cuvântul sfânt pentru înviorarea de dimineață

Să Îl savurăm pe Dumnezeul Triunic ca binecuvântarea noastră unică și să Îl distribuim ca binecuvântare altora

13/07/2019 by Credincios in Cristos 3 Comments

Trinitatea Divină, așa cum este revelată în Cuvântul sfânt, este pentru distribuirea Dumnezeului Triunic în om; ce binecuvântare este să avem chipul Său zâmbind asupra noastră, să avem pacea Sa și să Îl savurăm pe Dumnezeul Triunic. Dumnezeul Triunic este binecuvântarea noastră unică!

Binecuvântarea eternă a Dumnezeului Triunic este mult mai mult decât lucrurile materiale, cariera noastră sau o lucrare minunată pe care o facem pentru Dumnezeu; această binecuvântare este ca Dumnezeul Triunic să Se distribuie în Trinitatea Sa Divină ca să ne umple și să ne satureze, până când vom deveni una cu El și chiar vom deveni El Însuși în viață, în natură, expresie și funcție, pentru a fi poporul Său, expresia Sa corporativă.

Când vorbim despre acest cuvânt, binecuvântare, nu ne referim la ceea ce este bine cunoscut ca binecuvântare, ceva care este necuvenit sau nemeritat, ceva bun, fiindu-ne dat de către cineva; mai degrabă, binecuvântarea este ca Dumnezeu Însuși să fie distribuit întru noi pentru a fi totul al nostru.

Binecuvântarea este o vorbire, o declarație a lui Dumnezeu, a favoarei, a bunăvoinței și fericirii pentru noi și situația care îndeplinește această binecuvântare, condiția care arată această binecuvântare, care sunt toate cuvintele minunate, bune, generoase și binecuvântate.

Nu este un lucru mărunt să fim sub binecuvântarea lui Dumnezeu; nu este un lucru mărunt să fim plasați în poziția corectă pentru ca Dumnezeu să ne dea binecuvântarea Sa.

Problema este că, în înțelegerea noastră naturală și tradițională, de cele mai multe ori considerăm binecuvântarea lui Dumnezeu ca fiind ceva exterior, material și chiar fizic; trebuie să ne schimbăm părerea pentru a ne da seama că binecuvântările lui Dumnezeu sunt divine, eterne și interioare.

Avem nevoie ca Dumnezeul Triunic să ne vorbească și să ne dezvăluie ca să vedem ce este binecuvântarea lui Dumnezeu, pentru ca noi să fim înfășurați, învăluiți și cuprinși de binecuvântarea vorbirii Dumnezeului Triunic, astfel încât realitatea acestor binecuvântări să ne umple, să ne satureze și să ne pătrundă.

În întregul univers, binecuvântarea noastră unică este Dumnezeul Triunic; Dumnezeul Triunic este binecuvântarea unică și această binecuvântare vine la noi prin distribuirea Ființei Divine întru noi în Trinitatea Sa Divină.

A fi binecuvântați nu înseamnă că primim o mașină mai bună, o soție minunată, copii buni, o casă bună sau o slujbă mai bună; a fi binecuvântați înseamnă că savurăm distribuirea divină a Trinității Divine în ființa noastră.

Astăzi vrem să vedem mai mult privitor la acest lucru, și anume ce ne spune Biblia despre acest lucru și cum putem intra în savurarea distribuirii divine astfel încât să putem savura binecuvântarea lui Dumnezeu!

Trinitatea Divină este modul în care Dumnezeu se distribuie întru noi pentru ca noi să Îl savurăm pe Dumnezeul Triunic

2 Corinteni 13:14 este un verset fascinant, fiind o binecuvântare nou-testamentară din partea apostolului Pavel pentru ca credincioșii în Cristos să savureze distribuirea divină a Dumnezeului Triunic.

Harul Domnului, dragostea lui Dumnezeu și părtășia Duhului nu sunt trei aspecte separate, ci trei aspecte ale aceluiași lucru, așa cum Domnul, Dumnezeu și Duhul Sfânt nu sunt trei dumnezei distincți, ci trei “ipostaze” ale aceluiași Dumnezeu nedivizibil și indivizibil.

Deoarece cartea 2 Corinteni vorbește despre harul lui Cristos (vezi 2 Corinteni 1:12; 4:15; 6:1; 8:1; 9; 9:8; 14; 12:9), harul lui Cristos este menționat primul; sursa harului este dragostea lui Dumnezeu, iar curgerea harului este părtășia Duhului.

Dumnezeul Triunic în trei ipostaze divine (trei substanțe sau elemente susținătoare) – Tatăl, Fiul și Duhul – era necesar credincioșilor distrași și confuzi din Corint, care erau mângâiați și restaurați.

Când citim acest verset, ne dăm seama că Trinitatea Dumnezeirii nu este pentru înțelegerea noastră doctrinară a teologiei sistematice, ci pentru distribuirea lui Dumnezeu în Trinitatea Sa Divină întru noi, poporul Său ales și răscumpărat.

Când Trinitatea Divină este menționată în Noul Testament, aceasta are întotdeauna legătură cu relația lui Dumnezeu cu creaturile Sale, mai ales cu omul și mai ales cu noi, poporul Său ales și răscumpărat.

De exemplu, după ce Cristos a înviat din morți, El le-a poruncit discipolilor Săi să meargă și să discipolizeze națiunile, botezându-i întru numele Tatălui și al Fiului și al Duhului Sfânt (vezi Mat. 28:19).

El i-a însărcinat pe discipoli să îi aducă pe credincioși întru Dumnezeul Triunic, adică într-o unire organică cu Dumnezeul procesat, care a trecut printr-un proces îndelungat ca să intre în înviere.

Datorită unei astfel de uniri organice și pe baza unei astfel de uniri, apostolul a binecuvântat pe credincioși cu Trinitatea Divină binecuvântată în participarea în harul Fiului cu dragostea Tatălui prin părtășia Duhului.

În porțiune după porțiune în Noul Testament vedem că revelația divină a Trinității Dumnezeirii în Biblie, de la Geneza până la Apocalipsa, este pentru ca să înțelegem modul în care Dumnezeu se distribuie pe Sine Însuși întru poporul Său ales ca să savureze și să participe în ceea ce este El.

Dumnezeu în Trinitatea Sa misterioasă și minunată se distribuie pe Sine întru noi, poporul Său ales, pentru ca noi să putem participa, savura și intra în cunoașterea Dumnezeului Triunic procesat acum și pentru eternitate! Aleluia!

Pe măsură ce suntem binecuvântați de Iehova, fiind sub distribuirea divină a Trinității Divine, Îl savurăm pe Tatăl, Fiul și Duhul și există un rezultat spontan – devenim o binecuvântare pentru alții.

Rezultatul spontan și lipsit de efort al savurării și participării noastre în Dumnezeul Triunic procesat ca urmare a distribuirii lui Dumnezeu este că devenim canalul distribuirii lui Dumnezeu înspre alții.

Pur și simplu devenim lărgirea distribuirii Dumnezeului Triunic, care merge mai departe pentru a extinde, a conferi și a elibera binecuvântarea divină a Dumnezeului Triunic către alții. Această binecuvântare este pentru zidirea bisericii, astfel încât Domnul să poată câștiga o expresie corporativă.

Doamne Isuse, ne deschidem distribuirii Tale divine astăzi! Vrem să savurăm și să fim binecuvântați cu Dumnezeul Triunic procesat și care circulă în interior zi de zi, astfel încât să putem să Îl distribuim ca binecuvântare unică în univers altora! Doamne, păstrează-ne în savurarea și primirea distribuirii divine și menține-ne în starea de a te distribui pe Tine în alții pentru împlinirea dorinței inimii lui Dumnezeu de a avea mărturia lui Isus, expresia corporativă a lui Isus! Doamne, distribuie-Te întru noi și prin noi în alții pentru zidirea bisericii, Trupul lui Cristos, expresia Ta corporativă pe pământ!

Savurarea Dumnezeului Triunic ca binecuvântarea noastră unică și distribuirea Sa ca binecuvântare către alții

Adevărul despre Trinitatea Divină este atât de profund și atât de înalt, iar înțelegerea faptului că binecuvântarea unică în univers este Dumnezeul Triunic care este distribuit în noi, este atât de măreață.

