expresia lui Dumnezeu

În înviere, Cristos a devenit Duhul pentru ca noi să-L primim ca suflarea sfântă!

24/11/2024 by Credincios in Cristos 2 Comments

Aleluia, în învierea Sa, Cristos a devenit Duhul pentru ca noi să-L primim ca suflarea sfântă, pur și simplu, chemând numele Lui zi de zi! Intenția lui Dumnezeu este să câștige un om-Dumnezeu corporativ pentru manifestarea Sa corporativă în acest univers; ceea ce dorește El nu este un om bun, ci un om-Dumnezeu, un om al lui Dumnezeu cu suflarea lui Dumnezeu, și pentru aceasta, El a devenit Duhul care să se sufle în noi pentru a fi suflarea noastră, viața noastră și totul al nostru! Aleluia!

În această săptămână, în trezirea noastră de dimineață, ajungem la subiectul „Să fim un om al lui Dumnezeu pe deplin echipat prin inspirarea și expirarea cuvântului lui Dumnezeu ca suflare a lui Dumnezeu”. Aleluia! Trebuie să ne deschidem cu rugăciune către Domnul pentru ca El să strălucească asupra noastră și să ne ilumineze, chiar mai mult, să ne aducă într-o unitate și părtășie mai profundă cu El.

Trebuie să știm într-un mod personal cum să-L contactăm pe Domnul, să-L inspirăm și să ne împărtășim din bogățiile Sale. Înainte de a putea sluji Domnului sau administra Cuvântul altora, noi înșine trebuie să fim umpluți de Domnul ca suflare sfântă, Duhul Sfânt. Trebuie să vedem care este calea practică de a-L savura zi de zi pe Domnul, de a ne împărtăși din bogățiile Lui și de a-L inspira.

Așa cum fizic trebuie să respirăm clipă de clipă, pentru a ne putea continua viața umană, tot așa trebuie zilnic să avem o modalitate de a ne îngriji Cuvântul lui Dumnezeu în așa fel încât să devină Duh și viață pentru noi (Ioan 6:63), nu doar cunoaștere mentală sau doctrină. Ceea ce avem nevoie nu sunt mai multe învățături sau doctrine; ceea ce avem nevoie nu este mai multă cunoaștere a Scripturii, ci mai mult ca Dumnezeu să fie distribuit în noi.

Când venim la Domnul în Cuvântul Său, vălurile trebuie să fie îndepărtate de ochii noștri. Trebuie să venim la Domnul și să-I cerem să îndepărteze orice văl din ochii noștri, astfel încât să-L putem vedea în cuvântul Său, să ne împărtășim din bogățiile Sale din cuvântul Său și să fim infuzați cu El prin cuvântul Său. Apoi, când ne întâlnim cu sfinții, vom avea ceva bogat de la Domnul infuzat în noi în timpul nostru cu El, ca să le distribuim ca și ei să intre în savurarea lui Cristos.

Fie ca să venim la Domnul din nou și din nou și să-I cerem să îndepărteze orice văl de pe ochii noștri, astfel încât să-L vedem, să fim infuzați cu El și să-L câștigăm. Întreaga Biblie este suflarea lui Dumnezeu și fiecare cuvânt din Biblie ne este de folos pentru a învăța, pentru convingere, pentru îndreptare, pentru învățare în neprihănire, astfel încât noi, ca oameni ai lui Dumnezeu, să fim desăvârșiți, complet echipați pentru orice lucru bun.

Pe măsură ce venim la Domnul în cuvântul Său zi de zi, pe măsură ce Îi permitem Domnului să ne infuzeze cu ceea ce este El în cuvântul Său, vom câștiga un depozit bogat al lui Cristos și vom avea ceva din El pentru a administra și altora.

Dumnezeu vrea să câștige un om-Dumnezeu corporativ care să-L manifeste – avem un duh uman pentru a-L savura, contacta și a fi una cu Dumnezeu pentru exprimarea Sa!

Conform revelației divine din Cuvântul lui Dumnezeu, intenția supremă a lui Dumnezeu este să câștige un om-Dumnezeu corporativ pentru manifestarea Sa corporativă pe pământ (Ioan 1:1, 14). Ceea ce dorește Dumnezeu nu este să aibă mulți oameni buni, ci să aibă un om-Dumnezeu, un om al lui Dumnezeu cu suflarea lui Dumnezeu (1 Tim. 3:15-16; 2 Tim. 3:16-17).

Pentru aceasta ne-a creat Dumnezeu după chipul Său și conform asemănării Sale. Intenția finală a lui Dumnezeu este să câștige un om-Dumnezeu corporativ, Trupul lui Cristos, pentru manifestarea Sa corporativă. Ceea ce vrea Dumnezeu nu sunt mulți oameni buni, chiar mulți creștini buni; El vrea un om-Dumnezeu, un om al lui Dumnezeu care este plin de suflarea lui Dumnezeu.

Problema este că de multe ori vrem să fim oameni buni, oameni buni și creștini buni. Dar pe măsură ce Îl savurăm pe Domnul în Cuvântul Său, deschizându-ne Lui zi de zi pentru a-L inspira în Cuvântul Său viu, noi devenim nu doar oameni buni, ci oameni-Dumnezeu. Când chemăm numele Domnului în fiecare zi, Îl inspirăm pe Domnul și El ne va face la fel ca El. Trebuie să facem asta continuu.

Trebuie să chemăm continuu numele Domnului și să citim și să citim cu rugăciune Cuvântul Său. Dacă încetăm să chemăm numele Domnului, omul natural va ieși și va fi exprimat. Așa că trebuie să continuăm să venim la Domnul pentru a-L savura pe El. Pentru aceasta, duhul nostru este de maximă importanță.

Noi, ființele umane, am fost creați de Dumnezeu după chipul Său și conform asemănării Sale. Dumnezeu l-a făcut pe om din ţărâna pământului şi i-a suflat în nări suflare de viaţă, iar omul a devenit un suflet viu (Geneza 2:7). Uimitor! Această suflare de viață care a fost suflată de Dumnezeu în om a devenit duhul omului, duhul omenesc (vezi Iov 32:8; Prov. 20:27). Dumnezeu nu și-a suflat Duhul în om la creația omului; mai degrabă, El a suflat suflare de viață în om și această suflare de viață a devenit duhul omului.

Noi, ființele umane, avem un organ interior, duhul, pentru ca noi să-L contactăm pe Dumnezeu, să-L primim pe Dumnezeu, să-L conținem pe Dumnezeu și să-L asimilăm pe Dumnezeu în întreaga noastră ființă ca viață și totul al nostru. Duhul uman a fost format de Dumnezeu și este clasat ca fiind la fel de important cu cerurile și pământul, așa cum se vede în Zah. 12:1.

Mulțumim Domnului pentru duhul nostru uman. Prin intermediul duhului nostru putem să ne închinăm lui Dumnezeu, Dumnezeu este Duh, iar cei care I se închină trebuie să se închine în duh și adevăr (Ioan 4:24). Duhul nostru este pentru ca noi să fim regenerați cu viața lui Dumnezeu; când Îl primim pe Dumnezeu ca viață în duhul nostru, suntem născuți din Duhul în duhul nostru pentru a fi copii ai lui Dumnezeu (3:6). Prin intermediul duhului nostru, suntem uniți cu Dumnezeu, pentru că putem fi un singur duh cu Domnul și Domnul este cu duhul nostru (1 Cor. 6:17; 2 Tim. 4:22).

Slavă Domnului pentru duhul nostru! Prin duhul nostru, putem să umblăm și să trăim astfel încât să fim într-o uniune organică cu Domnul și să rămânem în aceasta (Romani 8:4) pentru împlinirea scopului lui Dumnezeu. Deoarece Dumnezeu este Duh și avem un duh uman care să corespundă lui Dumnezeu, poate exista o transmitere între Dumnezeu Duhul și duhul nostru; duhul nostru uman este capabil să-L contacteze pe Dumnezeu și să fie una cu Dumnezeu. Aleluia!

