Îl trăim pe Cristos

Îl experimentăm și-L savurăm pe Cristos ca Eliberatorul nostru prin legea Duhului vieții

10/08/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Îl putem experimenta, savura și exprima pe Cristos ca Eliberatorul nostru prin legea Duhului vieții; trebuie pur și simplu să încetăm să ne străduim și să rămânem în contact cu Domnul, astfel încât legea Duhului vieții să lucreze în noi spontan și fără efort! Aleluia!

În această săptămână, în înviorarea noastră de dimineață, ajungem la Romani capitolul 8 și savurăm minunatul aspect al Cristos ca fiind Eliberatorul și ca fiind Cel care ne face mai mult decât învingători. Slavă Domnului!

Cristos este Eliberatorul nostru; Romani 8:2 spune că legea Duhului vieții ne-a eliberat în Cristos Isus de legea păcatului și a morții. Aceasta este adevărata emancipare, adevărata libertate.

În carnea noastră, există legea păcatului și a morții care lucrează în noi spontan, iar această lege este mai puternică decât legea binelui din mintea noastră, chiar mai puternică decât propria noastră putere și tărie. Apostolul Pavel a încercat să-și folosească voința pentru a învinge această lege, dar a fost în zadar; legea păcatului și a morții este mult mai puternică decât voința noastră.

Legea poruncilor morale, legea lui Dumnezeu, este un portret al ceea ce este Dumnezeu. Dumnezeu este dragoste, lumină, sfințenie și dreptate; legea exprimă cine este Dumnezeu. Legea, însă, nu este pentru noi să o păzim sau să încercăm să o împlinim prin propriile noastre puteri.

Mai degrabă, trebuie să învățăm să ne întoarcem către duhul nostru, unde locuiește Domnul ca Duh (Romani 8:16), și să activăm legea Duhului vieții, astfel încât să putem învinge în mod spontan legea păcatului și a morții.

Așa cum Newton a descoperit legea gravitației, realizând că tot ce este pe pământ cade la pământ și există o forță care atrage totul spre pământ, tot așa trebuie să descoperim că legea păcatului și a morții este foarte puternică și funcționează automat.

Totuși, așa cum există legea aerodinamicii care permite unui avion să învingă legea gravitației și să zboare, trebuie să vedem că există legea Duhului vieții care ne face să ne înălțăm deasupra legii păcatului și a morții, învingând-o spontan. Slavă Domnului!

Așa cum, oricât de mult încercăm să învingem legea gravitației prin propriile noastre puteri, vom eșua, tot așa, spiritual vorbind, oricât de mult încercăm să învingem legea păcatului și a morții, nu vom reuși.

Fie ca noi să învățăm cum să activăm legea Duhului vieții zi de zi, chiar și clipă de clipă, astfel încât să putem fi în Cristos Isus, învingând spontan legea păcatului și a morții.

Fie ca noi să fim cei care învățăm să ne întoarcem de la eforturile, luptele și străduințele noastre și pur și simplu să activăm legea Duhului vieții în viața noastră de zi cu zi!

Îl experimentăm, Îl savurăm și-L exprimăm pe Cristos ca Eliberatorul nostru prin legea Duhului vieții

Rom. 8:2 ne arată calea prin care să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos ca Eliberatorul nostru prin legea Duhului vieții. Savurarea legii Duhului vieții din Romani 8 ne introduce în realitatea Trupului lui Cristos din Romani 12.

Această lege, legea Duhului vieții, lucrează în noi în timp ce trăim în Trup și pentru Trup (Romani 8:2, 28-29; 12:1-2, 11; Filipeni 1:19). Putem spune că Romani 9-11 este o porțiune parantetică; Romani 8 continuă în Romani 12, căci prin savurarea legii Duhului vieții suntem introduși în realitatea Trupului lui Cristos. Amin!

Ce este legea Duhului vieții? Fiecare viață are o lege; viața umană are o lege, iar aceasta este cea mai înaltă viață creată, deci are o lege care este mai înaltă decât orice altă viață creată. Însă viața lui Dumnezeu este cea mai înaltă viață, iar legea acestei vieți este cea mai înaltă lege (vezi Ioan 1:4-5; 12:24; 14:6a; 10:10b; 1 Corinteni 15:45). De fapt, viața este legea.

Duhul care dă viață, Duhul dătător de viață, este legea Duhului vieții care lucrează în noi.

Așa cum legea vieții dintr-o pisică o modelează pe acea pisică și o face să se comporte ca o pisică, făcând lucruri pe care le-ar face o pisică, tot așa legea Duhului vieții ne modelează să fim ca Dumnezeu, să trăim ca Dumnezeu și chiar să devenim la fel ca Dumnezeu în orice mod posibil. Amin!

Dumnezeul Triunic a trecut prin procesele de încarnare, răstignire, înviere și înălțare pentru a deveni legea Duhului vieții instalată în duhul nostru ca o lege „științifică”, un principiu automat (Romani 8:2-3, 11, 34, 16).

Pe de o parte, în momentul regenerării noastre, am primit viața lui Dumnezeu și, prin urmare, am fost regenerați pentru a fi copii ai lui Dumnezeu.

Pe de altă parte, când ne-am născut din nou, Dumnezeu a fost instalat în ființa noastră ca un principiu automat, o lege științifică, legea Duhului vieții; aceasta este una dintre cele mai mari descoperiri – chiar și recâștigări – din economia lui Dumnezeu. Amin!

Când descoperim aceasta, când ne dăm seama că Dumnezeu este în noi ca lege a Duhului vieții, Îl vom experimenta, Îl vom savura și Îl vom exprima cu adevărat pe Cristos ca Eliberatorul nostru prin legea Duhului vieții.

Legea Duhului vieții este puterea spontană a vieții divine; este caracteristica naturală și funcția înnăscută, automată a vieții divine (Romani 8:2; Filipeni 2:13; Ezechiel 36:26-27; Prov. 30:18-19; Isaia 40:28-31; Evrei 12:2a; Filipeni 4:13; Coloseni 1:28-29).

Dumnezeu a promis că va face un nou legământ cu poporul Său, în care le va da o inimă nouă ca să-L iubească și un duh nou ca să-L contacteze, El pune Duhul Său în noi și El ia inima de piatră și ne dă o inimă de carne ca să-L iubim. Acesta este noul legământ pe care îl savurăm astăzi.

El nu numai că ne regenerează; El vine în noi ca putere spontană a vieții divine și El lucrează în noi pentru a ne înmuia inima, a scrie legile Sale în inimile noastre și a ne infuza cu tot ceea ce este El în interiorul nostru.

Inima noastră obișnuia să fie împietrită, dar El ne înmoaie și ne dă o inimă moale pentru a-L cunoaște și a-L iubi. Și El ne face să umblăm în legile Sale. Toate acestea se întâmplă prin lucrarea interioară a legii Duhului vieții.

Astăzi, noi, ca credincioși în Cristos, nu trebuie să ne străduim sau să luptăm pentru a-I fi plăcuți lui Dumnezeu, ci doar să ne deschidem către El, căci Dumnezeu este Cel care lucrează în noi atât voința, cât și lucrarea spre buna Sa plăcere.

El ne cunoaște inima, El cunoaște și înțelege situația noastră și El ne îndrumă inima, cercetând chiar și cele mai intime părți ale ființei noastre și dându-ne putere. Pe măsură ce Îl așteptăm pe Iehova, ne vom înnoi puterea, chiar vom înălța aripi ca vulturii.

Vom alerga și nu vom obosi și vom umbla și nu vom leșina. Trebuie doar să ne uităm la Isus, Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre, iar El ne va îngriji din interior.

Doamne Isuse, vrem să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos ca Eliberatorul nostru prin legea Duhului vieții! Slavă Domnului, Dumnezeul Triunic a fost procesat prin încarnare, răstignire, înviere și înălțare, pentru a deveni legea Duhului vieții instalată în duhul nostru! Amin, Doamne, îți mulțumim că ai venit în noi nu doar ca viața noastră, ci și ca legea Duhului vieții, o lege „științifică” și un principiu automat care să opereze în noi spontan și fără efort! Ne deschidem Ție astăzi. Fie ca să realizăm că cea mai înaltă lege a vieții este în noi, în duhul nostru unit. Aleluia, Domnul este cu duhul nostru, iar Duhul mărturisește împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. Amin, Doamne, fie ca noi să facem această descoperire în economia lui Dumnezeu că viața divină este în noi și că această viață are legea Duhului vieții care ne face să biruim legea păcatului și a morții! Slavă Domnului, Dumnezeu este Cel care lucrează în noi atât voința, cât și lucrarea, după buna Sa plăcere. Amin, Doamne, fie ca noi să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos ca Eliberator astăzi!

Rămânem în atingerea cu Domnul pentru ca legea Duhului vieții să lucreze în noi

Cum putem avea legea Duhului vieții lucrând în noi? Romani 8:2 ne spune că legea Duhului vieții m-a eliberat în Cristos Isus de legea păcatului și a morții. Atâta timp cât rămânem în atingerea cu Domnul, rămânând în atingerea cu El, această lege a Duhului vieții lucrează în noi automat, spontan și fără efort.

Îl avem pe Domnul ca Duh dătător de viață în duhul nostru și, atunci când Îl contactăm și rămânem în atingerea cu El, El lucrează în noi ca lege a Duhului vieții într-un mod spontan și automat pentru a ne infuza cu ceea ce este Dumnezeu și a ne elibera de legea păcatului și a morții. Amin!

După cum se vede în Romani 7:18, Pavel a vrut iar și iar să facă binele cu care era de acord în mintea sa, dar rezultatul a fost doar eșecuri repetate. Cel mai bun lucru pe care un om îl poate face este să aibă rezoluții, dar nu poate face binele pe care își dorește să-l facă.

Dacă nu am văzut că păcatul este o lege și că voința noastră nu poate niciodată învinge această lege, suntem prinși în Romani 7; nu vom ajunge niciodată la Romani 8. Când păcatul este latent în noi, este pur și simplu păcat, dar când este trezit în noi prin voința noastră de a face binele, devine „răul”, așa cum se vede în Romani 7:21.

