Conform Bibliei și rânduirii lui Dumnezeu, numai Dumnezeu este autoritatea directă asupra omului, iar toate celelalte autorități sunt autorități indirecte, autorități delegate; atunci când întâlnim autoritatea lui Dumnezeu, ne putem supune autorităților delegate și cu toții trebuie să fim restricționați de Dumnezeu și să fim conduși de autoritatea Sa delegată.
Doamne Isuse, dezvăluie-ne pentru a vedea autoritatea lui Dumnezeu. Fie ca noi să realizăm că numai Dumnezeu este autoritatea directă asupra omului și că El a numit anumite autorități delegate. Ne supunem Ție, Doamne, și Te luăm ca autoritate a noastră. Acordă-ne să întâlnim autoritatea lui Dumnezeu, astfel încât să ne putem supune autorităților delegate pe care le desemnezi peste noi. O, Doamne, Te lăudăm pentru numirea și rânduirea Ta! Amin!
Cu toții putem mărturisi că, atât pe baza a ceea ce ne spune Biblia, cât și pe baza experienței noastre, am întâlnit autoritatea lui Dumnezeu. Este o îndurare de la Domnul pentru noi să vedem că Dumnezeu este autoritatea supremă și că noi toți suntem sub autoritatea Lui.
Iar cei pe care El i-a numit să poarte autoritatea astăzi sau să fie în poziții de autoritate, cel puțin pentru o anumită perioadă de timp, ei reprezintă autoritatea lui Dumnezeu. Fie că suntem de acord cu ei sau nu, fie că ne plac sau nu și fie că ne credem mai buni decât ei sau nu, trebuie să învățăm să ne supunem autorității lui Dumnezeu și, de asemenea, autorității delegate pe care El a pus-o peste noi. Când atingem autoritatea lui Dumnezeu, Îl atingem pe Dumnezeu Însuși.
În aspectul vieții, Dumnezeu a trecut printr-un proces și a fost finalizat pentru a fi viața noastră pentru savurarea noastră; acum îl putem lua pe Cristos ca viață a noastră, ne putem exersa duhul și-L putem trăi pe Cristos, chiar putem trăi datorită Lui. Acest lucru este atât de plăcut, atât de real și atât de practic!
În aspectul autorității, Dumnezeu este autoritatea supremă și toată autoritatea – fie ea spirituală, pozițională și guvernamentală – derivă din Dumnezeu.
În relația noastră cu Dumnezeu, în special în aspectul autorității, nimic nu este mai important decât atingerea autorității. Când atingem autoritatea lui Dumnezeu și suntem impresionați de autoritatea lui Dumnezeu, vom realiza că Dumnezeu este autoritatea unică și că El a numit anumiți oameni să fie reprezentanți ai autorității Sale.
Dacă-L savurăm pee Cristos ca viață, dacă citim Biblia și ne împărtășim din bogățiile lui Cristos, vom păstra ordinea potrivită și ne vom supune autorității lui Dumnezeu, căci viața lui Dumnezeu în noi este o viață de supunere.
Ne supunem autorității lui Dumnezeu supunându-ne autorităților Sale delegate pentru a primi aprovizionarea și a ne cunoaște poziția
Doar Dumnezeu este autoritatea directă pentru om; toate celelalte autorități sunt autorități indirecte, care au fost numite de Dumnezeu (vezi Daniel 4:32, 34-37). Dumnezeu a numit anumite autorități delegate, autorități adjuncte. Atât în Vechiul, cât și în Noul Testament, vedem că trebuie să ne supunem autorității lui Dumnezeu și facem acest lucru de multe ori supunându-ne autorităților Sale delegate.
Autoritatea lui Dumnezeu este exprimată prin diverși oameni, atât în societate, cât și în viața de biserică. Ca membre ale Trupului lui Cristos, trebuie să ne dăm seama că Dumnezeu a pus anumite membre în autoritate pentru o perioadă de timp și trebuie să ne supunem autorităților delegate ale lui Dumnezeu.