Suntem atât de recunoscători Domnului că putem cunoaște acest fapt și putem experimenta această realitate minunată astăzi! Suntem uniți cu Domnul ca un singur duh. Putem trăi un singur duh cu Domnul. Suntem într-o uniune organică cu Domnul în duh și putem trăi în duhul nostru și facem toate lucrurile în duhul nostru. Slavă Domnului!

Intenția finală a lui Dumnezeu este să câștige un om-Dumnezeu corporativ pentru manifestarea Sa corporativă; acest lucru se poate face numai atunci când ne cunoaștem duhul și trăim în duhul nostru regenerat. Dorința lui Dumnezeu nu este să câștige oameni buni, ci să câștige un om-Dumnezeu, chiar un om-Dumnezeu corporativ. Cum putem fi un om-Dumnezeu? Exersându-ne duhul și fiind în duhul nostru, pentru că în duhul nostru putem trăi una cu Domnul pentru împlinirea scopului Său.

Aleluia, am fost creați de Dumnezeu și El a suflat în noi suflarea vieții! Slavă Domnului, noi, ființele umane, avem un organ, duhul nostru uman, prin intermediul căruia putem să-L contactăm pe Dumnezeu, să Îl savurăm pe Dumnezeu și să I ne închinăm lui Dumnezeu! Ce minunat, noi, credincioșii în Cristos, nu suntem doar oameni, ci oameni-Dumnezeu, pentru că am fost regenerați de Dumnezeu Duhul pentru a fi duh și putem trăi, umbla și face toate lucrurile în duhul nostru astăzi! Amin, Doamne, astăzi ne deschidem Ție. Îți mulțumim că nu numai că ne-ai creat cu un duh uman, ci și mai mult, că ai venit în duhul nostru pentru a ne regenera și a ne umple cu viața Ta. Mulțumim că astăzi există o transmitere între Dumnezeu Duhul și duhul nostru. Ne prezentăm astăzi Ție pentru a Te contacta și a fi una cu Tine. Amin, Doamne, noi vrem să fim nu doar oameni buni, ci și mai mult, oameni-Dumnezeu, oameni ai lui Dumnezeu cu suflarea lui Dumnezeu care sunt plini de Dumnezeu și care trăiesc pe Dumnezeu! Amin, Doamne, fă din noi expresia și manifestarea Ta corporativă pe pământ!

Cristos a devenit Duhul în înviere pentru ca noi să-L primim ca suflare sfântă, Duh Sfânt!

Revelația cu privire la duhul uman este crucială pentru viața noastră creștină; dacă nu știm că avem un duh, nu putem coopera cu Dumnezeu în economia Sa și toate lucrurile lui Dumnezeu sunt în domeniul spiritual. În plus, pentru a vedea că avem un duh, trebuie să realizăm că Dumnezeu în Cristos a devenit Duhul, astfel încât El să se poată sufla pe Sine în noi ca suflare sfântă, Duhul Sfânt, și să se unească cu noi ca un singur duh.

Cum poate Dumnezeu din ceruri să Se relaționeze cu noi pe pământ? Cum poate Dumnezeul infinit să Se relaționeze cu omul finit? Cum poate Dumnezeul nemăsurat și atotputernic să Se relaționeze cu omul limitat? Pare a fi imposibil. Dar în economia Sa, Dumnezeu a trecut printr-un proces pentru a Se relaționa cu noi.

Dumnezeu a devenit om; Dumnezeul infinit a devenit un om finit. Mai mult, El a trecut prin moarte și înviere, iar în înviere, El a devenit Duhul, chiar Duhul dătător de viață. Acest Duh a fost menționat în Ioan 20:22, unde Domnul a venit în seara învierii Sale pentru a Se sufla pe Sine în ucenicii Săi, spunând: Primiți Duhul Sfânt (lit, Primiți Suflarea Sfântă). Acesta este Duhul așteptat în Ioan 7:39 și promis în 14:16-17, 26; 15:26; și 16:7-8, 13.

Domnul a promis că va veni ca un alt Mângâietor pentru a fi cu ucenicii Săi; acest alt Mângâietor este Duhul, care El a devenit prin învierea Sa. El a promis, de asemenea, că va veni ca putere asupra ei, vezi Luca 24:49, care s-a împlinit în ziua Cincizecimii, unde Domnul a venit un vânt puternic, năvalnic și violent ca putere asupra ucenicilor pentru lucrarea lor (Fapte 2; 1: 8).

În Ioan 20:22 vedem că Duhul ca suflare, în greacă pneuma, a fost suflat în ucenici ca viața lor. Când Domnul Isus a suflat Duhul în ucenicii Săi, El Sa împărtășit lor ca viață și totul; în acest fel, tot ce a vorbit El în cap. 14-16 ar putea fi îndeplinite. Prin moartea și învierea Sa, Domnul a fost transformat, transfigurat, într-o altă formă; El nu mai este doar carne, ci Duhul, chiar Duhul dătător de viață, care conține elementul umanității, dar are mult mai mult decât atât.

Așa cum bobul de grâu este transformat și devine altceva în procesul vieții, tot așa și Domnul Isus, ca ultimul Adam în carne, a trecut prin procesele morții și învierii și a fost transfigurat din carne în Duh. El a devenit un Duh dătător de viață în învierea Sa (1 Cor. 15:45). Domnul Isus poate veni în noi, ucenicii Săi, ca Duh, pentru a fi primit și savurat de noi.

Domnul Isus Se poate sufla în noi ca Duh. Ca Duh, Îl putem bea ca să ne umplem de El și să curgem ca râuri de ape vii (Ioan 7:38-39). Ca Duh, Domnul poate fi cu noi, urmașii și ucenicii Săi, după moartea și învierea Sa, pentru a fi Mângâietorul care rămâne cu noi și este cu noi tot timpul (14:16-17). Slavă Domnului, El este acum Duhul! Domnul poate trăi în noi, ca Duh, și ne poate face să rămânem în El (v. 20; 15:4-5).

Ca Duh, Domnul Isus poate veni cu Tatăl la noi, căutătorii Lui iubitori, pentru a-și face locuință cu noi (14:23). Ca Duh, Domnul Isus poate face ca tot ceea ce este și are El poate să fie pe deplin savurat și realizat de noi, credincioșii Săi (16:13-16). Pentru ca noi să participăm la economia lui Dumnezeu, Dumnezeu a trecut prin doi pași: mai întâi, El a devenit trup și apoi, El a devenit Duh.

Prin întrupare, Isus Cristos a devenit om în trup (Ioan 1:1, 14) pentru a fi Mielul lui Dumnezeu pentru a realiza răscumpărarea pentru noi (v. 29), pentru a ni-L declara pe Dumnezeu (v. 18) și pentru a ni-L arăta pe Tatăl nouă (14:9-11). Apoi, El a mai făcut un pas; El a trecut prin moarte și înviere pentru a fi transfigurat în Duh, pentru ca, ca Duh, să Se poată împărți nouă, credincioșii în Cristos, pentru a fi viața noastră și totul al nostru.

Ca Duh, El îi aduce pe mulți fii ai lui Dumnezeu, mulți frați ai Săi, pentru zidirea Trupului lui Cristos, a bisericii, a locuinței lui Dumnezeu, pentru a-L exprima pe Dumnezeu pentru eternitate! Cât de mult mulțumim și lăudăm Domnului pentru că a devenit Duh! Acum trebuie să-L chemăm. El este bogat pentru toți cei care cheamă numele Domnului.