Chiar dacă suntem credincioși în Cristos, totuși descoperim că există în noi o lege care vrea să facem binele, dar noi nu putem să-l facem, pentru că răul este și el prezent în noi.

În loc să dorim să facem binele, ar trebui pur și simplu să ne îndreptăm mintea spre duh și să umblăm după duh (Romani 8:6, 4; Filipeni 2:13). În loc să luptăm împotriva legii păcatului din mădularele noastre, ar trebui pur și simplu să rămânem în atingerea cu Domnul în viața noastră de zi cu zi.

Avem ceva numit atingerea cu Domnul, duhul nostru contopit; în duhul nostru suntem în Cristos și Cristos este în noi, iar în duhul nostru suntem uniți cu Domnul ca un singur duh (1 Corinteni 6:17).

O cale foarte simplă prin care putem coopera cu Dumnezeul care locuiește în noi, este instalat, automat și care operează ca lege a Duhului vieții, este pur și simplu prin conversația cu El.

1 Tesaloniceni 5:17 ne spune să ne rugăm neîncetat; a ne ruga neîncetat înseamnă a avea o conversație continuă cu Domnul. Putem fi obosiți și putem suspina; chiar și atunci când suntem obosiți, putem spune Domnului: Doamne, sunt obosit.

Când mergem la școală sau la birou, putem conversa cu Domnul despre asta, deschizându-ne către El cu privire la colegii noștri de clasă sau de muncă și putem să-I spunem despre problemele, grijile și toate situațiile noastre.

Trebuie să învățăm să conversăm cu Domnul și să ne menținem părtășia cu El; trebuie să-I vorbim cu sinceritate din inimă. După cum spune Psalmul 62:8 spune că trebuie să ne încredem în El în orice moment și să ne revărsăm inima înaintea Sa. Dumnezeul nostru este un refugiu; trebuie să găsim refugiu în El și să-I vorbim despre toate lucrurile.

De multe ori, suntem foarte preocupați de starea noastră interioară și de situația noastră exterioară; în loc să ne pasă prea mult de acestea, trebuie să venim la Domnul și să intrăm în prezența Sa.

Îl putem experimenta, savura și exprima pe Cristos ca Eliberatorul nostru vorbind cu El în toate lucrurile, deschizându-ne către El și savurându-L.

Fie ca noi să intrăm în prezența lui Dumnezeu pentru a-L contacta privind la El, contemplându-L, lăudându-L, mulțumindu-I, închinându-ne Lui și absorbindu-L. Atunci vom gusta bogățiile și dulceața lui Dumnezeu și Îl vom primi ca lumină și putere. Vom fi în interior pașnici, strălucitori, puternici și întăriți.

Fie ca noi să cooperăm cu Dumnezeul interior, instalat, automat și care lucrează în noi, prin rugăciune și având un duh de dependență, depinzând de Domnul în toate lucrurile. Pe măsură ce ne exersăm duhul și intrăm în atingerea cu Domnul în toate lucrurile, vom menține părtășia noastră cu Domnul vieții și Domnul lucrării (1 Tesaloniceni 5:17; Efeseni 6:17-18).

Atâta timp cât rămânem în atingerea cu Domnul în viața noastră de zi cu zi, legea Duhului vieții va lucra în mod spontan și automat în noi. Problemele noastre vor fi reduse și mulți dintre „microbii” noștri vor fi uciși.

De asta avem nevoie astăzi și acesta este ajutorul de care au nevoie și alții. Adevăratul ajutor pe care îl putem oferi altora este să-i ajutăm să-L atingă pe Domnul ca Duh în duhul lor, căci odată ce rămân în atingerea cu Domnul, lucrurile negative vor fi eliminate, iar viața divină din ei va crește.

Putem să plantăm sau să udăm pe alții, dar nu le putem da viață sau să-i facem să crească; îi putem aduce la Domnul pentru ca El să le dea viață. Fie ca noi să avem grijă de simțul vieții în duhul nostru, astfel încât să putem rămâne în părtășia vieții, în curgerea vieții divine, pentru lucrarea legii Duhului vieții (Romani 8:6, 16; 1 Ioan 1:2-3, 6-7). Este bine să ne deschidem către Domnul și să-I spunem:

Doamne Isuse, venim la Tine doar ca să Te atingem. Nu vrem să-Ți cerem nimic și nici nu-Ți cerem să faci lucruri pentru noi: vrem doar să Te atingem. Vrem să rămânem în atingerea cu Tine având părtășie cu Tine despre toate lucrurile. Ține-ne deschiși către Tine astăzi. Menține-ne în conversație cu Tine despre toate lucrurile vieții noastre de zi cu zi. Vrem să rămânem aici, în atingerea cu Tine, în toate lucrurile și în toate situațiile. Amin, Doamne, ne deschidem către Tine și venim la Tine iar și iar. Vrem să cooperăm cu Dumnezeul care locuiește în noi, este instalat, automat și lucrează în noi, prin rugăciune și având un duh de dependență de Domnul. Vrem pur și simplu să ne menținem părtășia cu Tine în toate lucrurile. Fie ca noi să încetăm toate luptele și străduințele noastre și pur și simplu să venim la Tine! Amin, Doamne, fie ca noi să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos ca Eliberatorul nostru prin lucrarea interioară a legii Duhului vieții! Lucrează în noi astăzi! Vrem să avem grijă de simțul vieții din duhul nostru pentru a rămâne în părtășia vieții în toate lucrurile!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Experience and Enjoy Christ as our Emancipator by the Law of the Spirit of Life, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 14 cu tema: Cristos ca fiind Eliberatorul și ca fiind Cel care ne face mai mult decât învingători, ziua 1, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Suntem desemnați fii ai lui Dumnezeu prin faptul că suntem conformați chipului lui Cristos

08/08/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Dacă legăm Romani 1:3-4 cu Romani 8:29, ne dăm seama că, așa cum Cristos a fost desemnat Fiul lui Dumnezeu prin învierea din morți prin Duhul sfințeniei, tot așa și noi astăzi suntem în procesul de a fi desemnați fii ai lui Dumnezeu prin faptul că suntem conformați chipului lui Cristos, primul Fiu născut al lui Dumnezeu. Amin! Slavă Domnului!

Săptămâna aceasta, am savurat subiectul seminței lui David (Cristos în carne) devenind Fiul lui Dumnezeu. Dumnezeu ne-a promis un Mântuitor, pe Isus Cristos, care a ieșit din sămânța lui David și a fost desemnat Fiul cu putere.

Pavel a văzut că Psalmul 2:7 a profețit despre aceasta și în Faptele Apostolilor 13:33, a spus că Dumnezeu L-a înviat pe Isus din morți ca să fie primul Său Fiu, împlinind promisiunea Sa făcută poporului Său. Slavă Domnului!

Când Cristos a înviat din morți, în ziua învierii Sale, El a fost născut de Dumnezeu ca să fie primul Fiu născut al lui Dumnezeu dintre mulți frați. El era deja Fiul lui Dumnezeu din veșnicia trecută, căci El era și va fi întotdeauna singurul Fiu al lui Dumnezeu.

Dar în încarnarea Sa, El a îmbrăcat natura umană, iar în această parte umană El nu era încă Fiul lui Dumnezeu. Așadar, El a trebuit să treacă prin procesul morții și învierii, iar în înviere, El a adus umanitatea Sa în divinitatea Sa, fiind născut de Dumnezeu ca Fiu al lui Dumnezeu într-un mod nou.

Slavă Domnului, acum Cristos este Fiul lui Dumnezeu într-un mod nou, adică în umanitatea Sa! Trebuie să-L cunoaștem pe Cristos în învierea Sa, desemnat ca Fiu al lui Dumnezeu în putere cu natura Sa umană!

Pe măsură ce Îl cunoaștem ca un asemenea Fiu, pe măsură ce Îl savurăm ca un asemenea Fiu, ne împărtășim din tot ceea ce este El și suntem, de asemenea, în procesul de a fi desemnați fii ai lui Dumnezeu prin viața Sa de înviere, fiind conformați chipului Său.

Este uimitor să realizăm că Dumnezeu nu numai că a devenit om prin încarnare, îmbrăcându-se în carne, dar, mai mult decât atât, El a devenit Fiul lui Dumnezeu în umanitatea Sa în învierea Sa! Prin învierea Sa, Cristos și-a sfințit și a înălțat natura Sa umană, umanitatea Sa. În învierea Sa, Cristos a fost desemnat Fiul lui Dumnezeu cu natura Sa umană.

Acum un Om este în glorie, iar acest Om este Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu și Fiul Omului. El a devenit om și apoi l-a adus pe om în Dumnezeu. Singurul Fiu al lui Dumnezeu a devenit primul Fiu al lui Dumnezeu în înviere.

Iar noi, ca mulți credincioși în Cristos, suntem conformați chipului Său astăzi, căci și noi am fost născuți de Dumnezeu în învierea lui Cristos pentru a fi mulți fii ai lui Dumnezeu.

Suntem desemnați fii ai lui Dumnezeu având viața și natura divină și trăind în duh

Noul Testament dezvăluie cum Cristos, ca primul om-Dumnezeu, a trecut printr-un proces pentru a deveni om și apoi a devenit un Duh dătător de viață în învierea Sa. Mai mult, în învierea Sa, Cristos a fost născut de Dumnezeu pentru a fi primul Fiu al lui Dumnezeu și noi am fost, de asemenea, născuți de Dumnezeu pentru a fi mulți fii ai lui Dumnezeu.

Am fost regenerați de Dumnezeu în învierea lui Cristos (1 Petru 1:3). Acum avem atât viața umană, cât și viața divină și avem atât natura umană, cât și natura divină. Dumnezeu nu vrea să ne abandoneze sau să ne îndepărteze umanitatea; dimpotrivă, El vrea ca noi să continuăm să avem umanitate, dar umanitatea noastră decăzută este înnoită, transformată și glorificată.

Umanitatea noastră nu poate rămâne naturală; trebuie să fie transformată în înviere și prin viața de înviere. Cum putem noi, ființele umane, să avem divinitate? Cum putem avea viața și natura divină? Prin faptul că suntem regenerați în duhul nostru prin Duhul lui Cristos.