Dar, uneori, când ne gândim la situația noastră din viața noastră creștină, am putea fi dezamăgiți și am putea simți că tot ce este sub soare și tot ceea ce se află în domeniul spiritual este o vanitate a vanității… am putea simți că nimic nu este real – nici măcar viața de biserică.

Ce trebuie să facem atunci când ne simțim în acest fel?

Am putea dori chiar să renunțăm, gândindu-ne că acest adevăr înalt nu corespunde experienței noastre; putem crede că, din moment ce experiența noastră nu se potrivește cu ceea ce cunoaștem și cu ceea ce vedem, care este atunci scopul ei? Ce ar trebui să facem cu adevărat într-un astfel de moment?

Ar trebui să ne întoarcem pur și simplu către Dumnezeul Triunic. Binecuvântarea și porția noastră reală nu este altceva decât Dumnezeul Triunic.

Binecuvântarea reală nu este o slujbă excelentă, o casă frumoasă, o viață liniștită, o educație superioară, o viață de familie bună sau un mare succes în viață. A fi binecuvântat nu înseamnă că avem o poziție înaltă în biserică.

Mai degrabă, a fi binecuvântat înseamnă să Îl avem pe Dumnezeul Triunic, fiind sub distribuirea Dumnezeului Triunic în Trinitatea Sa Divină. Ce binecuvântare este ca Dumnezeul Triunic să fie binecuvântarea noastră!

Ce binecuvântare este să avem fața Sa, prezența Sa și să Îl savurăm zilnic ca har! Ce binecuvântare este să fim păstrați de El și binecuvântați de către El, și să avem chipul Său înălțat asupra noastră, oferindu-ne pacea!

Cu cât suferim mai mult, cu atât mai mult Îl savurăm pe El ca har. Cu cât ne întoarcem mai mult către El, cu atât mai mult avem fața Sa zâmbitoare în duhul nostru; chipul Său zâmbește asupra noastră, ne asigură și ne confirmă. O, ce binecuvântare este să avem pace în El, prin El și cu El!

Singura cale prin care putem fi păstrați în umblarea noastră creștină și în viața de biserică este prin distribuirea Tatălui care, de asemenea, ne binecuvintează.

Singura cale ca să avem strălucirea Sa și ca să Îl savurăm ca har este prin distribuirea Fiului, care strălucește asupra noastră și este îndurător față de noi.

Singura cale prin care putem fi fericiți este faptul de a avea zâmbetul Domnului asupra noastră și faptul de a avea pacea Sa, iar acest lucru are loc prin distribuirea Duhului cu duhul nostru.

Rezultatul savurării lui Dumnezeu de către noi este că avem pace; când Îl savurăm pe Cristos ca har și suntem păziți de Tatăl, avem pace, iar Dumnezeu este fericit cu noi.

Când Îl savurăm pe Dumnezeul Triunic ca totul al nostru ca să fim alimentați și El să fie totul pentru noi, avem siguranță, savurare și pace adevărată.

Astăzi această lume devine tot mai mult un loc nesigur și periculos; adevărata siguranță poate fi găsită cu adevărat în Dumnezeul Triunic, care ajunge la noi prin savurarea harului.

Prin moartea și învierea Sa, Cristos a devenit un Duh dătător de viață și El Se insuflă pe Sine în noi pentru a ne infuza cu tot ceea ce este și a realizat.

Binecuvântarea adevărată este aceasta, să avem distribuirea Dumnezeului Triunic în Trinitatea Sa Divină și să fim o binecuvântare pentru alții, de asemenea, prin distribuirea lui Dumnezeu în ei. Fie ca noi să fim astfel de oameni!

Dumnezeule Triunic, venim la Tine – Tu ești adevărata noastră binecuvântare și adevărata noastră porție! Ce binecuvântare este ca Dumnezeul Triunic să fie siguranța noastră, savurarea noastră și pacea noastră! Ce binecuvântare este să fim păstrați de către Tatăl, să savurăm pe Fiul ca har și să fim umpluți cu pace de Duhul! Ce binecuvântare este ca fața lui Dumnezeu să fie înălțată peste noi, să ne asigure, să ne confirme și să ne promită! Amin, Doamne, păstrează-ne sub binecuvântarea Ta savurând distribuirea Ta divină, și fă-ne un canal de binecuvântare pentru ceilalți!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Enjoy the Triune God as our Unique Blessing and Dispense Him as Blessing to Others (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (1) – săptămâna 7 ziua 6.

Duhul ca și chip înălțat al lui Dumnezeu ne confirmă, ne promite și ne dă pacea

11/07/2019 by Credincios in Cristos 2 Comments

Slavă Domnului, Duhul în calitate de chip înălțat al lui Dumnezeu ne confirmă, ne promite, ne garantează totul și ne dă pacea!

Al treilea aspect al binecuvântării eterne a Dumnezeului Triunic asupra poporului Său așa cum este consemnat în Numeri 6 este legat de Duhul, pentru că Duhul Își înalță fața Sa peste noi și ne dă pacea (Num. 6:26).

Tatăl ne binecuvintează și ne păstrează, Fiul face ca fața Sa să strălucească asupra noastră și este îndurător față de noi, iar Duhul Își înalță fața peste noi și ne dă pacea.

Într-o astfel de binecuvântare eternă a Dumnezeului Triunic nu vedem nimic fizic, material sau exterior; ceea ce vedem aici este faptul că Dumnezeul Triunic se distribuie pe Sine în Trinitatea Sa Divină ca Tatăl, Fiul și Duhul, pentru a ajunge la noi și pentru a ne păzi, a fi îndurător față de noi și pentru a ne dea pace.

Tatăl ne păstrează ca poporul Său – ne păstrează în poziția potrivită ca noi să primim binecuvântarea Sa.

Fiul vine la noi în calitate de fața strălucitoare a lui Dumnezeu; El Îl face pe Dumnezeu real, exprimat și strălucitor asupra noastră și El este îndurător față de noi. Harul Domnului Isus Cristos să fie cu voi toți – ce binecuvântare este asta!

Mai întâi, Cristos a venit ca Dumnezeu întrupat ca să fie om, și El, în calitate de Cuvântul lui Dumnezeu, a devenit carne și a locuit printre noi, plin de har și realitate. Nimeni nu L-a văzut vreodată pe Dumnezeu, ci Cristos a venit și L-a declarat, L-a exprimat și L-a strălucit, și am văzut cu toții gloria Sa, gloria singurului Fiu născut al Tatălui.

Dumnezeu S-a încarnat pentru ca El să ni se arate într-un mod strălucitor, iar când citim cele patru Evanghelii, vedem trăirea minunată, strălucitoare, divin-umană a Celui care L-a strălucit pe Dumnezeu și a fost îndurător față de noi.

În calitate de Cel al cărui chip strălucește asupra noastră, Cristos Fiul lui Dumnezeu este prezența vizibilă a Dumnezeului invizibil. Dumnezeu este invizibil, într-o lumină inaccesibilă și El nu poate fi atins sau văzut de om. Cu toate acestea, Cristos a venit în calitate de fața lui Dumnezeu, prezența vizibilă a lui Dumnezeu, și L-a întrupat pe Dumnezeu și L-a făcut pe Dumnezeu real nouă.

El a venit să Îl strălucească pe Dumnezeu și să-L exprime, și, de asemenea, a venit să ne dea har. Când Îl atingem de Domnul, când venim la Cuvântul lui Dumnezeu și avem o inimă întoarsă către El, vălul de pe fața noastră este luat și Îl vedem, Îl savurăm și primim har.

Când vedem fața Domnului în duh, avem strălucirea Sa și Îl savurăm ca har. Vrem să vedem fața Sa, să trăim înaintea feței Sale și să fim sub strălucirea chipului Său în toate zilele vieții noastre, pentru că acolo unde este fața Sa strălucitoare, acolo are loc distribuirea harului Său.

Duhul în calitate de chip înălțat al lui Dumnezeu ne confirmă, ne promite și ne dă pacea

În Numeri 6:26 vedem că Domnul Își înalță fața asupra noastră și ne dă pacea; acest lucru poate fi atribuit Duhului. Fața denotă prezența unei persoane; atunci când vezi fața cuiva, ai prezența sa.

