi condamnăm pe sfinți, ne punem sub blestem și moartea va fi partea noastră.

Psalmistul a spus cu privire la sfinți că toți sfinții care sunt pe pământ sunt excelenți, iar toată încântarea lui a fost în ei (Psa. 16:3); aceasta ar trebui să fie și realizarea noastră.

Cert este că dacă condamnăm biserica sau îi blamăm pe sfinți vom suferi pierderea vieții; oricât de corect am fi și oricât de greșit ar fi biserica, dacă condamnăm biserica și îi învinuim pe sfinți, porția noastră va fi moartea.

Starea sfinților s-ar putea să nu fie atât de bună, iar situația din biserică poate să nu fie atât de pozitivă, dar dacă îi condamnăm, vom suferi pierderea vieții.

Dar dacă ne exersăm duhul de credință și spunem: Doamne, Te laud pentru că poporul Tău este plin de viață și lumină! atunci vom fi primii care vom participa în viață.

Nu ar trebui să vorbim că frații și surorile nu sunt buni, ci mai degrabă să-L laudăm pe Domnul pentru sfinți și pentru biserică; în acest fel ne punem sub binecuvântarea lui Dumnezeu și savurăm viața Sa.

Nimeni care vorbește negativ despre biserică sau despre sfinți nu savurează viață; s-ar putea să creadă că savurează viața, dar de fapt el este în moarte și se află sub blestem.

Aceasta nu înseamnă că ignorăm greșelile și chiar păcatele sfinților și declarăm că totul este bine; mai degrabă, asta înseamnă că avem viziunea lui Dumnezeu asupra poporului Său, iar în viziunea Sa biserica este glorioasă, iar sfinții sunt plini de viață și lumină!

Și Îl lăudăm pe Domnul că frații și surorile noastre vor deveni stele cerești pline de lumină – chiar dacă astăzi nu sunt chiar așa, ei vor fi astfel în viitor!

Îl lăudăm pe Domnul că frații și surorile noastre vor fi snopi plini de viață pentru satisfacția lui Dumnezeu și a omului – chiar dacă acest lucru nu este chiar acum așa în realitate, Dumnezeu o va face în curând!

Cu Dumnezeu nu există nici un element al timpului; nu există ceas în ceruri, doar eternitate, iar Dumnezeu vede pe poporul Său din punctul de vedere al eternității.

Când îi vorbim răul pe sfinți, noi suntem cei care suferă moartea. Dacă îndrăznim să spunem ceva rău despre unul dintre membrele Trupului, unul dintre poporul lui Dumnezeu, cum S-ar simți Dumnezeu? Credem că ne exprimăm sentimentul, dar ne-am gândit noi oare la sentimentul lui Dumnezeu față de aceeași persoană?

Dumnezeu nu este mulțumit atunci când îi criticăm pe sfinți; dar cu cât vorbim mai bine despre sfinți, având inima lui Dumnezeu și sentimentul Lui pentru ei, cu atât vom participa în viață și vom fi persoane pline de viață.

Cu cât creștem mai mult în viață și suntem maturi în viața divină, cu atât suntem în partea de domnie a celui matur și nu-i vom învinui pe ceilalți, ci mai degrabă, în loc să vorbim de rău despre sfinți, ne vom da seama că ei sunt plini de viață și lumină, iar biserica este glorioasă.

Când Balaam a venit să blesteme poporul lui Israel, starea lor nu a fost chiar atât de bună; cu toate acestea, părerea lui Dumnezeu era că El nu a văzut răul în Israel și nu a văzut perversitate în Israel (Num. 23:21).

Aleluia, în ochii lui Dumnezeu, tot poporul Său ales este snopi de viață – plini de rezerva vieții – și stele strălucitoare – pline de lumină!

Doamne, Te lăudăm pentru sfinți, poporul Tău drag, căci ei devin persoane pline de viață și lumină! Aleluia, deși azi poate nu suntem așa, Dumnezeu lucrează asupra noastră pentru a ne face oameni plini de viață, de rezervă de viață, de lumină și de strălucire! Amin, Doamne Isuse, să lăsăm deoparte orice vorbire de rău, orice condamnare și critică, și vrem să avem visul ceresc să vedem că biserica cu toți cei din poporul lui Dumnezeu este plină de viață și lumină! Slavă Domnului pentru biserică! Aleluia pentru toți sfinții!