Când ne-am născut din nou, când ne-am deschis Domnului în timp ce am auzit Evanghelia, am fost regenerați de El cu viața și natura Sa divină. Așa cum Cristos, prin încarnare, a avut atât umanitate, cât și divinitate, tot așa și noi astăzi, după ce suntem regenerați, avem atât umanitate, cât și divinitate.

Prin învierea Sa și prin venirea în noi ca Duh, Cristos a adus viața și natura divină a lui Dumnezeu în noi. Acum noi, cei care credem în Cristos, suntem născuți din Duh și am devenit părtași ai naturii divine (2 Petru 1:4). Slavă Domnului!

Putem veni cu îndrăzneală la Domnul și să Îl savurăm ca viață și persoană a noastră și putem fi părtași ai naturii Sale divine astăzi. El a fost făcut asemenea nouă, pentru ca noi să fim asemenea Lui.

Prin încarnarea, răstignirea și învierea Sa, Cristos, ca Fiu al lui Dumnezeu, a devenit Fiul întâi născut, iar noi am devenit în învierea Sa mulții frați ai lui Cristos, mulții fii ai lui Dumnezeu, care sunt conformați chipului Său. Aleluia!

Suntem acum în procesul de a fi desemnați fii ai lui Dumnezeu. Cristos a luat conducerea pentru a trece prin acest proces și a fi desemnat Fiul lui Dumnezeu în umanitatea Sa în înviere, iar noi astăzi trecem prin acest proces de a fi desemnați fii ai lui Dumnezeu.

Acest proces începe cu primirea vieții și naturii divine și continuă cu noi trăind după duh și în duhul contopit cu El. Romani 1:3-4 spune că Cristos a venit ca sămânța lui David „conform cărnii” și a fost desemnat Fiul lui Dumnezeu „conform Duhului”.

În Romani 8:4, vedem că putem umbla conform duhului și nu conform cărnii. Trebuie să știm că avem viața și natura divină și trebuie să trăim și să umblăm conform duhului. Când ne întoarcem la duhul nostru, Îl contactăm pe Domnul ca Duh în duhul nostru și umblăm conform duhului, suntem fii ai lui Dumnezeu.

Cristos, ca primul Fiu născut al lui Dumnezeu, este prototipul, iar noi, ca mulți frați, suntem multele reproduceri ale lui Cristos, mulții frați ai lui Cristos, aceia fiind desemnați fii ai lui Dumnezeu.

Suntem produși în masă din prototip – suntem conformați chipului lui Cristos, primul Fiu născut al lui Dumnezeu, trăind și umblând după duhul contopit. Aleluia!

Fie ca noi să ne exersăm duhul, să trăim în duhul nostru și să umblăm conform duhului astăzi, astfel încât să putem trăi viața divină, să exprimăm viața divină și să manifestăm natura divină zi de zi pentru a fi desemnați fii ai lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai regenerat cu viața Ta în învierea Ta, pentru ca noi să fim fii ai lui Dumnezeu! Aleluia, cu toții am fost regenerați cu viața lui Dumnezeu pentru a fi copii ai lui Dumnezeu având viața divină și natura divină! Amin, Doamne, așa cum Tu ai două naturi, așa avem și noi două naturi! Așa cum Tu ești divin și uman, așa suntem și noi umani și divini! Aleluia, suntem la fel ca Cristos în duhul nostru și suntem desemnați fii ai lui Dumnezeu! Amin, Doamne, vrem să rămânem în acest proces de a fi desemnați fii ai lui Dumnezeu pe deplin. Vrem să ne exersăm duhul, să trăim în duhul nostru și să umblăm conform duhului, pentru a putea fi fii ai lui Dumnezeu. Condu-ne în glorie, Doamne dragă, în timp ce ne exersăm să fim un singur duh cu Tine astăzi! Amin, Doamne, fă-ne la fel ca Tine, fiii desemnați ai lui Dumnezeu pentru a-L exprima pe Dumnezeul Triunic în mod corporativ! Ține-ne să trăim prin viața Ta și să-Ți exprimăm natura fiind în duhul nostru, trăind în duhul nostru și umblând conform duhului!

Suntem desemnați fii ai lui Dumnezeu în înviere prin faptul că suntem conformați chipului lui Cristos

Dorința lui Dumnezeu de la bun început este să aibă mulți fii care să-L exprime în mod corporativ. El a vrut ca Adam să primească viața Lui și să trăiască prin viața Lui, dar Adam a fost înșelat de Satan și s-a împărtășit din pomul greșit.

Așadar, Cristos a venit ca întruparea pomului vieții și S-a prezentat omului ca viață. Apoi, El a devenit un Duh dătător de viață în înviere și a fost născut de Dumnezeu în înviere pentru a fi primul Fiu născut al lui Dumnezeu.

În învierea Sa, Cristos a fost desemnat de Dumnezeu să fie Fiul lui Dumnezeu în putere în umanitatea Sa și El este acum prototipul pentru noi toți, ca mulți fii ai lui Dumnezeu, care trebuie să fim conformați chipului Său.

Romani 8:29 ne spune că Dumnezeu ne-a cunoscut mai dinainte și ne-a predestinat să fim conformați chipului Fiului Său, pentru ca Cristos să poată fi Întâiul Născut dintre mulți frați. Acum suntem desemnați fii ai lui Dumnezeu în înviere, fiind conformați chipului lui Cristos, primul Fiu născut al lui Dumnezeu!

Acest proces de a fi desemnați fii ai lui Dumnezeu a început la regenerarea noastră, când am primit viața și natura lui Dumnezeu. Așa cum un câine primește viața unui câine atunci când se naște, iar viața de câine din acel câine îl modelează pe câine pentru a deveni câine, tot așa viața pe care am primit-o prin regenerare lucrează în noi pentru a ne modela după chipul lui Cristos.

Zi de zi, pe măsură ce creștem în viață și suntem transformați (Romani 12:2; 2 Corinteni 3:18), suntem modelați după chipul lui Cristos, adică suntem conformați chipului lui Cristos ca primul Fiu născut al lui Dumnezeu. Puțin câte puțin, zi de zi, suntem conformați chipului lui Cristos până când suntem pe deplin desemnați fii ai lui Dumnezeu.

Viața unui câine modelează câinele pentru a fi câine, iar viața unei pisici modelează o pisică pentru a fi pisică. Viața divină pe care am primit-o în momentul regenerării noastre trebuie să crească și să se dezvolte în noi până când ne modelează după chipul lui Cristos, primul Fiu născut al lui Dumnezeu.

Așa cum sămânța unei plante crește și în cele din urmă rodește sau înflorește, tot așa sămânța vieții din noi crește în noi și rodește în noi până când suntem modelați, conformați după chipul lui Cristos. Slavă Domnului!

Avem esența vieții lui Dumnezeu și puterea vieții în noi, iar această putere a vieții ne modelează după chipul Fiului lui Dumnezeu. Deocamdată, încă avem propria noastră imagine, care ne exprimă pe noi înșine, până când într-o zi vom arăta ca Cristos, Îl vom exprima pe Cristos și vom fi pe deplin conformați chipului Său. Amin!

Trebuie doar să cooperăm cu creșterea și transformarea interioară a Domnului, astfel încât să putem fi conformați chipului lui Cristos și să fim desemnați pe deplin fii ai lui Dumnezeu. Puterea modelatoare a vieții divine din duhul nostru operează în noi și ne conformează chipului lui Cristos.

Nu este efortul nostru. Nu este vorba de cel ce voiește sau de cel ce aleargă, ci de Dumnezeu, care arată îndurare, iar îndurarea Sa ni se descoperă dându-ni-L pe Cristos ca viață. El crește în noi, ne transformă și ne conformează chipului lui Cristos, căci Cristos a tăiat calea spre glorie și acum conduce mulți fii la glorie (Evrei 2:10-11)! Slavă Domnului!

Aceasta ne aduce la subiectul îndumnezeirii, căci implică faptul că intenția lui Dumnezeu în economia Sa este să Se facă om, astfel încât, în Cristos, noi, credincioșii în Cristos și copiii lui Dumnezeu, să putem deveni Dumnezeu în viață, în natură și în constituție (dar nu în Dumnezeire).

O astfel de implicație este extrem de mare și, în cele din urmă, Biblia se finalizează cu acest lucru (vezi Romani 8:29; 1:3-4; Ioan 1:1-13; 1 Ioan 3:1; Apocalipsa 21:2, 10-11)! Slavă Domnului!

Când vedem intenția lui Dumnezeu în economia Sa de a Se face la fel cu noi și de a ne face la fel cu El, ne dăm seama că este dorința inimii Sale să ne conformeze chipului lui Cristos, pentru ca noi să putem fi desemnați fii ai lui Dumnezeu.

El vrea să obțină fii maturi și transformați, chiar fii care sunt pe deplin conformați chipului lui Cristos, Fiul întâi născut al lui Dumnezeu. Atât Cel care sfințește (Cristos Însuși), cât și cei care sunt sfințiți (noi, credincioșii în Cristos), sunt cu toții din Unul, motiv pentru care Cristos nu-i este rușine să ne numească frații Săi!