Chipul denotă expresia persoanei, expresia simțămintelor sale interioare. Când vă înălțați fața peste o persoană, confirmați, asigurați, promiteți și dăruiți totul acelei persoane.

Mai întâi, Cristos a venit în calitate de fața strălucitoare a lui Dumnezeu pentru a fi îndurător față de noi, iar acum vedem că Duhul este chipul înălțat al lui Dumnezeu care ne asigură, ne garantează, ne promite și ne dă totul.

Chipul se referă la “emoticonul lui Dumnezeu”, fața zâmbitoare a lui Dumnezeu, chipul Său înălțat asupra noastră.

Dumnezeu nu are doar o față strălucitoare, ci și un chip înălțat; strălucirea chipului lui Dumnezeu este Cristos, iar chipul Său este Duhul Sfânt. Strălucirea radiantă a lui Dumnezeu este pur și simplu Cristos Fiul care este cu noi și prin faptul că avem fața strălucitoare a lui Dumnezeu, noi avem pe Cristos, Fiul lui Dumnezeu, prezent cu noi.

Slavă Domnului, chiar dacă nu am trăit pe pământ în timpul Domnului Isus ca să avem strălucirea Sa asupra noastră, putem să ne exersăm duhul ca să savurăm fața Sa strălucitoare astăzi.

Mai mult, avem chipul lui Dumnezeu, care într-un fel este mult mai drag, pentru că este expresia chipului Său. Chipul lui Dumnezeu exprimă starea și simțământul Său interior.

Binecuvântarea lui Dumnezeu constă nu doar în faptul că El strălucește asupra noastră, ci și că vedem expresia părților sale interioare, chipul Său.

Apostolul Pavel a avut indicele ochilor Domnului; el nu doar privea fața strălucitoare a Domnului, dar avea și chipul Său, și putea discerne ceea ce era în inima Domnului cu privire la ceilalți, dacă Domnul era sau nu fericit.

Binecuvântarea Dumnezeului Triunic este un chip înălțat, faptul că Dumnezeu este fericit cu noi; când Dumnezeu vine la noi cu un chip înălțat, ce urmează e ceva bun.

Când Dumnezeu are un chip înălțat, El ne confirmă, ne asigură de ceea ce a spus, ne promite lucruri și ne dă tot ce a promis; ce chip este acesta!

Dacă punem acest lucru împreună cu Efeseni 4:30 unde ni se spune să nu întristăm pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, în care suntem sigilați înspre ziua răscumpărării, ne dăm seama de faptul că Duhul este chipul înălțat al lui Dumnezeu asupra noastră.

Binecuvântarea Duhului din Efeseni 1 este sub forma unei chezășii, o garanție; am fost sigilați de către Duhul, iar Dumnezeu ne-a dat Duhul ca și garanția moștenirii noastre.

Duhul care locuiește în noi, Duhul Sfânt cu duhul nostru, este chipul înălțat al lui Dumnezeu din interior care neîncetat ne asigură, ne confirmă, ne promite și ne garantează toate beneficiile provenite din distribuirea Dumnezeului Triunic, toate bogățiile nepătrunse ale lui Cristos și tot ceea ce este Dumnezeu ca posesia și porția noastră.

Duhul ne garantează, oferindu-ne un gust anticipat, o mostră a gustului deplin a ceea ce urmează, sigilându-ne astfel pentru acea zi – ziua răscumpărării noastre.

Aleluia, Duhul ne binecuvintează înspre ziua în care vom savura cu toții pe deplin pe Dumnezeul Triunic! De aceea, nu trebuie să întristăm pe Duhul Sfânt, nu trebuie să facem ca chipul înălțat al lui Dumnezeu să fie oprimat sau să Îl facem să fie nefericit cu noi înșine, pierzând astfel binecuvântarea Sa.

Dacă Îl întristăm pe Duhul Sfânt, chipul Său se va îndepărta; dar dacă Îl ascultăm, El va fi fericit cu noi și El Își va ridica chipul Său pentru a ne confirma, a ne asigura, a ne garanta, a ne promite și a ne da totul.

Pot exista momente în viața noastră creștină, în viața de biserică sau chiar în serviciul Domnului, când devenim obosiți, descurajați sau dezamăgiți; am putea simți că nu avem asigurarea și că ne-am pierdut toată speranța.

Dar atunci când Îl contactăm pe Domnul, vom safura binecuvântarea chipului înălțat al lui Dumnezeu, care este Duhul, și aceasta ne va înălța. Fără o astfel de binecuvântare, nu putem continua cu Domnul.

Înălțarea chipului Domnului asupra noastră și darul păcii Sale este lucrarea de îndurare a Duhului.

Duhul ne dă pace în mod constant; El ne dă pace nu numai în mediul nostru, ci și în ființa noastră – în inima, în duhul și mintea noastră. În Duhul, prin Duhul și cu Duhul avem pace.

Atunci când cei din jurul nostru sunt tulburați în inimă sau minte, când mediul nu este prea plăcut, noi nu suntem tulburați deoarece savurăm pacea din Duhul, căci chipul Său este înălțat peste noi.

Doamne Isuse, fie ca noi să avem chipul înălțat al lui Dumnezeu asupra noastră dându-ne pacea. Nu vrem să întristăm pe Duhul Sfânt în care am fost sigilați înspre ziua răscumpărării noastre. Amin, Doamne Isuse, ne deschidem Ție și vrem să Te savurăm ca Duhul cu duhul nostru care ne promite, ne asigură, ne confirmă și ne dă totul! Ce binecuvântare este ca chipul lui Dumnezeu să fie înălțat peste noi și să ne dea pacea! Vrem să rămânem aici, în distribuirea păcii de către Duhul care Își înalță chipul peste noi.

Binecuvântarea eternă a Dumnezeului Triunic este pentru a de aduce în savurarea lui Dumnezeu

Dacă citim și ne rugăm cu versetele din Numeri 5 privitor la binecuvântarea eternă a Dumnezeului Triunic, ne vom da seama, mai întâi de toate, că binecuvântarea lui Dumnezeu nu are nimic de a face cu ceva fizic sau exterior și, în al doilea rând, acestea ne aduc în savurarea lui Dumnezeu.

Nu există nici o mențiune cu privire la binecuvântarea materială, eliberarea de necazuri, alocarea țării bune, păzirea de foamete, protejarea de inamici sau prosperitate în Numeri 6:23-26.

Ceea ce vedem în această porțiune este pur și simplu faptul că Dumnezeu vine la noi în calitate de Dumnezeul Triunic în Trinitatea Sa Divină – Tatăl care ne binecuvintează și ne păzește, Fiul care strălucește asupra noastră și este îndurător și Duhul care Își înalță fața peste noi și ne dă pacea – pentru ca noi să-L savurăm pe Dumnezeul Triunic.

Păzirea și binecuvântarea Tatălui, faptul că Fiul strălucește și este îndurător față de noi, și înălțarea chipului Duhului pentru a ne da pacea, toate acestea sunt pentru savurarea și experimentarea de către noi a Dumnezeului Triunic în Trinitatea Sa Divină.

Binecuvântarea întreită din Numeri 6 este modelul binecuvântării preoților din Vechiul Testament, care este binecuvântarea potrivită; această binecuvântare este să aducă pe alții în prezența lui Dumnezeu, în lumina feței Sale și în strălucirea chipului Său, pentru ca ei să poată fi păziți de El, să participe în harul Său și să aibă pacea.

Dumnezeul Triunic vrea să ne binecuvinteze; Dumnezeul nostru este un Dumnezeu care binecuvintează și binecuvântarea Sa este pur și simplu El Însuși distribuit întru noi, mai întâi ca să ne păstreze, apoi să strălucească asupra noastră și să ne dea har și, în final, să fie fericit cu noi și să ne dea pacea.

Binecuvântarea Trinității Divine nu este legată în principal de lucruri materiale, ci de faptul că Dumnezeul Triunic este îndurător față de noi, Își face apariția și se face văzut de către noi ca noi să Îl savurăm. Trebuie să savurăm binecuvântarea Dumnezeului Triunic și să-i binecuvântăm pe alții cu Dumnezeul Triunic în acest fel.

Când vorbim cu alții, trebuie pur și simplu să îi aducem în savurarea lui Dumnezeu, binecuvântându-i cu distribuirea Trinității Divine.