Cuvântul a devenit carne pentru a realiza mântuirea Sa juridică și apoi a înviat pentru a deveni suflarea sfântă care locuiește în noi și ne oferă pentru mântuirea noastră organică (Ioan 1:14, 29; 1 Cor. 15:45b; Rom. 5:10; 10:12-13). Cât de recunoscători îi suntem Domnului că El nu și-a încheiat călătoria cu mântuirea, care rezolvă problemele omului, dar El a devenit Duhul în învierea Sa pentru a fi suflat în noi ca suflare sfântă, Duhul Sfânt, pentru a fi viața noastră și totul al nostru!

Acum putem să-L savurăm pe acest Domn bogat chemând Numele Lui tot timpul și în orice loc împreună cu cei care cheamă numele Lui dintr-o inimă curată!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că Tu nu doar ne-ai răscumpărat prin moartea Ta, ci și mai mult, ai devenit Duhul dătător de viață în învierea Ta, pentru a veni în noi ca viața noastră și totul! Slavă Domnului, Dumnezeu a devenit carne prin încarnare și, de asemenea, El a devenit un Duh dătător de viață în învierea Sa pentru a veni în noi ca suflare sfântă, Duhul Sfânt! Amin, Doamne, ne exersăm duhul astăzi pentru a chema numele Tău și a fi mântuiți. Ne exersăm duhul pentru a Te inspira. Tu Te-ai suflat înafară ca duh, iar acum noi Te inspirăm. Vrem să Te bem ca râuri de ape vii care curg înăuntrul și din ființa noastră cea mai interioară! Amin, Doamne, Tu ești Duhul astăzi și Tu ești Mângâietorul nostru, fiind mereu alături de noi ca să ne mângâie și să ne călăuzească. Ne deschidem Ție și Te inspirăm. Ne exersăm duhul să Te iubim, să Te contactăm și să rămânem în Tine, pentru ca Tu să rămâi în noi și să trăiești în noi. Fie ca tot ceea ce ești Tu să devină savurarea și experiența noastră astăzi, pe măsură ce Te contactăm prin exersarea duhului nostru, chemând numele Tău!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, In Resurrection Christ became the Spirit for us to Receive Him as the Holy Breath, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să fim un vas înspre onoare, un om al lui Dumnezeu deplin echipat, prin faptul de a fi întăriți în harul care este în Cristos Isus ca să îndeplinim în totalitate slujba noastră din unica slujbă a economiei lui Dumnezeu (2024 ITERO din primăvară) – săptămâna 5 ziua 1 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Scopul etern al lui Dumnezeu este să Se contopească cu omul pentru a câștiga Trupul lui Cristos

04/11/2024 by Credincios in Cristos 2 Comments

Scopul etern al lui Dumnezeu este să Se distribuie pe Sine în poporul Său pentru a-i face la fel ca El în viață și natură, dar nu în Dumnezeire pentru expresia Sa lărgită și extinsă. Răspunsul la toate întrebările este economia lui Dumnezeu, iar intenția Sa este să Se contopească cu omul pentru a produce biserica în calitate de Trupul lui Cristos care se finalizează în Noul Ierusalim. Amin!

Noi, credincioșii în Cristos, am fost mântuiți de Dumnezeu de la a trăi în deșertăciunea vieții noastre umane și acum trăim o viață pentru împlinirea scopului etern al lui Dumnezeu. Dumnezeu ne-a mântuit și ne-a chemat pentru scopul Său și conform scopului Său. Dumnezeul nostru nu este fără scop; El are un scop etern și tot ceea ce face este conform scopului Său.

Pentru ca El să-și îndeplinească scopul, Dumnezeu a creat toate lucrurile; El a creat cerurile, pământul și toate lucrurile din ele. Mai mult, El l-a creat pe om într-un mod special, astfel încât omul să poată fi una cu Dumnezeu, plin de Dumnezeu, chiar saturat cu Dumnezeu, astfel încât omul să devină expresia corporativă a lui Dumnezeu. Modul în care a fost creat omul a fost atât de intenționat și plin de sens!

Cu toate acestea, din păcate, să spun că omul a căzut; Satan a intervenit și l-a înșelat pe om și omul a căzut, iar mai târziu Satan a intrat în trupul omului și l-a corupt pe omul creat de Dumnezeu. Când omul a căzut, a pierdut sensul existenței sale. Oamenii căzuți astăzi nu au nici un sens pentru existența lor.

Pentru că sunt goi și lipsiți de sens, ei încearcă să găsească un scop în viață. Unii cred că, dacă au mai mulți bani, își găsesc sensul vieții; cu toate acestea, mai mulți bani și mai multe posesiuni nu pot satisface niciodată golul profund din interiorul omului. Unii cred că, atâta timp cât își găsesc un soț bun sau soție bună și au o viață de familie iubitoare, acest lucru îi va face fericiți și va deveni sensul vieții lor umane. Cu toate acestea, ei descoperă curând că nimeni de pe pământ nu-l poate satisface pe om și nimic și nimeni de aici nu poate da sens vieții omului.

Aceasta pentru că omul a fost creat pentru Dumnezeu și numai atunci când Dumnezeu vine în om pentru a Se contopi cu omul și a-l contopi pe om cu Dumnezeu, omul este satisfăcut și trăiește o viață plină de sens. Amin! Sensul vieții umane este sensul universului, pentru că omul este centrul universului, iar omul este aici pentru Dumnezeu.

Când descoperim că Dumnezeu vine în noi pentru a ne umple și a Se contopi cu noi pentru ca noi să fim una cu El și chiar să devenim la fel cu El în viață și natură, dar nu în Dumnezeire pentru a fi parte din expresia Sa corporativă, vom fi plin de sens în viața noastră, iar viața noastră umană va avea un scop. Suntem aici pentru scopul etern al lui Dumnezeu și suntem una cu El pentru ca El să-și împlinească scopul. Când Dumnezeu Își îndeplinește scopul și noi facem parte din el, viața noastră este plină de sens.

Care este scopul lui Dumnezeu în crearea omului și în tratarea poporul Său ales?

Cartea lui Iov este o carte foarte interesantă, pentru că aici vedem un om neprihănit care a făcut totul „după carte”, dar care a fost „tetat” de Dumnezeu când El i-a permis lui Satan să facă anumite lucruri lui și familiei sale. Această carte ne lasă cu o dublă întrebare: care este scopul lui Dumnezeu în crearea omului și care este scopul lui Dumnezeu în relația cu noi, poporul Său ales (Iov 1:1; 10:13; 13:3-4)?

Trebuie să știm răspunsul la aceste întrebări, deoarece acesta se referă la sensul existenței noastre umane. În scopul etern al lui Dumnezeu nu există accidente; mai degrabă, El permite lucrurilor să se întâmple și El aranjează ca multe lucruri să aibă loc pentru un anumit scop. Răspunsul la această dublă întrebare nu se găsește în Iov, ci în Noul Testament.

Care este scopul lui Dumnezeu în crearea omului? Care este scopul lui Dumnezeu în tratarea poporului Său ales? Răspunsul la ambele întrebări este economia lui Dumnezeu, care este intenția eternă a lui Dumnezeu cu dorința inimii Sale de a Se distribui în Trinitatea Sa divină pentru a fi viața și natura lor, astfel încât să devină la fel ca El pentru plinătatea Sa, expresia Sa (Gen. 1:26; 1 Tim. 1:22-23).

De ce ne-a creat Dumnezeu? De ce suntem aici pe pământ? De ce sunt atâtea suferințe în viața noastră și în lume? Răspunsul este clar: scopul etern al lui Dumnezeu, economia Sa. Noul Testament ne dezvăluie că intenția lui Dumnezeu în crearea de către El a universului, inclusiv a omului, este să se introducă pe Sine în om.

