trăim în lumină

Să vedem semnificația intrinsecă a trăirii în biserică în calitate de casa Tatălui

18/04/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Știind că noi, în calitate de credincioși în Cristos, suntem numeroasele locașuri din biserică în calitate de casa Tatălui, trebuie să vedem semnificația intrinsecă a trăirii în biserică în calitate de casa Tatălui astăzi în viața noastră de zi cu zi.

În primul rând, trebuie să vedem ce este casa Tatălui, apoi trebuie să ne dăm seama că suntem în casa Tatălui – noi suntem multele locașuri din această casă ca multe membre ale Trupului lui Cristos.

Acum că suntem în casa Tatălui, cum ar trebui să trăim în biserică ca în casa Tatălui? Care este semnificația intrinsecă a trăirii în biserică în calitate de casă a Tatălui? Există zece puncte principale care ne ajută să trăim în biserică în calitate de casa Tatălui, bazat pe Cuvântul lui Dumnezeu.

Am văzut că gândul central al lui Ioan 14 este că trebuie să credem întru Dumnezeu și, prin urmare, să intrăm în Dumnezeu, și casa Tatălui este ceva ce ține de Dumnezeul Triunic care introduce pe Sine în credincioșii în Cristos pentru a fi pe deplin contopit cu ei.

Dumnezeu nu vrea doar să câștige un grup de oameni care citesc Biblia și sunt de acord cu ea, apoi se adună pentru a-L lăuda pe Dumnezeu și a aștepta revenirea lui Isus.

Dumnezeu vrea să se introducă pe Sine în om și să zidească pe om în Dumnezeu, astfel încât Dumnezeu să fie contopit cu omul și omul să fie contopit cu Dumnezeu, ei doi fiind zidiți ca un organism, Trupul lui Cristos ca locuință reciprocă a lui Dumnezeu și a omului.

Pentru ca o astfel de locuință să vină în ființă, Dumnezeu S-a făcut om și a trecut prin moarte ca să ne pregătească un loc, apoi s-a întors la noi în învierea Sa pentru ca noi să fim acolo unde este El. Unde este Cristos? El este în Dumnezeu Tatăl. Prin trecerea Sa în moartea Sa și prin venirea Sa în învierea Sa, Cristos zidește biserica în calitate de casa Tatălui.

Casa Tatălui astăzi este biserica, iar biserica este în Dumnezeu Tatăl. Noi toți, ca mulți credincioși în Cristos, suntem locuințe în casa Tatălui și savurăm vizitarea proaspătă, dulce și instantanee a Tatălui și a Fiului cu Duhul, pentru că Îl iubim pe Domnul și rămânem în Cuvântul Său.

Fiind cei care sunt în casa Tatălui, Îl luăm pe Dumnezeu ca sursă, pentru că El este inițiatorul tuturor lucrurilor. Îl iubim ca fiind Tatăl nostru, ne închinăm și Îi mulțumim pentru că ne-a regenerat și ne-a dat viața și natura Sa și Îl luăm ca sursă în toate lucrurile.

Să vedem semnificația intrinsecă a trăirii în biserica în calitate de casa Tatălui

Ca un cuvânt de încheiere la problema casei Tatălui – a trăi în locul pregătit pentru noi prin moartea și învierea lui Cristos – trebuie să vedem ce fel de trăire ar trebui să avem astăzi.

Trebuie să vedem care este semnificația intrinsecă a trăirii în biserică în calitate de casă a Tatălui.

Există cel puțin zece puncte legate de felul de viață pe care ar trebui să-l avem astăzi în viața de biserică, pentru a putea trăi în biserică în calitate de casa Tatălui.

1. A trăi în biserică în calitate de casa Tatălui înseamnă a trăi în Dumnezeul Triunic ca viață

În primul rând, a trăi în biserică în calitate de casa Tatălui înseamnă pentru noi să trăim în Dumnezeul Triunic ca viață (Ioan 1:4; 5:26; 6:53; 11:25; 14:6).

Nu este o viață deliberată, o verificare interioară pentru a vedea ce ar face Isus, sau o viață conform unui set de reguli și reglementări. Este o viață în Dumnezeul Triunic ca viață.

Tatăl este sursa vieții, iar Tatăl are viață în Sine. Tatăl nostru Dumnezeu este sursa vieții, iar noi avem viață și trăim datorită Lui. Zi de zi trebuie să ne exersăm duhul pentru a trăi în domeniul vieții.

Unde este viața divină astăzi? Viața divină nu este doar în Dumnezeu; este și în duhul nostru, pentru că suntem contopiți cu Domnul ca un singur duh. Trebuie să trăim în Dumnezeul Triunic ca viață, exersându-ne duhul pentru a trăi în conformitate cu viața divină din duhul nostru.

Trebuie să trăim în Tatăl ca viață, în Domnul Isus Cristos ca viață și în Duhul ca viață. Mediul în care trăim astăzi este viața. Noi nu facem lucrurile în funcție de bine sau de rău, ci în funcție de simțul vieții divine din duhul nostru.

Fie ca noi toți să-L savurăm pe Cristos ca pe viață, să-L luăm ca viață, să trăim datorită Lui și chiar să-L luăm ca fiind calea noastră, pentru că El este calea, realitatea și viața.

Doamne Isuse, noi vrem să trăim astăzi în casa Tatălui trăind în Dumnezeul Triunic ca viață! Aleluia, Dumnezeul nostru este Tatăl nostru și El este sursa vieții! Slavă Domnului, Cristos este în noi ca viața noastră! Îți mulțumim, Doamne, că ești Duhul dătător de viață în duhul nostru! Amin, Doamne, vrem să trăim în Tine ca viață astăzi. Te luăm ca pe viața noastră și vrem să facem toate lucrurile conform simțului vieții din duhul nostru!

2. A trăi în biserică în calitate de casa Tatălui înseamnă a trăi în lumină

În al doilea rând, pentru noi să trăim în biserică în calitate de casa Tatălui, este pentru noi să trăim în lumină (Ioan 1:4; 8:12). Dumnezeu este lumină și în El nu este deloc întuneric. Pentru a trăi în casa Tatălui, trebuie să trăim în lumină.

Când a venit Cristos, în El era viața și viața era lumina oamenilor. Aleluia, în El era viața, iar această viață era lumină pentru noi! Când trăim în biserică în calitate de casa Tatălui, trăim în lumină.

Uneori se pot întâmpla lucruri, putem să facem fărădelegi sau putem păcătui, așa că venim din nou la Domnul pentru a ne mărturisi păcatele. Vrem să umblăm în lumină așa cum El este în lumină, iar sângele lui Isus Cristos, Fiul Său, ne curăță de orice păcat (1 Ioan 1:7-9).

Dacă simțim că suntem în întuneric, trebuie pur și simplu să venim la Domnul și să aplicăm sângele Său prețios. Îi permitem să strălucească asupra noastră. Biserica în calitate de casa Tatălui, este un domeniu plin de lumină. Când venim împreună cu sfinții, putem mărturisi că suntem în lumină și lumina strălucește peste tot!

Doamne Isuse, vrem să trăim în biserică în calitate de casa Tatălui trăind în lumină! Aleluia, Dumnezeu este lumină și în El nu este deloc întuneric! Slavă Domnului, Cristos a venit ca lumina lumii! Amin, Doamne, Îți mulțumim că ești Duhul care strălucește asupra noastră pentru a expune și a elimina tot întunericul nostru. Nu vrem să umblăm în întuneric, ci mai degrabă să umblăm în lumină, așa cum ești Tu în lumină! Venim astăzi la lumină. Aplicăm sângele Tău prețios pentru a fi curățat de orice întuneric și vrem să umblăm în lumină! Aleluia, viața de biserică este un domeniu plin de viață și lumină!

3. A trăi în biserică în calitate de casa Tatălui înseamnă a trăi în înviere

În al treilea rând, a trăi în biserică în calitate de casa Tatălui înseamnă a trăi în înviere, pentru că Cristos este învierea și viața (Ioan 11:25). Cristos astăzi este în înviere; El nu mai este doar în carne, ci în înviere și El Însuși este învierea și viața.