Trebuie ca nu doar să înțelegem binecuvântarea eternă a Dumnezeului Triunic și să fim recunoscători pentru aceasta, ci să savurăm binecuvântarea lui Dumnezeu rugându-ne să fim păziți de către Tatăl, să savurăm faptul că Fiul strălucește ca har și să primim pacea Duhului!

Pe măsură ce savurăm binecuvântarea Dumnezeului Triunic, binecuvântarea eternă, vom fi oamenii binecuvântați ai binecuvântării Dumnezeului Triunic și vom binecuvânta și pe alții cu Dumnezeul Triunic!

Îți mulțumim Doamne pentru că ne-ai binecuvântat cu păzirea Tatălui, fața strălucitoare a Fiului și harul Său, și chipul înălțat al Duhului și pacea Sa. Păstrează-ne în savurarea binecuvântării Tale, Doamne, în toate aspectele ei minunate! Fie ca noi să fim păstrați sub binecuvântarea lui Dumnezeu, să Îl savurăm pe Cristos ca har în strălucirea Sa și să fim umpluți de pace, în timp ce Duhul este fericit cu noi. Fie ca noi să fim oamenii binecuvântați ai Dumnezeului Triunic binecuvântat, și fie ca noi să binecuvântăm pe alții cu distribuirea divină a Trinității Divine în ei pentru participarea lor în harul și pacea Sa!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Spirit as God’s Lifted-up Countenance Confirms us, Promises us, and Gives us Peace (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (1) – săptămâna 7 ziua 3.

Dumnezeu în Cristos face ca fața Sa să strălucească asupra noastră și este îndurător față de noi pentru savurarea noastră

10/07/2019 by Credincios in Cristos 1 Comment

În binecuvântarea eternă a Dumnezeului Triunic, așa cum este consemnată în Numeri 6:25, a doua parte spune: “Domnul să facă fața Sa să strălucească asupra ta și să fie îndurător față de tine”; acest lucru se referă la Cristos Fiul care a venit în calitate de strălucire a lui Dumnezeu și este har față de noi pentru savurarea noastră.

Această binecuvântare din Numeri 6:22-27 este binecuvântarea eternă a Dumnezeului Triunic – nu este doar o binecuvântare vechi-testamentară a preoților pentru poporul lui Dumnezeu, nici nu este doar o binecuvântare nou-testamentară, ci este Dumnezeul Triunic care se distribuie în Trinitatea Sa Divină întru noi pentru savurarea noastră.

Prima parte a binecuvântării poate fi atribuită lui Dumnezeu Tatăl, “Iehova să te binecuvinteze și să te păzească”; Tatăl este Cel care ne păzește de cel rău și ne binecuvintează.

Dumnezeu Tatăl ne binecuvintează în orice fel și în orice aspect al dragostei Sale și El este Cel care ne păzește în toate privințele și în toate aspectele prin puterea Sa.

Domnul Isus S-a rugat ca noi, credincioșii Săi, să fim păziți de cel rău; El a cerut Tatălui în Ioan 17 să nu ne scoată din lume (care se află în cel rău, sub sfera sa de influență), ci să ne păstreze în numele și puterea Sa și să ne păzească de cel rău.

În calitate de credincioși în Cristos, de multe ori nu ne dăm seama cât de mult cel rău încearcă să ne atace, să ne înșele, să ne corupă și să ne tragă în jos; Îi mulțumim Domnului pentru Tatăl care ne păzește de cel rău.

Tatăl nu doar ne păzește de inamic, ci ne și binecuvintează – El ne-a predestinat și ne-a ales și El ne duce printr-un proces ca să ne facă la fel ca și Cristos; pentru acest lucru El ne-a binecuvântat în Cristos cu orice binecuvântare spirituală în locurile cerești!

Toate binecuvântările spirituale sunt ale noastre în Cristos Isus și datorită lui Dumnezeu noi suntem în Cristos Isus; pentru că suntem în Cristos, suntem binecuvântați cu orice binecuvântare spirituală.

Aceste binecuvântări nu sunt doar “lucruri” pe care Dumnezeu ni le oferă ca daruri; aceste binecuvântări sunt în distribuirea divină a Trinității Divine întru noi. Cu alte cuvinte, trebuie să ne rugăm ca să fim păstrați în distribuirea Dumnezeului Triunic și departe de cel rău; adevărata binecuvântare înseamnă să fim sub distribuirea divină!

Nu știm cu adevărat ce avem nevoie; noi credem că avem nevoie de mai multă răbdare sau de bucurie, dar atâta timp cât rămânem sub distribuirea divină, fiind păstrați de Tatăl în Dumnezeul Triunic și departe de inamic, vom primi tot felul de binecuvântări spirituale ca să trăim viața creștină și viața de biserică pentru împlinirea scopului lui Dumnezeu.

Dumnezeu S-a întrupat ca să ni Se arate într-un mod strălucitor; acum fața Sa strălucește asupra noastră

În Numeri 6:25 preoții trebuiau să binecuvinteze pe poporul lui Israel, spunând: Domnul să facă fața Sa să strălucească asupra voastră și să fie plin de har față de voi; o asemenea binecuvântare I se poate atribui lui Dumnezeu Fiul.

Cum ne binecuvintează Dumnezeul Triunic? El nu ne binecuvântează doar într-un mod general în toate lucrurile, ci ne binecuvintează făcând ca fața Sa să strălucească asupra noastră și fiind plin de har față de noi. Nu este un lucru mărunt să avem fața lui Iehova, chiar o față strălucitoare, o față care strălucește asupra noastră.

Când fața lui Dumnezeu strălucește asupra noastră înseamnă că El este plin de har față de noi, El ne dă har și El este harul pentru noi.

Unde vedem că Dumnezeu strălucește asupra noastră și ne dă har?

În Luca 1:78, când Domnul Isus urma să se nască, Zaharia a profețit: Soarele care răsare ne va vizita din înălțime; soarele de la răsărit este Fiul din Trinitatea Divină care a fost încarnat ca să ni-L arate pe Dumnezeu într-un mod strălucitor.

După cum se vede în Luca 1:78, Mat. 4:16 și Ioan 8:12, Dumnezeu S-a întrupat ca să ni Se arate într-un mod strălucitor și când a venit Cristos, El a venit ca o mare lumină, chiar lumina lumii.

Când Dumnezeu S-a întrupat, când Cuvântul S-a făcut trup, Dumnezeu a venit din eternitate pe puntea timpului pentru a deveni om; aceasta este Sfânta Treime care luminează fața Sa asupra oamenilor, Soarele care răsare și ne vizitează din înălțime.

Aleluia, Cel care este lumina lumii a venit să strălucească asupra noastră, cei care suntem în întuneric și umblăm în întuneric pentru ca să putem avea lumina vieții!

Încarnarea lui Dumnezeu este strălucirea lui Dumnezeu pentru a ni Se arăta într-un mod luminos și strălucitor.

Nimeni nu L-a văzut vreodată pe Dumnezeu, dar prin întruparea Sa am văzut fața Sa și am contemplat gloria Sa (Ioan 1:14) și de atunci El a strălucit asupra noastră neîncetat.

Acum, fața lui Dumnezeu strălucește asupra noastră și, atât atunci când a fost pe pământ, cât și de-a lungul epocilor, oriunde este El, există lumina care strălucește asupra poporului care se află în întuneric, căci El este lumina lumii.

Fața Sa strălucește asupra noastră; fața semnifică prezența. Fiind Cel al cărui chip strălucește asupra noastră, Cristos este prezența vizibilă a Dumnezeului invizibil.

Dumnezeu este invizibil; prezența Sa este invizibilă; El nu poate fi văzut sau atins, dar prin încarnarea Sa, El a devenit soarele strălucitor, adică prezența Sa invizibilă a devenit vizibilă!

Prezența lui Dumnezeu a devenit vizibilă și strălucitoare în întruparea lui Isus Cristos, iar unii dintre discipolii Săi au văzut o mică parte a gloriei Sale când L-au privit pe Muntele Transfigurării (vezi 2 Petru 1:16-18; Matei 17:1-2).

