creștere înspre maturitate

E nevoie urgentă să creștem și să ne maturizăm în viața divină pentru maturitatea miresei

09/02/2026 by Credincios in Cristos 4 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, avem nevoie urgentă să creștem și să ne maturizăm în viața divină pentru maturitatea miresei lui Cristos, pentru a-L aduce înapoi.

Domnul Isus se va căsători cu o mireasă matură; trebuie să mergem mai departe, să fim aduși la maturitate și să urmărim creșterea și maturitatea în viața lui Cristos, căutând creșterea în viața divină spre maturitate zi de zi, până când devenim mireasa matură a lui Cristos.

Amin, Doamne Isuse, crești în noi mai mult astăzi pentru zidirea bisericii și maturitatea miresei!

Astăzi, noi, fiind credincioși în Cristos, trebuie să acceptăm invitația de nuntă a lui Dumnezeu, pe care El i-a dat-o lui Adam în grădina Edenului, venind la El ca viață și împărtășindu-ne din El ca pom al vieții.

Trebuie să fim creștinii normali de astăzi care biruiesc mâncând din Domnul Isus ca pom al vieții. Fie ca Domnul să aprindă ceva în noi, astfel încât să nu continuăm într-un fel de viață de biserică religioasă, ci să fim angajați zilnic în pregătirea miresei lui Cristos.

Pentru aceasta, trebuie să fim credincioșii biruitori ai Domnului. Un biruitor este un creștin normal, un credincios normal; nu este nimic extraordinar în a fi un biruitor.

Un biruitor este cineva care crește zi de zi cu creșterea lui Cristos, astfel încât, în cele din urmă, să atingă maturitatea și să devină parte a miresei mature a lui Cristos.

Nu ar trebui să ne uităm la limitele noastre din viața noastră umană, gândindu-ne că nu putem face prea multe pentru Domnul din cauza familiei noastre cu copii mici, a sănătății noastre, care nu este bună, sau a lipsei noastre de abilități; ar trebui pur și simplu să Îl savurăm pe Domnul și să creștem în viață spre maturitate, astfel încât El să ne poată face credincioșii Săi biruitori.

Nu ar trebui să ne descurajăm sau să ne dezamăgim atunci când ne uităm la situația și condiția noastră; acesta nu este momentul introspecției, ci timpul pentru noi să creștem constant, zi de zi, cu creșterea lui Cristos în ființa noastră.

Satan lucrează în noi și în jurul nostru pentru a ne face să eșuăm și adesea acordăm prea multă atenție eșecurilor noastre. Sinele nostru este încă cu noi, dar trebuie lepădat, carnea noastră este încă aici și nu se poate îmbunătăți niciodată, iar omul natural trebuie ținut pe cruce.

Fie ca noi să ne dăm Domnului zi de zi pentru a avea zilnic o consacrare proaspătă înaintea Domnului, pentru ca El să ne câștige ca mireasa Sa. Fie ca noi să ne predăm Domnului într-un mod proaspăt, pentru ca El să poată crește în noi, să se extindă în ființa noastră și să ne ducă la maturitate, pentru a face parte din mireasa matură a lui Cristos.

Nu ar trebui să ne excludem sau să credem că suntem prea slabi și incapabili să fim un credincios biruitor. Mai degrabă, trebuie să respingem minciunile acuzatorului, a cărui sarcină este să ne acuze înaintea Dumnezeului nostru și în conștiința noastră zi și noapte, și pur și simplu să venim la Domnul pentru a-L savura!

Fiecare dintre noi poate fi un credincios biruitor cooperând cu Domnul pentru a crește în viață spre maturitate!

Să ajungem la maturitate prin uitarea lucrurilor rămase în urmă și întinzându-ne înainte pentru a urmări creșterea și maturitatea în viața lui Cristos

În Noul Testament, cuvântul „matur” se referă la noi, credincioșii în Cristos, fiind pe deplin crescuți și desăvârșiți în viața lui Cristos, pe care am primit-o la momentul regenerării noastre (Tit 3:5; 1 Petru 1:3, 23; Matei 5:48).

Am primit viața divină atunci când am crezut în Domnul Isus și am fost regenerați; acum trebuie să creștem în viață spre maturitate zi de zi. Nu ar trebui să fim satisfăcuți niciodată cu noi înșine, ci să urmărim creșterea și maturitatea în viața lui Cristos (Filipeni 3:12, 14).

Pe de o parte, nu ar trebui să fim introspectivi, analizându-ne pe noi înșine pentru a vedea ce am greșit și încercând să fim mai buni. Pe de altă parte, nu ar trebui să fim satisfăcuți; ar trebui pur și simplu să urmărim să-L câștigăm pe Cristos, să Îl savurăm pe Cristos și să creștem în Cristos.

Biserica din Laodiceea suferea de auto-mulțumire și era în starea de căldicel; așa că Domnul vrea ca ea să plătească prețul pentru a vedea care este situația ei reală și să urmărească creșterea în viață.

Trebuie să urmărim creșterea și maturizarea în viața lui Cristos. Introspecția ne va face să renunțăm; ar trebui să refuzăm să fim introspectivi, ci să urmărim creșterea în viață.

Nu renunțăm; venim la Domnul pentru a fi câștigați de El și pentru a-L câștiga zi de zi! Îi cerem să crească în noi, să-Și facă domiciliul în noi și să ne acorde partea de har de astăzi, astfel încât să putem avansa în viața spirituală. Fie ca noi toți să fim aduși la maturitate uitând lucrurile care sunt în urmă și întinzându-ne spre lucrurile care sunt înainte, pentru a-L putea câștiga mai mult pe Cristos!

Amin, trebuie să mergem mai departe, să fim aduși la maturitate, uitând lucrurile care sunt în urmă și întinzându-ne spre lucrurile care sunt înainte! Fie ca noi să urmărim savurarea și câștigarea deplină a lui Cristos pentru savurarea deplină a lui Cristos în împărăția milenară!

Viața noastră creștină este o viață de eșecuri și suferință și, în același timp, este o viață de uitare a lucrurilor care sunt în urmă și de întindere înainte pentru a-L căuta și a-L câștiga pe Cristos!

O, fie ca noi să uităm de greșelile pe care le-am făcut în trecut și să ne întindem înainte pentru a-L câștiga pe Cristos! Fie ca noi să uităm de eșecurile și neajunsurile noastre din trecut și pur și simplu să ne întindem înainte pentru a urmări creșterea și maturitatea în viața lui Cristos.

Religia tradițională organizată nu ajută poporul lui Dumnezeu să crească; prin urmare, există nevoie de recâștigarea Domnului. Dumnezeu are nevoie de recâștigare, căci atât de multe adevăruri și practici s-au pierdut de-a lungul epocilor.

Slavă Domnului că ne-a adus în viața de biserică în recâștigarea Domnului, pentru ca noi nu numai să cunoaștem adevărul, ci și să creștem în viață spre maturitate, urmărind creșterea și maturitatea în viața lui Cristos.

Domnul ne-a adus aici în recâștigarea Sa pentru noua creație; aceasta necesită transformare din vechi în nou. Pe lângă faptul că suntem transformați, trebuie să fim și zidiți împreună, pentru a putea fi Trupul lui Cristos și mireasa lui Cristos, partenera lui Cristos.

Înainte ca Cristos să se întoarcă, El trebuie să obțină Trupul zidit al lui Cristos și mireasa pregătită și matură a lui Cristos.

El continuă să lucreze astăzi în biserică într-un mod misterios pentru a ne face o creație nouă. Când această creație nouă a fost transformată și a devenit matură în viață, se va atașa de Cristos și va deveni una cu El pentru a fi mireasa Lui!

Pentru mireasă, ceea ce este nevoie este maturitate; avem nevoie de maturitate în viață. Trebuie să recunoaștem că nu am atins încă maturitatea în viață; suntem încă prea tineri și imaturi pentru a fi prezentați lui Cristos ca mireasa Lui.

Așadar, trebuie urgent să uităm lucrurile rămase în urmă și să-L urmărim pe Cristos, astfel încât să putem atinge stadiul de maturitate! Condiția prealabilă pentru maturitate în viața spirituală este creșterea continuă în viața divină (Efeseni 4:15).

