umblăm în lumină

Fiind copii ai luminii, suntem lumină în Domnul și umblăm în lumină, exprimându-L pe Dumnezeu

17/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Odată eram întuneric, dar acum suntem lumină în Domnul, așa că trebuie să umblăm ca fiind copii ai luminii; trebuie să umblăm în lumină, așa cum Domnul este în lumină, să aducem roadele luminii și să-L avem pe Dumnezeu ca expresie în viața noastră de zi cu zi. Amin!

Fiecare dintre noi, credincioșii în Cristos, suntem copii ai lui Dumnezeu și, ca atare, trebuie să umblăm în dragoste și lumină, pentru că Dumnezeu este dragoste și lumină. Suntem născuți din Dumnezeu – suntem oameni-Dumnezeu, ființe umane care posedă viața și natura lui Dumnezeu și aparțin speciei lui Dumnezeu.

Aceasta este într-adevăr cea mai mare minune din univers, că noi, ființele umane, putem fi născuți din Dumnezeu și că păcătoșii pot fi făcuți copii ai lui Dumnezeu! Amin! Poate că nu ne dăm seama ce suntem și cine suntem astăzi, dar știm că Dumnezeu este în noi, căci Dumnezeu în Cristos, ca Duh, a venit în duhul nostru pentru a ne regenera, iar acum El crește în noi.

Ne-am născut din Dumnezeu și acum avem viața și natura divină a lui Dumnezeu. Ca atare, ca fiind copii ai lui Dumnezeu, putem fi imitatori ai lui Dumnezeu; îl putem imita pe Dumnezeu pentru că putem trăi prin viața și natura Lui, iar El poate fi exprimat prin noi.

Zi de zi, putem și ar trebui să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină. Pe măsură ce Îl cunoaștem pe Dumnezeu ca atare și Îl experimentăm ca dragoste și lumină, vom umbla și noi în dragoste și lumină.

Pe de o parte, Îl savurăm pe Dumnezeu în Cristos ca har și adevăr, căci dragostea lui Dumnezeu este exprimată prin harul lui Cristos, iar lumina lui Dumnezeu strălucește prin adevăr. Pe de altă parte, pe măsură ce Îl savurăm pe Cristos ca har și adevăr, suntem aduși mai adânc în Dumnezeu pentru a-L cunoaște ca dragoste și lumină.

Vom umbla în dragoste și lumină, ceea ce este mai profund și mai delicat decât a trăi conform adevărului și harului. A umbla în dragoste înseamnă a umbla în intimitate cu Dumnezeu, a-ți păsa de ceea ce-I pasă lui Dumnezeu și a trăi intim în dragostea Lui.

Scopul cărții Efeseni este să ne aducă în dragoste ca substanță interioară a lui Dumnezeu; atunci când suntem în dragoste, în dragostea divină, savurând dulceața dragostei divine, îi vom iubi pe ceilalți așa cum i-a iubit Cristos. Într-o astfel de condiție și atmosferă de dragoste, suntem saturați de Dumnezeu pentru a fi sfinți și fără pată înaintea Lui.

O, dragostea lui Dumnezeu în Cristos este nemăsurată și întrece orice cunoaștere, dar o putem cunoaște experimentând-o! Fie ca noi să vedem că, în calitate de cei care am fost regenerați de Dumnezeu pentru a deveni parte a speciei Sale, ar trebui să umblăm în dragoste și chiar să devenim dragoste, devenind la fel cum este Dumnezeu ca dragoste, căci suntem copiii Lui!

Astăzi vrem să vedem ce înseamnă ca noi să umblăm în lumină; suntem copii ai luminii, trebuie să fim în lumină, să umblăm în lumină și să aducem roadele luminii.

Suntem copii ai luminii, lumină în Domnul, și ar trebui să umblăm în lumină

Efeseni 5:8 ne spune că noi, credincioșii în Cristos, eram odată întuneric, dar acum suntem lumină în Domnul, așa că ar trebui să umblăm ca copii ai luminii. Nu eram doar în întuneric; eram întuneric. Acum nu mai suntem doar în lumină, ci mai mult, suntem lumină în Domnul. Amin!

Așa cum Dumnezeu este lumină, tot așa și noi, ca copii ai lui Dumnezeu, suntem copii ai luminii (1 Ioan 1:5; Efeseni 5:8; Ioan 12:36). Dumnezeu este lumină și în El nu este întuneric deloc; acum suntem copii ai lui Dumnezeu și umblăm ca și copii ai luminii.

Îl avem pe Cristos ca lumină în noi și credem în lumină; suntem fii ai luminii. Nu suntem doar copii ai luminii – suntem însăși lumina; suntem lumină pentru că suntem una cu Dumnezeu în Domnul (Matei 5:14; 1 Ioan 1:5).

Domnul Isus ne-a spus că suntem lumina lumii, căci credem în El și Îl avem ca lumină în noi. Însă nu suntem lumină în Domnul atunci când trăim în carne, conform concepțiilor noastre naturale sau atunci când ne exprimăm sinele. Numai atunci când umblăm în lumină ca și copii ai luminii suntem lumină în Domnul, chiar lumina lumii.