Dacă citim cele patru Evanghelii, vom vedea un om care mergea printre păcătoși, printre discipoli și printre toți oamenii din jur; El a fost odată Dumnezeul invizibil, nevăzut și de neaccesibil, dar acum El S-a încarnat ca să fie prezent și văzut printre oameni.

Acesta este Iehova care luminează cu fața Sa.

Îți mulțumim, Doamne Isuse, că ai venit ca strălucirea chipului lui Dumnezeu. Aleluia, Dumnezeu S-a întrupat ca să Se arate pe Sine nouă într-un mod strălucitor, iar acum fața Sa strălucește asupra noastră! Doamne, noi eram în întuneric, fără lumină sau viață divină, dar Tu ai venit ca soarele de la răsărit strălucind din înălțime și Tu L-ai adus pe Dumnezeu într-un mod strălucitor! Strălucește asupra noastră, Doamne, și adu mai mult din elementul lui Dumnezeu în ființa noastră! Fie ca fața Ta să strălucească asupra noastră și fie ca fața Ta să strălucească prin noi înspre alții, aducându-L pe Dumnezeu la ei și făcându-L pe Dumnezeu vizibil și real pentru ei!

Dumnezeu face ca fața Sa să strălucească asupra noastră și El este îndurător față de noi pentru savurarea noastră

Iehova face ca fața Sa să strălucească asupra noastră și este îndurător față de noi; aceste două lucruri aduse împreună exprimă ceea ce e spus în Ioan 1:14, 16-17.

Aici vedem că Cuvântul a devenit carne și a locuit printre noi, plin de har și de realitate; apoi, am primit din plinătatea Sa, și har peste har, căci harul și realitatea au venit prin Cristos Isus.

Dumnezeu a venit în Fiul, în Cristos, ca să fie prezent cu noi într-un mod vizibil; aceasta este strălucirea chipului Său.

Unde strălucește fața Sa, acolo este darul harului; când vedem fața lui Dumnezeu în Isus Cristos, primim și harul Său.

Împreună cu strălucirea chipului Său vine distribuirea harului Său; ca Domnul să fie îndurător față de noi, înseamnă că El este har neîncetat pentru noi.

Ce este acest har? Acest har este harul lui Cristos (2 Corinteni 13:14), care este de fapt Cristos Însuși venind la noi pentru savurarea noastră; când Îl avem pe Cristos, avem har și Îl savurăm pe El ca har.

Dumnezeu vine la noi în Cristos ca har ca să Îl putem savura. Am putea spune că Dumnezeu Tatăl care ne păzește este mai obiectiv, dar Dumnezeu Fiul care vine la noi să strălucească asupra noastră și să fie îndurător față de noi este mai subiectiv și mai experimental.

Harul este Dumnezeu pentru savurarea noastră; Dumnezeu vine la noi în Cristos ca să fie savurat de către noi. Aleluia, Dumnezeul Triunic este cu totodată îndurător față de noi, venind la noi în Fiul ca să strălucească asupra noastră și să ne dea har.

Dumnezeu vrea ca noi să Îl savurăm, și pentru aceasta mai întâi ne păzește și ne binecuvântează și, în al doilea rând, El vine la noi în Fiul ca să strălucească asupra noastră și să fie îndurător față de noi pentru savurarea noastră.

Încarnarea lui Dumnezeu a fost strălucirea prezenței Sale și, împreună cu această strălucire, a venit harul; acest har este harul Domnului Isus Cristos, care este de fapt Cristos Însuși.

Când Cristos a venit, a venit harul; când a venit Cristos, Dumnezeu a devenit savuros în El.

Binecuvântarea este persoana Fiului care vine la noi ca har, iar harul Domnului Isus Cristos este cu noi toți, și anume cu duhul nostru. Amin!

Această binecuvântare întreită a Dumnezeului Triunic din Numeri 6 este într-adevăr semnificativă și minunată.

Mai întâi vedem că Tatăl ne binecuvântează și ne păzește, apoi Fiul face ca fața Sa să strălucească asupra noastră și este îndurător față de noi și în cele din urmă Duhul Își ridică chipul asupra noastră și ne dă pacea.

Tatăl ne păzește și ne binecuvintează, Fiul este îndurător față de noi și strălucește asupra noastră, iar Duhul exprimă fața Dumnezeului Triunic ca să ne dea pacea prin chipul Său.

În câteva epistole ni se spune: “Har și pace vouă” (vezi Rom. 1:7; 1 Cor. 1:3; 2 Pet. 1:2; Apoc. 1:4); Dumnezeu este harul pentru savurarea noastră, iar pacea este rezultatul savurării lui Dumnezeu de către noi ca har.

Când Îl savurăm pe Cristos ca har, pacea este cu noi; când avem pace, avem savurarea harului. Fie ca să rămânem sub strălucirea feței lui Dumnezeu în Cristos și fie ca să savurăm harul lui Cristos în toate zilele vieții noastre!

Doamne Isuse, vrem să vă vedem fața Ta, să primim strălucirea feței Tale și să trăim înaintea feței Tale ca să Te savurăm ca har! Dorim să fim mereu sub strălucirea feței Tale, căci în strălucirea Ta primim și savurăm harul. Aleluia, harul este Dumnezeul Triunic care este totul pentru noi ca savurarea noastră deplină, iar Dumnezeu ne binecuvântează prin faptul că este îndurător față de noi pentru savurarea noastră! Amin, Doamne, fie ca să savurăm harul în toate zilele vieții noastre, să trăim o viață în har și să putem administra har altora altora pentru a-i binecuvânta cu distribuirea Dumnezeului Triunic!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, God in Christ makes His Face Shine upon us and He is Gracious to us for our Enjoyment (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (1) – săptămâna 7 ziua 3.

Adâncul cheamă adânc: să prindem rădăcini în Cristos și să avem experiențe profunde cu El

04/07/2019 by Credincios in Cristos 4 Comments

Viața împărăției – viața și trăirea împărăției lui Dumnezeu – este o viață care poate prinde rădăcini în adâncime și aduce rod la suprafață; adâncul cheamă adânc, deci Cristos trebuie să prindă rădăcină în inima noastră, iar noi trebuie să prindem rădăcini adânc în Cristosul atotinclusiv.

Atunci când Domnul Isus a venit în inima noastră, El S-a semănat pe Sine Însuși ca sămânța vieții [întru noi]; inima noastră este solul în care S-a semănat, așa că inima noastră trebuie să fie solul potrivit în care Domnul să crească.

Pe de altă parte, noi, ca plante vii în Cristos, am fost plantați întru El și trebuie să fim înrădăcinați adânc în solul Cristosului atotinclusiv în calitate de țară bună. Inima noastră trebuie să fie tratată pentru a fi lipsită de stânci / pietre (păcate ascunse, pofte și dorințe ascunse) și spini (îngrijorările acestei vieți) așa încât Domnul ca sămânță a vieții să crească în inima noastră și să aducă rod.

Fie ca să cooperăm cu Domnul pentru a trata orice lucru care împiedică creșterea seminței vieții, astfel încât Domnul să prindă rădăcină adânc în inima noastră, iar noi să ne trimitem rădăcina în adâncime și să aducem rod la suprafață.

Trebuie să dezvoltăm un sistem puternic de rădăcini sub pământ; trebuie să existe multe momente ascunse cu Domnul și mai multe tranzacții cu El decât ceea ce pot vedea ceilalți la exterior.

Trebuie să avem o viață ascunsă cu Domnul, trimițându-ne rădăcini adânc în Cristosul atotinclusiv și îngăduindu-I să-și facă domiciliul în inima noastră.

O persoană care a avut experiențe profunde cu Cristos a fost apostolul Pavel; el a fost un model pentru noi toți, și el a mărturisit în 2 Corinteni 12 cum a avut experiențe minunate și înalte cu Dumnezeu, dar el nu a vorbit niciodată despre aceste experiențe cu nimeni.

Da, el a recunoscut că a avut astfel de experiențe, dar nu ne-a spus niciodată în ce constau aceste experiențe și ce i-a spus Domnul în acest timp.

Trebuie să avem experiențe profunde cu Cristos și trebuie să [le] păstrăm în ascuns; nu putem “să ne expunem rădăcinile” cu Domnul înaintea oamenilor, ci mai degrabă trebuie să avem o viață spirituală bogată, adâncă și ascunsă cu Dumnezeu, fără să spunem altora despre aceasta.