Țelul suprem al creșterii și maturității credinciosului în viața lui Cristos este omul complet matur – biserica în calitate de Trup al lui Cristos care crește într-un om matur (v. 13).

Doamne Isuse, ne dăm din nou Ție astăzi pentru a urmări creșterea și maturitatea în viață. Venim la Tine așa cum suntem, Doamne, și privim la Tine, nu la trecutul nostru. Aplicăm sângele Tău prețios pentru a fi curățiți de toate păcatele, greșelile, nelegiuirile și cusururile noastre. Uităm lucrurile care sunt în urmă și ne întindem spre lucrurile care sunt înainte, căci vrem să câștigăm mai mult din Cristos și să creștem mai mult în viață! Amin, Doamne, arată-ne nevoia noastră urgentă de a crește în viață spre maturitate pentru zidirea Trupului lui Cristos și pregătirea miresei! Fie ca noi să fim cei aduși la maturitate astăzi, căutând cea mai deplină savurare și câștigare a lui Cristos astăzi. Amin, Doamne, refuzăm să fim introspectivi și să ne analizăm pentru a vedea ce este greșit și ce am greșit; pur și simplu uităm ce este în urmă și ne întindem înainte pentru a Te câștiga! Amin, întărește-ne în omul nostru interior pentru a urmări creșterea și maturitatea în viața lui Cristos astăzi și în fiecare zi, până când devenim mireasa matură a lui Cristos!

Avem nevoie urgentă să creștem și să ne maturizăm în viața spirituală pentru pregătirea miresei

Când se naște un copil, ceea ce are nevoie este să mănânce corespunzător și să crească; zi de zi trebuie să mâncăm și să creștem fizic, căci asta ne face să trăim corespunzător ca ființe umane.

Ca oameni spirituali, ca oameni născuți din Dumnezeu, trebuie să-L mâncăm pe Domnul zi de zi și să creștem în viață. Avem nevoie urgentă să creștem și să ne maturizăm în viața spirituală pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos și pentru pregătirea miresei.

În Filipeni 3:12-15, apostolul Pavel ne spune cum a urmărit creșterea și maturizarea în viața lui Cristos. El nu era satisfăcut cu sine însuși; dimpotrivă, a urmărit întotdeauna, uitând mai întâi lucrurile care erau în urmă și apoi întinzându-se spre lucrurile care erau înainte.

El L-a urmărit pe Cristos, a înaintat spre Cristos, căci voia să-L câștige pe Cristos, să fie găsit în Cristos și să fie pe deplin una cu Cristos.

Trebuie să creștem și să ne maturizăm în viața spirituală astăzi, uitând ce este în urmă și întinzându-ne din nou spre Cristosul dinainte pentru a-L câștiga! Fie ca noi să învățăm din modelul apostolului Pavel să mergem mai departe cu Domnul zi de zi, urmărind creșterea în viața divină a lui Cristos.

Și dacă credem că suntem relativ maturi, fie ca noi să avem această minte și să ne stabilim aceasta ca țel – țelul de a crește în viață spre maturitate în viața lui Cristos pentru pregătirea miresei lui Cristos.

În Matei 5:48, Domnul Isus ne poruncește să fim perfecți, așa cum Tatăl nostru ceresc este perfect. Dacă El ar spune că ar trebui să fim perfecți, acest lucru ar fi de neatins; dar El a spus că ar trebui să fim perfecți, așa cum Tatăl nostru ceresc este perfect. Putem fi perfecți în viață crescând în viață spre maturitate.

Când Îi permitem Domnului să crească în noi zi de zi, când creștem zilnic hrănindu-ne din Domnul în cuvântul Său și permițându-I să se răspândească în ființa noastră interioară, vom fi perfecți în viață, așa cum Tatăl nostru ceresc este perfect.

Viața divină pe care am primit-o la momentul regenerării noastre este capabilă să ne facă perfecți în viața Tatălui nostru, așa cum Tatăl nostru este perfect. Amin! Viața divină a Tatălui în duhul nostru, care crește în noi, se răspândește în noi și ne aduce la maturitate, este cea care ne face să fim perfecți în viață.

Domnul ne poruncește și ne așteaptă să fim perfecți așa cum Tatăl nostru ceresc este perfect; prin urmare, trebuie să creștem urgent în viață spre maturitate.

Fie ca noi să părăsim cuvântul începutului lui Cristos și să fim aduși la maturitate (Evrei 6:1). Acest cuvânt al începutului lui Cristos se referă la cuvântul din Evanghelie despre mântuirea și regenerarea lui Cristos; acest cuvânt ne inițiază în viața noastră spirituală, dar nu putem rămâne aici – trebuie să fim aduși la maturitate!

Fie ca noi să fim aduși la maturitate în viața spirituală prin creșterea și maturizarea în viața spirituală. Pentru a ajunge la maturitate în viața spirituală, trebuie să creștem continuu în această viață.

Fiecare nou credincios este ca un nou-născut spiritual și ar trebui să tânjească după laptele neprefăcut al Cuvântului, pentru ca prin el să crească spre mântuire (1 Petru 2:2).

Trebuie să ne bem laptele zilnic venind la Domnul în cuvântul Său, gustând din bunătatea Sa, bându-L ca sursă de viață și permițându-I să crească în noi spre mântuire.

Pe de o parte, suntem o persoană cu o viață spirituală; pe de altă parte, suntem ca o plantă cultivată în ogorul lui Dumnezeu și, pentru aceasta, trebuie să creștem (1 Corinteni 3:5-9).

Trebuie să ne deschidem către plantarea și udarea sfinților și trebuie să-I permitem lui Dumnezeu să ne dea creșterea. Zi de zi trebuie să creștem în viață spre maturitate.

Ca plante în ogorul lui Dumnezeu, trebuie să creștem și să ne maturizăm în viața spirituală, pentru a putea fi și noi zidiți ca fiind clădirea lui Dumnezeu! Amin!

Efeseni 4:15 ne spune în continuare că creștem în viața spirituală ținând în dragoste de Cristos ca adevăr și crescând în Cristos Capul în toate lucrurile. Amin, fie ca ținem adevărul, care este Cristos, în dragoste, pentru a putea crește în Cristos în toate lucrurile, care este Capul! El este Capul; Îl considerăm Cap și El este, de asemenea, adevărul și Îl considerăm ca fiind adevărul în dragoste.

Îl iubim pe Domnul ca adevăr, venim la El în cuvânt și primim creșterea care vine de la El. Pe măsură ce Îl ținem în dragoste pe Cristos ca adevăr, creștem în Cristos ca și Cap în toate lucrurile.

În felul acesta putem deveni pe deplin maturi și maturi. Fie ca toți să urmărim creșterea și maturitatea în viață pentru pregătirea miresei lui Cristos. Trupul lui Cristos crește cu creșterea lui Dumnezeu (Coloseni 2:19).

Dumnezeu nu crește în Sine Însuși, dar El crește în noi. Pe măsură ce Îl luăm pe Cristos ca și Cap, primim bogata sursă de la El prin încheieturile Trupului și suntem uniți și îmbinați împreună, crescând împreună cu creșterea lui Dumnezeu. Aliluia!

Întregul Noul Testament ne vorbește despre nevoia noastră de a crește și de a ne maturiza în viața spirituală, căci creșterea noastră spre maturitate este pentru zidirea Trupului lui Cristos și pregătirea miresei lui Cristos!

Doamne Isuse, impresionează-ne cu nevoia noastră urgentă de a crește și de a ne maturiza în viața divină pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos și mireasă a lui Cristos. Amin, Doamne, alegem să uităm lucrurile din urmă și să ne întindem spre lucrurile dinainte, ca să putem câștiga mai mult din Cristos astăzi! Dă-ne porția de har de astăzi, ca să putem crește în viață spre maturitate într-un mod normal. Fie ca viața Ta în noi să crească și să ne perfecționeze pentru a ne face desăvârșiți în viață, așa cum Tatăl nostru ceresc este perfect. Doamne, fie ca noi să fim aduși la maturitate! Venim la Tine în cuvântul Tău pentru a bea laptele neprefăcut al cuvântului, ca să putem crește spre mântuire! Te luăm ca și Cap, ținând de adevăr în dragoste pentru a crește în Cristos în toate lucrurile. Amin, Doamne, crești în noi. Adu-ne la maturitate în viața lui Cristos. Fie ca noi să creștem cu creșterea lui Dumnezeu pentru pregătirea miresei lui Cristos! Amin, Doamne, cauzează Tu creșterea în noi și în toți sfinții, pentru ca Tu să câștigi o mireasă matură!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We urgently need to Grow and Mature in the Divine Life for the Maturity of the Bride, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Pregătirea miresei – săptămâna 3 cu tema: Maturitatea miresei (ziua 2), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să creștem în viață pentru a fi eliberați din otrava șarpelui și să devenim mireasa lui Cristos

27/02/2020 by Credincios in Cristos 1 Comment

Pe măsură ce studiem problema șarpelui de bronz ridicat în pustie în Num. 21, ne dăm seama că întreaga Biblie vorbește despre acest lucru, și anume despre șarpele și mireasa, iar Biblia se încheie cu căsătoria Duhului cu mireasa și cu înfrângerea șarpelui.