Pentru că Cristos este în înviere și El este învierea însăși, toți trebuie să fim pe domeniul învierii în timp ce ne trăim viața de zi cu zi și viața de biserică. Pavel a aspirat să-L cunoască pe Cristos și puterea învierii Sale, chiar să ajungă la învierea din morți.

Trebuie să trăim într-un domeniu diferit, nu în domeniul natural. În mod implicit, dacă noi, credincioșii în Cristos, nu ne exersăm duhul pentru a fi un duh cu Domnul, ne aflăm în domeniul natural.

Dar atunci când ne exersăm duhul și renegăm sinele, lăsăm deoparte omul nostru natural și lăsăm crucea să opereze în noi, trăim într-un alt domeniu, domeniul învierii, unde Cristos este totul pentru noi și în noi. Aleluia!

Când alții ne văd și vorbesc cu noi, trebuie să simtă că nu trăim în omul natural, ci că există aroma învierii, parfumul lui Cristos înviat. Cristos cel înviat trăiește în noi și pentru noi să trăim în biserică așa cum este casa Tatălui să trăim în înviere.

Doamne Isuse, vrem să trăim în biserică în calitate de casa Tatălui trăind în înviere. Mulțumim, Doamne, Tu ești învierea și viața. Ne dăm Ție. Te iubim. Ne deschidem Ție. Nu vrem să trăim în omul nostru natural. O, Doamne, ne exersăm duhul chiar acum. Vrem să fim în duhul nostru contopit pentru a putea trăi în înviere. Pur și simplu vrem să fim una cu Tine, dragă Doamne Isuse, pentru ca Tu să operezi în noi ca viață de înviere. O, fie ca viața Ta de înviere să înghită orice moarte în noi și să trăim în și prin viața învierii din duhul nostru!

4. A trăi în biserică în calitate de casa Tatălui înseamnă să trăim în har și realitate

Pentru noi să trăim în biserică în calitate de casa Tatălui înseamnă ca noi să trăim în har și realitate (Ioan 1:14, 16-17; 14:6; 16:13). Cristos a venit plin de har și realitate, iar de plinătatea Sa am primit cu toții, și har peste har.

Zi de zi trebuie să venim la Domnul pentru a primi har peste har. Domnul este plin de har pentru noi; când ne întoarcem la duhul nostru, Cristos ca har este cu duhul nostru (2 Tim. 4:22; 2:22).

Când ne întoarcem la duhul nostru, savurăm har. Harul nu este altceva decât Dumnezeu în Cristos, care este viața noastră și sursa de viață pentru savurarea noastră. Dumnezeu vrea să fie savurat de noi!

Legea a fost dată prin Moise, dar harul și realitatea au venit prin Isus Cristos. Cristos este realitatea, El este har, iar astăzi El este Duhul realității cu duhul nostru pentru a ne împărți viață și har.

Mulțumim Domnului că El a venit în noi ca Duh al realității pentru a ne călăuzi în realitatea a tot ceea ce este Dumnezeu și pentru a ne da har peste har. Fie ca noi să venim zi de zi pe tronul harului pentru a primi îndurare și a găsi har și să ne exersăm duhul pentru a savura har și realitate cu duhul nostru!

Doamne Isuse, vrem să trăim în biserică în calitate de casa Tatălui trăind în har și realitate. Îți mulțumim, dragă Doamne, că ești harul cu duhul nostru. Venim la Tine, Doamne, în duhul nostru; venim la tronul harului pentru a primi îndurare și a găsi har. Venim doar să Te savurăm. Ne deschidem Ție ca Duh al realității pentru a ne călăuzi în toată realitatea. Călăuzește–ne în realitatea a tot ceea ce Tu ești! Amin, Doamne Isuse, noi vrem doar să Te savurăm astăzi! Vrem să trăim în har și realitate, un singur duh cu Tine!

5. A trăi în biserică în calitate de casa Tatălui înseamnă a trăi în gloria divină

A trăi în biserică în calitate de casa Tatălui înseamnă să trăim în gloria divină (Ioan 17:22-23). Unul dintre principalele atribute ale lui Dumnezeu este gloria, iar prin pocăință și credință în Cristos, noi, care suntem lipsiți de gloria lui Dumnezeu, putem fi împăcați cu Dumnezeu și aduși la Dumnezeu.

Astăzi viața noastră creștină este o viață nu numai care îi place lui Dumnezeu, ci și mai mult, o viață în gloria divină. Vrem să trăim un singur duh cu Domnul astfel încât Domnul să fie exprimat în noi.

Nu mai vrem să ne exprimăm, căci suntem răstigniți împreună cu Cristos și Cristos este Cel care trăiește în noi. Cristos trăiește în fiecare credincios în Cristos, iar viața Lui în noi este pentru mărirea și exprimarea lui Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu să câștige gloria. Aleluia!

A-L trăi pe Cristos înseamnă să trăim în gloria divină. Fie ca noi să venim zilnic la Domnul și să savurăm strălucirea Sa, să lăsăm strălucirea Sa să expună și să înlăturăm orice nu se potrivește cu El și să El să strălucească în noi și prin noi.

Fie ca noi să fim creștini care trăim în gloria divină, fiind zilnic transformați după chipul Său din glorie în glorie, în timp ce-L privim și-L reflectăm pe Domnul (2 Cor. 3:18)!

Doamne Isuse, noi vrem să trăim în biserică în calitate de casa Tatălui trăind în gloria divină. Amin, Doamne, ne pocăim și ne întoarcem la Tine. Nu vrem să ne exprimăm; vrem să-l exprimăm pe Dumnezeul Triunic în glorie! Mântuiește-ne la maxim până când Îl vom exprima pe Dumnezeu în gloria Sa! Amin, Doamne, ne deschidem Ție; vrem să Te vedem față în față. Vrem să Te privim și să Te reflectăm. Fă-ne una în gloria divină. Perfectează-ne în gloria Ta ca să Te exprimăm într-un mod glorios împreună cu toți sfinții!

6. A trăi în biserică în calitate de casa Tatălui înseamnă a trăi într-o casă de rugăciune și închinare

Un aspect particular al trăirii în biserică în calitate de casă a Tatălui este că trăim într-o casă de rugăciune și închinare (vezi Ioan 14:13; 15:7, 16; 16:23-24; 4:23-24).

Pe partea negativă, nu ar trebui să existe mărfuri sau comerț în casa Tatălui; acest lucru este abominabil în ochii Domnului. Pe partea pozitivă, trebuie să trăim în biserică în calitate de casa Tatălui, cerând în numele Domnului în unitatea organică cu El.

Din nou și din nou Domnul a spus că, dacă rămânem în El și suntem una cu El, vom cere în numele Lui și El o va face pentru noi. O astfel de cerere este în rugăciune, iar această rugăciune vine din rămânerea noastră în Domnul.

El ne-a ales pe noi, ne-a pus să mergem și să aducem rod și ca roada noastră să rămână, pentru ca orice vom cere Tatălui în numele Domnului, El să ne facă.

Este atât de minunat. Pe măsură ce trăim în biserică în calitate de casa Tatălui, cerem în numele Tatălui, fiind una cu El, iar El o face pentru noi. Noi ne închinăm Tatălui în duh și în adevăr și Îi cerem în unitate cu Fiul, iar El o face pentru noi.

Fie ca noi să fim cei care rămânem în Domnul și să-L lăsăm să rămână în noi, astfel încât să putem cere orice vrem – în unitate cu El, iar El o va face pentru noi!

De fapt, rugăciunea noastră este rugăciunea Domnului exprimată prin rugăciunea noastră și în aceasta este Tatăl glorificat!

Doamne Isuse, vrem să trăim în biserică în calitate de casa Tatălui, trăind într-o casă de rugăciune și închinare! Aleluia, biserica este o casă de rugăciune. Amin, Doamne, vrem să fim curățați de orice concept de comerț sau câștig de la Dumnezeu prin închinarea noastră la Dumnezeu; pur și simplu vrem să ne închinăm Ție în duh și în adevăr. Ne exersăm duhul, dragă Doamne, pentru a fi una cu Tine. Alegem să rămânem în Tine pentru ca Tu să rămâi în noi. O, Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai ales și ne-ai pus să mergem și să aducem rod și ca roadele noastre să rămână, pentru ca orice vom cere Tatălui în numele Tău, Tu ne vei da ce cerem. Suntem una cu Tine, Doamne. Trăim în casa Tatălui ca o casă de rugăciune și închinare și suntem una cu Tine pentru a ne ruga rugăciunile de care ai nevoie pentru ca Tu să eliberezi ceea ce este pe inima Ta astăzi!