Domnul ne poate spune să împărtășim câteva dintre aceste experiențe cu câțiva sfinți din cauza nevoii lor; totuși, dacă ne lăudăm cu experiențele noastre în Cristos, pierdem profunzimea acestor bogății.

Doar atunci când avem experiențe profunde cu Cristos și nu ne lăudăm cu ele, putem trăi în realitatea “adâncul cheamă adânc”, pentru că putem împărtăși lucrurile despre Cristos din adâncul ființei noastre pentru a atinge pe alții în adâncul ființei lor.

Să prindem rădăcini adânci în Cristos în viața noastră ascunsă cu El pentru a crește cu creșterea lui Dumnezeu

Psalmul 42:7 spune: “adâncul cheamă adânc”; singurul mod în care ceilalți pot răspunde din adâncul lor la ceea ce izvorăște din adâncul nostru este dacă ne tratăm inima noastră astfel încât aceasta să fie solul adecvat pentru ca Domnul să fie înrădăcinat acolo, și dacă prindem rădăcini adânc în Cristos.

Orice nu este din adâncuri nu va atinge niciodată adâncimile celorlalți; trebuie să-L experimentăm pe Cristos în calitate de lucruri adânci ale lui Dumnezeu din adâncul ființei noastre.

Viața împărăției este o viață în adâncimi, o viață care prinde rădăcini în adâncime și aduce rod la suprafață (vezi Isaia 10:1-4; Fapte 1:13). Pentru ca noi să creștem în sus, trebuie să prindem rădăcini în adâncime.

Pe de o parte, trebuie să Îi permitem lui Cristos ca sămânța vieții să prindă rădăcini adânc în solul inimii noastre ca pământ bun (Matei 13:23), căci El a fost semănat în noi ca sămânța împărăției.

Pe de altă parte, noi, ca plante vii în Cristos, trebuie să prindem adânc rădăcini în solul Cristosului atotinclusiv ca realitate a țării bune (Coloseni 2:6-7).

Ce înseamnă ca inima noastră să fie pământ bun pentru ca sămânța să crească în noi? Pământul bun simbolizează inima bună care nu este îngreunată de traficul lumesc, adică nu are păcate ascunse și este fără îngrijorările acestui veac și înșelăciunea bogățiilor.

Pentru ca inima noastră să fie pământul bun, trebuie să-I permitem Domnului zilnic să trateze aceste lucruri din inima noastră ca să putem crește cu creșterea lui Dumnezeu (Coloseni 2:19).

Pentru că am fost plantați în Cristos ca realitatea țării bune, trebuie să ne facem timp să Îl absorbim; mai ales în timpul nostru cu El dimineața, trebuie să prindem rădăcini adânci în El, să ne facem timp să privim spre El și să ne facem timp să-L absorbim.

În Matei 13:4-8, 18-23 Domnul a vorbit și a interpretat parabola semănătorului; în timp ce semănătorul a semănat, unele semințe au căzut lângă drum, unele pe loc pietros, unele printre spini și altele pe pământ bun, arătându-ne cele patru moduri diferite în care omul primește cuvântul.

Printre aceste condiții diferite, unul este locul stâncos (pietros); există puțin pământ la suprafață, dar sub acesta este stâncă, astfel că atunci când sămânța cade în acest fel de pământ, înflorește repede, dar imediat ce iese soarele, se ofilește din cauza lipsei rădăcinii.

O rădăcină este creșterea care se produce sub pământ și frunzele sunt parte din creșterea care se produce la suprafața solului. Cu alte cuvinte, pentru ca noi să avem rădăcini adânci în Cristos, trebuie să avem o viață ascunsă; ca să avem frunze înseamnă să ne manifestăm viața interioară.

Problema cu mulți creștini este că, deși există multă viață aparentă, există foarte puțină viață secretă, pentru că lipsește viața ascunsă.

Dacă toate experiențele noastre spirituale se manifestă și vorbim despre ele altora, atunci creșterea noastră este de suprafață și nu există o creștere în adâncime; dacă așa stau lucrurile cu noi, suntem niște persoane care au doar frunze fără rădăcini și ne aflăm pe un teren fără adâncime.

Creștinul care își etalează toate virtuțile și experiențele sale în fața oamenilor și care nu are nimic în adâncul ființei sale, el nu are rădăcină; o astfel de persoană nu va putea să stea în picioare în ziua încercării și a ispitei.

Fie ca Dumnezeu să lucreze în noi pentru ca noi să prindem rădăcini în adâncime. Fie ca să cooperăm cu Domnul pentru a prinde rădăcini adânc în Cristos în viața ascunsă și în experiența noastră cu El, pentru ca să creștem cu creșterea lui Dumnezeu!

Doamne Isuse, vrem să prindem rădăcini în Cristos în viața noastră ascunsă și în experimentarea Sa de către noi. Fie ca să fim cei care au multă creștere “sub pământ” prinzând rădăcini adânc în Cristos ca să Îl absorbim și să creștem cu creșterea lui Dumnezeu. Doamne, Îți dăm inima; tratează-ne inima, ca să fie un pământ bun pentru ca sămânța împărăției să crească în noi. Fie ca inima noastră să fie eliberată de traficul lumesc, de păcatele ascunse, de egoism, de interesul propriu și de autocompătimire. Amin, Doamne, fă din inima noastră un sol bun pentru ca Tu să crești în noi. Fie ca noi să prindem rădăcini în adâncime în Cristos și să creștem la suprafață cu creșterea lui Dumnezeu!

Avem nevoie de experimentări profunde ale lui Cristos prin prinderea de rădăcini secrete și ascunse în Cristos, chemări adânci în adâncime

Avem nevoie de experimentări profunde ale lui Cristos, precum cea a apostolului Pavel, așa cum a mărturisit el în 2 Cor. 12:1-4. El a spus că cunoștea un om în Cristos cu paisprezece ani în urmă, dacă era în trup sau în afara trupului – el nu știa, dar Dumnezeu știa – care a fost luat la al treilea cer și în Paradis.

În experiența sa, Pavel a făcut o vizită în Paradis și în al treilea cer și aici a auzit cuvinte inexplicabile, cu neputință omului să le vorbească.

Cu toate acestea, Pavel a păstrat această experiență în secret timp de paisprezece ani și nu a spus nimănui despre asta. Rădăcinile sale erau adânc sub pământ; chiar și atunci când a mărturisit despre experiența sa, el nu a spus ce erau lucrurile pe care Domnul i le-a spus.

Dacă vrem să avem lucrarea lui Pavel, trebuie să avem “rădăcina” lui; dacă dorim să avem conduita exterioară a lui Pavel, trebuie să avem viața sa interioară; dacă vrem să avem puterea manifestată a lui Pavel, trebuie să avem experimentarea sa secretă.

Aceasta nu înseamnă că nu ar trebui să depunem mărturie despre ceea ce experimentăm din Cristos, ci că trebuie să ne dăm seama că multe experiențe trebuie să fie ascunse; avem nevoie de experiențe profunde ale lui Cristos prin prinderea de rădăcini secrete și ascunse în Cristos, iar atunci când vorbim cu ceilalți, Îl vorbim pe Cristos Isus ca Domn (2 Cor. 4:5).

A fi fără rădăcină înseamnă a fi fără vreo comoară ascunsă, a fi fără viață ascunsă sau fără experiențe ascunse; este esențial ca unele din experiențele noastre în Cristos și cu Domnul să rămână acoperite, pentru că dacă descoperim totul, pierdem totul.

Tot ceea ce a descoperit împăratul Ezechia înaintea mesagerilor veniți din partea împăratului Babilonului, a și pierdut (vezi Isaia 39:2-8).

Orice secrete avem cu Domnul trebuie să fie păstrate; nu ar trebui să fim nerăbdători să spunem altora experiențele profunde din Cristos, ci mai degrabă, numai dacă El mișcă în noi pentru a dezvălui ceva, atunci ar trebui să îndrăznim să le dezvăluim.

În părtășie în Trup, Domnul poate dori ca noi să împărtășim o anumită experiență cu un frate, și nu ar trebui să ne reținem, pentru că acest lucru ar însemna să încălcăm o lege a membrilor Trupului lui Cristos – legea părtășiei.