Aleluia, noi, care am fost cândva creșterea lui Satan, fiind mușcați de el și injectați cu otrava lui pentru a fi păcătoși, suntem acum în proces de a deveni creșterea universală a Cristosului nelimitat, Cel care ne dă Duhul fără măsură!

Ioan capitolul 3 vorbește la început despre șarpe și la sfârșit despre miresă.

Când Nicodim a venit la Domnul Isus noaptea, căutând învățături să se îmbunătățească, Domnul i-a spus că El ca Fiul Omului trebuie ridicat ca realitatea șarpelui de bronz, astfel încât toți oamenii șerpești (și Nicodim era unul dintre aceștia) privesc la El (cred în El) și vor trăi.

Nu păcătuim și greșim – suntem păcătoși în natura noastră; chiar și după ce credem în Domnul, când încă trăim în carne și în omul natural, și păcătuim spontan.

A păcătui înseamnă a face ceva despărțiți de Domnul, a face ceva în afara unirii noastre organice cu Cristos. Este posibil să nu fie ceva rău, dar orice facem fără să fim una cu Domnul este un păcat.

În Adam, cu toții am fost mușcați de șarpele vechi și suntem morți în păcat și ofense (Efeseni 2:1, 5); dar slavă Domnului, prin Cristos ca șarpele de bronz ridicat pe cruce, putem primi viața lui Dumnezeu! Aleluia!

Aceasta este adevărata manifestare a iubirii lui Dumnezeu față de noi – El însuși a devenit om, căci singurul Fiu al lui Dumnezeu a devenit asemănător cu carnea păcatului, fără păcat, și El a fost făcut păcat în ochii lui Dumnezeu pe cruce, astfel încât El poate purta păcatul lumii și poate distruge păcatul și pe Satan. Aleluia!

Dumnezeu a judecat pe Satan și păcatul, iar acum putem crede în El și potrivim acest sacrificiu al lui Cristos; ne putem pocăi, mărturisim că suntem păcătoși și primim pe Domnul Isus ca Mântuitor și viața noastră.

Această viață pe care o primim, Cristos Însuși ca viață, este o viață care tratează păcatul; când Îl primim pe Cristos ca viață, El operează în noi pentru a ne elibera de păcat și pentru a ne elibera de natura noastră păcătoasă.

Atâta timp cât cooperăm cu El și Îl savurăm, pocăindu-ne de tot ceea ce El expune sub lumina Sa strălucitoare, viața divină din noi va crește și va opera pentru a ne elibera de păcat și de puterea sa.

Povestea șarpelui și a miresei din Biblie: de la Geneza până la Apocalipsa

Putem spune că, considerată ca un întreg, Biblia ne dezvăluie problema șarpelui și a miresei.

Dumnezeu a folosit coasta lui Adam pentru a o zidi pe Eva, creșterea lui Adam; Eva nu a fost ceva diferit sau separat de Adam – Eva a fost creșterea lui Adam, făcută complet din elementul lui Adam.

Cu toate acestea, în Gen. 3:1-6, șarpele a vizitat-o pe Eva ca mireasă și a reușit să o captureze; în timp ce vorbea cu ea, el i-a otrăvit mintea, emoția și voința și chiar trupul ei a fost transmutat pentru a deveni carne.

Ea s-a angajat într-o conversație cu Satan, fără să verifice cu soțul ei, iar Satan i-a pus următoarea întrebare: Oare a spus Dumnezeu cu adevărat acest lucru …? Astfel, Satan i-a otrăvit mintea și emoția, pentru că ea s-a îndoit de inima lui Dumnezeu față de ea; așa că a decis să ia din rodul pomului – astfel, voința ei a fost otrăvită.

Satan ca păcat a intrat în trupul omului pentru a-l transmuta în carne, care conține otrava șerpească a lui Satan.

Dar aleluia, Dumnezeu este mai mare, mai înalt și mai înțelept decât șarpele! El a venit să pronunțe judecata asupra șarpelui și, în vorbirea Lui, vedem cum sămânța femeii (Cristos) va zdrobi capul șarpelui (Gen. 3:15).

Chiar mai mult, în v. 21 vedem cum sămânța femeii va deveni dreptate față de cei care au fost otrăviți de șarpe.

Putem spune că aceasta este o poveste de acum șase mii de ani și este posibil să nu aibă de-a face cu noi, dar în 2 Cor. 11:2-3 Pavel spune că prin slujba sa el i-a logodit pe credincioșii corinteni cu Cristos pentru a-i prezenta ca o fecioară pură lui Cristos.

El că s-a temut ca nu cumva, așa cum șarpele a înșelat-o pe Eva prin viclenia sa, gândurile credincioșilor vor fi corupte de la simplitatea și curăția față de Cristos.

Pavel era îngrijorat că șarpele care venise să o muște pe Eva va veni să-i muște pe credincioșii din Corint; din nou aici vedem că noi, ca credincioși în Cristos, facem parte din povestea șarpelui și a miresei (vezi 2 Corinteni 11:2-3; cf. Apoc. 12:9; 1 Tes. 3:5; 1 Tim. 2:14; 4: 1; 2 Pet. 3:17).

În cartea Apocalipsa vedem ultimul cuvânt despre șarpe și mireasă; în cap. 19 vedem că mireasa este pregătită pentru nunta Mielului (v. 7). A sunat un apel: Să ne bucurăm și să exultăm, căci căsătoria Mielului a venit, iar soția Lui s-a pregătit!

După ce Dumnezeu a tratat toate lucrurile negative ce ți de șarpe, păcătoșii mușcați de șarpe au devenit mireasa Mielului, iar căsătoria Mielului a venit!

Soția s-a pregătit prin creșterea în viață înspre maturitatea tuturor credincioșilor din Cristos, iar cei care compun mireasa sunt plin de dragoste față de Domnul și îngrozitori ca soldații din armata lui Dumnezeu să lupte pentru interesul lui Dumnezeu!

Imediat după nunta Mielului, acest cuplu universal va lupta împotriva lui Satan, șarpele cel vechi care a devenit acum marele dragon și adepții săi, fiara și falsul profet.

Apoi, Satan va fi legat și aruncat în abis, unde va fi închis timp de o mie de ani (Apocalipsa 19:11-16, 19-21; 20:1-3).

După aceasta, Satan se va răzvrăti din nou și va fi aruncat în cele din urmă în lacul de foc (vv. 7-10), iar universul va fi complet curățat și va exista un cer nou și un pământ nou.

Aleluia, pentru eternitate va exista un cuplu universal – Cristos ca Soțul și biserica în calitate de mireasă (Apoc. 21:1-2, 9-10), iar șarpele va fi în lacul de foc împreună cu toți urmașii săi!

Doamne Isuse, dă-ne creșterea în viață pentru azi, astfel încât să înaintăm înspre maturitatea în viață și să facem parte din armata Ta divină și mistică pentru a-l înfrânge pe Satan și a răspândi împărăția Ta pe tot acest pământ! Amin, Doamne, Îți mulțumim că ai intrat în noi ca viață divină; acum vrem să cooperăm cu Tine pentru ca Tu să crești în noi, să Te răspândești în noi și să aduci Împărăția Ta în noi, pentru ca noi să fim produși ca mireasa Mielului. Fă-ne biruitorii Tău, cei care se întorc împreună cu Tine pentru a lupta și a distruge pe Satan și armatele sale de la Armaghedon și pentru a aduce împărăția Ta pe pământ!