Pavel a văzut aceasta și a cooperat cu Dumnezeu în epistolele sale pentru a-i lumina pe toți, pentru ca ei să vadă care este economia tainei, care de-a lungul epocilor a fost ascunsă în Dumnezeu, care a creat toate lucrurile (Efeseni 3:9-10). Conform economiei Sale, Dumnezeu dorește să arate și să facă cunoscută înțelepciunea Sa felurită conducătorilor și autorităților din ceruri prin intermediul bisericii, conform scopului etern pe care El l-a făcut în Cristos Isus, Domnul nostru (v. 11).

Dorința inimii lui Dumnezeu, intenția Sa eternă, este să se distribuie pe Sine în poporul Său, astfel încât ei să fie umpluți cu El și să devină una cu El pentru a deveni la fel cu El în viață, natură, expresie și funcție, dar nu în Dumnezeire, astfel încât ei să devină expresia Sa corporativă. Scopul lui Dumnezeu în tratarea Sa cu noi, căutătorii Săi iubitori astăzi, chiar și atunci când suferim pierdere, este ca noi să-L putem câștiga pe Dumnezeu în cea mai mare măsură, astfel încât El să poată fi exprimat prin noi pentru deplinătatea scopului Său etern în crearea de către El a omului (Rom. 8:28-29).

Cu alte cuvinte, scopul etern al lui Dumnezeu are de-a face cu expresia Sa corporativă; El vrea să fie exprimat printr-un grup corporativ de oameni. Modul în care El face acest lucru nu este forțându-l pe om sau constrângându-l să facă ceea ce dorește El, ci venind la om prin Evanghelie pentru a-l atrage pe om, a-l atrage pe om și a veni în om. Dumnezeu a creat în noi un anumit organ pe care numai El îl poate umple – duhul nostru uman.

Satan a afectat trupul nostru uman pentru a-l transmuta în carne și ne-a corupt sufletul pentru a-l transforma în sine; totuși, Satan nu are tern în duhul nostru, căci duhul nostru este rezervat numai pentru Dumnezeu. Slavă Domnului, atunci când L-am primit pe Domnul Isus ca Mântuitor și viață, El a venit în duhul nostru, iar acum El este Duhul cu duhul nostru, distribuind în mod constant tot ceea ce este Dumnezeu întru ființa noastră.

Chiar și atunci când trecem prin vremuri de suferință și pierdere, când lucrurile nu numai că nu merg pe calea noastră, dar parcă ne descurcăm din ce în ce mai rău, ne putem deschide Domnului și Îi permitem să Se introducă mai mult în noi. S-ar putea să nu putem face mare lucru pentru a ne schimba situația exterioară, dar ne putem deschide Domnului din adâncul ființei noastre pentru a primi și a savura distribuirea Sa divină. El ne iubește și, chiar și atunci când suferim pierderi, El dorește ca noi să-L câștigăm în cea mai mare măsură, astfel încât El să poată fi exprimat prin noi pentru împlinirea scopului etern al lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, vrem să vedem scopul etern al lui Dumnezeu și să fim un vas deschis pentru a primi distribuirea Ta divină. Aleluia, scopul etern al lui Dumnezeu este să Se distribuie în noi, astfel încât să putem deveni la fel ca El în viață și natură, dar nu în Dumnezeire, pentru ca El să obțină o expresie extinsă și lărgită pe pământ! Amin, Doamne, ne deschidem Ție. Distribuie-Te întru ființa noastră puțin mai mult astăzi. Păstrează-ne ființa deschisă la distribuirea Ta divină. Fă-ne la fel ca și Tine în viață, în natură, în expresie și în funcție, dar nu în Dumnezeirea Ta, astfel încât să poți câștiga expresia Ta corporativă pe pământ. Aleluia, am fost creați de Dumnezeu după chipul Său și conform asemănării Sale pentru economia lui Dumnezeu! Slavă Domnului, chiar și tratarea Sa cu noi și atunci când suferim pierdere, Dumnezeu încă vrea să Se introducă pe Sine în noi, astfel încât să-L putem câștiga pe Dumnezeu, să fim una cu Dumnezeu și chiar să devenim Dumnezeu în viață și natură, dar nu în Dumnezeire, astfel încât putem fi expresia Lui corporativă! Amin, Doamne, câștigă Ti împlinirea scopului Tău etern în noi și cu noi astăzi!

Scopul etern al lui Dumnezeu este să Se contopească cu omul pentru a câștiga Trupul lui Cristos, expresia Sa corporativă

Când citești Biblia, realizezi că nu omul a scris-o, ci Dumnezeu, căci Biblia nu este scrisă după logica umană, ci după gândirea lui Dumnezeu. Există multe lucruri care sunt „omise” în descrierea modului în care a fost creat universul, a modului în care s-a desfășurat istoria și chiar în viața Domnului Isus. Cu toate acestea, Biblia ne prezintă o viziune clară asupra mișcării lui Dumnezeu.

În Vechiul Testament, mișcarea lui Dumnezeu nu a fost în om, ci împreună cu omul și între oameni, pentru că El nu putea intra în om. Dar într-o zi, Dumnezeu a ieșit din eternitate în timp și a intrat cu divinitatea Sa în umanitate pentru a deveni om. El a fost zămislit în pântecele unei fecioare timp de nouă luni și S-a născut pentru a fi un om numit Isus, primul om-Dumnezeu.

Acest Om a trăit o viață umană perfectă și minunată și multe lucruri pe care le-a făcut și le-a spus sunt consemnate în cele patru Evanghelii, care pot fi considerate biografia Lui. Apoi, El a fost pus pe cruce și a murit și a realizat multe lucruri minunate în moartea Sa. După ce a murit, a fost îngropat și, a treia zi, a înviat. În învierea Sa, El a devenit un Duh dătător de viață (1 Cor. 15:45).

Prin înviere, El și-a adus umanitatea în divinitatea Sa (Romani 1:3-4). Mai mult, în învierea Sa, Cristos a fost născut pentru a fi Fiul întâi născut al lui Dumnezeu în umanitatea Sa, pentru a fi Fiul întâi născut dintre numeroșii fii ai lui Dumnezeu. În cele din urmă, în învierea Sa, noi toți, care credem în Domnul Isus, am fost născuți din Dumnezeu pentru a fi mulți fii ai lui Dumnezeu (2 Petru 1:3), multele membre ale Trupului lui Cristos pentru a constitui Trupul lui Cristos, care este biserica (Efeseni 1:22-23).

Trupul lui Cristos este omul nou în noua creație și Cristos este totul și toți în acest om nou (Col. 3:10-11). În cele din urmă, acest Trup va fi lărgit și finalizat pentru a fi Noul Ierusalim ca plinătate, expresie corporativă, a lui Dumnezeu pentru eternitate. Ce minunat!

Biblia dezvăluie mișcarea lui Dumnezeu în om, iar intenția lui Dumnezeu în crearea tuturor lucrurilor este revelată în mod clar în Noul Testament. Intenția lui Dumnezeu în crearea tuturor lucrurilor, inclusiv a omului, a fost ca omul să fie contopit cu Dumnezeu pentru a produce biserica în calitate de Trup al lui Cristos pentru a finaliza Noul Ierusalim pentru expresia Sa glorioasă pentru eternitate (Zah. 12:1; Apoc. 4:11; 19:7).

Scopul etern al lui Dumnezeu, conform dorinței inimii Sale, este ca biserica să fie Trupul organic al lui Cristos pentru manifestarea înțelepciunii Sale felurite (Efeseni 1:9-11, 22-23; 3:9-11). Ceea ce dorește Dumnezeu în scopul Său etern este să câștige biserica în calitate de Trup al lui Cristos pentru manifestarea Sa corporativă. Pentru aceasta, El a creat toate lucrurile, El a trecut prin procesul lung în întruparea Sa și El vine în noi pentru a ne regenera și a-și face domiciliul în inima noastră.