7. A trăi în biserică în calitate de casa Tatălui înseamnă a trăi o viață de păstorire

A trăi în casa Tatălui este ceva atotinclusiv și are multe aspecte. Un astfel de aspect este că trăim o viață de păstorire. După cum se vede în Ioan 10, Domnul Isus este Păstorul cel Bun; El își cheamă oile, le dă viață, El își dă viața pentru ele și le duce la pășune (Ioan 10:10-11, 15-17).

Ce Păstor minunat avem! În biserică în calitate de casa Tatălui noi savurăm păstorirea Domnului atât personal, cât și colectiv, pentru că El are grijă de fiecare dintre noi în mod individual și de biserică în mod colectiv, păstorindu-ne conform lui Dumnezeu.

În Ioan 21:15-17 vedem că Domnul Isus l-a însărcinat pe Petru să păstorească turma lui Dumnezeu. Pe de o parte, savurăm păstorirea Domnului; pe de altă parte, îi păstorim și pe alții, fiind păstoriți de Domnul și învățând să-i păstorim conform lui Dumnezeu.

Fiecare dintre noi este o oaie care are nevoie de păstorire și fiecare dintre noi poate fi una cu Domnul pentru a-i păstori pe alții. Oricât de mult am eșuat, oricât de mult l-am trădat pe Domnul, El totuși vine la noi să ne păstorească, să ne recâștige dragostea pentru El și să ne încredințeze să păstorim pe alții.

A trăi în biserică în calitate de casa Tatălui înseamnă a trăi o viață de păstorire. Fie ca noi să fim cei care ne deschidem Domnului și altora pentru a fi păstoriți și să-i păstorim pe alții conform lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, dorim să trăim în viața de biserică ca și casa Tatălui, trăind o viață de păstorire. Amin, Doamne, ne deschidem astăzi păstoririi Tale. Ne deschidem să fim conduși de Tine din orice ne ține și în Tine însuți ca pășune bună. Îți mulțumim că ne-ai dat viață și că Ți-ai dat viața pentru noi. Amin, Doamne Isuse, iubim păstorirea Ta! Dorim să cooperăm cu slujba Ta cerească astăzi pentru a-i păstori și pe alții. Fie ca Tu să fii Cel din noi care îi păstorește pe cei din jurul nostru. Dă-ne grija blândă de care avem nevoie, ca să putem avea grijă de alții în Domnul și de Domnul. Amin, Doamne, fie ca noi toți să trăim în viața de biserică o viață de păstorire! Umple biserica cu multă păstorire!

8. A trăi în Biserică așa cum este Casa Tatălui a trăi în și pentru clădirea lui Dumnezeu

A trăi în biserică în calitate de casa Tatălui înseamnă ca noi să trăim în clădirea lui Dumnezeu și pentru clădirea lui Dumnezeu (Ioan 2:19-21; 14:23).

Când Domnul Isus a fost pe pământ, El a trăit pentru clădirea lui Dumnezeu; El a fost provocat în duhul Său când a văzut că evreii foloseau templul lui Dumnezeu pentru marfă, iar zelul casei lui Dumnezeu ardea în El.

Această Persoană trăiește în noi astăzi. Dacă ne deschidem Domnului astăzi și-L savurăm pe El, dacă rămânem în El, rămânând în Cuvântul Său, Îl vom iubi și vom trăi pentru clădirea lui Dumnezeu.

Dacă Îl iubim pe Domnul și ținem cuvântul Său, Tatăl și Fiul cu Duhul vor veni și vor face locuința cu noi. Dacă ne bucurăm personal de Domnul, vom tânji să zidim biserica în calitate de clădirea lui Dumnezeu.

Dacă trăim în biserică în calitate de casa Tatălui, vom trăi în clădirea lui Dumnezeu și pentru clădirea lui Dumnezeu. Vom avea o consacrare completă pentru clădirea lui Dumnezeu, dându-I totul – viața noastră, viitorul nostru și tot ceea ce avem – pentru clădirea lui Dumnezeu.

Amin, fie ca noi să fim cei care vedem clădirea lui Dumnezeu și trăim pentru clădirea lui Dumnezeu astăzi!

Doamne Isuse, vrem să trăim în biserică în calitate de casa Tatălui, trăind în și pentru clădirea lui Dumnezeu. Fie ca râvna casei Tale să ardă în noi. Fie ca noi să vedem ce este în inima Ta: clădirea Ta, casa Ta. O, Doamne, pentru clădirea Ta dăm totul pentru ca Tu să fii mulțumit. Ne consacrăm Ție pentru clădirea Ta. O, Doamne, viața noastră, viitorul nostru și totul este bun pentru nimic altceva decât pentru clădirea lui Dumnezeu! Prin îndurarea Ta, Doamne, păzește-ne în clădirea Ta. Fă-ți o locuință cu noi zi de zi pentru clădirea lui Dumnezeu. Crești în noi pentru clădirea lui Dumnezeu. Vrem să citim cuvântul, să ne rugăm, să cântăm, să ne întâlnim cu sfinții și să facem toate lucrurile pentru clădirea lui Dumnezeu!

9. A trăi în biserică în calitate de casa Tatălui înseamnă a trăi în domeniul divin și mistic al Duhului pentru unitate

A trăi în viața de biserică în calitate de casa Tatălui astăzi înseamnă să trăim într-un domeniu diferit, domeniul Duhului. Trebuie să trăim în domeniul divin și mistic al Duhului finalizat pentru păstrarea unității (Ioan 7:39; 14:16-20; 16:13; 17:11, 21, 23).

Domeniul în care suntem noi, în calitate de credincioși în Cristos, este domeniul unității, iar această unitate este Duhul; Duhul este Duhul finalizat. Noi suntem în Fiul, Fiul este în Tatăl și Fiul este în noi; Cristos este în noi și Tatăl este în Cristos, pentru ca noi să fim perfectați într-unul singur.

Unitatea noastră de astăzi printre credincioșii în Cristos trebuie să fie aceeași cu unitatea dintre cei trei ai Dumnezeului Triunic. De fapt, unitatea noastră este unitatea Dumnezeului Triunic care a fost lărgită pentru a ne include.

El ne perfectează în această unitate, pentru că El ne perfectează să fim una prin faptul că suntem în noi și prin noi fiind în El. Trebuie să trăim în viața de biserică în calitate de casa Tatălui, trăind în Duhul zi de zi, astfel încât să putem păstra unitatea.

Adevărata unitate este în Dumnezeul Triunic, iar noi suntem în Dumnezeu atunci când suntem în duhul nostru contopit, pentru că Duhul este cu duhul nostru.

Când ne exersăm duhul și rămânem în duhul nostru, ne vom da seama că ne aflăm într-un domeniu diferit; suntem într-un domeniu în care Dumnezeu se contopește cu noi și suntem una cu Dumnezeu și una cu toți sfinții.

Unitatea noastră este Duhul; atâta timp cât suntem în duhul nostru, suntem în domeniul Duhului și suntem una. În aceasta este Tatăl glorificat, căci oricine va vedea că Tatăl L-a trimis pe Fiul și El ne iubește pe noi așa cum Tatăl Îl iubește pe Fiul.

Fie ca noi să trăim zilnic în domeniul divin și mistic, care este Duhul finalizat cu duhul nostru, pentru păstrarea unității.

Doamne Isuse, vrem să trăim în viața de biserică în calitate de casa Tatălui, trăind în duhul nostru astăzi! Aleluia, Duhul finalizat este cu duhul nostru pentru a fi un domeniu, un domeniu divin și mistic, în care putem și trebuie să trăim astăzi! Amin, Doamne, vrem să trăim în duhul nostru astăzi. Contopește-Te mai mult cu noi astăzi. Păstrează-ne astăzi în domeniul Duhului finalizat. Vrem să trăim în duhul nostru, să umblăm în duhul nostru și să facem toate lucrurile conform duhului nostru. Amin, Doamne Isuse, noi vrem să fim una cu Dumnezeul Triunic în domeniul divin și mistic al Cristosului pneumatic și al Duhului finalizat astăzi! Aleluia pentru duhul nostru, duhul nostru contopit!