Să credem în Domnul și să creștem în viață pentru a fi eliberat de otrava șarpelui și a fi Mireasa lui Cristos

Dumnezeu are un dușman – Satan; acesta vine la om într-un mod subtil ca să-l facă pe om să pună la îndoială pe Dumnezeu, inima Lui, intenția Sa și scopul Său, iar atunci când omul se angajează într-o conversație cu el, mintea, emoția și voința lui vor fi otrăvite și corupte.

Chiar și după ce am crezut în Domnul Isus, dacă încă îi permitem vrăjmașului să aibă teren în noi, dacă încă ne angajăm în conversație cu Satan și lăsăm săgețile lui înflăcărați să ne străpungă mintea, vom fi corupți de la simplitatea și puritatea față de Domnul Isus.

Îi mulțumim Domnului și-L lăudăm că El ne-a mântuit; El ne-a adus sub slujba apostolilor, adevărata slujbă a Noului Testament care ne-a logodit cu Cristos.

În calitate de credincioși în Cristos, suntem logodiți cu Cristos pentru a fi căsătoriți cu El, iar ochii noștri trebuie să fim concentrați asupra Lui, fără a fi atenți la nimic sau la nimeni altcineva decât la El.

Dar Satan vine totuși într-un mod subtil și înșelător pentru a ne corupe ființa interioară și pentru a ne distrage de la Domnul Isus.

Domnul a venit ca șarpele de bronz și a fost făcut păcat pentru noi pe cruce; El nu a fost niciodată păcătos, dar a venit asemănător cu carnea păcatului și cu privire la păcat, iar când a fost pe cruce, Dumnezeu L-a făcut păcat în locul nostru (2 Cor. 5:21).

Păcatul a venit de la Satan, a intrat în om (Rom. 5:12) și a făcut din om un păcătos, chiar păcatul însuși sub judecata lui Dumnezeu; deci Cristos a devenit om în trup (Ioan 1:14) și a fost făcut păcat (nu păcătos) în numele nostru pentru a fi judecat de Dumnezeu (Rom. 8:3).

Prin moartea Sa pe cruce, Cristos a deschis calea ca noi, păcătoșii, să credem în El și să-L primim; acum putem primi viața Lui și, făcând acest lucru, devenim creșterea lui Cristos.

Noi, care am fost creșterea lui Satan, putem deveni creșterea lui Cristos – există un transfer din împărăția lui Satan în împărăția lui Dumnezeu și suntem re-generați cu gene noi, genele divine, genele lui Dumnezeu pentru a deveni parte a creșterii lui Cristos.

Aleluia, toți credincioșii în Cristos fac parte din creșterea lui Cristos pentru a fi reproducerea și continuarea Lui pe pământ!

Deci, acum trebuie să creștem în viață înspre maturitate; trebuie să permitem ca această viață divină care ne-a regenerat să crească și să se răspândească în noi până când ne saturează mintea, emoția și voința și întreaga noastră ființă.

Mintea noastră este câmpul de bătălie – trebuie să fim reînnoiți în duhul minții noastre, astfel încât viața divină din duhul nostru să se răspândească în mintea noastră pentru a îndepărta și eradica otrava șarpelui din mintea noastră, până când mintea noastră devine viață.

Trebuie să cooperăm cu Domnul în emoția, deciziile, sentimentele și dorințele noastre, pentru ca El să Se răspândească în emoția și voința noastră și să le satureze.

Regenerarea este doar primul pas al unui proces lung – ce durează viața noastră întreagă – de a deveni creșterea lui Cristos, mireasa lui Cristos.

Apostolul Pavel a fost gelos pe credincioși, ca Satan să nu le corupă mintea de la simplitatea și curăția față de Cristos; cu cât rămânem mai mult în slujba Noului Testament, slujba apostolilor, cu atât mai mult Îl iubim pe Domnul, dorim întoarcerea Lui și Îi dăm cooperarea de care El are nevoie pentru a ne produce ca mireasa Sa, creșterea Sa.

Doamne Isuse, Te iubim. Ne deschidem Ție și Îți permitem să ne saturezi mintea, emoția și voința, astfel încât orice element al otravei lui Satan să fie îndepărtat și eradicat din ființa noastră, iar noi să fim produși ca mireasa Ta. Amin, Doamne, fie ca mintea noastră să fie saturată și îmbibată de cuvântul Tău, pe măsură ce rămânem în adevărata slujbă a Noului Testament, iubindu-Te și savurându-Te ca logodnica Ta. O, Doamne Isuse, vrem să creștem în viață înspre maturitate, în fiecare zi, pentru a putea face parte din mireasa Ta biruitoare, creșterea Ta!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Growing in Life to be Delivered from the Serpent’s Poison and become Christ’s Bride (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 6 ziua 4 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Rugăciunea de la altarul tămâii pentru creșterea înspre maturitate pentru formarea armatei

02/02/2020 by Credincios in Cristos 1 Comment

Rugăciunea de la altarul tămâii a rezultat în numărarea copiilor lui Israel pentru formarea unei armate care să lupte pentru interesul lui Dumnezeu pe pământ; trebuie să fim cei care se roagă la altarul tămâii pentru creșterea și maturitatea credincioșilor astfel încât să fie formată o armată.

Domnul astăzi vrea să câștige o armată care să fie una cu El să lupte împreună cu El și pentru El pe pământ; ca să facem parte din armată, avem nevoie de creșterea în viață înspre maturitate.

Pe de o parte, Dumnezeu vrea să câștige un grup de oameni care Îl primesc ca viață și Îl experimentează pentru a fi transformați în imaginea lui Cristos și să-L exprime pe Dumnezeu în mod corporativ; pe de altă parte, El are nevoie ca poporul Său să-L reprezinte cu stăpânirea Sa asupra pământului pentru subjugarea inamicului și aducerea împărăției lui Dumnezeu.

Atunci când vine vorba de tratarea inamicului, nu putem păstra nimic pentru noi înșine – trebuie să fim absoluți pentru Dumnezeu și să-L ascultăm în mod deplin.

Lucrarea lui Dumnezeu este ca biserica să-i producă pierdere fatală lui Satan; biserica în ansamblu este în degradare, dar Domnul vrea să-Și câștige biruitorii Săi în biserici, cei care au ajuns la vârsta spirituală de douăzeci de ani și sunt formați în armată pentru a lupta pentru interesul Său pe pământ.

Când facem orice alt tip de activitate în biserică, inclusiv citirea Bibliei, predicarea evangheliei, îngrijirea sfinților și chiar ridicarea de biserici – e posibil să păstrăm ceva pentru sine, dar în lucrarea lui Dumnezeu, sinele trebuie renegat în mod deplin.

Ca să ne angajăm într-un război spiritual pentru a-l trata pe Satan și pentru a recâștiga pământul pentru Dumnezeu, trebuie să fim în întregime și absolut pentru Dumnezeu și să ne supunem Lui în mod complet.

Nu putem să ne păstrăm pe noi înșine și nu putem să lăsăm nici măcar puțin teren pentru noi înșine, căci atunci când facem acest lucru, inamicul știe. Nu este vorba atât de mult de cuvintele pe care le spunem și de lucrarea pe care o facem, ci de ființa noastră – luptăm prin ceea ce suntem, constituția noastră, ființa noastră.

Ceea ce vrea Dumnezeu nu sunt supereroi sau giganți spirituali în Cristos; El dorește credincioși normali, care sunt credincioși în fața Domnului să-și trateze sinele, carnea și omul natural și care nu lasă niciun teren în ființa lor pentru inamic.

Astfel de oameni ajung la maturitate și cunosc Trupul, trăiesc în înălțare, domnesc în viață și duc războiul spiritual împreună cu alții care au atins maturitatea spirituală.

Astfel de oameni se roagă la altarul tămâiei pentru formarea armatei; ei nu privesc pe ceilalți și nu îi disprețuiesc sau îi critică, ci mai degrabă se roagă pentru ei la altarul tămâii, pentru ca să se formeze o armată în toate bisericile locale pentru mișcarea Domnului.

Creșterea înspre maturitate pentru a fi formați într-o armată și rugăciunea de la altarul tămâii

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să avansăm în experiența noastră spirituală, în creșterea noastră în viață și în experimentarea lui Cristos de către noi.