Aleluia, suntem frații lui Cristos și fiii lui Dumnezeu și suntem în procesul de a fi desemnați fii ai lui Dumnezeu pentru a-L exprima în mod corporativ! Pentru veșnicie, îl vom exprima pe Dumnezeu, Cel Divin, în umanitatea noastră, iar El va străluci în noi și prin noi în glorie ca Noul Ierusalim! Slavă Domnului!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai venit în noi ca viață divină pentru a crește în noi, a ne transforma și a ne conforma chipului lui Cristos, Fiul întâi născut al lui Dumnezeu! Aleluia, noi, credincioșii în Cristos, suntem în procesul de a fi desemnați fii ai lui Dumnezeu, căci Cristos ne conduce la glorie! Amin, Doamne, ne deschidem Ție astăzi. Crește în noi. Fie ca puterea vieții divine din noi să ne modeleze după chipul lui Cristos pentru a ne face la fel cum este El în viață și natură! Cât de minunat este pentru noi să fim fii ai lui Dumnezeu, cei care au viața și natura divină și care cresc în viața divină spre maturitate! Amin, Doamne, conformează-ne mai mult după chipul Tău astăzi! Modelează-ne după chipul Tău și fă-ne la fel cum ești Tine în viață, natură, expresie și funcție! Slavă Domnului că noi, credincioșii în Cristos, avem esența vieții și puterea vieții în noi! Aleluia, puterea divină a vieții ne modelează după chipul lui Cristos, primul Fiu născut al lui Dumnezeu! Ce minunat, Dumnezeu în economia Sa S-a făcut om pentru ca noi, în Cristos, să putem deveni Dumnezeu în viață, natură, expresie și funcție, dar nu în Dumnezeire! Amin, Doamne, păstrează-ne în acest proces de a fi desemnați fii ai lui Dumnezeu, conformându-ne după chipul Tău puțin câte puțin și zi de zi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We are being Designated Sons of God by being Conformed to the Image of Christ, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 1 cu tema: Sămânța lui David devine Fiul lui Dumnezeu, ziua 6, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Cristos este primul Fiu născut al lui Dumnezeu iar noi suntem mulții fii ai lui Dumnezeu, fiind conformați chipului Său

05/08/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În învierea Sa, Cristos, ca singurul Fiu născut al lui Dumnezeu din eternitate, a fost născut de Dumnezeu pentru a deveni primul Fiu născut al lui Dumnezeu și, în același timp, noi, ca mulții credincioși în Cristos, ne-am născut pentru a fi mulții fii ai lui Dumnezeu, care acum suntem conformați chipului lui Cristos. Aleluia!

Două dintre cele mai uimitoare evenimente din întregul univers sunt încarnarea lui Cristos și învierea Sa. Dumnezeu a creat toate lucrurile din acest univers și, în special, l-a creat pe om după chipul și asemănarea Sa.

Creația lui Dumnezeu este uimitoare, iar creația omului este, de asemenea, foarte specială și minunată, căci omul a fost creat nu după soiul său, ci după soiul lui Dumnezeu. Ce minunat!

Cu toate acestea, creația omului nu a fost la fel de importantă sau uimitoare ca încarnarea lui Cristos. Dumnezeul infinit care a creat toate lucrurile, Cel care nu poate fi cuprins de univers, dar este exprimat în acesta, a devenit om.

Acest lucru este de neînțeles pentru mintea umană, căci Dumnezeul care este în afara timpului și spațiului, Cel care există prin Sine însuși, există veșnic și este mai presus de tot ceea ce putem gândi, El a devenit om.

Esența divină s-a contopit cu esența umană pentru a produce un om-Dumnezeu, Isus Cristos. Nu e de mirare că, în momentul nașterii Sale în Betleem, mii de îngeri au cântat și L-au lăudat pe Dumnezeu, căci Dumnezeu S-a încarnat cu adevărat ca om!

Următorul eveniment uimitor și minunat a fost moartea Sa și apoi învierea Sa. Dumnezeu nu poate muri, dar în încarnarea Sa, ca om în carne, Dumnezeu poate muri; totuși, El nu poate fi ținut de moarte, căci El este viață dincolo de moarte.

Dumnezeu este înviere și viață și, prin moartea și învierea lui Cristos, El a dovedit că nu poate fi ținut înapoi de moarte. Cristos a înviat din morți și, în învierea Sa, s-au întâmplat trei lucruri minunate.

Conform cu 1 Corinteni 15:45, Cristos a fost transfigurat pentru a deveni, din om în carne, într-un Duh dătător de viață. El a devenit un Duh dătător de viață, ca să poată veni la ucenicii Săi în seara zilei învierii Sale, să sufle în ei și să le spună: „Primiți Duhul Sfânt” (Ioan 20:22).

Al doilea lucru care s-a întâmplat în învierea Sa este că Cristos a fost născut de Dumnezeu pentru a fi primul Fiu născut al lui Dumnezeu în umanitatea Sa (Psalmul 2:7; Faptele 13:33).

Și al treilea lucru este că noi, credincioșii în Cristos, am fost regenerați de Dumnezeu în învierea lui Cristos pentru a fi mulții fii ai lui Dumnezeu (1 Petru 1:3).

Acestea nu sunt doar fapte; acestea fac parte din istoria noastră și ne definesc, căci ne aduc într-o relație organică cu Dumnezeu, făcându-ne să ne naștem din Dumnezeu prin credința în Cristos. Slavă Domnului!

Singurul Fiul născut al lui Dumnezeu a fost născut de Dumnezeu pentru a fi primul Fiu născut al lui Dumnezeu în umanitatea Sa în învierea Sa

Ioan 3:16 este un verset bine-cunoscut și iubit care ne spune că Dumnezeu ne-a iubit atât de mult încât L-a trimis pe singurul Său Fiu născut, Isus Cristos, să moară pentru noi, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică.

Prin credința în Cristos, noi nu vom pieri, ci vom avea viața Lui divină pentru a trăi veșnic. Acest verset ne spune că Dumnezeu ni l-a trimis pe singurul Său Fiu născut. Din eternitate în eternitate, Cristos este singurul Fiu născut al lui Dumnezeu în divinitatea Sa, iar în El, Dumnezeu Își găsește toată plăcerea.

Dar ceva s-a întâmplat în timp: în economia Sa, Cristos, ca singurul Fiu născut al lui Dumnezeu, S-a încarnat pentru a fi om. Singurul Fiu al lui Dumnezeu are doar divinitate, dar acum, prin încarnare, El a îmbrăcat natura umană. Născându-se din Maria, Fiul lui Dumnezeu a devenit Fiul Omului.

Aceasta este prima Sa naștere; Cristos, ca Fiu al lui Dumnezeu, S-a născut din Maria pentru a fi Fiul Omului. Când oamenii L-au văzut, au văzut un om, dar în interiorul acestui om era Dumnezeu Însuși, Fiul lui Dumnezeu – chiar singurul Fiu născut al lui Dumnezeu.

Ucenicii L-au văzut și au văzut gloria lui Dumnezeu într-un om și au primit din plinătatea Lui, har după har. El a avut gloria ca a singurului Născut de la Tatăl, fiind plin de har și realitate (Ioan 1:14).

Apoi, prin moartea Sa și în învierea Sa, Cristos a fost născut din nou de Dumnezeu, în a doua Sa naștere, de data aceasta pentru a fi Primul Născut Fiu al lui Dumnezeu în umanitatea Sa (Romani 8:29).

Psalmul 2:7-8 profețește despre acest lucru, iar Pavel explică și aplică acest lucru la Cristos în Faptele 13:33, spunând că Cristos a fost născut de Dumnezeu pentru a fi Fiul Său în învierea Sa. Minunat!

Așadar, Cristos a fost născut de două ori: în primul rând, a fost născut pentru a fi Fiul Omului și, în al doilea rând, a fost născut de Dumnezeu pentru a fi primul Fiu născut al lui Dumnezeu. Ce extraordinar!

Poate că nu ne-am gândit niciodată la acest lucru, dar Cristos este Fiul lui Dumnezeu în două feluri: în primul fel, El este singurul Fiu născut al lui Dumnezeu în divinitatea Sa și, în al doilea fel, El este primul Fiu născut al lui Dumnezeu în umanitatea Sa.

Din eternitate, El este singurul Fiu născut al lui Dumnezeu și, în timp, a fost născut de Dumnezeu în învierea Sa pentru a fi primul Fiu născut al lui Dumnezeu. Singurul Fiu născut al lui Dumnezeu a devenit primul Fiu născut al lui Dumnezeu.

Singurul Fiu născut al lui Dumnezeu, veșnic, în divinitate, a fost născut de Dumnezeu pentru a fi primul Fiu născut al lui Dumnezeu în umanitate în învierea Sa. Acest lucru este cu adevărat minunat! El este primul născut dintre mulți frați, iar noi suntem mulții frați ai lui Cristos, mulții fii ai lui Dumnezeu.

Aceasta ne arată intenția inițială a lui Dumnezeu de la crearea omului: El dorește să obțină mulți fii, mulți oameni-Dumnezeu care să aibă viața și natura Lui pentru a-L exprima și a-L reprezenta. El nu se mulțumește doar să fie Dumnezeul Triunic – Tatăl, Fiul și Duhul; în economia Sa, El dorește să aibă o creștere, un duplicat, o reproducere, chiar o expresie corporativă.

Pentru aceasta, El a făcut doi pași: în primul rând, El a ieșit din eternitate în timp pentru a deveni om prin încarnare și, în al doilea rând, El a înviat după moartea Sa pentru a deveni un Duh dătător de viață și pentru a fi născut de Dumnezeu ca primul Său Fiu născut în umanitatea Sa.

Prin încarnare, El L-a adus pe Dumnezeu în om; prin moarte și înviere, El L-a adus pe om în Dumnezeu. Calea a fost deschisă pentru noi, ca oameni, să fim născuți din Dumnezeu și să devenim mulții fii ai lui Dumnezeu și frații lui Cristos, chiar adevărați copii ai lui Dumnezeu care sunt născuți din Dumnezeu (Ioan 1:12-13). Aleluia!

Există o mare diferență între singurul Fiu născut al lui Dumnezeu din veșnicia trecută și primul Fiu al lui Dumnezeu în înviere: singurul născut are divinitate, dar primul Fiu are și umanitate. Ca singurul Fiu născut, Cristos nu poate avea frați; totuși, prin încarnarea Sa, El a îmbrăcat umanitate și, în învierea Sa, a fost născut de Dumnezeu pentru a fi primul Fiu al lui Dumnezeu (Ioan 1:18; 1 Ioan 4:9).

Acum, primul Fiu al lui Dumnezeu poate avea mulți frați. El Și-a fiizat umanitatea, aducând-o în divinitatea Sa și divinizând-o pentru a face din partea Sa umană Fiul lui Dumnezeu. Ce minunat! Aceasta este ceea ce numim îndumnezeire: Cristos ca Om a fost îndumnezeit pentru a deveni un om-Dumnezeu, chiar pentru a aduce umanitatea în divinitate și a o diviniza.

Acum, ca Duh dătător de viață, El intră în noi, mulții frați ai lui Cristos și fii ai lui Dumnezeu, pentru a ne regenera și a ne aduce în procesul de a fi îndumnezeiți. Suntem în procesul de a deveni la fel ca Cristos în viață, natură, expresie și funcție, dar nu și în Dumnezeire.