Ce înseamnă a umbla în lumină? Cum putem noi, credincioșii în Cristos, să umblăm în lumină? Cum putem umbla în lumină în mod obișnuit? Cuvântul pentru „a umbla” din 1 Ioan 1:7 este o umblare obișnuită, ceva ce facem în mod obișnuit și nu doar din când în când.

Trebuie să umblăm în mod obișnuit în lumină, așa cum Domnul este în lumină și Dumnezeu este lumină. Când suntem în lumină și umblăm în lumină, suntem în afara domeniului binelui și răului.

De multe ori, noi, credincioșii în Cristos, suntem în domeniul binelui și răului. Când nu ne exersăm duhul pentru a trăi una cu Domnul și a umbla în lumină, „ne fabricăm propria lumină” și trăim conform pomului cunoștinței binelui și răului.

Dar când umblăm în lumină, așa cum Domnul este în lumină, suntem copii ai luminii și suntem în afara domeniului binelui și răului. Intenția lui Dumnezeu pentru noi astăzi este să umblăm în lumină ca fiind copii ai luminii, adică să trăim conform principiului pomului vieții, nu conform principiului cunoștinței binelui și răului.

Omul, însă, de la bun început, a ales sursa greșită; femeia a fost ademenită și înșelată de Satan, șarpele, iar bărbatul a urmat-o mâncând din pomul greșit. Atât de mulți creștini trăiesc astăzi în domeniul de a face ceea ce este corect și de a respinge lucrul greșit și vor să fie buni și nu răi.

Dar noi, astăzi, în experiența noastră creștină zilnică, umblăm în lumină, luând pomul vieții ca principiu al vieții noastre de zi cu zi? Trebuie să creștem în viață spre maturitate și să Îl savurăm pe Domnul în măsura în care alegem viața și nu moartea și umblăm în lumină în mod obișnuit.

Când ne certăm cu soțul/soția noastră, suntem puternici să ne impunem punctul de vedere pentru că credem și știm că avem dreptate. Dar dacă avem sentimentul că greșim și că nu avem dreptate în ființa noastră, nu vom dezbate sau argumenta.

Aceasta implică un aspect profund al relației noastre personale cu Domnul. Trebuie să-I cerem Domnului să ne ajute să trăim în domeniul pomului vieții, luându-L pe El ca viață a noastră și trăind una cu El, astfel încât să putem trăi în lumină, așa cum El este în lumină.

Când trăim în mod obișnuit în lumină, chiar și reacția noastră față de alți oameni, față de lucruri și față de evenimentele care au loc în jurul nostru Îl va exprima pe Domnul. Domnul este preocupat de ființa noastră; El nu vrea doar să facem ceea ce trebuie sau să spunem cuvintele corecte, ci să umblăm în lumină, luând pomul vieții ca principiu al vieții noastre zilnice.

Așadar, El aranjează toate persoanele, problemele și lucrurile din jurul nostru pentru a ne expune cât de mult încă trăim în întunericul concepțiilor noastre umane și cât de mult credem că avem dreptate. O, Doamne Isuse!

Domnul este într-un domeniu diferit, nu în domeniul binelui sau răului, ci în lumină! El a venit în noi ca lumină și ne face lumină în Domnul. Fie ca noi să ne întoarcem încontinuu către Domnul, să-I aplicăm prețiosul sânge ori de câte ori păcătuim și să mergem mai departe cu El în lumină.

Fie ca noi să ne pese mai mult să fim în lumină, să trăim conform principiului dependenței de Domnul, decât să fim corecți și să facem ceea ce trebuie. Trebuie să avem multe rugăciuni directe și sincere către Domnul, rugându-L să ne țină în lumină, să ne aducă întreaga ființă în lumină și să ne facă să trăim conform principiului pomului vieții.

Doamne Isuse, Te iubim și vrem să umblăm în lumină astăzi! Slavă Domnului, acum suntem lumină în Domnul și putem umbla în lumină! Aleluia, Dumnezeu este lumină, iar noi, ca fiind copii ai lui Dumnezeu, suntem copii ai luminii. Ne deschidem Ție astăzi, dragă Doamne. Ne deschidem pentru a Te savura și a ne împărtăși din Tine. Îți permitem să strălucești în ființa noastră. Salvează-ne de la a trăi conform principiului binelui și răului. Salvează-ne de la a trăi conform pomului cunoștinței binelui și răului. O, Doamne, adu întreaga noastră ființă în lumină. Fie ca noi să vedem că suntem copii ai luminii și că ar trebui să umblăm în lumină. Fie ca noi să realizăm că suntem însăși lumina, căci suntem una cu Dumnezeu în Domnul! Aleluia, noi, cei care credem în Domnul Isus și care Îl avem pe Cristos ca lumină în noi, suntem lumină în Domnul și suntem lumina lumii! Amin, Doamne, fie ca noi să trăim și să umblăm în lumină astăzi! Fie ca noi să trăim conform principiului pomului vieții astăzi!