10. A trăi în biserică în calitate de casa Tatălui înseamnă a trăi în încorporarea divină și umană

Cel mai înalt aspect al trăirii în viața de biserică în calitate de casa Tatălui este trăirea în încorporarea divină și umană.

Casa Tatălui nu este doar biserica într-un mod general; este încorporarea divin-umană, încorporarea Dumnezeului Triunic procesat și finalizat cu omul tripartit regenerat și transformat (Ioan 14:10-11, 20).

Cei trei ai Trinității Divine sunt încorporați prin coinerarea reciprocă; Tatăl este în Fiul, Fiul este în Tatăl și Tatăl trimite Duhul în numele Fiului, iar când vine Duhul, vine Fiul. Este cu adevărat minunat, dar foarte misterios.

Această unitate, această încorporare în care cei trei ai Dumnezeirii coinerează reciproc, fiind unul în altul, locuind unul în altul și făcând lucrurile ca una, a fost lărgită pentru a ne include pe noi, credincioșii în Cristos.

Casa Tatălui este o încorporare divină și umană a lui Dumnezeu și a omului; Dumnezeu a fost procesat și finalizat, iar omul a fost răscumpărat, regenerat și transformat. Slavă Domnului!

Zi de zi trebuie să-L lăsăm pe Cristos să-și facă domiciliul în inima noastră, în timp ce Tatăl ne întărește în omul nostru interior prin Duhul Său, până la plinătatea, expresia, a Dumnezeului Triunic finalizat (Efeseni 3:16-19).

Fie ca noi toți să ne deschidem către El în rugăciune și să-I cerem să facă acest lucru în noi. Fie ca să rămânem în această încorporare divin-umană astăzi și pentru tot restul vieții noastre, trăind în biserică în calitate de casa Tatălui, trăind în încorporarea divină și umană.

Doamne Isuse, vrem să trăim în biserică în calitate de casa Tatălui trăind în încorporarea divină și umană. Aleluia, noi, credincioșii în Cristos, am fost încorporați cu Dumnezeul Triunic, pentru că suntem în Cristos, Cristos este în Tatăl și Cristos este în noi! Amin, Tată, întărește-ne în omul nostru lăuntric, după bogăția gloriei Tale prin Duhul Tău, pentru ca Cristos să-și facă domiciliul în inima noastră prin credință, spre plinătatea lui Dumnezeu! Amin, Doamne, vrem să rămânem în încorporarea divin-umană astăzi și pentru tot restul vieții noastre, astfel încât să fim manifestarea Ta solidă pe pământ, să trăim o viață pentru satisfacția și odihna Ta și să ducem la îndeplinire economia Ta eternă! Aleluia pentru biserică în calitate de casă a Tatălui și pentru locuirea noastră în această casă!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Seeing the Intrinsic Significance of Living in the Church as the Father’s House, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos – săptămâna 11 (În casa Tatălui — să trăim în locul pregătit pentru noi prin moartea și învierea lui Cristos) ziua 6, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Copiii luminii umblă în lumină pentru a avea rodul luminii exprimându-L pe Dumnezeu

30/01/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Noi, credincioșii în Cristos, am fost cândva întuneric, dar acum suntem lumină în Domnul și trebuie să umblăm ca niște copii ai luminii, una cu Domnul, având rodul luminii; noi astăzi nu umblăm conform binelui și răuilui, ci în dragoste și lumină pentru a-L exprima pe Dumnezeu, Tatăl nostru. Amin!

Ce viitor spiritual minunat avem! Nu suntem doar creștini care fac tot posibilul pentru a îndeplini cerințele lui Dumnezeu; suntem copii ai lui Dumnezeu, chiar lumină în Domnul. Suntem cei care învățăm zilnic să ne îndreptăm inima către Domnul, astfel încât să putem avea o față dezvelită pe care să-L privim și să-L reflectăm ca o oglindă. Amin!

Noi, ființele umane, am fost creați după chipul lui Dumnezeu și conform asemănării Sale, și este responsabilitatea și privilegiul nostru să petrecem timp cu Dumnezeu și să fim infuzați cu Dumnezeu, astfel încât să-L putem străluci pe Dumnezeu.

Nu suntem aici pentru a ne trăi propria viață și pentru a ne face propriile lucruri, nici nu suntem aici pentru a ne îmbunătăți sau a face lucruri pentru noi înșine. Viața noastră umană este împlinită și avem un sens atunci când privim pe Dumnezeu și Îl reflectăm.

Sensul vieții noastre umane este că trăim una cu Dumnezeu în toate lucrurile, reflectându-L și exprimându-L în tot ceea ce facem.

Când ne naștem din părinții noștri umani, nu avem nicio idee despre Dumnezeu și despre lucrurile eterne. Dar când evanghelia ne este predicată, când evanghelia gloriei lui Dumnezeu strălucește asupra noastră, privim gloria lui Dumnezeu în fața lui Isus Cristos. O, ce glorie!

Când vedem cine este Domnul Isus și suntem impresionați de persoana și lucrarea Sa, pur și simplu credem în El. Suntem uniți organic cu El și El vine în duhul nostru ca Duh pentru a fi unit cu noi într-un mod organic; acum noi și Domnul suntem un singur duh.

Viața noastră creștină este o viață în această unire organică cu Domnul. Este o viață de a privi continuu fața Domnului în duhul nostru. De multe ori însă, chipul nostru spiritual este acoperit și nu-L putem vedea clar pe Domnul în duhul nostru. Așa că trebuie să ne întoarcem inima către Domnul.

Ori de câte ori inima se întoarce către Domnul, vălul este îndepărtat. Pe de o parte, luăm inițiativa de a ne întoarce inima către Domnul; pe de altă parte, Domnul ne atrage la Sine și ne întoarce inima către El. Pur și simplu trebuie să inițiem acest proces și Domnul va face asta în noi.

Pe măsură ce ne îndreptăm inima către El, suntem dezveliți și Îl putem privi față în față. O, când Îl privim pe Domnul în duhul nostru, suntem infuzați cu El! Ce minunat! El ne infuzează cu ceea ce este El și, fără ca noi să ne dăm seama, Îl iradiem pe Dumnezeu, pentru că strălucirea Sa este infuzată în noi și strălucește prin noi!

Aceasta este viața creștină – o viață sub strălucirea Domnului, o viață care Îl strălucește pe Dumnezeu!

Suntem acum lumină în Domnul și umblăm ca fiind copii ai luminii pentru a avea rodul luminii

Înainte să credem în Domnul, eram în întuneric și eram chiar întunericul însuși. Dar slavă Domnului, într-o zi El a strălucit peste noi și ne-a luminat și L-am primit în noi ca lumină.

Acum nu suntem doar în lumină, ci suntem lumină în Domnul și umblăm ca niște copii ai luminii pentru a avea rodul luminii (Efeseni 5:8-9). Am fost cândva întunericul însuși, dar acum suntem copii ai luminii, chiar și lumina însăși (Matei 5:14).

Dumnezeu este lumină, iar Satan este întuneric; lumina este Dumnezeu, iar întunericul este Satan.

Eram una cu Satan și de aceea eram întuneric, dar acum suntem una cu Dumnezeu și suntem lumină în Domnul. Aleluia! Viața noastră zilnică de astăzi este în lumină, pentru că suntem copii ai luminii având rodul luminii.

După cum Dumnezeu este lumină, tot așa și noi, ca copii ai lui Dumnezeu, suntem copii ai luminii (1 Ioan 1:5; Efeseni 5:8; Ioan 12:36). Amin! Nu suntem doar copii ai luminii, ci suntem lumina însăși, pentru că suntem una cu Dumnezeu în Domnul! Aleluia!

Acum că suntem lumină în Domnul, trebuie să umblăm în lumină. Pe măsură ce umblăm în lumină, Domnul strălucește asupra noastră și dezvăluie orice întuneric în ființa noastră și în viața noastră.