Fie ca noi să vedem că nașterea ca primul Fiu născut al lui Dumnezeu a fost o lucrare măreață pe care Cristos a îndeplinit-o prin învierea Sa și că noi toți suntem implicați și incluși în această lucrare!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai venit ca singurul Fiu născut al lui Dumnezeu pentru a îndeplini răscumpărarea pentru noi. Îți mulțumim că ai murit pentru noi pe cruce pentru a ne mântui și a ne aduce înapoi la Dumnezeu. Credem în Tine, Doamne, și Te primim ca viața și totul pentru noi. Aleluia, singurul Fiu născut al lui Dumnezeu a venit prin încarnare pentru a-L exprima pe Dumnezeu, pentru a ni-L face cunoscut și, mai mult, pentru a muri pentru noi și a ne mântui! Slavă Domnului, prin moartea și învierea Sa, singurul Fiu născut al lui Dumnezeu a devenit primul Fiu născut al lui Dumnezeu în umanitatea Sa! Amin, Doamne, Te lăudăm pentru învierea Ta, prin care ai fost născut de Dumnezeu în umanitatea Ta pentru a fi primul Fiu născut al lui Dumnezeu! Aleluia, Isus Cristos este primul Fiu al lui Dumnezeu și noi suntem mulții fii ai lui Dumnezeu! Amin, Doamne, credem că, prin credința în Cristos, avem autoritatea de a fi numiți copii ai lui Dumnezeu, cei care sunt născuți din Dumnezeu! Cât de mult Îți mulțumim și Te lăudăm, Doamne Isuse, pentru că ne-ai deschis calea de a intra în Dumnezeu și de a ne împărtăși ceea ce este Dumnezeu, fiind născuți din Dumnezeu prin regenerare!

Cristos este Fiul întâi-născut al lui Dumnezeu, iar noi suntem mulți fii fiind conformați chipului Său

Ce înseamnă că Cristos este primul Fiu născut al lui Dumnezeu și cum se leagă acest lucru de noi sau cum poate fi experimentat de către noi? Evrei 2:10 spune că El, pentru Care sunt toate lucrurile și prin Care sunt toate lucrurile, să-L desăvârșească prin suferințe pe Autorul mântuirii lor, ducând pe mulți fii la glorie.

Cristos a fost născut de Dumnezeu în învierea Sa pentru a fi primul Fiu născut al lui Dumnezeu și ne conduce pe noi, cei mulți fii ai lui Dumnezeu, la glorie. El a intrat în glorie fiind desăvârșit prin suferințele Sale pe pământ; El a intrat în glorie nu doar ca Fiu al lui Dumnezeu, ci chiar mai mult, ca Fiu al Omului care a fost glorificat prin moartea și învierea Sa.

El a deschis calea, chiar o cale nouă și vie pentru noi, ca să intrăm în Dumnezeu și să fim una cu Dumnezeu, astfel încât să putem fi mulți fii ai lui Dumnezeu. Noi, cei care credem în Cristos, suntem mulți fii ai lui Dumnezeu, mulți frați ai lui Cristos.

1 Petru 1:3 ne spune că Dumnezeu, după marea Sa îndurare, ne-a regenerat la o nădejde vie prin învierea lui Isus Cristos din morți.

Conform perspectivei și istoriei noastre, am fost regenerați la timp, în momentul în care cineva ne-a predicat Evanghelia și ne-am pocăit și am chemat Numele Domnului. Conform perspectivei lui Dumnezeu, am fost regenerați de Dumnezeu în învierea lui Cristos.

În același timp în care Cristos a fost născut de Dumnezeu pentru a fi primul Fiu născut al lui Dumnezeu, și noi am fost născuți de Dumnezeu pentru a fi mulți fii ai lui Dumnezeu. Aleluia, am fost regenerați în învierea lui Cristos pentru a fi mulți fii ai lui Dumnezeu!

Când singurul Fiu născut al lui Dumnezeu a devenit primul Fiu născut al lui Dumnezeu, în învierea Sa, și noi am fost născuți din Dumnezeu pentru a fi copiii Lui. Slavă Domnului!

Acum Dumnezeu ne face asemenea chipului lui Cristos. Romani 8:29 spune că Dumnezeu ne-a cunoscut mai dinainte și ne-a predestinat să fim conformați chipului Fiului Său, pentru ca Cristos să fie primul născut dintre mai mulți frați.

Ceea ce vrea Dumnezeu sunt mulți fii care să fie asemenea chipului lui Cristos, primul Fiu născut al lui Dumnezeu, pentru ca El să fie primul născut dintre mai mulți frați. Acum suntem în procesul de a fi conformați chipului lui Cristos. Așa cum este El, așa vom fi și noi; suntem în procesul de a deveni asemenea Lui.

Prin regenerare, am intrat într-un proces de a fi conformați chipului Fiului întâi născut al lui Dumnezeu. Zi de zi, pe măsură ce Îl contactăm pe Domnul, trăim viața creștină și învățăm să avem părtășie cu Domnul și cu sfinții, suntem în procesul de a fi înnoiți, transformați și conformați chipului lui Cristos, Fiul întâi născut al lui Dumnezeu.

În ziua învierii lui Cristos, toți aleșii lui Dumnezeu au înviat și au fost născuți pentru a fi mulții fii ai lui Dumnezeu, mulții frați ai lui Cristos. Am avut doar umanitate, dar acum divinitatea a fost adăugată ființei noastre, astfel încât să putem fi nu doar oameni, ci oameni-Dumnezeu, oameni care sunt născuți din Dumnezeu.

Poate că nu ne-am dat seama ce s-a întâmplat în momentul regenerării noastre, dar o altă viață a venit în noi, iar această viață divină crește în noi, se răspândește în noi, ne transformă și ne modelează după chipul lui Cristos.

Zi de zi, suntem transformați după chipul lui Cristos, Fiul întâi născut al lui Dumnezeu. Fie ca noi să rămânem în acest proces de a fi transformați după chipul Său!

Așa cum El are atât divinitate, cât și umanitate, tot așa și noi, credincioșii Săi, ca mulți fii ai lui Dumnezeu, posedăm atât natura umană, cât și natura divină! Și El ne conduce pe noi, cei mulți fii ai lui Dumnezeu, la glorie! Slavă Domnului!

Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai regenerat la o nădejde vie prin învierea lui Isus Cristos din morți! Aleluia, noi, credincioșii în Cristos, am fost înviați împreună cu Cristos și am fost născuți de Dumnezeu în învierea lui Cristos! Ce fapt minunat este că am fost născuți de Dumnezeu pentru a fi mulții fii ai lui Dumnezeu în învierea lui Cristos din morți! Aleluia, acum suntem copii ai lui Dumnezeu, cei născuți din Dumnezeu! Îți mulțumim, Dumnezeul și Tatăl nostru, că ne-ai născut pentru a fi mulții Tăi fii. Credem în Domnul Isus și ne pocăim și Îl primim ca viața noastră și ca totul pentru noi. Aleluia, acum suntem oameni-Dumnezeu, cei care posedăm atât viața umană, cât și viața divină! Slavă Domnului, așa cum Cristos, ca primul Fiu născut al lui Dumnezeu, are divinitate și umanitate, tot așa și noi astăzi, ca mulți fii ai lui Dumnezeu, avem umanitate și divinitate! Aleluia, Cristos, ca primul Fiu născut al lui Dumnezeu, ne conduce spre glorie! Amin, Doamne, ne deschidem Ție și vrem să rămânem în procesul de a fi conformați chipului lui Cristos ca primul Fiu născut al lui Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ is Firstborn Son of God & we’re God’s many Sons being Conformed to His Image, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 1 cu tema: Sămânța lui David devine Fiul lui Dumnezeu, ziua 4, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Rămânem în Dumnezeu ca dragoste și îi iubim pe alții cu discernământ și după nevoie

31/07/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Pe măsură ce noi, credincioșii în Cristos, ne împărtășim din natura divină până la cel mai înalt grad, suntem umpluți cu Dumnezeu ca dragoste și rămânem în El ca dragoste și devenim persoane ale dragostei, chiar devenim dragoste însăși; îi vom iubi pe ceilalți cu Dumnezeu ca dragoste, nu după emoțiile sau sentimentele noastre, ci după nevoie și cu discernământ.

Fie ca Domnul să recâștige o astfel de dragoste în noi și printre noi astăzi! Zi de zi, trebuie să Îl savurăm pe Domnul și să cooperăm cu El pentru a dezvolta virtuțile în viața și natura divină.

Unele dintre virtuțile din această viață și natură pe care le-am primit la momentul regenerării noastre pot fi găsite în 2 Petru capitolul 1. Am primit sămânța credinței prin cuvântul viu și neclintit al lui Dumnezeu. Dumnezeu ne-a alocat o credință care este la fel de prețioasă printre toți sfinții, în dreptatea Dumnezeului și Mântuitorului nostru, Isus Cristos.

Pe măsură ce Îl savurăm pe Domnul prin credință, harul și pacea ni se înmulțesc în deplina cunoaștere a lui Dumnezeu și a lui Isus, Domnul nostru. Aleluia, puterea divină a lui Dumnezeu ne-a dăruit toate lucrurile care au legătură cu viața și evlavia, prin cunoașterea deplină a Celui care ne-a chemat prin propria Sa slavă și virtute!

Dacă ne dăm seama că în sămânța divină – credința noastră – avem tot ce ne trebuie pentru a-L trăi pe Cristos și a-L exprima ca evlavie, viața noastră creștină va fi revoluționată!

Vom veni la cuvântul lui Dumnezeu și vom savura pur și simplu promisiunile Sale prețioase și nespus de mari, astfel încât prin acestea să putem deveni părtași la natura divină, scăpând de stricăciunea care este în lume prin poftă. Amin!

Când venim la cuvântul lui Dumnezeu și primim promisiunile Sale, ne bazăm pe promisiunile Sale, ne rugăm și cântăm promisiunile Sale și ne însușim promisiunile Sale prin credință, ne împărtășim din natura divină.

Noi, cei care credem în Cristos, nu avem doar viața umană cu natura umană, ci, mai mult decât atât, avem viața divină și natura divină. Pe partea negativă, fugim de poftele tinereții și scăpăm de stricăciunea care este în lume prin poftă. Pe partea pozitivă, ne dăm silința pentru a dezvolta virtuțile în viața și natura divină.