Începem cu experimentarea lui Cristos ca întruparea lui Dumnezeu (realitatea tabernaculului) și apoi continuăm să-L experimentăm pe Cristos ca lumina vieții (realitatea lampadarului), resursa de viață (pâinea Prezenței), și apoi înaintăm să ne rugăm la altarul tămâii pentru interesele lui Dumnezeu și mișcarea Sa.

Pe măsură ce creștem în viață înspre maturitate, noi înșine suntem formați într-o armată pentru a lupta împreună cu Dumnezeu și pentru interesele lui Dumnezeu, și ne rugăm la altarul tămâii pentru formarea armatei Domnului, o armată care luptă pentru mișcarea lui Dumnezeu pe pământ.

În Exod 30 a existat un recensământ făcut imediat după descrierea altarului tămâii, iar în versetele 11-16 accentul era mai mult pe recensământ decât pe argintul de răscumpărare (argintul pentru ispășire).

Numărarea poporului Israel era pentru formarea armatei.

Cum putem noi, în calitate de credincioși în Cristos, să devenim o armată care luptă pentru interesul lui Dumnezeu pe pământ? Ca să fim în armată trebuie să creștem înspre maturitate; trebuie să avansăm în viață și experiență până când ajungem la vârsta spirituală de douăzeci de ani.

Apoi, vom fi formați spontan în armata care luptă pentru interesul lui Dumnezeu și vom ajunge la altarul tămâii, unde ne rugăm pentru alții ca să crească în viață înspre maturitate, pentru a fi formați în armata lui Dumnezeu.

Avem o nevoie urgentă ca să creștem și să ajungem la maturitate, astfel încât să fim calificați să fim formați într-o armată; numai atunci când s-a format o astfel de armată, Dumnezeu Se poate mișca pe pământ pentru scopul Său.

Dumnezeu vrea să Se miște; vrea să-Și elibereze binecuvântarea, vrea să îl trateze pe inamicul Său și vrea să-Și aducă împărăția în multe părți de pe pământ, dar El așteaptă după un grup de oameni care să crească înspre maturitate ca să fie formați într-o armată pentru a coopera cu El.

Nevoia noastră este să creștem; trebuie să creștem în viață înspre maturitate și odată ce ajungem la maturitatea spirituală, vom coopera cu Domnul atât pentru a lupta cu inamicul, cât și pentru a ne ruga pentru creșterea înspre maturitate a fraților și surorilor noastre în Domnul.

Cu toții trebuie să creștem în viață până când ajungem cu toții la unitatea credinței și la cunoașterea deplină a Fiului lui Dumnezeu, la un om pe deplin crescut, la măsura staturii plinătății lui Cristos (Ef. 4:13).

Amin, trebuie să creștem! Amin, toți sfinții trebuie să crească! Când vom ajunge la maturitatea spirituală, când vom ajunge la vârsta spirituală de douăzeci de ani, vom fi formați în armată care poate lupta pentru interesul lui Dumnezeu pe pământ și ne vom ruga la altarul tămâiei ca mulți alții să crească în viață înspre maturitate ca să intre în armată!

Doamne Isuse, crești în noi înspre maturitate, ca să fim formați în armata Ta pentru a lupta una cu Tine pentru interesul Tău pe pământ și pentru înfrângerea inamicului Tău. Amin, Doamne, vrem să cooperăm cu Tine, crescând zilnic în viață înspre maturitate, avansând în experiența noastră spirituală și rugându-ne la altarul tămâii pentru formarea armatei. O, Doamne, fie ca noi și toți sfinții să creștem în viață înspre maturitate, pentru ca Tu să-Ți câștigi armata pentru ca Satan să sufere pierderi și împărăția lui Dumnezeu să fie adusă pe pământ!

Rugăciunea de la altarul tămâii pentru creșterea sfinților înspre maturitate pentru formarea armatei

În ceea ce privește formarea armatei, cel mai necesar lucru este rugăciunea; nu avem nevoie de “războinici ai rugăciunii”, ci de credincioși normali care se roagă în duhul Trupului pentru formarea armatei.

Nu avem nevoie de “eroi ai rugăciunii”; mai degrabă, avem nevoie de sfinți care se roagă sub autoritatea Cristosului înălțat și în ordinea Trupului pentru ca armata să fie formată.

Dumnezeu are nevoie de un grup de oameni care intervin la altarul tămâii, care se roagă rugăciuni de autoritate și război; aceștia sunt singurul războinic corporativ care aduc rugăciunea de care Dumnezeu are nevoie pentru formarea armatei.

Domnul are pe inima Sa faptul ca noi să înălțăm acest fel de rugăciune în toate întâlnirile de rugăciune de pe pământ.

Rugăciunea de la altarul tămâii a rezultat în recensământul copiilor lui Israel pentru formarea unei armate care să lupte pentru interesul lui Dumnezeu pe pământ (Exod 20:11-16; Num. 1:45-46).

În urma rugăciunii de la altarul tămâii, Domnul conduce un “recensământ militar” al sfinților din biserici; cei numărați sunt calificați să meargă la război pentru mișcarea lui Dumnezeu pe pământ (Num. 2:32; 4:23; 2 Tim. 2:3).

Mijlocirea adusă la altarul tămâii este pentru creșterea și maturitatea credincioșilor, astfel încât să fie formați într-o armată (Efeseni 4:13; 6:10-12).

Nevoia noastră disperată este să creștem înspre maturitate în viața de biserică astăzi; pentru ca recâștigarea Domnului să continue și pentru ca mișcarea Domnului să avanseze, este nevoie ca noi, pe de o parte, să avansăm în creșterea noastră în viață înspre maturitate și, pe de altă parte, să fim cei care se roagă la altarul tămâii pentru creșterea sfinților înspre maturitate pentru formarea armatei.

Trebuie să ajungem la maturitate și să fim formați într-o armată și, de asemenea, trebuie să ne rugăm la altarul tămâii ca alții să ajungă la maturitate.

După ce ajungem la altarul tămâii și rămânem acolo o perioadă de timp, ne vom da seama că nimic nu este mai important ca creșterea înspre maturitate a sfinților pentru ca armata să se formeze; apoi ne vom ruga numai pentru mișcarea Domnului, pentru mărturia Sa de pe întregul pământ.

La altarul tămâii nu ne rugăm în principal pentru nevoile noastre, pentru că știm că atunci când căutăm împărăția lui Dumnezeu toate celelalte lucruri ni se vor da pe deasupra (Mat. 5:33), deci ne rugăm pentru mărturia Domnului, pentru mișcarea Sa de pe pământ și pentru ca mulți sfinți să crească înspre maturitate pentru a fi formați în armata de care Dumnezeu are nevoie ca să avanseze pe pământ.

La altarul tămâii lăsăm în mâna Domnului lucruri precum sănătatea noastră, slujba noastră, familia noastră, și intrăm în Cristos pentru a fi cei care se roagă la altarul tămâii pentru creșterea sfinților înspre maturitate pentru formarea armatei.

Chiar dacă la suprafață mai putem avea ceva rugăciuni pentru probleme personale, precum sănătatea noastră, familia, rudele noastre etc., în interior, adevărata noastră preocupare este pentru mișcarea Domnului, recâștigarea și mărturia Sa.

În timp ce ne rugăm la altarul tămâii pentru creșterea în viață a sfinților pentru ca Domnul să-Și câștige armata, Domnul va avea un recensământ în rândul poporului Său, astfel încât să poată fi formată o armată care să lupte pentru mișcarea Sa.

Amin, ca urmare a rugăciunii sfinților la altarul tămâii, Domnul conduce “un recensământ militar” în biserici și îi numără pe cei care sunt calificați să meargă la război.

Amin, cu cât ne rugăm mai mult la altarul tămâii, cu atât ne vom da seama de nevoia disperată de maturitate și cu atât mai mare va fi urgența de a ne ruga pentru creșterea vieții înspre maturitate (1 Corinteni 2:6; 3:1-2; 14:20; 16:13; Evrei 5:14—6: 1; Efeseni 3:16).

Doar atunci când Dumnezeu Își câștigă armata Se poate mișca pe pământ pentru scopul Său, pentru că în afară de o armată formată din cei maturi, nu există nicio cale ca Dumnezeu să Se miște (Efeseni 4:13; 6:10-12).