Scopul etern al lui Dumnezeu este motivul pentru care El face totul și noi putem coopera cu El astăzi pur și simplu trăind în duh. Noi creștinii ar trebui să ne îngrijim doar de Duhul în duhul nostru; El este în noi pentru a-L împărtăși pe Dumnezeu în noi, pentru a ne face cunoscută voia lui Dumnezeu și pentru a ne conduce în toate lucrurile. Avem viață și trăim prin El, așa că trebuie să facem și toate lucrurile prin El și să umblăm împreună cu El în viața noastră de zi cu zi (Gal. 5:25; Rom. 8:4).

Trebuie să ne rugăm prin Duhul, să citim Biblia prin Duhul, să-i iubim pe alții prin Duhul și să predicăm Evanghelia prin Duhul. Tot ce avem nevoie este în Duhul; pur și simplu trebuie să ne împărtășim din harul atotinclusiv cu duhul nostru (Gal. 6:18) și să trăim conform Duhului, exersându-ne duhul.

Când ne îngrijim de duhul nostru, făcând toate lucrurile prin exersarea duhului nostru, Cristos își va face domiciliul în inima noastră, El ne transformă și noi facem toate lucrurile în El și împreună cu El. Duhul divin trăiește în noi ca să ne rugăm, să citim Biblia, să vorbim Cuvântul lui Dumnezeu, să ne iubim soțul sau soția, să-i vizităm pe păcătoși pentru predicarea Evangheliei și să facem toate lucrurile în noi și împreună cu noi.

Trebuie pur și simplu să trăim o viață pentru scopul etern al lui Dumnezeu, exersându-ne duhul, astfel încât El să-Și poată câștiga biserica, Trupul lui Cristos, pentru exprimarea Sa corporativă. Atunci când trăim o viață contopită, o viață în care suntem zilnic contopiți cu Dumnezeul Triunic, Domnul are o cale de a trăi în noi, de a fi exprimat prin noi și de a face toate lucrurile în noi. Fie ca noi să învățăm să ne deschidem Domnului cu privire la scopul etern al lui Dumnezeu și să cooperăm cu El pentru împlinirea scopului Său în viața noastră de zi cu zi.

Doamne Isuse, vrem să trăim o viață pentru scopul etern al lui Dumnezeu astăzi, exersându-ne duhul și trăind conform Duhului. Amin, Doamne, ne exersăm duhul pentru a trăi un singur duh cu Tine astăzi. Îți mulțumim că trăiești în noi ca să te rogi, să citești Biblia, să vorbești Cuvântul lui Dumnezeu și să faci toate lucrurile în noi și împreună cu noi. Ne deschidem către Tine. Vrem să ne rugăm prin Duhul, să trăim prin Duhul, să-i iubim pe alții prin Duhul și să predicăm evanghelia prin Duhul, pentru ca Tu să câștigi biserica, expresia corporativă a lui Dumnezeu. Amin, Doamne, câștigă împlinirea scopului etern al lui Dumnezeu în noi, cu noi și printre noi. Câștigă biserica, Trupul lui Cristos, expresia lărgită și extinsă a lui Dumnezeu în om! Câștigă-ți dorința inimii pe pământ, biserica în calitate de Trup organic al lui Cristos pentru manifestarea înțelepciunii Tale felurite! Dorim să cooperăm cu Tine pentru împlinirea scopului Tău, trăind în duhul nostru astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, God’s Eternal Purpose is to Mingle Himself with Man to gain the Body of Christ, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să fim un vas înspre onoare, un om al lui Dumnezeu deplin echipat, prin faptul de a fi întăriți în harul care este în Cristos Isus ca să îndeplinim în totalitate slujba noastră din unica slujbă a economiei lui Dumnezeu (2024 ITERO din primăvară) – săptămâna 2 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Toată plinătatea lui Dumnezeu este în Cristos, iar din plinătatea Sa am primit har peste har

22/05/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Toată plinătatea Dumnezeirii locuiește în Cristos trupește; expresia bogățiilor lui Dumnezeu, revărsarea bogățiilor Sale, locuiește în Cristos într-o formă trupească, iar din plinătatea Sa pe care o primim cu toții, har după har.

Cristosul nostru nu este doar bogat și El nu numai că are bogățiile lui Dumnezeu; în Cristos toată plinătatea Dumnezeirii i-a făcut plăcere să locuiască.

După ce Cristos S-a întrupat, plinătatea Dumnezeirii a început să locuiască în El într-un mod trupesc și chiar și astăzi, în trupul Său glorificat, această plinătate locuiește!

Aleluia! Cristos ca misterul lui Dumnezeu este Cel în care toată plinătatea Dumnezeirii locuiește trupește.

Este posibil să înțelegem aceste cuvinte, dar trebuie să vedem o viziune a acestui Cristos și să intrăm în savurarea și experimentarea unui astfel de Cristos.

Dumnezeu Tatăl a pregătit un trup pentru Cristos, un trup omenesc, iar Cristos a venit să facă voia Tatălui; când El a fost întrupat, întreaga plinătate a Dumnezeirii a locuit în El și El a exprimat-o pe Dumnezeu. Ce misterios este acest lucru, dar cât de minunat e și de glorios!

În Cristos vedem nu doar pe Fiul lui Dumnezeu, ci pe întregul Dumnezeu Triunic – Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul.

Chiar mai mult, Tatăl are bogățiile și există multe bogății ascunse în El; dar ceea ce vedem în Cristos Fiul este plinătatea, revărsarea acestor bogății pentru a deveni expresia deplină și bogată a lui Dumnezeu.

E adevărat că această carne umană este legată de păcat, este coruptibilă și este murdară, dar în înțelepciunea Sa infinită, Cuvântul lui Dumnezeu a fost întrupat pentru a fi om; El s-a îmbrăcat cu umanitatea, a avut un trup uman și în El locuiește toată plinătatea Dumnezeirii trupește.

Cristos a trăit o viață umană perfectă, exprimându-l pe Tatăl și El a adus umanitatea Sa prin moarte și înviere, iar acum în înălțare există un Om pe tron!

Umanitatea lui Isus nu mai este doar fizică – El are un trup glorificat, o umanitate glorificată și transfigurată, iar în El plinătatea Dumnezeirii locuiește pentru totdeauna! Aleluia pentru o asemenea persoană!

Privind spre El, suntem infuzați cu El, saturați cu El și chiar suntem conformați imaginii Sale; credem că El este Pionierul care deschide calea în glorie, iar noi, ca mulți fii ai lui Dumnezeu, Îl urmăm.

Aleluia, trupul nostru muritor, care este implicat cu păcatul, carnea, lumea și multe lucruri negative, acest trup va fi transfigurat pentru a deveni glorios ca și trupul Său transfigurat! Slavă Domnului!

În Cristos locuiește toată plinătatea, revărsarea bogățiilor, expresia a ceea ce este Dumnezeu

Există o diferență între bogăție și plinătate; în Col. 2:9 vedem nu doar că bogățiile lui Dumnezeu locuiesc în Cristos, ci că plinătatea Dumnezeirii locuiește în El.

Plinătatea nu se referă la bogății, ci la expresia și revărsarea bogățiilor lui Dumnezeu.

Bogăția este cantitatea unui obiect, în timp ce plinătatea este curgerea, revărsarea obiectului pentru a deveni expresia obiectului.

Ceea ce locuia în Cristos nu era doar bogăția lui Dumnezeu; bogățiile lui Dumnezeu se referă la toate atributele Sale, cum ar fi iubirea lui Dumnezeu, răbdarea, bunătatea, strălucirea, puterea etc.