În Evrei 13:17 ni se spune că ar trebui să ascultăm de cei care ne conduc și să ne supunem lor, căci ei veghează asupra sufletelor noastre ca cei care vor da socoteală de ele.
Dacă vrem să primim provizia spirituală, să creștem în viață și să ne cunoaștem și să funcționăm în poziția noastră în Trup, trebuie să ne supunem autorității lui Dumnezeu supunându-ne autorităților Sale delegate.
Dumnezeu le-a dat anumitor membre un dar, care este slujba lor, iar cei care au slujba au autoritatea.
Slujba desemnată de Dumnezeu este autoritatea Sa; nu ar trebui să respingem acest lucru, ci mai degrabă să ne supunem autorităților indirecte, autorităților delegate ale lui Dumnezeu, pentru a putea primi rezerva spirituală.
Dacă citim Evangheliile, vedem că până și Domnul Isus a trebuit să Se supună autorității pe pământ. De fapt, există autoritate peste tot, iar Dumnezeu a delegat autorități oriunde ne-am afla. Dacă suntem acasă, în viața noastră de familie, Dumnezeu i-a pus pe părinți ca autoritate. Chiar și între soț și soție, rânduiala lui Dumnezeu este ca soțul să fie autoritatea.
În Trupul lui Cristos, Dumnezeu i-a dat pe prezbiteri să reprezinte autoritatea lui Dumnezeu; ei sunt autoritățile delegate ale lui Dumnezeu. Dacă ne supunem prezbiterilor, primim rezerva. Dacă vrem să avem unitatea Trupului lui Cristos, trebuie mai întâi să primim și să savurăm viața de la Cap, iar apoi trebuie să fim sub autoritatea Capului.
Dacă nu avem viața lui Cristos, viața divină, nu facem parte din Trupul lui Cristos. În mod similar, dacă nu ne supunem lui Cristos ca și Cap și autorităților delegate pe care El le-a stabilit, nu primim rezerva, ci, dimpotrivă, distrugem ordinea din Trup.
Numai atunci când întâlnim autoritatea lui Dumnezeu ne putem supune autorităților delegate pe care Dumnezeu le numește (Matei 28:18; Evrei 13:17; 1 Petru 5:5).
Există autorități delegate peste tot, iar atunci când ne aflăm în contexte diferite, suntem sub autorități diferite, așa cum au fost rânduite de Dumnezeu.
În lucrare, Dumnezeu a pus anumite persoane în autoritate și trebuie să ne supunem lor. În societate, Dumnezeu a pus și anumite autorități. Chiar și pe stradă, Dumnezeu a pus anumite autorități delegate și trebuie să ne supunem lor.
Fie ca noi să învățăm să-L contactăm pe Domnul, să primim viața Lui și, de asemenea, să permitem vieții Capului să curgă în noi și să domnească în noi, astfel încât Trupul să poată deveni unul. Dumnezeu vrea să ne supunem nu doar Lui, ci și tuturor autorităților Sale delegate.
În suveranitatea Sa și conform rânduirii Sale, Dumnezeu are anumite autorități delegate, iar noi ne supunem lui Dumnezeu atunci când ne supunem lor (Romani 13:1-7; 2 Corinteni 10:8; 13:10; Evrei 13:17).
Dacă spunem că ne supunem lui Dumnezeu, dar avem o problemă cu autoritățile Sale delegate, de fapt nu ne supunem lui Dumnezeu. Cei care nu se supun autorității indirecte a lui Dumnezeu nu se pot supune autorității directe a lui Dumnezeu.
Dar dacă ne supunem autorității lui Dumnezeu și ne supunem, de asemenea, prin viața Lui de supunere în noi, autorităților Sale delegate, vom ști care este poziția noastră în Trup, vom fi satisfăcuți, vom sta în poziția noastră potrivită și vom funcționa într-un mod adecvat.