Pe măsură ce El strălucește și dezvăluie orice lucru care nu se potrivește cu El, ne mărturisim păcatele și părtășia noastră cu El este restaurată; rezultatul este că primim mai multă lumină, mai multă viață și mai multă părtășie de viață (1 Ioan 1:7-9).

Pe măsură ce umblăm în lumină, vom avea rodul luminii. Rodul luminii constă în toată bunătatea, dreptatea și adevărul (Efeseni 5:9). Asta nu înseamnă că facem tot posibilul să fim oameni buni, oameni drepți și oameni care spun adevărul.

Mai degrabă, bunătatea și dreptatea și adevărul se referă la Dumnezeul Triunic. Bunătatea îl denotă pe Dumnezeu Tatăl, căci singurul care este bun este Dumnezeu Însuși (Matei 19:17).

Dreptatea îl denotă pe Dumnezeu Fiul, pentru că Cristos a venit să împlinească scopul lui Dumnezeu conform procedurii drepte al lui Dumnezeu și El Însuși a devenit dreptatea noastră (Romani 5:17-21; 1 Corinteni 1:30).

Adevărul îl denotă pe Dumnezeu Duhul, pentru că El este Duhul realității, Duhul adevărului, care ne călăuzește în toată realitatea (Ioan 14:17).

Pentru ca noi să avem rodul luminii în timp ce umblăm în lumină trebuie să-L savurăm și experimentăm pe Dumnezeul Triunic, astfel încât El să Se poată exprima prin noi în toată bunătatea, dreptatea și adevărul. Este atât de minunat!

Nu trebuie să încercăm să facem sau să vorbim nimic; pur și simplu trebuie să umblăm în lumină ca niște copii ai luminii, iar Domnul va trăi în noi pentru a aduce roadele luminii.

Când umblăm în lumină, pur și simplu vom avea toată bunătatea, dreptatea și adevărul. Îl vom exprima pe Dumnezeu ca bunătate, vom trăi într-un mod drept, fiind una cu Domnul și vom fi în realitate, vorbind adevărul și umblând fiind călăuziți de Duhul realității. Amin!

Tot ce trebuie să facem este să rămânem în lumină, fiind copii ai luminii în realitate.

Mulțumim Domnului că Dumnezeu ne-a eliberat din întunericul satanic în lumina divină (Fapte 26:18; 1 Petru 2:9)! Acum suntem în lumină, iar viața divină în Fiul operează în noi.

Viața divină din noi strălucește – este plină de lumină și strălucește în toate părțile ființei noastre interioare.

Chiar dacă am fost eliberați din întuneric, există totuși unele părți ale ființei noastre în întuneric, iar viața Domnului strălucește în noi pentru a expune orice întuneric. Mulțumim Domnului că lumina Sa strălucește în întunericul din noi și întunericul nu o poate birui (Ioan 1:4-5)!

Fie ca noi să urmăm lumina și să nu umblăm în întuneric (8:12). Când umblăm ca niște copii ai luminii, dând rodul luminii, nu vom trăi în întunericul păcatului (1 Ioan 1:7-8).

Mai degrabă, fiind copii ai luminii, vom aduce roadele luminii, care este bună în natură, dreptă în procedură și reală în exprimare, iar Dumnezeu va fi exprimat ca realitatea umblării noastre zilnice. Amin!

Fie ca aceasta să fie realitatea noastră astăzi în viața noastră personală și în viața noastră de biserică. Fie ca noi să aducem rodul luminii în timp ce umblăm în lumină, exprimându-L pe Dumnezeu ca realitatea umblării noastre zilnice.

Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai izbăvit din întunericul satanic și ne-ai adus în lumina divină! Aleluia, acum suntem copii ai luminii umblând în lumină. Mai mult, acum suntem lumină în Domnul! O, Doamne, am fost cândva întuneric, dar acum suntem lumină în lumină în Domnul! Amin, Doamne, vrem să umblăm în lumină ca niște copii ai luminii ca să aducem rodul luminii. Strălucește în noi, Doamne, și expune orice întuneric din ființa noastră. Fie ca Dumnezeu ca lumină să strălucească în ființa noastră pentru a risipi tot întunericul și pentru a lumina toate părțile întunecate. Vrem să umblăm în lumină. Ne mărturisim păcatele sub strălucirea Ta și primim curățarea sângelui Tău prețios. Aleluia, sângele lui Cristos ne curăță de orice păcat, putem trăi în lumină și putem umbla în lumină ca niște copii ai luminii! Slavă Domnului, Dumnezeu este lumină și în El nu este deloc întuneric! Amin, Doamne, mulțumim că ne faci lumină în Domnul. Vrem să aducem rodul luminii, care este bun în natură, drept în procedură și real în exprimare! Amin, Doamne, fie ca Dumnezeu să fie exprimat ca realitatea umblării noastre zilnice!

Fiind copii ai luminii, trăim în dragoste și lumină pentru a-L exprima pe Dumnezeu în viața noastră de zi cu zi

Când unii creștini aud că am fost în întuneric și acum suntem lumină în Domnul și că trebuie să aducem rodul luminii în toată bunătatea, dreptatea și adevărul, ei încearcă să-și construiască propria bunătate, propria lor dreptate și propria lor versiune a adevărului.

Nu aceasta este ceea ce Domnul intenționează ca noi să facem. Trebuie doar să ne dăm seama că suntem copii ai luminii și că umblăm în lumină (1 Ioan 1:7). Suntem copii ai luminii și umblăm în lumină pentru a fi una cu Domnul și a-L exprima prin noi.

În mod colectiv, suntem biserica în calitate de mireasa lui Cristos și umblăm nu doar în realitate și har, ci și în dragoste și lumină.

Dumnezeu este dragoste și Dumnezeu este lumină; dragostea este natura esenței lui Dumnezeu, iar lumina este natura expresiei lui Dumnezeu. Realitatea este expresia luminii, pentru că atunci când Dumnezeu este exprimat, El vine la noi ca adevăr, realitate.

Harul este expresia dragostei lui Dumnezeu, pentru că atunci când El își exprimă dragostea față de noi, El vine la noi ca har, chiar plin de har. Amin!

Ce înseamnă ca noi să umblăm în lumină trăind în dragoste și lumină? Acest lucru poate fi ilustrat prin trăirea noastră în viața de căsnicie; o căsnicie potrivită nu este doar conformă cu realitatea și prin har, ci este în dragoste și în lumină. Ar fi jalnic dacă un cuplu căsătorit s-ar comporta conform binelui și răuilui, fără dragoste și lumină.

Când un soț vorbește cu soția sa, el nu ar trebui să o trateze conform ceea ce crede că este corect; mai degrabă, ar trebui să fie cu ea în dragoste și în lumină.

Când umblăm în lumină în mod obișnuit, când noi, fiind copii ai luminii, umblăm în lumină și dăm roadele luminii, nu trebuie să ne gândim că ar trebui să facem ceea ce este corect și nu lucrul greșit – pur și simplu trăim Cristos, și vom fi în har și realitate.

Dar când nu umblăm în lumină, considerăm că ar trebui să facem ceea ce este bine și să respingem ceea ce este rău; rezultatul este că noi nu trăim pe Cristos. O, Doamne Isuse! Când suntem în lumină, când umblăm în lumină într-un mod obișnuit, suntem în afara domeniului binelui și al răului.

Pur și simplu umblăm în lumină ca niște copii ai luminii, iar Domnul este exprimat prin noi într-un mod normal, spontan și organic.

Nu trebuie să încercăm să-L exprimăm pe Cristos; El este exprimat prin noi, pentru că umblăm în lumină, așa cum El este în lumină. Nu trebuie să încercăm să avem părtășie cu alții, pentru că în lumină pur și simplu avem părtășie cu Dumnezeu și unii cu alții.

Când suntem în întuneric, însă, încercăm să discernem, să ghicim și să bâjbâim pentru o cale de a face lucrurile. Ori de câte ori realizăm că încercăm să discernem sau să ghicim ce ar trebui să facem, în loc să citim mai mult Biblia pentru a afla ce spune Biblia despre această situație, ar trebui pur și simplu să ne pocăim și să umblăm în lumină.