Aceste bogății nu au fost cunoscute sau manifestate până la venirea lui Cristos; cu Dumnezeu există bogățiile, dar cu Cristos este expresia bogățiilor lui Dumnezeu în întregime, manifestarea acestor bogății într-un trup uman.

Când Cristos a venit ca misterul lui Dumnezeu, El a fost plinătatea lui Dumnezeu; în El locuiește plinătatea Dumnezeirii, însăși expresia și revărsarea bogățiilor lui Dumnezeu.

De exemplu, este posibil să avem un pahar pe masă cu puțină apă în ea; putem considera că apa este bogățiile.

Aceste bogății devin plinătatea când paharul este umplut cu apă până la revărsare; când apa se revarsă, vedem ce este în pahar și știm care este plinătatea.

Există multe bogății în Dumnezeu, dar atunci când Cristos a venit, aceste bogății s-au manifestat spre revărsare, căci în El locuiește toată plinătatea Dumnezeirii.

Când Cristos a vorbit, El a vorbit din abundență despre Dumnezeu și despre Împărăția lui Dumnezeu, iar El L-a exprimat pe Dumnezeu în vorbirea Sa. Când L-a vindecat pe omul lepros și l-a atins, dragostea lui Dumnezeu a curs prin el; dragostea era în Dumnezeu ca bogăție, acum curgea din El ca plinătate.

Ceea ce locuiește în Cristos nu este doar bogăția Dumnezeirii, ci și expresia bogățiilor a ceea ce este Dumnezeu.

În mod similar, în Efes. 1:23 Pavel nu a spus că biserica în calitate de Trupul lui Cristos este bogăția Celui care umple toate în toate, ci că biserica este plinătatea Celui care umple toate în toate.

Cristos este plinătatea lui Dumnezeu, revărsarea lui Dumnezeu. Plinătatea lui Dumnezeu este revărsarea bogățiilor Sale, iar această revărsare este expresia lui Dumnezeu. Plinătatea Dumnezeirii este expresia Dumnezeirii, expresia a ceea ce este Dumnezeu.

Pe de o parte, aceasta poate părea un lucru abstract și putem considera că Cristos ca misterul lui Dumnezeu, întruchiparea plinătății Dumnezeirii, ca fiind ceva abstract și obiectiv.

Dar, atunci când în îndurarea și harul Său, Dumnezeu ne luminează ochii pentru a vedea acest lucru, întreaga noastră viață creștină va fi revoluționată, căci vom ieși din mormântul vieții noastre naturale, căutarea noastră religioasă, căutarea noastră spirituală și cultura noastră și noi va fi în domeniul lui Cristos.

Când Îl vedem pe Cristos ca fiind Cel în care toată plinătatea Dumnezeirii locuiește trupește, vom fi eliberați din orice domeniu în care ne aflăm și vom fi aduși în misterul lui Dumnezeu pentru a savura revărsarea bogățiilor lui Dumnezeu.

Nu este vorba despre etică, de faptul de a fi bun, de a ne comporta bine și așa mai departe, ci despre Cristos fiind revărsarea bogățiilor lui Dumnezeu, iar biserica în calitate de Trupul lui Cristos devenind plinătatea Celui care umple toți în toți. Aleluia!

Cristos ne umple la maxim pentru a ne face plinătatea Sa, revărsarea a ceea ce este și a făcut El! Dumnezeirea este exprimat atât în vechea creație, în univers, cât și în noua creație, biserica (Col. 1:15, 18).

Faptul că toată plinătatea locuiește în El înseamnă că plinătatea lui Dumnezeu este văzută în vechea creație (universul) și în creația nouă (biserica). Aleluia!

Doamne, dă-ne să vedem o viziune a lui Cristos ca misterul lui Dumnezeu fiind Cel în care toată plinătatea Dumnezeirii locuiește trupește. Aleluia, în Cristos vedem nu doar bogățiile lui Dumnezeu, ci și revărsarea bogățiilor lui Dumnezeu pentru a deveni expresia Sa deplină! Amin, Doamne, fie ca să fim izbăviți din orice domeniu al culturii, al căutării religioase, al eticii și al vieții naturale și să fim aduși în domeniul lui Cristos ca misterul lui Dumnezeu, pentru a putea fi biserica, trupul mistic al lui Cristos, plinătatea Celui care umple toți și în toți!

În Cristos era plinătatea lui Dumnezeu și din această plinătate am primit cu toții har după har

În Ioan 1:1 ni se spune că Cristos este Cuvântul, care este Dumnezeu; în 1:14 acest Cuvânt a fost întrupat și Și-a făcut cortul printre noi, plin de har și realitate; în 1:16 ni se spune că, din plinătatea Lui, am primit cu toții și har după har.

Noi nu am primit doar ceva de la Dumnezeu, ci am primit ceva din plinătatea Lui, căci din revărsarea bogățiilor lui Dumnezeu curge ceva pentru noi să primim, să savurăm și chiar să devenim!

În Ioan 1:16 harul se referă nu doar la bogățiile harului, ci la plinătatea harului.

Bogăția harului este în Dumnezeu, dar plinătatea harului este în Cristos Isus (Ioan 1:16; Col. 2:9).

În acest Cristos întrupat, care este misterul lui Dumnezeu, vedem plinătatea harului; El este plin de har – El nu a venit la noi cu puțin har sau cu suficient har, ci plin de har și realitate.

De exemplu, în Marcu 4, când Domnul Isus a mers la sinagogă și I-a fost dat să citească din Isaia 61 cu privire la jubileu, El a citit-o, apoi a închis sulul și a spus: Astăzi acest cuvânt se împlinește printre voi.

Nu spune că El a spus mai multe lucruri, ci doar atât; dar toți oamenii s-au minunat de cuvintele harului puse de acest om. El nu a expus și nu a explicat – a citit doar Scripturile și S-a așezat, iar oamenii au văzut și au primit cuvintele harului.

În Cristos harul este plinătatea, a devenit o expresie și a ieșit din acest Om care este taina lui Dumnezeu, întruparea întregii plinătăți a Dumnezeirii.

Când am fost mântuiți, am primit harul lui Dumnezeu; harul pe care îl primim este plinătatea harului și, din momentul în care suntem mântuiți până acum, putem primi har după har.

Domnul nu este zgârcit – întotdeauna există ceva ce se revarsă atunci când Îl atingem pe prețiosul nostru Domn!

Când Pavel I-a cerut Domnului să înlăture țepușa din carnea sa, Domnul i-a spus că harul Său este suficient; acesta a fost har peste har, pentru ca Pavel să se bucure și să depășească orice suferință și necaz.

Nu doar atunci când ne merge bine și avem o mulțime de lucruri putem spune că harul lui Dumnezeu este plin pentru noi; mai degrabă, atunci când avem cea mai profundă nevoie, chiar și atunci când nu avem prea multe și ne lipsesc atât de multe lucruri, ne putem da seama că cu Dumnezeu există întotdeauna ceva ce se revarsă ca har.

El nu vrea ca „să ne ținem capul deasupra apei”, ci să savurăm revărsarea bogățiilor lui Cristos și să revărsăm altora cu aceste bogății.

Dumnezeu nu este zgârcit – El este plin de har, plin de realitate și toate bogățiile lui Dumnezeu au devenit depline în Cristos, care ni-L revărsă pe Dumnezeu!

Când venim să-L contactăm pe Acesta și să-L savurăm ca plinătatea harului, viața noastră creștină va fi diferită; nu ne vom mai lupta, încercând să trecem prin ziua de azi sau să ne rugăm Domnul să ne ajute să depășim acest păcat sau acel aspect al temperamentului nostru.

Mai degrabă, când Îl vedem pe Cristos ca plinătatea lui Dumnezeu, ne vom da seama că există ceva care se revarsă din El!