Trebuie să ne exersăm duhul zilnic pentru a ne da toată silința și a furniza din belșug în credința noastră virtute, iar în virtute furnizăm cunoștință, iar în cunoștință furnizăm stăpânire de sine, iar în stăpânire de sine furnizăm răbdare, iar în răbdare furnizăm evlavie.

În evlavie, trebuie să furnizăm dragoste frățească, și în dragoste frățească, furnizăm dragoste.

Când aceste lucruri există în noi și sunt din belșug în noi, ele nu ne fac nici leneși, nici neroditori spre deplina cunoaștere a Domnului nostru Isus Cristos. Fie ca aceste lucruri să existe în noi și să se dezvolte în noi!

Rămânem în Dumnezeu ca dragoste și îi iubim pe frați cu discernământ și după nevoie

2 Petru 1:7 spune că trebuie să ne dăm silința pentru a furniza, în evlavie, dragoste frățească. Putem crede că dragostea frățească se referă la a iubi frații și putem crede că îi iubim pe frați, dar dragostea noastră s-ar putea să nu se potrivească cu ceea ce este Dumnezeu ca dragoste și s-ar putea să nu fie conform modului în care El ne iubește.

1 Ioan 4:16 spune că noi am cunoscut și am crezut în dragostea pe care Dumnezeu o are în noi. Dumnezeu este dragoste și cine rămâne în dragoste rămâne în Dumnezeu și Dumnezeu rămâne în el.

Dragostea nu vine de la noi înșine; dragostea nu vine după emoțiile sau sentimentele noastre. Dragostea este Dumnezeu, iar Dumnezeu este dragoste. Dumnezeu în noi este dragoste, iar noi trebuie să rămânem în Dumnezeu ca dragoste.

Cu alte cuvinte, atunci când îi iubim pe frați, nu ar trebui să încercăm tot posibilul să-i iubim cu ceea ce avem ca dragoste; mai degrabă, trebuie să ne exersăm duhul pentru a rămâne în Dumnezeu ca dragoste și a iubi frații cu discernământ și după nevoie.

De multe ori, dragostea pe care o avem pentru frați și surori este destul de superficială; chiar mai rău, dragostea noastră îi strică pe ceilalți sau este preferențială, căci îi iubim pe cei pe care îi iubim și îi considerăm vrednici de iubit, dar nici măcar nu ne apropiem de cei pe care nu-i iubim.

Dragostea noastră nu este agape; dragostea noastră este cel mult dragoste umană, care se termină ușor și strică, fiind preferențială. În dragostea noastră pentru frați, trebuie să existe Dumnezeu ca dragoste, altfel, îi vom iubi pe ceilalți în mod nechibzuit, într-un mod care îi poate strica.

Când îi iubim pe ceilalți cu Dumnezeu ca dragoste, va exista o oarecare hrană în acea dragoste și va exista un antibiotic spiritual care le va fi administrat pentru a-i vindeca și a preveni orice boală.

Dumnezeu ne iubește fără discriminare, cu dragostea care este El Însuși, dar ne iubește cu discernământ. În Matei 5:44-45 ni se spune să ne iubim vrăjmașii și să ne rugăm pentru cei care ne persecută, ca să putem fi fii ai Tatălui nostru care este în ceruri.

Tatăl nostru care este în ceruri face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni și trimite ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți.

Dumnezeu iubește omul și are grijă de om, dar o face cu discernământ, iar când ne deschidem dragostei Sale, suntem vindecați, suntem hrăniți și suntem umpluți de El ca dragoste.

Așa ar trebui să-i iubim pe frați – nu cu dragostea sau afecțiunea noastră naturală, ci cu Dumnezeu ca dragoste, pentru a-i putea iubi cu discernământ și după nevoie. Trebuie să-i iubim pe toți frații, iar unii dintre ei au o nevoie mai mare de dragoste, în timp ce alții nu au nevoie de dragoste la fel de mult – totuși îi iubim.

Când îi iubim pe ceilalți cu Dumnezeu ca dragoste, având discernământ și iubind după nevoie, ei primesc sursa de viață și un antibiotic care ucide orice problemă negativă din ei. Trebuie să ne iubim unii pe alții în acest fel în viața de biserică – cu discernământ, nu cu nechibzuință.

Trebuie să rămânem în Dumnezeu ca dragoste și să ne iubim unii pe alții cu Dumnezeu ca dragoste, având scopul superior de a-i hrăni și de a-i ajuta să fie vindecați.

Fie ca să nu reținem dragostea de la sfinți, ci să-i iubim cu înțelepciune, cu Dumnezeu ca dragoste. Fie ca să-i iubim pe toți frații cu discernământ și după o măsură, în cadrul unei limite.

Cineva poate avea nevoie de multă dragoste și simțim acest lucru atunci când Îl contactăm pe Domnul; prin urmare, măsurăm mai multă dragoste față de el. Altul, însă, nu are nevoie de la fel de multă dragoste, ci, mai degrabă, dacă primește multă dragoste, este răsfățat. Prin urmare, Îl iubim cu o anumită limită, într-o anumită măsură.

De multe ori, însă, dragostea noastră pentru frați depinde de emoțiile noastre; când suntem fericiți, îi iubim pe ceilalți și suntem dispuși să facem orice pentru ei, dar când suntem triști, nu avem dragoste pentru ceilalți.

Dragostea noastră pentru frați nu ar trebui să depindă de valul nostru emoțional; mai degrabă, trebuie să rămânem în Dumnezeu ca dragoste și să-i iubim pe ceilalți cu Dumnezeu ca dragoste.

Trebuie să învățăm să-i iubim pe frați cu Dumnezeu ca dragoste. Dragostea Lui este consecventă, dar dragostea noastră este fluctuantă. Dragostea Lui este plină de discernământ, dar dragostea noastră este nechibzuită și coruptă.

Dragostea Lui dă viață altora și îi face să fie vindecați, dar dragostea noastră naturală îi strică pe ceilalți sau chiar ne face să-i antipatizăm, căci este naturală. O, Doamne, Isuse!

Fie ca să avem o dragoste mai nobilă, dragostea care este Dumnezeu Însuși, dragostea care a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt care locuiește în noi (Romani 5:5).

Atât în viața de biserică, cât și în viața de familie, trebuie să ne iubim unii pe alții cu Dumnezeu, ca dragoste. Când iubim cu Dumnezeu ca dragoste, soții vor da cinste soției (1 Petru 3:7), iar soția se va supune soțului ca Domnului.

O astfel de dragoste este posibilă doar atunci când rămânem în Dumnezeu ca dragoste și ne exersăm duhul pentru a-i iubi pe ceilalți cu Dumnezeu ca dragoste. Când ne exersăm duhul, duhul nostru este al dragostei (2 Timotei 1:7).

Când îi iubim pe ceilalți cu Dumnezeu ca dragoste, nu-i vom iubi doar cu emoțiile noastre, ci dragostea noastră Îl va da pe Dumnezeu ca viață și o sursă de viață în ei, chiar îi va infuza cu un antibiotic spiritual pentru a-i vindeca și a-i înviora.

Fie ca să venim la Domnul cu privire la acest lucru și să ne deschidem către El, spunându-I cu dragoste:

Doamne Isuse, Te iubim! Cunoaștem și am crezut în dragostea pe care Dumnezeu o are în noi. Vrem să rămânem în Tine ca dragoste, căci Dumnezeu este dragoste. Amin, Doamne, vrem să rămânem în dragoste, în Dumnezeu ca dragoste. Fie ca noi să rămânem în Tine și Tu să rămâi în noi. Fie ca noi să rămânem în dragoste și Dumnezeu ca dragoste să rămână în noi. Salvează-ne de la a-i iubi pe frați într-un mod nechibzuit sau după preferințele noastre. Salvează-ne de a-i răsfăța pe alții iubindu-i într-un mod natural, cu afecțiunea noastră naturală. O, Doamne, vrem să rămânem în Tine ca dragoste. Fie ca Tu să distribui mai mult din Tine însuți ca dragoste în noi, ca să-i putem iubi pe alții cu Dumnezeu ca dragoste. Fie ca dragostea noastră pentru alții cu Dumnezeu ca dragoste să distribuie ceva din Dumnezeu ca viață și ca viață să le ofere lor. Amin, Doamne, fie ca dragostea noastră pentru alții cu Dumnezeu ca dragoste să distribuie un antibiotic spiritual în ei, pentru ca ei să fie vindecați și să aibă orice germeni uciși. O, Doamne, fie ca o astfel de dragoste frățească să curgă printre noi astăzi, pentru zidirea bisericii! Vrem să-i iubim pe alții cu Dumnezeu ca dragoste, ca să putem fi fii ai Tatălui nostru care este în ceruri!

Ne împărtășim din natura divină până la cel mai înalt grad pentru a fi umpluți de Dumnezeu ca dragoste și a deveni persoane ale dragostei, chiar dragostea însăși

În lume, oamenii se îndrăgostesc de alții și apoi își pierd dragostea. Ei iubesc pe cineva acum, dar mai târziu nu-l mai iubesc, ci chiar îl detestă sau îl urăsc. Aceasta este dragostea umană, dragostea naturală. În viața de biserică poate fi același lucru dacă îi iubim pe ceilalți cu dragostea noastră naturală.

Uneori, putem iubi pe cineva și petrecem des timp cu acea persoană, dar apoi ne putem deznădăjdui de ea și nu o mai putem contacta sau vorbi. Dragostea umană nu este demnă de încredere, stabilă sau consecventă; numai Dumnezeu ca dragoste este demn de încredere, stabil și consecvent.

De aceea, Domnul Isus a spus că trebuie să-L iubim pe Dumnezeu și să ne iubim unii pe alții, iar când facem acest lucru, ceilalți vor ști că suntem ucenicii Lui. Noi, credincioșii în Cristos, avem dragostea lui Dumnezeu turnată în inimile noastre și putem și ar trebui să rămânem în Dumnezeu ca dragoste.

Pe măsură ce rămânem în Dumnezeu ca dragoste, pe măsură ce Îl savurăm pe Dumnezeu ca dragoste, îl vom exprima și pe Dumnezeu ca dragoste față de ceilalți.