Doamne Isuse, dă-ne să ne dăm seama că numai Dumnezeu este autoritatea directă pentru om, iar toate celelalte autorități sunt autorități indirecte! Amin, Doamne, privim la Tine și ne supunem lui Dumnezeu. Luăm viața Ta de supunere pentru a ne putea supune autorității lui Dumnezeu și, de asemenea, autorităților delegate ale lui Dumnezeu. Fie ca să vedem cine este autoritatea asupra noastră în viața de familie, la locul de muncă, în societate, pe drum și în viața de biserică, și fie ca să ne supunem lui Dumnezeu supunându-ne autorităților delegate rânduite de Dumnezeu! Amin, Doamne, Îți mulțumim că ne-ai așezat în Trupul lui Cristos ca membre sub Cristos ca și Cap. Te luăm pe Tine ca și Cap al nostru. Primim viața care vine de la Tine și permitem vieții Tale să curgă în noi și din noi. Amin, Doamne, ne supunem autorității Tale ca și Cap și ne supunem, de asemenea, autorităților Tale delegate, sfinților prin care Tu curgi ca autoritate. Fie ca să păstrăm unitatea Trupului primind viața de la Cap și supunându-ne autorității Sale!
Trebuie să întâlnim autoritatea, să fim restricționați de Domnul și să fim conduși de autoritatea Sa delegată
Dacă citim relatarea convertirii lui Pavel din cartea Fapte, ne dăm seama că, atunci când Cristos i s-a arătat pe drumul spre Damasc, Pavel a atins atât Capul Trupului, cât și autoritatea Capului. El a întrebat: „Cine ești Tu, Doamne?” (Fapte 22:10)
Pavel și-a dat seama că, deși credea că îi persecuta pe niște adepți ai unui eretic numit Isus, de fapt Îl persecuta pe Dumnezeu și, când i-a atins, L-a atins pe Dumnezeu și autoritatea Lui. Extraordinar!
Așa că s-a pus sub autoritatea Domnului, iar Domnul l-a pus apoi sub autoritatea desemnată de El. Domnul nu i-a spus ce să facă pentru a fi mântuit; El i-a cerut să intre în cetate și i se va spune ce trebuie să facă (9:6).
Pavel nu numai că a văzut Capul Trupului din ceruri fiind una cu membrele Trupului de pe pământ; a atins și autoritatea lui Dumnezeu. Din acel moment încolo, Pavel a fost pus sub o autoritate desemnată.
Noi, credincioșii în Cristos, nu am fost mântuiți direct de Cap fără ajutorul Trupului; a existat un membru al Trupului care ne-a predicat Evanghelia și noi suntem în Trup sub autoritatea Domnului și sub autoritatea Lui delegată.
Dumnezeu vrea să ne supunem autorității indirecte – autorităților delegate – pentru a putea primi rezerva spirituală. Cu toții trebuie să atingem autoritatea, să fim restricționați de Dumnezeu și să fim conduși de autoritatea Lui delegată (vezi Isaia 37:16; Filipeni 2:12; Evrei 13:17).
Poate exista un moment în care autoritatea lui Dumnezeu curge prin noi, căci El ne încredințează o anumită parte din slujbă; totuși, de cele mai multe ori suntem sub o autoritate delegată și trebuie să fim conduși de autoritatea delegată a Domnului.
Ne este ușor să spunem că suntem sub autoritatea lui Dumnezeu, dar nu este atât de ușor să ne supunem autorității delegate pe care El a numit-o peste noi.
Cu cât creștem mai mult în viața umană și cu cât avansăm mai mult în viața creștină, fie ca să primim îndurarea lui Dumnezeu, astfel încât să putem întâlni autoritatea, să-I permitem lui Dumnezeu să ne restricționeze și să fim conduși de autoritatea delegată de Dumnezeu.
Când facem aceasta, vom fi împăcați cu toate și cu toți, vom primi rezerva, ne vom cunoaște poziția și vom funcționa în măsura noastră.
De exemplu, atunci când ne supunem polițistului de pe stradă, guvernului din țara în care trăim, profesorilor de la școală, părinților noștri de acasă și prezbiterilor din viața de biserică, suntem aprovizionați din belșug, creștem corespunzător și putem funcționa în măsura noastră, căci ne cunoaștem poziția.