O, Doamne, Te chemăm pentru mișcarea Ta de pe pământ astăzi. Privim la Tine pentru avansarea noastră în recâștigarea Ta. Unde este mărturia Ta, Doamne? Unde sunt biruitorii, sfinții care sunt maturi pentru a fi formați în armata de care Tu ai nevoie să lupte împreună cu Tine pentru interesul Tău? Amin, Doamne, ne rugăm pentru creșterea și maturitatea sfinților, ca ei să ajungă la vârsta spirituală de douăzeci de ani și să fie formați în armata Ta. Amin, Doamne, fie ca să creștem în viață mai mult în fiecare zi până când ajungem cu toții la un om pe deplin crescut. Eliberează rugăciunile de la altarul tămâiei. Vrem să fim cei care se roagă la altarul tămâii împreună cu Tine pentru ca sfinții Săi să crească înspre maturitate și să fie formați în armata Ta de pe pământ!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Praying at the Incense Altar for the Growth unto Maturity for the Formation of the Army (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 2 ziua 6 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Tratarea cărnii, sinelui și constituției naturale pentru creșterea înspre maturitate

30/01/2020 by Credincios in Cristos 2 Comments

Pentru ca noi, ca și copii ai lui Dumnezeu, să ajungem la vârsta spirituală de douăzeci de ani, trebuie să trecem prin primele trei stadii ale experimentării vieții și să intrăm în al patrulea stadiu; este nevoie de tratarea cărnii, a sinelui și a constituției naturale.

Numai cei care aveau douăzeci de ani și peste puteau intra în armată, deoarece doar ei aveau maturitatea necesară pentru a fi formați într-o armată pentru a lupta pentru interesul lui Dumnezeu pe pământ.

Domnul este credincios ca să ne treacă prin experiențele pe care El le consideră necesare ca să fim transformați metabolic și maturizați în viață, pentru a putea face parte din armata Sa pe pământ.

Pe de o parte, El folosește toate lucrurile pentru binele nostru, pentru a putea fi transformați, având o schimbare metabolică, pentru a ne putea conforma imaginii Întâiului Fiului născut al lui Dumnezeu.

Pe de altă parte, Domnul dorește ca nivelul vieții divine să crească, să sporească și să ne umple, astfel încât să putem fi aduși la maturitate.

În recâștigarea Domnului astăzi și în toate bisericile de pe pământ, este nevoie urgentă de creștere și maturitate în viață, astfel încât să fim formați în armata de care Dumnezeu are nevoie ca să lupte pentru interesul Său pe pământ.

Aceasta înseamnă că trebuie să creștem în viață zi de zi, trecând prin toate stadiile creșterii vieții până la maturitate, pentru a putea ajunge la un om pe deplin crescut, la statura plinătății lui Cristos.

În cartea sa, Experiența Vieții, fratele Witness Lee subliniază patru stadii principale ale experimentării noastre în viață; războiul spiritual este o problemă în al patrulea stadiu.

Copiii, bebelușii sau cei slabi nu pot lupta în război; numai cei care au atât creșterea potrivită, cât și maturitatea în viață și pregătirea necesară pot fi calificați pentru a intra în armată.

Astăzi vrem să vedem cum trebuie să trecem prin primele trei stadii ale experimentării vieții, pentru a putea ajunge la al patrulea stadiu; în special ne vom concentra pe al treilea stadiu al experimentării vieții.

Atingerea celui de-al treilea stadiu al experimentării vieții, Cristos care trăiește în noi și tratarea crucii

Primul stadiu al experimentării vieții este faptul de a fi în Cristos, al doilea stadiu este rămânerea în Cristos, iar al treilea stadiu este trăirea lui Cristos în noi – acest stadiu este și stadiul crucii (Gal. 2:20; 3:1; 5:24; Mat. 16:24).

În primul stadiu de experimentare a vieții suntem regenerați și părăsim trecutul. În al doilea stadiu ne consacrăm Domnului și tratăm păcatul, lumea și conștiința; apoi, începem să cunoaștem voia lui Dumnezeu și învățăm să ascultăm de învățătura ungerii.

Apoi urmează o direcție decisivă către al treilea stadiu, care este stadiul trăirii lui Cristos în noi, stadiul crucii.

Cu toate acestea, mulți credincioși se opresc în acest moment de cotitură, în al doilea stadiu; ei sunt oameni foarte buni și, de asemenea, creștini buni – își mărturisesc păcatele, nu iubesc lumea, își tratează conștiința și urmează învățătura ungerii.

Cei care se opresc la al doilea stadiu al experimentării vieții sunt oameni buni, dar nu sunt oameni-Dumnezeu; ei sunt oameni buni, oameni etici și spirituali, dar nu avansează în experimentarea lor în viață.

Al treilea stadiu al experimentării vieții poate fi considerat “adolescența spirituală”; este stadiul lui Cristos care trăiește în noi și crucea care operează în noi.

Trebuie să fim credincioși pentru a crește în viață și pentru a trata toate lucrurile pe care Domnul le expune în noi și despre noi și trebuie să fim pe deplin deschiși Domnului pentru a intra în al treilea stadiu.

Iar atunci când suntem în acest stadiu, este posibil să nu știm ce să facem, dar sunt mulți alți membri ai Trupului care au trecut pe aici și ne pot păstori în tratarea lucrurilor care trebuie tratate.

Este posibil să descoperim cât de urâtă este carnea noastră și cât de înfiorător este sinele și am putea fi cu adevărat expuși să vedem cât de mult tăria și abilitatea noastră naturală pot face lucruri fără Dumnezeu.

În al treilea stadiu ne dăm seama că carnea nu se va schimba sau îmbunătăți niciodată; sufletul nostru se transformă, dar carnea noastră nu se va îmbunătăți niciodată.

Viitorul nostru în această epocă și faptul dacă intrăm în bucuria Domnului în epoca următoare este determinat de faptul dacă avem sau nu o tratare amănunțită a cărnii, a sinelui și a constituției naturale.

Domnul este minuțios și neobosit; dacă Îi dăm consimțământul și ne consacrăm Lui, El nu Se va opri la jumătatea drumului, ci va continua până când carnea noastră, sinele nostru și constituția noastră naturală vor fi tratate.

Dacă Îi permitem Domnului să ne păstorească prin acest fel de experiențe, ne vom da seama că există un Trup al lui Cristos și că noi suntem membre ale Trupului.

Dacă cooperăm cu Domnul pentru a avea tratările de care avem nevoie, vom intra în al patrulea stadiu al experimentării vieții și vom fi calificați pentru a fi armata. Este dorința Domnului să ne aducă la maturitate.

Doamne Isuse, pune în noi aspirația de a crește în viață înspre maturitate până când vom ajunge la vârsta spirituală de douăzeci de ani pentru a fi formați ca armata Ta pentru a lupta pentru interesul Tău. Fie ca să experimentăm și să-L savurăm pe Cristos stadiu după stadiu până când ajungem la maturitate în viață, de dragul Trupului, al armatei, al războiului, al împărăției, al miresei Tale și a revenirii Tale! Amin, Doamne, fie ca să ajungem la maturitate chiar înainte ca omenește să fim bătrâni, astfel încât, de acum și până la întoarcerea Ta, să facem parte din armata Ta, provocând pierderi serioase lui Satan! Amin, Doamne, suntem aici pentru Tine și vrem să progresăm, să creștem, să avem tratările necesare și să fim aduși la maturitate!

În al treilea stadiu al experimentării vieții tratăm carnea, sinele și constituția naturală

În al treilea stadiu al experimentării vieții noi, în calitate de credincioși în Cristos, tratăm carnea, sinele și constituția naturală împreună cu puterea și abilitatea naturală.

Mai întâi vedem ce este carnea, sinele și constituția naturală și apoi cooperăm cu Domnul pentru a le trata una câte una, puțin câte puțin.

Ce este carnea? Carnea denotă totalitatea omului vechi decăzut, întreaga noastră ființă decăzută (vezi Gen. 6:3; Rom. 7:18; Galateni 2:16). Carnea este trăirea și expresia omului vechi (Rom. 6:6).