În calitate de copii ai luminii, ar trebui să umblăm în dragoste și lumină, iubindu-L pe Dumnezeu și trăind în lumină, și vom avea conducerea Sa, vom simți prezența Sa și Îl vom exprima.

Putem simțim că suntem pe cale să ne pierdem cumpătul cu soțul nostru; în acel moment nu trebuie să ne gândim la ceea ce este corect de făcut, ci pur și simplu rămânem în domeniul luminii.

Când umblăm în lumină, așa cum Însuși Domnul este lumina, nu ne vom pierde cumpătul, nu vom ridica vocea și nu vom reacționa în carne; Îl vom exprima pur și simplu pe Domnul.

Fie ca Domnul să ne instruiască să trăim în acest domeniu, domeniul dragostei și luminii, pentru ca noi să fim copii ai luminii umblând în lumină și dând rodul luminii.

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție. Vrem să trăim în lumină și să umblăm în lumină, așa după cum Tu ești în lumină. Amin, Doamne, în lumină putem simți conducerea Ta și putem avea părtășie cu Dumnezeu și unii cu alții. Vrem să umblăm în lumină astăzi. Salvează-ne de la a trăi și a ne purta conform principiului pomului cunoașterii binelui și răului. Salvează-ne de a trăi sau de a vorbi conform binelui și răului. O, Doamne Isuse! Vrem să fim pregătiți ca mireasa Ta trăind în dragoste și în lumină astăzi. Aleluia, suntem copii ai luminii umblând în lumină pentru a aduce rodul luminii și pentru a-L avea pe Dumnezeu exprimat prin noi și în noi în viața noastră de zi cu zi! Amin, Doamne Isuse, păstrează-ne în lumină astăzi. Păstrează-ne în savurarea strălucirii Tale, permițând strălucirii Tale să ajungă în fiecare parte a ființei noastre interioare și să fim de acord cu lumina Ta, deoarece ea expune orice întuneric din noi. Nu vrem să rămânem în întuneric. Vrem să umblăm în lumină și în dragoste pentru ca Tu să fii exprimat prin noi.

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Children of Light Walk in the Light to have the Fruit of the Light Expressing God, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Viața Creștină (2024 MDC) – săptămâna 6 (Dumnezeul Triunic în Cristos este viață pentru noi prin strălucirea în inimile noastre) ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Trăim viața creștină având o umblare vrednică de chemarea lui Dumnezeu în trăirea noastră

26/12/2024 by Credincios in Cristos 2 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie o omblare vrednică de chemarea cu care am fost chemați de Dumnezeu; conform cu Efeseni 4-5, există patru elemente principale ale unei umblări demne de chemarea lui Dumnezeu, ultima din ele este a fi umpluți duh. Amin!

Primul element al unei umblări demne de chemarea lui Dumnezeu este să fim sârguincioși pentru a păstra unitatea Duhului în legătura de unire a păcii cu virtuțile umane transformate. Acest lucru se vede în Efes. 4:1-4, unde avem nu numai unitatea, ci și virtuțile omenești care au fost înălțate și înviate, chiar întărite prin atributele divine și cu ele.

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să fim cei care trăiesc în duhul nostru contopit, adică să trăim conform Duhului și să facem toate lucrurile una cu Domnul. Când suntem una cu Domnul în duhul nostru, trăim pe Cristos, iar ceea ce se exprimă nu sunt virtuțile noastre umane, ci virtuțile umane transformate și înălțate ale lui Isus Cristos care trăiește în noi.

Există o altă persoană care trăiește în noi. Iisus Cristos, primul om-Dumnezeu care L-a exprimat pe Dumnezeul îmbelșugat în atributele Sale bogate prin virtuțile Sale umane aromate, trăiește în noi. Umanitatea Lui este în duhul nostru, pentru că El a adăugat-o în Duhul, pe care El a devenit. Slavă Domnului!

Domnul Isus este singurul care este plăcut Tatălui; Viața, trăirea și lucrarea Lui sunt pe deplin satisfăcătoare pentru Tatăl. El a stabilit un model de a trăi o viață om-Dumnezeu și El a devenit Duhul care să vină în duhul nostru și să Se contopească cu noi pentru a trăi același fel de viață în noi astăzi. Slavă Domnului!

Domnul este Duhul; acest Duh este un compus din Dumnezeu, om, divinitate, umanitate și toate virtuțile umane înălțate și transformate ale lui Isus. Când chemăm numele Domnului și ne hrănim cu El, savurăm nu numai de o provizie bogată pentru a trăi viața creștină, ci și mai mult, ne împărtășim din Cristos ca om.

Când îl mâncăm pe Domnul și Îl bem, vom savura ceea ce este El în umanitatea Sa și toate virtuțile umanității Sale înălțate vor fi ale noastre. Slavă Domnului. O astfel de Persoană este totul pentru noi pentru ca noi să trăim o viață creștină adecvată și să avem o umblare vrednică de chemarea lui Dumnezeu.

Când vom avea virtuțile umane transformate și le vom trăi, vom păstra unitatea Duhului ca realitate a Trupului lui Cristos. Slavă Domnului! Acesta este primul element al unei plimbări demne de chemarea lui Dumnezeu.

Să avem o umblare vrednică de chemarea lui Dumnezeu, crescând în Cristos Capul în toate lucrurile

Efes. 4:15-16 ne arată al doilea element al unei umblări vrednice de chemarea lui Dumnezeu: să creștem în Cristos Capul în toate lucrurile. Cristos este Capul, din care tot Trupul crește în Cap. Amin! Când ținem Capul și primim ceea ce iese din Cap, vom crește în Cristos Capul în toate lucrurile.

Creștem în Cap pentru existența noastră, pentru ființa noastră esențială; apoi, funcționăm din Cap pentru zidirea Trupului. Pe măsură ce creștem în Cap, suntem uniți și uniți împreună cu celelalte membre ale Trupului.

Funcționăm în măsura noastră și, împreună, facem creșterea Trupului până la zidirea lui însuși în dragoste. Avem nevoie de toți membrii Trupului și avem nevoie și de articulațiile bogatului; avem nevoie de operațiunea în măsura fiecărei părți.

Cu toții suntem părți ale Trupului, iar atunci când fiecare parte funcționează și articulațiile bogate ne alimentează, acest lucru va determina creșterea Trupului, rezultând în zidirea Trupului în dragoste.

Pentru ca noi să creștem în Cristos în toate lucrurile pentru zidirea Trupului Său, trebuie să-L savurăm pe Cristos ca înlocuitor universal și atotcuprinzător pentru producerea unui singur om nou, așa că trebuie să-L auzim și să-L vedem numai pe Isus (Marcu 9:7-8).

Tatăl dorește ca noi să-L auzim pe Cristos și să-L vedem numai pe Cristos, neavând înlocuitori pentru Cristos. Putem prețui anumite lucruri și putem înălța pe cineva sau ceva în Cuvântul lui Dumnezeu în afară de Cristos, dar Dumnezeu vrea ca noi să-L vedem pe Cristos și să-L auzim numai pe Cristos.

Orice sau oricine nu este Cristos, Dumnezeu „concediază”; Dumnezeu a înlocuit totul în economia Sa din Vechiul Testament cu Cristos (1:1-8; Mat. 17:3-5; Col. 2:16-17; Evr. 10:5-10; 11:5-6; cf. Isa. 22:20-25).

Totul din economia Vechiului Testament a fost înlocuit cu Cristos, care este realitatea tuturor lucrurilor pozitive din economia lui Dumnezeu. La fel ca noi astăzi, Dumnezeu nu ne angajează – El ne concediază, El ne înlocuiește cu Cristos, iar când Cristos ne reconstituie ființa, El ne „angajează” din nou pentru a-și îndeplini scopul.

În Isa. 22:20-25 vedem cum Dumnezeu l-a concediat-o pe Șebna și l-a angajat pe Eliachim să fie administrator în casa lui Dumnezeu. Dumnezeu ne angajează pe noi, pe omul nostru natural și pe omul nostru vechi, și Îl angajează pe Cristos, Cel care este calificat să fie administrator în casa lui Dumnezeu.

Aceasta înseamnă că trebuie să ne lepădăm de sine, să ne pierdem viața sufletească și să rămânem pe cruce pentru ca omul nostru vechi să fie răstignit împreună cu Cristos. Slavă Domnului, eul nostru a fost concediat pe cruce, căci am fost răstigniți împreună cu Cristos (Gal. 2:20).