Dar dacă spunem că ne supunem doar lui Dumnezeu și autorității Sale, dar nu ne supunem autorităților delegate, nu vom crește corespunzător, vom încălca ordinea corectă, vom fi răzvrătiți, vom cauza o mulțime de probleme și nu ne vom cunoaște funcția și măsura noastră. O, Doamne!
Unii sfinți pot crede că se supun lui Dumnezeu, dar nu se pot supune prezbiterilor, căci au fost în viața de biserică înainte ca prezbiterii să fie chiar mântuiți. Pot crede că sunt puțin mai maturi decât frații conducători, căci au fost mântuiți pentru o perioadă mai lungă decât ei și se pot considera mai spirituali decât cei conducători. O, Doamne!
Unii chiar își pot compara nivelul de educație și statutul în lume cu cel al prezbiterilor, așa că cred că nu trebuie să se supună prezbiterilor, căci se consideră mai capabili decât prezbiterii. Toate aceste gânduri sunt forme subtile de răzvrătire împotriva lui Dumnezeu.
Poate că ai dreptate în mintea și modul tău de gândire, dar Dumnezeu a rânduit lucrurile într-un anumit fel; cu toții trebuie să ne confruntăm cu autoritatea, să fim restricționați de Dumnezeu și să fim conduși de autoritatea Lui delegată.
Un lucru care îi nedumerește pe mulți dintre cei care citesc Biblia este că, fie în Vechiul, fie în Noul Testament, cei care Îl caută pe Dumnezeu nu s-au răzvrătit niciodată împotriva sistemului de conducere sau a regimului din timpul lor.
David nu s-a răzvrătit, căci a văzut clar că Saul era alesul lui Dumnezeu și, chiar dacă Saul era rău și chiar îl persecuta pe David, l-a respectat până la moartea sa.
În mod similar, toți profeții nu au căutat niciodată să răstoarne guvernele sau să schimbe oamenii aflați la putere, deoarece știau atât de multe despre planul lui Dumnezeu. Iar când a venit Domnul Isus, El nu a condus niciodată o insurecție împotriva romanilor, chiar dacă urmașii Săi credeau că o va face.
În mod similar, Pavel s-a supus autorității delegate de Dumnezeu și, chiar dacă știa că are dreptate și că își susține drepturile ca cetățean roman, a acceptat totuși autoritatea delegată de Dumnezeu și s-a supus.
Fie ca noi să fim cei care facem același lucru astăzi în viața de biserică, în societate și oriunde ne-am afla, astfel încât, supunându-ne autorităților delegate de Dumnezeu, să putem funcționa într-un mod corespunzător, să primim rezerva și să zidim biserica.
Doamne Isuse, mântuiește-ne de răzvrătirea noastră. Ține-ne sub autoritatea Ta. Ne deschidem Ție, Doamne, și Îți permitem să ne luminezi cu privire la supunerea noastră față de autoritatea lui Dumnezeu. Fie ca noi să realizăm că Dumnezeu vrea să ne supunem autorității Sale prin supunerea față de autoritatea indirectă – autoritatea delegată de Dumnezeu. O, Doamne, fie ca noi să vedem cine este autoritatea asupra noastră acasă, în societate, la locul de muncă și în viața de biserică. Fie ca noi să întâlnim autoritatea, să fim restricționați de Dumnezeu și să fim conduși de autoritatea delegată de Dumnezeu. O, Doamne, mântuiește-ne de a crede că suntem ceva ce noi nu suntem. Mântuiește-ne de a ne gândi la noi înșine mai presus decât ar trebui să gândim. Fie ca noi să ne supunem autorității lui Dumnezeu și autorităților delegate de Dumnezeu, ca să putem primi provizia, să creștem în viață, să ne cunoaștem poziția și să funcționăm în măsura noastră! Amin, Doamne, îndură-Te de noi! Expune și îndepărtează orice răzvrătire din ființa noastră. Ține-ne sub Cap și sub autoritățile pe care le-ai pus peste noi astăzi! Obține ceea ce Tu cauți în noi, dragă Doamne!