În Trupul lui Cristos există o curgere a vieții între membrii; trebuie să învățăm nevoia de a păstra partea ascunsă pe care o avem înaintea Domnului, experiențele lui Cristos care nu sunt cunoscute de ceilalți.

Dacă viața noastră nu are adâncime, lucrarea noastră superficială va afecta pe alții doar în mod superficial; numai “adâncul cheamă adânc.”

Dar dacă avem experiențe profunde din Cristos prin trimiterea rădăcinilor secrete și ascunse în El, ceea ce împărtășim cu ceilalți vor fi “chemări adânci în adâncime”, pentru că experiențele noastre adânci vor vorbi adâncul ființei celorlalți.

O viață spirituală pură și frumoasă este derivată din părtășia interioară, ascunsă și neîntreruptă cu Dumnezeu. Dacă trimitem rădăcini “asemenea copacilor din Liban”, vom “înmuguri asemenea crinilor” (vezi Osea 14:5); o astfel de viață este capabilă să aducă mult rod (v. 5-7).

Copacii din Liban sunt maiestuoși, își trimit rădăcini adânci în sol; dar ceea ce apare este înmugurirea ca un crin, ceea ce semnifică a avea o viață pură de încredere în Dumnezeu în mijlocul unei situații amestecate și complicate.

Pentru ca noi să trăim o viață în adâncimi, trebuie să avem o părtășie directă și intimă cu Domnul; după cum spune Cântul Cânturilor 4:12, trebuie să fim ca o grădină închisă, un izvor închis, o fântână sigilată pentru savurarea intimă a Domnului.

În calitate de căutătorii Săi iubiți, noi devenim o grădină pentru satisfacția intimă a lui Cristos și ceea ce avem este întru totul pentru plăcerea Preaiubitului nostru și nimeni altcineva.

Dacă credincioșii de astăzi s-ar închide un pic mai mult și s-ar sigila mai strâns, lucrarea lor ar deveni mai prevalentă / predominantă.

Fie ca Domnul să ne dea har și să facă o lucrare mai adâncă în noi prin cruce pentru ca să prindem rădăcini adânci și să trăim o viață ascunsă în adâncimi pentru a îndeplini cerințele lui Dumnezeu și pentru a satisface inima Lui!

Fie ca noi să avem experiențe adânci din Cristos prin trimiterea rădăcinilor secrete și ascunse în El până la “adâncul cheamă adânc”!

Iubite Doamne Isuse, Te iubim, ne deschidem Ție și vrem să prindem rădăcini adânci în Cristos pentru a trăi o viață ascunsă în adâncimile lui Cristos, astfel încât dorința inimii Tale să fie satisfăcută! Fie ca noi să fim salvați din a avea doar o trăire exterioară pe care alții să o vadă. Fie ca să prindem rădăcini în Cristos în secret în părtășia noastră cu El pentru ca noi să putem trăi în adâncimile lui Cristos și să experimentăm “adâncul cheamă adânc.” Amin, Doamne, fie ca părtășia noastră interioară, ascunsă și neîntreruptă cu Dumnezeu să rezulte într-o viață spirituală pură și frumoasă cu Dumnezeu și înaintea oamenilor. Dă-ne acest har și fă o lucrare mai adâncă în noi prin cruce pentru ca noi să prindem rădăcini adânci și să trăim o viață ascunsă în adâncimi pentru a îndeplini cerințele lui Dumnezeu și pentru a satisface inima Lui!

Acest articol este o traducere în limba română pentru, Deep Calls unto Deep: Sending Roots into Christ and having Deep Experiences of Him (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Dezvoltarea Împărâției lui Dumnezeu în Viața Creștină și viața de Biserică – săptămâna 2 ziua 6.

Un nazireu are un duh umil și este absolut supus calității de Cap a Domnului

27/06/2019 by Credincios in Cristos Leave a Comment

A fi un nazireu înseamnă că noi nu respingem ci suntem absolut sub conducerea Domnului, precum și tuturor autorităților desemnate de Dumnezeu, așa cum este indicat de faptul că un nazireu care nu își rade capul, ci își lasă părul să crească lung.

Primul lucru referitor la nazirei este că ei trebuie să se abțină de la orice plăcere pământească, iar al doilea, că ei trebuie să fie absolut supuși autorității lui Dumnezeu și autorității desemnate pe care El a rânduit-o.

Dumnezeu dorește ca noi toți din poporul Său să fim nazireii de astăzi, cei care sunt sfințiți și separați în mod absolut și în cele din urmă înspre Dumnezeu; El dorește ca noi să nu fim pentru nimeni altcineva decât pentru Dumnezeu și pentru satisfacția Sa, mărturia lui Isus.

Primul aspect legat de a fi un nazireu este abstinența de la orice fel de savurare și plăcere pământească; la fel cum un nazireu trebuia să se abțină de la vin și orice altceva legat de sursa acestuia, tot astfel noi, nazireii de astăzi, trebuie să ne abținem de la orice fel de savurare și plăcere pământească.

S-ar putea să nu păcătuim sau să comitem fărădelege, însă s-ar putea ca pur și simplu să ne complacem în a savura lucrurile lumii, despre care credem că nu sunt rele, dăunătoare sau păcătoase. S-ar putea să ne placă să ne uităm la televizor, să urmărim sportul, să călătorim sau să fim implicați în activități lumești de care ne bucurăm și chiar le considerăm ca fiind obiceiurile noastre.

Totuși, implicarea în savurarea și plăcerea pământească duce la poftă, iar acest lucru ne pângărește, descalificându-ne de la a fi un nazireu.

Nu suntem aici pe pământ pentru plăcerea și savurarea pentru sine; nu suntem aici ca să ne bucurăm de ceea ce a proiectat Satan în “cosmosul” său – sistemul său mondial. Suntem aici pe pământ ca să-L urmăm pe Cristos, să Îl savurăm pe Cristos și să fim plini de Cristos.

Dumnezeu urăște lumea (ca sistem) atât de mult încât Biblia spune că prietenia cu lumea este vrăjmășie cu Dumnezeu. Nu putem iubi lumea și pe Dumnezeu în același timp; nu numai că nu avem capacitatea de a face acest lucru, dar oricând iubim lumea, dragostea pentru Dumnezeu devine inactivă.

Fie ca noi să fim cei care plătesc prețul pentru a fi cu totul separați de orice plăcere pământească.

Aceasta nu înseamnă că Dumnezeu dorește să fim serioși și triști tot timpul; din contră, asta înseamnă că Dumnezeu dorește ca noi să Îl savurăm pe El ca plăcerea și satisfacția noastră, El dorește ca noi să fim umpluți cu Cristos ca vinul nou și El vrea ca noi să fim pentru satisfacția Sa.

De fapt, suntem satisfăcuți cu adevărat și în mod profund doar atunci când Îl savurăm pe Dumnezeu, și suntem cu adevărat satisfăcuți atunci când Dumnezeu este satisfăcut. Atunci când Îl bem pe Cristos ca vinul nou zi de zi, suntem turnați lui Dumnezeu ca ofrandă de băutură pentru satisfacția Sa, iar aceasta Îl face fericit pe Dumnezeu și pe noi.

Un nazireu nu respinge ci este absolut supus calității de Cap a Domnului și autorității Sale desemnate

Faptul că unui nazireu nu i se permitea să își radă capul, ci trebuia să își lase părul să crească lung pe perioada jurământului de nazireu, arată faptul că un nazireu nu respinge, ci este absolut supus calității de Cap a Domnului și autorității Sale desemnate.

Părul lung este un acoperământ înaintea lui Dumnezeu; o femeie are nevoie de păr lung pentru a-și acoperi capul, luând pe Dumnezeu și pe soțul ei ca acoperirea ei.

În 1 Corinteni 11 vedem că părul lung al unei femei este un acoperământ înaintea lui Dumnezeu, un semn că este sub conducerea lui Dumnezeu.

Nazireul trebuia să-și lase părul să crească lung (liber), adică să rămână supus calității de Cap a Domnului, în care este puterea (vezi Judecători 16:17). În tip reprezentativ, părul lung al unui nazireu arată că el este absolut sub conducerea lui Dumnezeu și sub conducerea autorității desemnate pe care Dumnezeu a rânduit-o.