Omul nostru vechi, omul nostru natural și sinele nostru au fost concediați de Dumnezeu. Cristos este singurul calificat să fie totul în economia lui Dumnezeu, așa că atunci când Îl ținem pe Crostos ca și Cap, suntem plini și saturati de Cristos și trăim pe Cristos, suntem angajați de Dumnezeu.

Când Dumnezeu ne-a creat, El ne-a „angajat”; când ne-a pus pe cruce, răstignindu-ne împreună cu Cristos, ne-a „concediat”. Apoi, când ne-a înviat împreună cu Cristos, El ne-a „reangajat” făcându-ne o nouă specie de oameni-Dumnezeu, o nouă invenție a lui Dumnezeu ca și capodopera Sa corporativă (Geneza 1:26; Gal. 2:20; Ef. 2:6, 10, 15).

Aleluia, acum suntem aduși înapoi la intenția inițială a lui Dumnezeu de a ne crea pentru slava Sa, expresia Sa corporativă! Fie ca noi toți să creștem în Cristos Capul în toate lucrurile, astfel încât să avem o umblare vrednică de chemarea lui Dumnezeu!

Doamne Isuse, dorim să avem o umblare vrednică de chemarea lui Dumnezeu, crescând în Cristos Capul în toate lucrurile. Amin, Doamne, Te iubim și Te luăm ca totul al nostru. Vrem să Te savurăm ca înlocuitorul nostru atotinclusiv și universal pentru producerea unui om nou. Fie ca să-L auzim pe Isus și să-L vedem numai pe Isus în toate! Amin, Doamne, intră și umple-ne cu Tine însuți, chiar înlocuiește-ne cu Tine însuți în toată ființa noastră. Slavă Domnului, când Dumnezeu ne-a creat, El ne-a „angajat” și când ne-a pus pe cruce pentru a ne răstigni împreună cu Cristos, El ne-a „concediat”! Aleluia, când Dumnezeu ne-a înviat împreună cu Cristos, El ne-a „reangajat” făcându-ne o nouă specie de oameni-Dumnezeu! Amin, Doamne, noi suntem o nouă invenție a lui Dumnezeu ca fiind capodopera Sa corporativă, biserica în calitate de Trup al lui Cristos și unicul om nou! Fie ca noi să vedem intenția lui Dumnezeu, să ne întoarcem la intenția Sa inițială de a ne crea pentru slava Sa și să creștem în Cristos Capul în toate lucrurile, astfel încât să avem o umblare vrednică de chemarea lui Dumnezeu!

Să avem o umblare vrednică de chemarea lui Dumnezeu, învățând pe Cristos ca realitatea care este în Isus

În Efes. 4:20-21 avem al treilea punct de a avea o umblare vrednică de chemarea lui Dumnezeu: a-l învăța pe Cristos ca realitatea care este în Isus. Când am crezut în Domnul Isus, Dumnezeu ne-a pus în Cristos; El este modelul în care am fost puși, iar acum Îl învățăm pe Cristos într-un mod organic, intim, personal zi de zi, astfel încât viața Lui să fie duplicată și trăită în noi.

Realitatea în Isus este condiția actuală a vieții lui Isus, așa cum este consemnată în cele patru Evanghelii. În Evanghelii vedem că Domnul Isus a trăit o viață în care El a făcut totul în Dumnezeu, cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu; Dumnezeu era în viața Sa și El era una cu Dumnezeu.

O astfel de viață este acum duplicată în noi astăzi, În calitate de credincioși în Cristos, pentru ca noi să învățăm să avem o umblare vrednică de chemarea lui Dumnezeu, Îl învățăm pe Cristos așa cum este realitatea în Isus. Ce realitate este aceasta?

Astăzi fiecare face lucruri pentru sine, în sine și de unul singur, dar iată aici o persoană, Isus Cristos care trăiește în noi și în care am fost așezați, care trăiește în Dumnezeu, cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu!

În viața Domnului pe pământ, El a stabilit un model, așa cum este revelat în cele patru Evanghelii; apoi, El a fost răstignit și a înviat pentru a deveni Duhul dătător de viață, pentru ca El să intre în noi pentru a fi viața noastră (1 Cor. 15:45; Col. 3:4). Aleluia!

Acum învățăm de la Cristos, după exemplul Său, nu prin viața noastră naturală, ci prin El ca viața noastră în înviere. Învățăm de la Domnul nu imitându-L în exterior să facă ceea ce El a făcut, așa cum vedem în Evanghelii; învăţăm de la El învăţând pe Cristos, Persoana, aşa cum este realitatea în Isus.

Cum Îl învățăm pe Cristos așa cum este realitatea în Isus? Este prin dragostea Domnului, contactarea Lui și rugăciunea Lui; când facem aceasta, Îl trăim automat după modelul, forma, modelul descris în Evanghelii (Matei 11:29; Rom. 8:29). Pe măsură Îl contactăm pe Domnul, Îl iubim, Îl savurăm și avem părtășie cu El, învățăm de la Domnul și suntem modelați și conformați chipului lui Cristos; asta înseamnă să-l înveți pe Cristos.

Nu învățăm despre Cristos și nici nu Îl imităm pe Cristos gândindu-ne ce ar face Isus în această situație; Îl învățăm pe Cristos Însuși, persoana, savurându-L pe El. El a venit în noi, El trăiește în noi și noi suntem una cu El. El este viața noastră și sursa noastră de viață.

Învățăm să-L contactăm zilnic, să avem părtășie cu El și să ne deschidem cu privire la toate lucrurile. Pe măsură ce facem asta, îl învățăm pe Cristos așa cum este realitatea în Isus și avem o umblare vrednică de chemarea lui Dumnezeu.

O astfel de umblare nu este premeditată, prin încercarea și străduința noastră, ci automată și spontană, prin contactarea noastră cu Domnul și prin savurarea noastră organică a lui Cristos și experimentarea Lui. Fie ca noi să-L învățăm zilnic pe Cristos așa cum este realitatea în Isus!

Doamne Isuse, vrem să avem o umblare vrednică de chemarea lui Dumnezeu, învățându-L pe Cristos așa cum este realitatea în Isus. Amin, Doamne, vrem să învățăm de la Tine și să Te învățăm, precum realitatea este în Isus. Venim la Tine în cuvântul Tău pentru a avea părtășie cu Tine și a Te savura. Doar Te iubim, Doamne, și vrem să rămânem în Tine, să rămânem în Tine și să fim conformați chipului Tau astăzi. Fie ca noi să trăim același tip de viață pe care l-ai trăit Tu când erai pe pământ. Vrem să învățăm de la Tine, după exemplul Tău, nu prin viața noastră naturală, ci prin Tine ca viața noastră în înviere. Doamne Isuse, Te iubim! Venim să Te contactăm zilnic și ne rugăm să Te trăim după modelul descris în Evanghelii! Fie ca noi să fim modelați și conformați chipului lui Cristos, astfel încât să putem trăi pe Cristos, având astfel o umblare vrednică de chemarea lui Dumnezeu!

A avea o umblare vrednică de chemarea lui Dumnezeu, trăind în dragoste și lumină

În Efes. 5:2 și 8 vedem că, pentru a avea o umblare vrednică de chemarea lui Dumnezeu, trebuie să trăim în dragoste și lumină. Am fost cândva întuneric, dar acum suntem lumină în lumină; de aceea, umblăm ca niște copii ai luminii. Trebuie să fim părtași, savuratori ai naturii divine (2 Pet. 1:4).

Natura divină este ceea ce este Dumnezeu în natura Sa – El este Duh (Ioan 4:24), El este dragoste (1 Ioan 4:8, 16) și El este lumină (1:5). Duhul este natura persoanei lui Dumnezeu. Dragostea este natura esenței lui Dumnezeu. Lumina este natura expresiei lui Dumnezeu.

Trebuie să savurăm și să ne împărtășim din natura divină care este în duhul nostru. Prin nașterea noastră din Dumnezeu, prin renașterea din Dumnezeu cu viața Sa, am primit natura divină, iar acum natura divină este în duhul nostru.