Pe măsură ce ne exersăm duhul pentru a dezvolta virtuțile în natura divină, așa cum se vede în 2 Petru 1:5-7, sămânța divină din noi se va dezvolta. Pe măsură ce savurăm natura divină și ne exersăm duhul pentru a o dezvolta, sămânța divină a credinței alocate se dezvoltă până la desăvârșirea sa în dragostea divină și mai nobilă.

Rezultatul dezvoltării virtuților în viața și natura divină ar trebui să fie să-L iubim pe Dumnezeu și să ne iubim unii pe alții cu Dumnezeu ca dragoste. Aceasta este dragostea divină și nobilă.

Cu toții suntem în acest proces de dezvoltare a vieții și naturii divine, astfel încât să-i putem iubi pe ceilalți cu Dumnezeu ca dragoste. Pe măsură ce ne împărtășim din viața și natura divină până la cel mai înalt grad, vom fi umpluți cu Dumnezeu ca dragoste și vom deveni persoane ale dragostei, chiar dragostea însăși (Efeseni 3:19). Amin!

Fie ca noi să venim zilnic la Domnul și să ne exersăm inima iubitoare față de El. Pe măsură ce facem acest lucru, pe măsură ce creștem în viață spre maturitate, îl vom iubi pur și simplu pe Dumnezeu și îl vom iubi pe om. Vom fi umpluți cu Dumnezeu ca dragoste.

Alții ne pot persecuta sau ne pot ocărî, dar noi îi vom iubi pur și simplu, căci Dumnezeu ca dragoste este în noi, iar noi îi iubim cu Dumnezeu ca dragoste a noastră.

Mai mult, devenim dragostea însăși. Nu numai că îi iubim pe ceilalți; devenim dragoste, căci Dumnezeu ca dragoste trăiește în noi. Trebuie să creștem în viață spre maturitate până când aceasta va fi realitatea noastră.

Domnul Isus nu ne-a iubit doar; El a fost dragostea însăși, chiar dragostea care se revarsă din Dumnezeu către noi. Ne-a iubit atât de mult încât, atunci când a fost pe cruce, nu ne-a amenințat și nici nu a răspuns, ci s-a rugat pur și simplu: „Iartă-i, Tată, căci nu știu ce fac” (Luca 23:34).

Mai târziu în cartea Fapte îl vedem pe Ștefan care, în timp ce era ucis cu pietre, nu i-a ocărat pe cei care îl ucideau, ci a devenit o copie a Domnului Isus, privindu-L ca Fiu al Omului stând la dreapta lui Dumnezeu și zicând: „Doamne, nu le ține în seamă păcatul acesta” (Faptele 7:60).

Poate că nu vom fi uciși cu pietre de alții sau răstigniți înaintea tuturor, dar putem fi umiliți, ocărâți, neapreciați și înțeleși greșit; în toate aceste situații, putem trăi conform lui Dumnezeu ca dragoste și nu să-i ocărăm sau să-i amenințăm, ci pur și simplu să-i iubim.

Suntem în procesul de a deveni dragostea însăși; pe măsură ce cooperăm cu Domnul pentru a dezvolta viața și natura divină, suntem umpluți cu Dumnezeu ca dragoste și devenim dragostea însăși.

Vrem să fim umpluți cu Dumnezeu ca dragoste și vrem să-i iubim pe ceilalți cu Dumnezeu ca dragoste, chiar să devenim dragostea însăși. Pe măsură ce ne împărtășim din natura divină, devenim la fel ca Cristos în viață, natură, expresie și funcție, dar nu în Dumnezeire.

Devenim la fel ca Cristos în dragoste, căci El ne umple cu dragoste, iar noi iubim pe ceilalți cu Dumnezeu ca dragoste.

Doamne Isuse, fie ca dragostea noastră frățească să se dezvolte mai mult într-o dragoste mai nobilă și mai înaltă. Vrem să cooperăm cu Tine pentru a dezvolta viața și natura divină prin exersarea duhului nostru, astfel încât să putem fi umpluți cu Dumnezeu ca dragoste. Amin, Doamne, fie ca sămânța divină a credinței alocate să se dezvolte până la desăvârșirea sa în dragostea divină și mai nobilă, dragostea care este Dumnezeu Însuși! Ne deschidem Ție, Doamne Isuse. Ne deschidem pentru a fi umpluți cu Dumnezeu ca dragoste. Umple-ne cu dragostea Ta. Satură-ne cu Dumnezeu ca dragoste. Vrem să ne împărtășim din natura divină până la cel mai înalt grad, astfel încât să putem fi umpluți cu Dumnezeu ca dragoste, chiar să devenim persoane ale dragostei! O, Doamne, ne exersăm duhul pentru a fi umpluți cu Dumnezeu ca dragoste și pentru a deveni însăși dragostea! Fă-ne la fel ca Tine în dragostea Ta! Fie ca dragostea Ta să fie desăvârșită în noi. Fie ca dragostea Ta să crească și să se dezvolte în noi până când îi vom iubi pe toți oamenii cu Dumnezeu ca dragoste! Amin, Doamne, fă-ne părtași la natura divină zi de zi, până când devenim persoane ale dragostei, chiar dragostea însăși!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Abide in God as Love and Love others with Discernment and According to the Need, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să trăim o viață creștină și o viață de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu – săptămâna 6 cu tema: harul în epistolele lui Petru, ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Scăpăm de stricăciunea din lume și savurăm bogățiile naturii divine

28/07/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Savurăm bogățiile naturii divine prin promisiunile prețioase și nespus de mari ale lui Dumnezeu și ne împărtășim din natura divină scăpând mai întâi de stricăciunea care este în lume prin poftă, ca să putem savura bogățiile ființei lui Dumnezeu și să devenim expresia Lui. Amin!

Ce binecuvântare este ca să putem împărtăși din bogățiile ființei lui Dumnezeu și să fim părtași la natura divină! Aleluia! Noi, cei care credem în Cristos, suntem cei care am crezut în Domnul Isus și L-am primit ca viață.

Cristos este viața noastră; în această viață, viața divină pe care am primit-o prin regenerare, există natura divină. Pe de o parte, trebuie să-L savurăm și să-L experimentăm pe Cristos ca viață; pe de altă parte, trebuie să fim părtași la natura divină.

Fiecare viață are o natură particulară; pe măsură ce viața crește, ea modelează și conformează acea persoană sau ființă la natura din acea viață. Natura unei pisici, însă, are caracteristici și obiceiuri particulare, iar fiecare pisică are natura unei pisici, comportându-se ca o pisică, într-un mod spontan.

Natura umană este, de asemenea, foarte particulară și, indiferent unde crește cineva, natura umană din acea persoană o face să devină o ființă umană. În mod similar, în momentul regenerării noastre, am primit viața divină, iar în această viață, există natura divină.

Petru ne spune în 1 Petru 1:4 că am devenit părtași ai naturii divine. Natura divină este ceea ce este Dumnezeu în natura Sa; se referă la ceea ce este Dumnezeu, adică bogățiile, elementele și constituenții ființei lui Dumnezeu.

Când citim Biblia, vedem ce este Dumnezeu și cine este Dumnezeu. Putem fi uimiți și impresionați de dragostea Lui, bunătatea Lui, compasiunea Lui, dreptatea Lui și sfințenia Lui. Când primim viața divină prin regenerare, natura divină vine și ea în noi și ne împărtășim zilnic din natura divină.

Trebuie să ne împărtășim zilnic din bogățiile ființei lui Dumnezeu, venind la cuvântul Domnului cu exersarea duhului nostru. Când ne exersăm duhul și citim, ne rugăm, cântăm și cugetăm la cuvântul lui Dumnezeu, savurăm bogățiile a ceea ce este Dumnezeu. Apoi, pe tot parcursul zilei, putem trăi conform naturii divine.

Noi, cei care credem în Cristos, nu putem nega că avem o altă viață pe lângă viața noastră umană și avem o altă natură cu înclinațiile și preferințele ei pe lângă natura noastră umană.

Fie ca noi să ne împărtășim zilnic din natura divină și fie ca noi să trăim și noi conform naturii divine, pentru a-L putea exprima pe Dumnezeu.

Savurăm bogățiile naturii divine prin promisiunile prețioase și nespus de mari ale lui Dumnezeu, pentru a fi constituiți cu Dumnezeu

Dumnezeu ne-a chemat prin propria Sa slavă și virtute și ne-a dat promisiunile prețioase și nespus de mari, pentru ca prin acestea să devenim părtași naturii divine (2 Petru 1:3-4). Fie ca noi să vedem că puterea Sa divină ne-a dăruit tot ce are legătură cu viața și evlavia, prin cunoașterea deplină a Celui care ne-a chemat prin slava și virtutea Lui. Aleluia!

Cum savurăm bogățiile naturii divine? Știind că suntem părtași naturii divine, cum ne împărtășim din și savurăm bogățiile naturii divine? Este prin intermediul promisiunilor lui Dumnezeu. Savurăm bogățiile naturii divine prin promisiunile prețioase și nespus de mari ale lui Dumnezeu.

Dumnezeu nu ne-a dat doar promisiuni; El ne-a dat promisiunile Sale prețioase și nespus de mari. În calitate de credincioși în Cristos, ne dăm seama că nu ne putem menține pe calea Domnului și nici nu putem reuși de unii singuri; așa că Dumnezeu ne-a dat promisiunile Sale.

Promisiunile Sale sunt conținute în cuvântul Său. Prin intermediul promisiunilor Sale prețioase și nespus de mari, savurăm bogățiile naturii divine pentru a fi constituiți cu ceea ce este Dumnezeu. Amin!

Dumnezeu cunoaște nevoia noastră de asigurare, încurajare și putere, așa că El ne dă promisiunile Sale prețioase și nespus de mari.

De exemplu, una dintre aceste promisiuni este cea din Matei 28:20, adică Domnul este cu noi până la sfârșitul epocii. Indiferent unde ne aflăm și ce se întâmplă în jurul nostru, Domnul a promis că va fi cu noi. El este în noi și este cu noi.

Indiferent ce ni se întâmplă, câtă suferință trecem și câtă durere avem prin toate încercările și necazurile, Domnul este cu noi. Ce promisiune prețioasă!