În calitate de nazireii de astăzi, trebuie să fim supuși calității de Cap a Domnului și trebuie să fim supuși autorităților desemnate care sunt peste noi, care poartă autoritatea lui Dumnezeu.

În această epocă de nelegiuire, în care poliția trebuie impună legea și instanțele judecătorești trebuie să aplice legea fără de care ar fi haos, trebuie să fim cei care luăm inițiativa să nu respingem, ci să fim absolut sub calitatea de Cap a Domnului și a autorității Sale desemnate.

Legile din țara în care trăim îi protejează pe cetățenii acestei țări, iar constituția ne garantează drepturile și ne indică responsabilitățile. Prin natură noi suntem rebeli; prin natura noastră decăzută, dacă nu ar fi nici un polițist sau instanțe judecătorești, noi am fi rebeli și sălbatici, fără nici o constrângere.

Este periculos să nu avem nici o lege sau autoritate desemnată de Dumnezeu, deoarece natura rebelă a lui Satan este în noi toți; prin urmare, Dumnezeu a stabilit guvernarea umană (Geneza 9:5-6) pentru a reprezenta autoritatea lui Dumnezeu.

Pavel ne-a spus în Romani 13:1-2 că fiecare persoană trebuie să fie supusă autorităților de peste ea, căci nu există nici o autoritate decât cea din partea lui Dumnezeu, iar cele care există sunt rânduite de Dumnezeu; așa că cel care se opune autorității se opune rânduirii lui Dumnezeu.

Dumnezeu a pus autorități desemnate deasupra noastră peste tot; acasă sunt părinții, soțul și soția, iar la școală sunt cadrele didactice, la locul de muncă există managerii și directorii executivi, iar în societate există numeroase autorități desemnate care Îl reprezintă pe Dumnezeu.

Poate că nu suntem de acord sau nu ne place persoana care este în poziție de conducere, dar le respectăm funcția / poziția și ne supunem lor pentru că suntem absolut sub calitatea de Cap a Domnului.

În viața de biserică, Domnul a dat prezbiteri, care sunt autoritatea Sa desemnată, iar Petru îi încurajează pe tineri să fie supuși prezbiterilor, căci Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar le dă har celor umili (1 Petru 5:5).

În supunerea față de Domnul și față de autoritatea Sa desemnată există putere. Fie ca noi să nu respingem, ci să fim absolut supuși calității de Cap a Domnului în interior și în biserică și autorității Sale desemnate peste noi.

Doamne Isuse, fă-ne nazireii de astăzi, cei care nu resping, ci sunt absolut supuși calității de Cap a Domnului și autorității Sale desemnate. Îți mulțumim Doamne că ai ridicat o autoritate desemnată în viața noastră de familie, în viața de biserică, în școală, la locul de muncă și în societate; fii Tu Cel supus în noi, Doamne, ca să ne supunem autorității și autorităților desemnate pe care Tu le-ai pus. Amin, Doamne, vrem să fim cei care luăm conducerea în a fi absolut supuși calității Tale de Cap, autorității Tale și autorităților desemnate care Te reprezintă peste noi.

Să ținem de Cristos ca și Cap, să fim umpluți cu Cristos și cu supunerea Sa și să stăm sub calitatea Sa de Cap

În Coloseni 1:17-18, Pavel spune că toate lucrurile converg în Cristos, pentru că El este Capul Trupului, biserica, și El trebuie să aibă primul loc în toate lucrurile.

Ceea ce ține universul fizic este Cristos; întregul univers converge în El. Cristos este centrul susținător al tuturor lucrurilor și El este centrul universului.

El trebuie să fie, de asemenea, centrul universului nostru personal, căci dacă nu Îl luăm pe Cristos ca centru, este haos în viața noastră și în ființa noastră.

Aceasta înseamnă că în viața noastră de zi cu zi trebuie să-I oferim Domnului primul loc în toate lucrurile, adică să Îl avem ca prima noastră dragoste, care ne va face să facem lucrările dintâi, lucrările care ies din savurarea noastră a persoanei Sale ca prima noastră dragoste (Apoc. 2:4-5).

Cristos este Capul Trupului și, ca membri ai Trupului Său, trebuie să ținem de El ca și Cap, din care tot Trupul, fiind bogat aprovizionat și legat împreună prin articulații și încheieturi, crește cu creșterea lui Dumnezeu (Coloseni 2:19).

Pentru ca noi să ținem de Cristos ca Cap, trebuie mai întâi să-L recunoaștem ca și Cap; trebuie să-L lăsăm să aducă sub calitatea de Cap ființa noastră, viața noastră, vorbirea noastră și tot ceea ce facem cu tot ceea ce suntem și avem.

Toată ființa noastră și toate treburile noastre zilnice trebuie să fie aduse sub calitatea de Cap a Domnului.

A ține de Cap înseamnă că rămânem intim conectați la Capul; noi rămânem intim conectați cu Cristos ca și Capul Trupului și vom crește odată cu creșterea lui Dumnezeu, pur și simplu ținând Capul.

Ținerea lui Cristos ca Cap înseamnă să fim supuși în mod absolut calității de Cap a Domnului. Cum putem fi supuși Domnului? Doar Cristos este Cel supus; El S-a supus pe deplin lui Dumnezeu și a acceptat voia lui Dumnezeu până la sfârșit (Filipeni 2:8-9).

A fi umpluți cu Cristos înseamnă a fi plini de supunere și să avem un duh, o stare, o atmosferă și o intenție supusă.

Singura cale prin care putem să ținem de Cristos ca și Cap și să nu respingem, ci să fim absolut supuși calității de Cap a Domnului este să fim umpluți cu Cristos. Trebuie să fim umpluți în duh și vom avea un duh supus, o poziție supusă, o atmosferă supusă, și chiar intenția noastră va fi supusă (Efeseni 5:18-21).

Rezultatul faptului că suntem umpluți în duh este că suntem supuși Domnului și autorității Sale desemnate și vom fi foarte binecuvântați.

Pe de o parte, ne supunem unii altora prin faptul că suntem umpluți în duh și, pe de altă parte, faptul că ne supunem unii altora rezultă în a fi umpluți în duh.

Este o mare binecuvântare să fim sub calitatea de Cap a Domnului; este o mare binecuvântare să fim sub cineva, sub ceva sau sub un anumit mediu și astfel să fim supuși calității de Cap a Domnului. Este o binecuvântare ca noi să fim foarte limitați; cu cât vom continua mai mult cu Domnul, cu atât mai limitați vom fi.

Trebuie să reținem și să avem lumina Domnului strălucind în noi ca să ne dăm seama că este o mare binecuvântare să fim limitați.

Pavel a mărturisit despre aceasta în Efeseni 3:1 unde a spus că este prizonier al lui Cristos Isus; în opinia sa, el nu era un prizonier al Imperiului Roman, ci un prizonier al lui Cristos Isus.

Apoi, în Efeseni 4:1 a spus că era un prizonier în Domnul, adică L-a luat pe Domnul ca închisoarea sa. Cu cât mai multă limitare avem în Domnul, cu atât mai multă revelație primim din partea Domnului.

În Efeseni 6:20 el a spus că era un ambasador în lanțuri; poate că nu ne plac lanțurile, dar Domnul ne pune limite ca noi să Îl putem reprezenta cu îndrăzneală – și acest lucru facem în lanțuri, aici Îl vorbind pe Cristos altora.

Doamne Isuse, adu-ne sub calitatea Ta de Cap astăzi. Te luăm ca și Capul nostru; adu întreaga noastră ființă – cu duhul, sufletul și trupul nostru – sub calitatea Ta de Cap. Doamne, adu întreaga noastră zi cu toate treburile ei sub calitatea Ta de Cap. Vrem să fim absolut supuși Ție ca și Cap, luându-Te pe Tine ca supunerea noastră. Amin, Doamne, umple-ne în duh! Umple-ne cu Tine și cu supunerea Ta, căci numai atunci când suntem umpluți cu Tine putem fi supuși în mod absolut calității Tale de Cap! Fă-ne să vedem că este o mare binecuvântare pentru noi să fim sub autoritatea Ta și să fim foarte limitați. Doamne, fie ca odată cu multă limitare să existe mai multă revelație, ca să fim ambasadorii Tăi în lanțuri oriunde ne aflăm!