Trebuie să fim savuratori ai naturii divine exersându-ne duhul pentru a ne închina lui Dumnezeu în duh și în adevăr. Savurăm de natura divină trăind în dragoste și lumină, împărtășindu-ne din Dumnezeu ca dragoste și lumină pentru a-L trăi. Slavă Domnului, suntem în părtășia vieții divine și Dumnezeu ca dragostea și lumina curg în noi!

Cu toții trebuie să petrecem o cantitate adecvată de timp personal cu Domnul pentru a avea părtășie privată cu El în duhul nostru, astfel încât să putem fi umpluți de esența Sa iubitoare (Ioan 4:24; Luca 15:20; Matei 5:15-16).

Când petrecem timp cu Domnul într-un mod adecvat, nu grăbindu-ne timpul cu El, ci zăbovind în prezența Sa pentru ca El să ne umple, vom savura și ne vom împărtăși din esența Sa iubitoare. Aceasta ne va permite să-i păstorim pe alții, pentru că El în noi îi va păstori pe alții. Mai mult, vom fi umpluți cu elementul Său strălucitor, pentru ca alții să-L vadă în noi! Slavă Domnului!

Cheia pentru a avea o viață atât de minunată în dragoste și lumină este să petrecem timp cu Domnul pentru a fi umpluți cu El și pentru a-L trăi. Nu trebuie să încercăm să fim copii ai luminii umblând în lumină, nici nu trebuie să ne străduim să-i iubim pe alții cu o dragoste care este a noastră înșine.

Mai degrabă, trebuie să petrecem o perioadă solidă de timp cu Domnul, astfel încât El să ne umple cu Sine ca dragoste și să strălucească în noi. Rezultatul va fi că Domnul îi va păstori pe alții prin noi, pentru că vom fi plini de esența Sa iubitoare și El se va exprima prin noi, pentru că El va străluci în noi și prin noi și pentru alții. Slavă Domnului!

Fie ca toți să avem părtășie privată cu Domnul în duhul nostru și să-I permitem să ne umple cu El Însuși. Fie ca noi să ne deschidem ființa către El pentru ca El să strălucească asupra noastră și în noi și, de asemenea, să strălucească prin noi. Când El ne va umple în interior, El va avea o cale de a fi exprimat prin noi și vom avea o umblare vrednică de chemarea lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, vrem să umblăm vrednici de chemarea lui Dumnezeu, trăind în dragoste și lumină. Slavă Domnului, suntem părtași naturii divine! Ne exersăm duhul, Doamne, pentru a ne împărtăși din și savura natura divină. Aleluia, Dumnezeu este Duh, Dumnezeu este dragoste și Dumnezeu este lumină! Amin, Doamne, venim la Tine și vrem să petrecem o cantitate potrivită de timp personal cu Tine. Ține-ne în prezența Ta. Umple-ne cu tine. Dorim să avem părtășie privată cu Tine în duhul nostru, astfel încât să putem fi umpluți cu esența Ta iubitoare. Umple-ne cu Tine însuți ca dragoste și lumină. Distribuie esența Ta iubitoare în noi și strălucește asupra noastră și în noi! Amin, Doamne, umple-ne cu Tine însuți ca dragoste și lumină în așa măsură încât să putem păstori pe alții cu dragostea Ta și să Te exprimăm altora! Fie ca elementul Tău strălucitor să ne umple pentru ca alții să Te vadă în noi! Fie ca esența Ta iubitoare să ne umple pentru ca Tu să ai o modalitate de a-i păstori pe alții prin noi în dragoste!

A avea o umblare vrednică de chemarea lui Dumnezeu, fiind umpluți în duh pentru a-L revărsa pe Cristos

Al cincilea element al unei umblări vrednice de chemarea lui Dumnezeu este ca noi să trăim prin a fi umpluți în duh pentru a revărsa pe Cristos cu alții, așa cum se vede în Efes. 5:18.

Dacă exersăm și trăim primele patru lucruri, păstrând unitatea Duhului, creștem în Cristos Capul în toate lucrurile, învățăm pe Cristos așa cum este realitatea în Isus și trăim în dragoste și lumină, vom fi spontan umpluți în duh. iar noi vom revărsa cu Cristos altora. Amin!

Trebuie să ne deschidem către Domnul și să ne deschidem duhul către El, înfruntând orice obstacol sau barieră dintre noi și El, astfel încât să fim umpluți în duh. Trebuie să venim la Domnul și să-I cerem să ne umple de duh. Calea de a fi umpluți în duh este vorbirea, psalmirea, mulțumirea lui Dumnezeu și supunerea unii altora în frica Domnului (v. 19-21).

De asemenea, calea de a fi umpluți în duh este să vorbim unii cu alții, să cântăm în duh, să psalmodiem, să mulțumim Domnului și să ne supunem unii altora în frica de Cristos. Aleluia!

Efes. 5:18 spune: Fiți umpluți în duh. Cum suntem umpluți în duh? Vorbind unii cu alții în psalmi și imnuri și cântări duhovnicești, cântând și psalmodiind Domnului cu inima noastră și mulțumind mereu în toate lucrurile, în numele Domnului nostru Isus Cristos, prin Dumnezeu și Tatăl nostru, și fiind supuși unii altora în frica lui Cristos. În felul acesta suntem umpluți și acesta este, de asemenea, cel care Îl curge afară.

Trebuie să practicăm acest lucru în viața de zi cu zi. Trebuie să exersăm să cântăm, să-L chemăm pe Domnul, și să vorbim unul altuia cu imnuri și cântări spirituale. Trebuie să exersăm să-i mulțumim Domnului tot timpul și pentru toate lucrurile.

De multe ori Îi mulțumim Domnului pentru lucrurile bune, dar dacă ceva se întâmplă și nu ne place, nu Îi mulțumim Domnului pentru acel lucru. S-ar putea să cumpărăm un articol nou și s-ar putea să savurăm foarte mult de a-l folosi și putem fi recunoscători Domnului pentru asta. Dar când se întâmplă ceva cu acel obiect fie care îl strica, fie îl pierdem, îi mulțumim în continuare Domnului? O, Doamne Isuse!

În toate lucrurile și pentru toate lucrurile, chiar și în orice moment, trebuie să-i mulțumim Domnului. Zi de zi trebuie să exersăm să fim umpluți în duh. A fi umpluți în duh înseamnă a fi umplut cu bogăția lui Cristos pentru a deveni plinătatea lui Cristos, revărsarea lui Cristos! Amin!

Facem acest lucru chemând Numele Domnului și citind cu rugăciune Cuvântul Său, astfel încât să-L putem primi continuu ca har peste har pentru a deveni plinătatea Lui, revărsarea Lui (3:8; 1:23; 3:19b; Rom. 10:12-13; Efeseni 6:17-18; Ioan 1:16).

Amin, fie ca să căutăm să fim umpluți în duh în orice moment, astfel încât să avem o umblare vrednică de chemarea lui Dumnezeu!

Doamne Isuse, vrem să avem o umblare vrednică de chemarea lui Dumnezeu, fiind umpluți în duh pentru a revărsa cu Cristos! Amin, Doamne, umple-ne de duh! Umple-ne cu Tine însuți ca Duh în duhul nostru! Ne exersăm duhul pentru a le spune Domnului și Cuvântul Său altora, a cânta și a psalmi Domnului cu inima noastră. Amin, Doamne, noi vrem să fim umpluți în duh și să trăim prin a fi umpluți de duh pentru a revărsa cu Cristos! Îți mulțumesc, Doamne, pentru toate lucrurile. Îți mulțumim pentru lucrurile bune și, de asemenea, îți mulțumim pentru lucrurile cu care nu suntem de acord sau nu sunt atât de bune. Vrem să exersăm vorbirea, cântatul, psalmodierea, mulțumirea lui Dumnezeu și supunerea unii altora în frica lui Cristos, pentru a fi umpluți în duh! Umple-ne cu toate bogățiile Tale pentru a ne face plinătatea lui Cristos, revărsarea lui Cristos! O, Doamne Isuse, chemăm numele Tău și ne rugăm-citim cuvântul Tău ca să Te putem primi continuu ca har peste har pentru a deveni plinătatea Ta, revărsarea Ta!