O altă promisiune este în 2 Corinteni 12:9; s-ar putea să avem un spin în carne, o slăbiciune de care nu putem scăpa și de care Domnul nu ar putea scăpa, așa că Domnul ne dă harul Său suficient. Harul Său este suficient pentru noi. În slăbiciunile și suferințele noastre, putem savura harul suficient al Domnului.

El nu numai că ne dă har; El ne dă harul Său suficient. Harul Său este suficient pentru noi. Avem suficient har pentru a ne satisface nevoile. Prin urmare, ne putem lăuda cu slăbiciunea noastră, astfel încât puterea lui Cristos să locuiască peste noi. Ce promisiune!

Putem atinge țelul gloriei și virtuții lui Dumnezeu doar prin intermediul promisiunilor prețioase și nespus de mari ale lui Dumnezeu. Trebuie să cunoaștem promisiunile lui Dumnezeu, să ne rugăm pentru ele, să le cântăm, să le rostim și să le revendicăm.

Trebuie să cugetăm la promisiunile Sale și să-I cerem Domnului să le împlinească în viața noastră. Nu știm ce ne așteaptă, așa că venim la Domnul pentru a savura promisiunile Sale prețioase și nespus de mari.

Savurând promisiunile Sale prețioase și nespus de mari, devenim părtași la natura divină (2 Petru 1:4).

Pe măsură ce citim în rugăciune cuvântul lui Dumnezeu și ne revendicăm promisiunile lui Dumnezeu, ne împărtășim din natura divină în unirea noastră organică cu Domnul. Amin! Suntem uniți cu Domnul ca un singur duh (1 Corinteni 6:17), având o unire organică cu El; în această unire organică putem participa la bogățiile naturii divine și le putem savura.

În Faptele Apostolilor 2 și 3 îi vedem pe Petru și pe ceilalți ucenici împărtășindu-se din natura divină. Ei au fost umpluți de Domnul într-o asemenea măsură încât cei din jurul lor au văzut expresia lui Dumnezeu în ei. Ei au fost constituiți cu bogățiile naturii divine până la punctul în care Îl străluceau pe Dumnezeu.

Pe măsură ce savurăm bogățiile naturii divine în relația noastră personală cu Domnul și, de asemenea, în viața de biserică cu sfinții, suntem constituiți cu El și Îl exprimăm. Alții Îl vor vedea în noi!

Când ne văd, Îl vor vedea pe Cristos, căci Cristos constituie ființa noastră și toate elementele a ceea ce este Dumnezeu sunt în noi în măsura în care ne umplu și sunt exprimate prin noi. Slavă Domnului!

Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai chemat prin propria Ta glorie și virtute! Venim la Tine în cuvântul Tău pentru a ne bucura și a ne împărtăși din prețioasele și nespus de marile promisiuni ale lui Dumnezeu! Aleluia, Dumnezeu ne dă promisiunile Sale prețioase și nespus de mari Sale în cuvântul Său pentru ca noi să le citim, să le cunoaștem, să ne bazăm pe ele, să le revendicăm, să le proclamăm, să le cântăm și să le savurăm! Spunem Amin cuvântului Tău! Luăm promisiunile Tale și ne bazăm pe ele. Îți mulțumim, dragă Doamne, că ești cu noi în toate zilele până la împlinirea acestui epoci. Îți mulțumim că ești harul suficient pentru ca noi să savurăm astăzi, chiar și în suferințele și slăbiciunile noastre. O, Doamne, fie ca noi să savurăm harul Tău suficient astăzi în suferința noastră. Fie ca noi să ne împărtășim din bogățiile Tale în duh pe măsură ce venim să Te atingem. Umple-ne cu toate bogățiile Tale. Constituie-ne cu bogățiile ființei lui Dumnezeu până când pur și simplu revărsăm de Dumnezeu și Îl exprimăm pe Dumnezeu! Amin, Doamne, fă-ne expresia Ta astăzi, savurând și împărtășind bogățiile ființei divine!

Scăpăm de stricăciunea care este în lume prin poftă și ne împărtășim din bogățiile ființei lui Dumnezeu pentru a-L exprima pe Dumnezeu

Din punct de vedere pozitiv, trebuie să ne împărtășim din bogățiile naturii divine. Din punct de vedere negativ, există o condiție pentru a fi părtași naturii divine: trebuie să scăpăm de stricăciunea care este în lume prin poftă (2 Petru 1:4).

Cu cât scăpăm mai mult de stricăciunea care este în lume prin poftă, cu atât ne împărtășim mai mult din bogățiile naturii divine. Trebuie să trăim în ciclul scăpării și al împărtășirii și al împărtășirii și scăpării.

Pe măsură ce ne împărtășim din bogățiile naturii divine, scăpăm spontan de stricăciunea care este în lume prin poftă. Pe măsură ce căutăm să scăpăm de stricăciune, avem un apetit crescut de a ne împărtăși din natura divină. Ne împărtășim pentru a scăpa și scăpăm pentru a ne împărtăși.

De fapt, acest ciclu ar trebui să fie atât de rapid și puternic încât ar trebui să ne fie dificil să asimilăm orice stricăciune din lume. Pe măsură ce Îl savurăm pe Domnul cu bogățiile naturii divine în cuvântul Său, natura divină din noi ne întărește să stăm departe de stricăciunea din lume.

Cu cât ne îndepărtăm mai mult de corupția din lume, cu atât savurăm mai mult de bogățiile naturii divine. Aceasta este experiența economiei lui Dumnezeu – a ne împărtăși pentru a scăpa și a scăpa pentru a ne împărtăși.

În 2 Petru 1:1-4 vedem o imagine completă a savurării noastre în economia lui Dumnezeu. Indiferent de vârsta noastră, trebuie să scăpăm de corupția care este în lume prin poftă și trebuie să ne împărtășim de bogățiile naturii divine.

Dacă Îl savurăm pe Dumnezeu și ne împărtășim de bogățiile ființei Sale, vom fi constituiți cu natura divină, devenind la fel ca Dumnezeu în viață și natură, dar nu în Dumnezeire și exprimându-L în tot ceea ce suntem și facem. Amin!

Mulți creștini vor să-L urmeze pe Isus și să trăiască același fel de viață pe care a trăit-o El și încearcă tot posibilul să-L imite pe Domnul, să-I cunoască cuvintele și să-L urmeze în viața lor de zi cu zi.

Însă calea de a trăi același fel de viață ca Isus este pur și simplu să scăpăm de corupția din lume și să ne împărtășim de bogățiile naturii divine. Cu cât Îl savurăm mai mult pe Domnul în cuvântul Său, cu atât ne împărtășim mai mult din ceea ce este Dumnezeu în ființa Sa și suntem saturați de Dumnezeu. Exprimăm ceea ce ne constituie.

Exprimăm hrana pe care o mâncăm. Manifestăm ceea ce punem în noi și ceea ce se depune încetul cu încetul în ființa noastră.

Dacă ne hrănim cu știri și divertisment, atunci când îi întâlnim pe alții, vom vorbi mult despre aceste lucruri. Dacă sportul este ceea ce mâncăm în fiecare zi, dacă ființa noastră este concentrată pe scorurile meciurilor sau pe cele mai recente transferuri și știri, aceasta este ceea ce va ieși din noi atunci când îi întâlnim pe alții.

Dar dacă ne împărtășim din bogățiile naturii divine și căutăm să fim saturați de Dumnezeu, vom avea ceva din bogățiile lui Cristos pentru a le administra altora.

Când citim și ne rugăm pentru cuvântul lui Dumnezeu, exersându-ne duhul pentru a-L contacta pe Domnul și a ne ruga pentru a-I răspunde promisiunilor lui Dumnezeu, ne împărtășim din ceea ce este Dumnezeu (Efeseni 6:17-18; Ioan 6:63; Ioan 6:57; Coloseni 3:16).

Savurăm și ne împărtășim din dreptatea, sfințenia, bunătatea, dragostea și compasiunea Lui. Aceste atribute devin ale noastre prin faptul că savurăm ceea ce este El. Apoi, când îi întâlnim pe alții, ei Îl vor vedea pe Cristos trăind în noi.

Nu încercăm în mod deliberat să-L imităm pe Cristos și nici nu ne îmblânzim limba astfel încât să vorbim doar ceea ce a spus El; mai degrabă, avem o trăire spontană a lui Cristos, căci trăim conform naturii divine care ne constituie.

Dacă întâlnim pe cineva, vom vedea și vom simți dacă s-a bucurat de bogățiile naturii divine. Pur și simplu simțim că s-a împărtășit din ceva din Dumnezeu și că există ceva din natura divină constituit în ființa sa.

Fie ca noi să scăpăm de corupția care este în lume prin poftă și fie ca noi să ne împărtășim din bogățiile naturii divine în duh, ca să-L putem exprima pe Dumnezeu, având natura Sa divină constituindu-ne și saturându-ne.

Doamne Isuse, vrem să scăpăm de corupția care este în lume prin poftă și să ne împărtășim din natura divină! Aleluia, putem scăpa pentru a ne împărtăși și ne împărtășim din natura lui Dumnezeu pentru a scăpa de corupția din lume! O, Doamne, astăzi alegem să ne întoarcem către duhul nostru! Alegem să petrecem timp cu Tine în cuvântul Tău, ca să putem fi constituiți cu bogățiile naturii divine. Îți mulțumim, Doamne, că ești în noi ca viață și persoană a noastră. Ne întoarcem către Tine. Te contactăm. Vrem să rămânem în unirea organică cu Tine. Fie ca bogățiile ființei lui Dumnezeu să fie infuzate în noi pentru a ne satura și a ne constitui. Amin, Doamne, vrem pur și simplu să rămânem aici, în unirea organică cu Tine, împărtășind și savurând tot ceea ce ești Tu! Fie ca noi să ne împărtășim din dreptatea, sfințenia, slava, bunătatea, dragostea și compasiunea Ta. Fă-ne la fel cum ești Tu. Fie ca noi să ne împărtășim din bogățiile naturii divine până când vom fi constituiți și umpluți cu ceea ce este Dumnezeu, ca să-L putem exprima pe Dumnezeu!