Carnea nu poate fi schimbată sau îmbunătățită, așa că nici nu ar trebui să încercăm acest lucru; mai degrabă, trebuie să fim atenți la faptul că carnea este întotdeauna cu noi (Gal. 5:16). Carnea este tabăra inamicului lui Dumnezeu în noi și este cea mai mare bază pentru lucrarea sa (Gal. 5:19-21).

Carnea este primul dintre inamicii noștri, preluând conducerea înaintea păcatului, a lumii și a lui Satan care luptă împotriva noastră. Dumnezeu urăște carnea în același mod în care îl urăște pe Satan și vrea să distrugă carnea în același fel în care vrea să-l distrugă pe Satan (Ex. 17:16; Deut. 25:17-19; 1 Sam. 15:2-3).

O, fie ca Domnul să ne arate carnea și fie ca să urâm carnea și să primim crucea, astfel încât carnea să fie tratată!

Ce este sinele? Sinele este viața-suflet cu accent pe gândurile și opiniile omenești (Mat. 16:23-25).

În Matei 16:23-25, trei termeni sunt legați unul de celălalt: mintea, sinele și viața-suflet.

Mintea noastră este expresia sinelui nostru, iar sinele nostru este întruparea vieții noastre sufletești. Viața noastră sufletească este întrupată și trăită de sinele nostru, iar sinele nostru este exprimat prin mintea, ideea, gândirea, conceptul și opinia noastră.

Sinele este întruparea lui Satan; sinele este esența lui Satan în suflet, făcând sufletul independent față de Dumnezeu pentru a-și exprima părerea de sine și voința de sine (Gen. 3:1-6; 2 Cor. 11:3).

Sinele este sufletul care își declară independența față de Dumnezeu (Mat. 16:23; Luca 14:26; Iov 42:5-6).

Trebuie să vedem sinele exact așa cum este; cu cât există mai multă lumină asupra sinelui, cu atât putem sta mai mult de partea Domnului și permitem crucii să opereze în ființa noastră.

Trebuie să cerem strălucirea Domnului asupra fiecărui aspect al sinelui pentru ca să vedem cum Satan ne folosește mintea și gândurile pentru a ataca și distruge; când vom vedea acest lucru, vom urî sinele și vom îmbrățișa crucea.

Ce este constituția naturală? Constituția naturală este agregatul abilităților noastre fizice și mentale (vezi 1 Corinteni 2:14-15; Fil. 3:3, 10-11).

Fiecare dintre noi este mândru și încrezător în sine când vine vorba de anumite abilități fizice sau mentale; puterea și abilitatea naturală nu au elementul divin, așa că ele nu sunt binevenite în Trupul lui Cristos.

Trupul lui Cristos nu acceptă istețea noastră naturală, creativitatea, capacitatea noastră administrativă și puterea noastră naturală; Trupul acceptă numai ceea ce este în înviere.

Suntem oare noi dispuși să intrăm în procesul morții și învierii, astfel încât capacitatea noastră naturală să fie înviată?

Dacă dorim să obținem o oarecare glorie și onoare pentru elocvența, inteligența sau creativitatea noastră, atunci viața de biserică și Trupul nu sunt locul potrivit; aici numai Dumnezeu primește gloria, căci gloria este a lui Dumnezeu în biserică!

În viața de biserică ne iubim unii pe alții, ne rugăm unii pentru alții și vrem să ne încurajăm unii pe alții să mergem mai departe, să fim în înviere, să ajungem în al patrulea stadiu al experimentării vieții, pentru a cunoaște Trupul, pentru a stăpâni în viață, pentru a fi în înălțare și pentru a lupta războiul spiritual!

Forța și abilitatea naturală acționează prin ele însele, nu conform cu voia lui Dumnezeu. Când lucrăm cu abilitatea noastră naturală, căutăm propria noastră glorie și ne satisfacem propria dorință.

Când puterea și abilitatea noastră naturală sunt tratate de cruce, ele devin utile în înviere.

Dacă vedem acest lucru, nu ne va părea rău de noi înșine și de ceea ce suntem, ci mai degrabă, vom preda Domnului tot ceea ce suntem, tot ceea ce s-a dezvoltat în noi, știind că El va fi credincios pentru a atinge în profunzime fiecare fibră din constituția noastră naturală și să aducă în întregime tot ceea ce suntem în înviere.

O astfel de problemă va fi onorată de Trup și discernută de către sfinții maturi. Fie ca Domnul să se îndure de noi și să strălucească asupra cărnii, a sinelui și a constituției naturale pentru ca El să nu mai fie restricționat de către noi.

El nu are nevoie ca noi să facem nimic, cu excepția faptului să Îi dăm acordul nostru și să spunem: Amin, Doamne, fă acest lucru în noi.

După ce puterea și abilitatea noastră naturală vor fi tratate de cruce, ele vor fi în înviere; atunci ceva divin va fi introdus în tăria și capacitatea noastră, și ele devin utile în serviciul nostru pentru Domnul.

Fie ca să avem multe rugăciuni de deschidere și de încuviințare înaintea Domnului, spunându-I:

Doamne, Te rugăm să ne dai experiențele de care avem nevoie, care vor aduce întreaga noastră ființă în înviere. Îndură-Te de noi, Doamne, și strălucește asupra cărnii noastre, asupra sinelui nostru și asupra constituției noastre naturale; fie ca toată ființa noastră naturală să fie adusă prin moarte și înviere pentru a-Ți fi de folos în serviciul Tău în înviere. Ne dăruim Ție, Doamne, pentru ca Tu să tratezi lucrurile din ființa noastră care sunt naturale. Nu vrem să Te împiedicăm sau să Te mai restricționăm în ființa noastră. Adu-ne la maturitate pentru Trup, pentru biserică, pentru formarea armatei și pentru împlinirea scopului Tău!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Dealing with the Flesh, the Self, and the Natural Constitution to Grow unto Maturity (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 2 ziua 4 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să atingem maturitatea având o voință supusă și înviată pentru războiul spiritual

30/01/2020 by Credincios in Cristos 1 Comment

În Cântarea Cântărilor 3 și 4 vedem că iubita căutătoare a ajuns la maturitate, iar secretul maturității ei este că voința ei a fost supusă și înviată, astfel că acum este folositoare Domnului în înviere; acest lucru este legat de războiul spiritual.

În ochii Domnului, pe de o parte suntem bărbați în armată, cei care trebuie să crească în viață înspre maturitate, pentru a atinge vârsta spirituală de douăzeci de ani pentru a fi formați în armata Sa; pe de altă parte, suntem iubita căutătoare, mireasa Sa, iar voința noastră trebuie să fie supusă și înviată.

Nevoia noastră disperată de astăzi este să creștem în viață până la maturitate, pentru ca Domnul să câștige armata-mireasă care luptă pentru interesul Său pe pământ. Când Domnul Își va fi lucrat pe deplin imaginea Sa în noi și când El va fi exprimat pe deplin prin noi, vom fi maturi în viață.

Unul dintre modurile de a ne da seama de creșterea cuiva în viață este dacă există sau nu o creștere a expresiei lui Cristos în acea persoană.

Când noi toți cu fața dezvelită privim și reflectăm ca o oglindă gloria Domnului, suntem transformați de la a nu avea nici o glorie la a avea o mică glorie, mai multă glorie, multă glorie, glorie în cea mai mare parte și toată gloria – din glorie către glorie (2 Cor. 3:18).

Pe de altă parte, trebuie să existe creșterea, creșterea continuă a vieții înspre maturitate.

Cei responsabili care veghează asupra sufletelor sfinților ar trebui să aibă grijă de ei cu adevărat și să fie atenți, să fie plini de rugăciune și să caute înaintea Domnului ca sfinții să crească în viață.

Este posibil să ne temem să ne cunoaștem situația reală și să avem o reținere, dar dacă-I permitem Domnului să strălucească asupra noastră și să ne arate, atunci va exista creșterea în viață, iar expresia lui Cristos va crește în noi.

Pe măsură ce ne păstorim unii pe alții în dragoste, ne rugăm cu disperare atât pentru noi înșine, cât și pentru toți sfinții ca Dumnezeu să ne dea experiențele de care avem nevoie pentru a fi transformați și să creștem în viață înspre maturitate.