Această sintagmă „har după har” din Ioan 1:16 poate fi comparată cu valurile ale mării care vin val după val, fără să înceteze.

Fie ca nu avem rezerve în primirea valul după val al harului; fie ca să renunțăm la încercarea de a obține doar un pic de har pe ici și colo, și să venim la Domnul să ne deschidem pe deplin pentru a primi din plinătatea Sa! Domnul să ne inunde cu bogățiile Sale.

Să-L lăsăm să ne umple până sus, chiar până la revărsare, cu plinătatea a ceea ce este El!

Doamne Isuse, venim la Tine așa cum suntem, deschiși pentru a primi din plinătatea Ta, har după har! Amin, Doamne, suntem deschiși să primim val după val de har. Umple-ne, inundă-ne și saturează-ne cu har, până când harul se revarsă din noi! Amin, Doamne Isuse, ne deschidem către Tine fără nicio rezervă. Nu dorim un pic din asta sau din asta – vrem să savurăm toată plinătatea a ceea ce Tu ești, pentru ca noi să devenim și plinătatea Celui care umple toate și în toate! Amin, Doamne Isuse, din plinătatea Ta vrem să primim și val de har peste val de har!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, All the Fullness of God is in Christ, and of His Fullness we Received Grace upon Grace, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Cunoașterea și experimentarea Cristosului atotinclusiv și vast – săptămâna 5 ziua 4 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Avertisment: să nu repetăm Istoria lui Israel de Falimentare a Atingerii Țelului Chemării lui Dumnezeu!

05/08/2019 by Credincios in Cristos 3 Comments

În 1 Corinteni vedem că istoria copiilor lui Israel din Vechiul Testament este un tip reprezentativ al credinciosului nou-testamentar, și există un avertisment de a nu repeta istoria negativă a celor care au avut o inimă de necredință și nu au intrat în țara bună.

Săptămâna aceasta, în studiul nostru aprofundat asupra cărții Numeri, ajungem la tema “Parteneri cu Cristos care luptă pentru interesul lui Dumnezeu.”

Fundalul este Numeri 13-14 unde vedem că Moise a trimis doisprezece reprezentanți – câte unul din fiecare dintre cele douăsprezece seminții – ca spioni care să intre în țara bună, să facă o căutare amănunțită și să aducă înapoi mostre ale produselor din țară.

Toți cei doisprezece spioni au spus că țara este foarte bună, curgând lapte și miere, dar zece dintre ei au fost necredincioși și astfel au dat un raport negativ și au nutrit o inimă rea de necredință în rândul adunării.

Drept urmare, toată adunarea – cu puține excepții – a murmurat nu numai împotriva lui Moise și Aaron, ci împotriva lui Dumnezeu, spunând: De ce ne-a adus Iehova aici să ne omoare? Doar doi – Iosua și Caleb – au fost plini de credință, s-au concentrat pe Domnul, au crezut în cuvântul Domnului, în promisiunea Sa și au dat o mărturie puternică și pozitivă.

Astfel, Dumnezeu a venit și a spus că întreaga generație care a ieșit din Egipt și a fost numărată la început, toți vor muri în pustie, dar copiii lor – despre care au spus că vor fi devorați de inamic – vor intra în țara bună, împreună cu Iosua și Caleb.

Iosua Îl simbolizează pe Cristos în calitate de Liderul nostru în război pentru lupta împotriva inamicului și posesia țării bune. Caleb îl simbolizează pe partenerul lui Cristos, după cum a menționat Pavel în Evrei 3:14.

Caleb era un israelit obișnuit – nu era clasificat cu Noe și Avraam, ci era doar o persoană obișnuită, a cărui caracter, constituție, credință și determinare indică faptul că Dumnezeu poate face ca oamenii obișnuiți să devină biruitori.

În mijlocul unei situații haotice pline de răzvrătire, murmur și vorbire rea, Domnul este în stare să ia un credincios obișnuit și să-l facă un biruitor, un cuceritor victorios.

Dar trebuie să fim asemenea persoane ca Iosua și Caleb, cu un duh diferit, cei care Îl iubesc pe Domnul, sunt plini de credință, se concentrează pe Domnul, cred în cuvântul Său și dau o mărturie puternică și pozitivă cu privire la cuvântul lui Dumnezeu și împlinirea lui.

Astăzi, în acest articol, vrem să vedem că istoria Israelului este un tip reprezentativ al nostru în viața de biserică și să fim avertizați cu privire la faptul de a fi veghetori, astfel încât să nu repetăm istoria poporului Israel.

Avertisment: să nu repetăm Istoria lui Israel de Falimentare a Atingerii Țelului Chemării lui Dumnezeu!

În 1 Corinteni, Pavel ne spune că istoria copiilor lui Israel din Vechiul Testament este un tip reprezentativ al credincioșilor nou-testamentari, iar istoria lor este pentru ajustarea, învățarea și avertizarea noastră (vezi 1 Cor. 10:5-11; 5:7-8; 10:1-2).

Pavel i-a avertizat pe credincioși să nu repete istoria copiilor lui Israel în faptul de a face lucruri rele împotriva lui Dumnezeu (vezi v. 6-11); el a fost clar și sobru în gândire când a spus acest lucru, pentru că și-a dat seama că există o posibilitate certă ca istoria negativă a poporului Israel să fie repetată în biserica lui Dumnezeu care se află în Corint sau în oricare biserică locală.

Țelul chemării lui Dumnezeu a copiilor lui Israel a fost ca aceștia să intre în țara promisă pentru a se bucura de bogățiile sale, pentru ca ei să stabilească Împărăția lui Dumnezeu și să fie expresia lui Dumnezeu pe pământ (Exod 3:7-8).

Dumnezeu a vrut ca aceștia să fie eliberați din Egipt, să vadă semnele și puterea lui Dumnezeu, să treacă prin Marea Roșie și să fie aduși pe drumul către țara bună pentru a stabili Împărăția lui Dumnezeu și locuința Sa.

Acest lucru ar fi trebuit să îi umple de credință, căci dacă acesta este scopul lui Dumnezeu, cu siguranță El va face ceea ce a spus că va face.

Cu toate acestea, deși tot Israelul a fost răscumpărat prin Paște, eliberat din tirania egipteană și adus pe muntele lui Dumnezeu pentru a primi revelația locuinței lui Dumnezeu, tabernaculul, aproape toți au căzut și au murit în pustie, falimentând în faptul de a atinge acest țel din cauza faptelor lor rele și a necredinței lor (vezi Evrei 3:7-19; 1 Cor. 10:5, 7-10).

Domnul Isus a făcut o aplicare a acestui principiu când a vorbit despre cele cinci fecioare nechibzuite și cele cinci înțelepte; fecioarele nechibzuite aveau ulei în lămpile lor, dar nu aveau ulei în vasul lor și, atunci când acestea s-au stins, nu aveau acea porție suplimentară de ulei; când a venit mirele, trebuiau să mai cumpere ulei și nu li s-a permis să intre la ospățul de nuntă.

Aceasta înseamnă că cineva poate fi credincios întreaga viață sau să fie în viața de biserică timp de zeci de ani, dar viața sa poate sfârși în faliment, fără umplerea cu Duhul, fără creșterea în viață și fără să intre în savurarea deplină a Cristosului atotinclusiv, ci mai degrabă, să fie ca unul care a căzut în pustie.

Ce avertisment este acesta pentru noi! Numai Caleb și Iosua au atins scopul și au intrat în țara bună (Numeri 14:27-30).

Aceasta înseamnă că, deși am fost răscumpărați prin Cristos, eliberați din robia lui Satan și aduși în revelația economiei lui Dumnezeu, totuși putem falimenta în faptul de a atinge țelul chemării lui Dumnezeu, care este să intrăm în posesia țării noastre bune, Cristos (Filipeni 3:12-14), și să savurăm bogățiile Sale pentru împărăția lui Dumnezeu, ca să putem fi expresia Sa în epoca actuală și să participăm în savurarea deplină a lui Cristos în epoca împărăției (Mat. 25:21, 23).

Ce avertisment este acesta pentru noi!

Ar fi fost normal ca un israelit să fi fost mântuit din cauza Paștelui, să își facă exodul afară din Egipt, să fie botezat prin traversarea Mării Roșii, să primească revelația pe muntele lui Dumnezeu, să experimenteze mana ca hrană oferită de Dumnezeu, să bea apa vie care curge din stânca lovită și să zidească locuința lui Dumnezeu!

Ar fi fost normal ca o persoană din poporul lui Dumnezeu să învețe să I se închine și să Îl slujească trăind o viață curată, sfântă, pură și plină de bucurie, și să fie format într-o armată care intră în Canaan, îl tratează pe inamic, își revendică moștenirea, o cultivă, zidește templul și stabilește împărăția lui Dumnezeu.

Acest lucru este complet normal; acest lucru nu este pentru supra-oameni, ci este normal.

Ceea ce nu este normal este să fim plini de necredință, să ne răzvrătim împotriva lui Dumnezeu și a autorității Sale delegate și să pierim pe drumul către țara bună.

Domnul trebuie – și noi trebuie să Îi permitem – să ne reînnoiască mintea, ca să avem o înțelegere potrivită a faptului că un biruitor este un credincios normal.

Dar, deoarece astăzi există atât de multă deviere, când întâlnim pe cineva care învață să ducă o viață de biruitor, am putea crede că este spectaculos… dar Domnul nu ar gândi niciodată așa, iar persoana respectivă nu ar spune niciodată acest lucru, ci mai degrabă ar recunoaște că el doar învață să Îl urmeze pe Miel oriunde merge El.

Fie ca noi să fim avertizați de acest lucru și să ne deschidem cu adevărat Domnului să-I spunem:

Doamne Isuse, mântuiește-ne din a falimenta să atingem țelul chemării Tale, prin faptul de a avea o inimă de necredință și de a ne răzvrăti împotriva Ta. Doamne, adu-ne în savurarea și posesia Cristosului atotinclusiv ca țară bună, ca noi să fim expresia Ta și împărăția Ta în epoca prezentă și să participăm în savurarea deplină a lui Cristos în epoca viitoare. Fă-ne credincioși normali, cei biruitori, cei care nu doar că sunt eliberați de lume, botezați, primesc revelația lui Dumnezeu, Îl savurează pe Cristos ca porția dată de Dumnezeu și zidesc locuința lui Dumnezeu, ci sunt cei care sunt formați ca o armată, intră în țara bună pentru a-l trata pe inamic, savurează și intră în posesia țării bune, zidesc templul lui Dumnezeu pentru expresia Sa și stabilesc împărăția lui Dumnezeu pentru guvernarea Sa!

Să învățăm de la Iosua și Caleb calea de a intra în Țara Bună și să intrăm în posesia ei prin credință

În calitate de credincioși nou-testamentari, trebuie să fim avertizați solemn cu privire la repetarea falimentului copiilor lui Israel în pustie (1 Corinteni 10:6, 11) și trebuie să ne dăm seama că, fără harul și îndurarea lui Dumnezeu, am fi la fel ca și copiii lui Israel (Rom. 9:15-16).

Trebuie să citim istoria lui Israel ca pe istoria noastră, acordând o atenție deosebită capitolelor 13 și 14 din Numeri și rugându-ne ca Domnul să ne dea îndurarea și harul Său pentru a ne face persoane ca Iosua și Caleb astăzi.

Dintre toți copiii lui Israel care au ieșit din Egipt, doar doi, Iosua și Caleb, au intrat în țara bună (Deut. 1:34-38; Num. 13:17-14:38).

Trebuie să învățăm de la Iosua și Caleb ce înseamnă să reprezentăm interesul lui Dumnezeu în această epocă și să luptăm cu inamicul, dându-ne seama că, așa cum se vede în Apocalipsa 3 și 5, Cristos Însuși este Biruitorul și El vrea să Se reproducă pe Sine în noi.

Cristos le-a spus celor biruitori din Laodicea: Celui ce biruiește, va sta cu Mine pe tronul Meu, așa cum și Eu am biruit și stau cu Tatăl Meu pe tronul Său. Cristos, în a treia etapă a slujbei Sale – etapa intensificării Sale – dorește să Se reproducă pe Sine în fiecare dintre noi care se roagă pentru acest lucru și I se deschide pentru aceasta.

Deși tot poporul Israel a fost răscumpărat, numai doi biruitori – Iosua și Caleb – au primit premiul țării bune (vezi Iosua 14:6-14; 19:49-51).

Există un contrast puternic între cei zece spioni și Iosua și Caleb; cei zece au adus un raport negativ despre țara bună, crezând mai degrabă în ceea ce au văzut (giganții, cetățile mărețe, imposibilitatea de a cuceri țara) decât ceea ce le-a promis Dumnezeu.

S-au măsurat pe ei înșiși cu inamicul, și sinele lor era centrul și criteriul. S-au văzut ca niște lăcuste în fața giganților din țară și au ajuns la concluzia că este imposibil să ia în stăpânire țara.

Dar slavă Domnului, există vorbirea pozitivă a lui Iosua și Caleb, care au spus cu îndrăzneală: Haideți să urcăm și să luăm în posesiune țara, căci suntem în stare să o biruim (Num. 13:30).

Ei au adus un raport pozitiv cu privire la țara bună și au privit la Domnul și s-au încrezut în El că, dacă Iehova este satisfăcut de ei, îi va aduce în țară și le va da această țară în care curge lapte și miere.

Ei au spus: Doar poporul să nu se răzvrătească împotriva lui Iehova și să nu îi fie teamă de oamenii din țară, pentru că aceștia sunt pâinea lor; Iehova este cu ei, așa că nu trebuie să le fie teamă. Iosua și Caleb erau neînfricați; da, existau giganți, dar punctul de referință nu a fost mărimea lor, ci Iehova Însuși.

Astfel Dumnezeu a vorbit cu privire la spionii răzvrătiți și la poporul lui Israel, că toți cei care nu au crezut și L-au încercat pe Dumnezeu și s-au răzvrătit împotriva Sa, toți aceștia vor muri în pustie, iar copiii lor vor intra în țara bună, împreună cu Iosua și Caleb, care au avut un duh diferit.

Ce onoare ca Domnul să rostească un astfel de cuvânt în numele nostru!

Conform celor descrise cu privire la copiii lui Israel în Numeri, nu toți credincioșii în Cristos care au fost răscumpărați prin Cristos vor avea parte de El ca premiu pentru ei înșiși, ca odihnă și satisfacție în epoca bisericii și în epoca împărăției.

Trebuie să luăm acest lucru ca un avertisment și să fim cei care învață de la Iosua și Caleb calea de a intra în țara bună în credință și de a intra în posesiunea ei!

Doamne Isuse, Tu ne-ai promis și Tu dorești ca noi să intrăm în savurarea și posesiunea Cristosului atotinclusiv ca țară bună, ca noi să fim expresia și împărăția Ta pe pământ. Amin, Doamne, este plăcerea Ta să faci acest lucru – fă-o în noi și cu noi! Fă-ne credincioșii normali, biruitorii Tăi, cei care sunt plini de credință în cuvântul Tău și care nu sunt făcători de rău sau răzvrătiți. Îndură-Te de noi și dă-ne harul Tău, astfel încât să nu falimentăm în atingerea țelului chemării Tale, ci să intrăm în savurarea lui Cristos pentru a deveni împărăția și expresia Sa pe pământ astăzi!