Nu ar trebui să-i judecăm sau să-i criticăm pe alții, ci mai degrabă să ne rugăm pentru ei, să-i sprijinim, să îi iubim și să-i aducem în fața Domnului, ca toți să ajungem la un om pe deplin crescut, la măsura staturii plinătății lui Cristos.

Suntem în fața Domnului atât pentru noi înșine, cât și pentru toți sfinții din Trup, rugându-ne atât pentru tratarea inamicului care frustrează creșterea în viață, cât și pentru a coopera cu Domnul pentru eliberarea creșterii în viață zi de zi până la maturitate pentru toți sfinții Săi. Amin!

Să atingem maturitatea în viață prin supunerea voinței noastre și aducând-o în înviere

În capitolul 3 din Cântarea Cântărilor vedem maturitatea căutătoarei; apoi, în capitolul următor, ni se spune că această maturitate este atinsă prin supunerea voinței și prin aducerea ei în înviere. Voința noastră trebuie să fie supusă și înviată.

Ultima parte a sufletului nostru care va fi transformată este voința noastră; mai întâi suntem înnoiți în duhul minții noastre, apoi mintea este înnoită și transformată, iar duhul are o cale de a curge în emoția noastră.

Scopul este ca Domnul să câștige voința noastră; voința noastră – indiferent dacă este puternică sau slabă – trebuie să fie supusă, astfel încât să fie puternică în fața Domnului și împotriva inamicului, totuși este flexibilă în mâinile Domnului.

Căutătoarea devine o lectică (palanchin), o miniatură a cetății; cetatea Îl conține pe Domnul într-un mod complet, în timp ce lectica (palanchinul) Îl conține la o scară mai redusă. Gâtul ei este ca turnul lui David; părul simbolizează voința noastră, și gâtul nostru, de asemenea, simbolizează voința noastră.

Când poporul lui Israel s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu și, astfel, voința lor nu a cooperat cu voia Sa, Domnul i-a numit popor cu grumazul înțepenit (Exod 32:9; Fapte 7:51).

Dar în Cântarea Cântărilor 4:1 vedem că era o turmă de capre pe munte, ceea ce arată că voința căutătoarei era supusă; mai târziu se spune că era turnul lui David, ceea ce indică voința puternică în înviere.

În primul rând, voința noastră trebuie să fie supusă, apoi, ea trebuie să fie puternică în înviere.

Problema cu noi însă este că voința noastră este puternică în noi înșine, dar încăpățânată înaintea Domnului și slabă în fața inamicului; este posibil să fim puternici în a decide lucrurile în funcție de ceea ce ne dorim, dar când vine inamicul, cedăm necondiționat, iar el ne învinge mereu.

Voința noastră naturală trebuie tratată și apoi trebuie adusă în înviere pentru a fi înviată; Domnul are nevoie de o voință supusă și înviată pentru scopul Său și pentru războiul spiritual.

Când cooperăm cu Domnul ca să-L lăsăm să ne supună voința și să o aducă în înviere, vom ajunge la maturitatea în viață. Dar dacă voința noastră este nesupusă, ea este slabă înaintea inamicului și încăpățânată în fața Domnului; când vine inamicul, oricât de puternici am fi în voința noastră, vom ceda atacurilor sale.

Dar, dacă avem o voință supusă, o voință care a fost supusă ca o turmă de capre pe o coastă de munte, voința noastră este puternică față de inamic, luptând pentru interesul lui Dumnezeu, și voința noastră este de asemenea supusă în fața Domnului pentru a fi una cu El.

Acesta este secretul maturității pentru războiul spiritual așa cum se vede în Cântarea Cântărilor 3 și 4: ajungem la maturitate prin supunerea voinței noastre și prin aducerea ei în înviere.

Doamne Isuse, vrem să ajungem la maturitate prin faptul că voința noastră a fost supusă și înviată, astfel încât să Îți fie de folos în înviere. Mântuiește-ne din a avea o voință nesupusă și, astfel, rămânând la fel, stagnând în creșterea și maturitatea noastră în viață. Dragă Doamne, adu-ne mai aproape de Tine; ne deschidem Ție, ca să ne saturezi și să ne invadezi mintea, să ne umpli emoția și simțămintele, ne supunem voința și o aducem în înviere. Ne deschidem călăuzirii Tale, iar voința noastră nu este doar înfrântă, ci și supusă; Doamne, condu-ne, formează-ne în armata Ta, și ai o cale în noi conform cu voia Ta!

Să atingem maturitatea având o voință supusă și înviată pentru războiul spiritual

Cântarea Cântărilor portretizează într-un mod poetic faptul că noi, ca și căutători ai Domnului, trebuie să avem mai întâi voința noastră supusă și apoi înviată, ca ea să fie utilă în războiul spiritual.

Când voința noastră va fi supusă, va intra în înviere pentru a fi ca turnul lui David, având o casă de arme pentru războiul spiritual.

În Cântarea Cântărilor 4:4 se spune că gâtul iubitei căutătoare este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme, și o mie de scuturi atârnă de el, toate scuturi de viteji.

Aceasta ne arată că, atunci când voința noastră este supusă și înviată, ea devine o casă de arme puternică care ține toate armele războiului spiritual; aceste arme, însă, sunt în cea mai mare parte pentru apărare, nu pentru atac.

În războiul spiritual nu luptăm pentru victorie, ci din victorie, deoarece victoria a fost deja câștigată de Domnul. Pavezele și scuturile sunt toate pentru protecție pentru a putea rezista.

În războiul spiritual, nu suntem în ofensivă atât de mult pe cât suntem în defensivă; stăm împotriva tuturor atacurilor diabolice, subtile ale inamicului.

Dacă citim Efeseni 6 vom vedea că majoritatea articolelor armurii ale războinicului spiritual corporativ nu sunt de atac, ci de apărare; nu este nevoie ca noi să luptăm – Domnul a câștigat deja lupta, iar noi trebuie doar să proclamăm victoria Sa și să stăm în victoria Sa.

Când ajungem la maturitate, având o voință supusă și înviată, pur și simplu vom sta în Domnul și vom rezista tuturor atacurilor inamicului; suntem protejați de săgețile inamicului de către “scut și pavăză” în turnul puternic al voinței noastre supuse și înviate.

Dar dacă nu cooperăm cu Domnul și nu-I permitem să ne supună voința și să o aducă în înviere, voința noastră nesupusă va face întotdeauna o predare necondiționată înaintea inamicului; o astfel de voință nu poate sta de partea lui Dumnezeu și nici nu poate fi folosită de El în războiul spiritual.

Este posibil să avem o formă exterioară de supunere față de Dumnezeu și față de ceilalți, dar dacă voința noastră nu este supusă față de Dumnezeu și nu este supusă de către El, ne vom preda atacurilor inamicului. O, Doamne Isuse!

Cât de importantă este voința noastră în războiul spiritual și cât de mult avem nevoie să cooperăm cu Domnul, având o voință supusă și înviată pe măsură ce ajungem la maturitate!

Când pornim pe calea noastră creștină, suntem ca un căutător la începutul Cântării Cântărilor, ca o iapă, plină de voință și zel și putere naturală; dar pe măsură ce mergem mai departe cu Domnul și Îi permitem să trateze toate părțile ființei noastre, devenim o persoană fără voință proprie, și suntem una cu voința Domnului.

Fie ca Domnul să ne dea experiențele de care avem nevoie ca să ieșim din voința noastră naturală și să stăm în voința noastră înviată împotriva inamicului, luptând războiul spiritual prin faptul că suntem un singur duh cu Domnul și stând în Trup cu semenii noștri.

Aleluia, dacă avem o voință supusă, voința noastră devine ca turnul lui David care deține tot felul de arme pentru război (2 Cor. 10:3-5) și vom duce războiul spiritual una cu Domnul.

Doamne Isuse, dă-ne experiențele de care avem nevoie ca să avem o voință supusă și înviată, o voință care poate fi una cu Tine pentru înfrângerea inamicului. Amin, Doamne, fie ca să cooperăm cu Tine pentru a ne supune voința și să o aducem în înviere pentru a fi ca turnul lui David, care deține tot felul de arme pentru război. Fă-ne armata Ta nupțială care se va întoarce împreună cu Tine pentru a-L trata pe inamic la Armaghedon! Amin, Doamne Isuse, fie ca să atingem maturitatea spirituală într-o asemenea măsură încât voința noastră să fie supusă și înviată!