Umblăm ca fiind copii ai luminii pentru a avea rodul luminii și pentru ca Dumnezeu să fie exprimat în trăirea noastră

Când noi, copiii luminii, umblăm în lumină, avem rodul luminii (Efeseni 5:9). După ce Pavel ne poruncește să umblăm ca fiind copii ai luminii (v. 8), el a spus că rodul luminii constă în toată bunătatea, dreptatea și adevărul (v. 9).

Când noi, credincioșii în Cristos, umblăm ca fii ai luminii, vom avea o anumită exprimare – bunătate, dreptate și adevăr. Natura roadei luminii este bunătatea. Calea sau procedura prin care se produce roadele luminii este dreptatea. Realitatea, expresia reală a roadei luminii, este adevărul.

Dacă umblăm în lumină ca fii ai luminii, vom aduce rod. Roada luminii trebuie să fie bună în natură, dreaptă în procedură și reală în exprimare, astfel încât Dumnezeu să poată fi exprimat ca realitatea umblării noastre zilnice.

Aceasta înseamnă că, pe măsură ce umblăm în lumină ca fii ai luminii, Dumnezeu este exprimat prin noi; El este exprimat în viața noastră de zi cu zi. Este foarte semnificativ faptul că, vorbind despre roadele luminii, Pavel menționează doar trei lucruri: bunătatea, dreptatea și adevărul.

Acestea se referă la Dumnezeul Triunic, fiind expresia Dumnezeului Triunic în viața noastră de zi cu zi. Faptul că există un rod atunci când umblăm în lumină arată că acesta este organic; este rezultatul organic al vieții noastre în lumină. Nu este lucrarea luminii, nici conduita luminii; este rodul luminii.

Când umblăm în lumină, avem bunătate, dreptate și adevăr. Bunătatea îl denotă pe Dumnezeu Tatăl și se referă la Dumnezeu Tatăl, singurul care este bun (Matei 19:17). Niciunul dintre noi nu este bun; numai Dumnezeu Tatăl este bun, iar expresia noastră va fi bunătate atunci când umblăm în lumină. Natura rodului luminii este Dumnezeu Tatăl.

Procedura prin care este produs rodul luminii este dreptatea. Cristos este dreptatea lui Dumnezeu. El a venit să producă anumite lucruri conform dreptății lui Dumnezeu și a împlinit toată dreptatea (Romani 5:17-18, 21). Dumnezeu are o cale, o procedură, prin care face toate lucrurile; aceasta este dreptatea. Rodul luminii în procedura sa este dreptatea, referindu-se la Dumnezeu Fiul.

Adevărul este expresia roadei luminii; rodul luminii trebuie să fie real, adică trebuie să fie expresia lui Dumnezeu, strălucirea luminii ascunse. Dacă umblăm în lumină ca fii ai luminii, există o expresie particulară – Dumnezeu strălucește în noi și prin noi, iar noi umblăm în adevăr.

Adevărul se referă la Duhul adevărului, Duhul realității, al treilea Dumnezeu Triunic (Ioan 14:17; 16:13). Cât de minunat!

Dacă ne dăm seama cine suntem ca și credincioși în Cristos, dacă vedem că suntem fii ai luminii, chiar lumina însăși, vom umbla în lumină și va exista un rod particular pe care îl vom aduce – rodul luminii.

Rodul luminii este expresia lui Dumnezeu în viața noastră, căci Tatăl ca bunătate este exprimat prin noi, Fiul ca dreptate este trăit în noi, iar Duhul ca adevăr este manifestat în noi. Fie ca noi să umblăm ca fii ai luminii pentru a aduce rodul luminii astăzi.

Dovada că umblăm ca fii ai luminii se vede în aducerea roadelor luminii. Fie ca noi să umblăm în mod obișnuit în lumină astăzi. În această epocă, umblăm în lumină; în epoca următoare, lumina va fi intensificată și, pentru veșnicie, în cerul nou și pământul nou, Noul Ierusalim va fi expresia lui Dumnezeu ca lumină.

Apocalipsa 21:23 ne spune că cetatea Noului Ierusalim nu are nevoie de soare sau de lună ca să strălucească în cerul nou și pământul nou, căci gloria lui Dumnezeu o luminează prin Cristos ca lampă și Noul Ierusalim ca difuzor. Ce minunat e că devenim parte a expresiei corporative a lui Dumnezeu ca lumină în și ca Noul Ierusalim!

Doamne Isuse, vrem să umblăm în lumină ca fii ai luminii pentru a aduce roadele luminii. Păstrează-ne în lumină astăzi. Vrem să umblăm în lumină pentru a putea aduce roadele luminii, care sunt bune în natură, drepte în procedură și reale în exprimare! Amin, Doamne, fie ca Dumnezeu să fie exprimat ca realitatea umblării noastre zilnice! Păstrează-ne deschiși către Tine astăzi. Strălucește în noi și strălucește prin noi. Expune și îndepărtează orice întuneric și tratează orice parte întunecată din ființa noastră. O, Doamne, fie ca Dumnezeu Tatăl, ca bunătate, să fie exprimat în viața noastră de zi cu zi. Fie ca Cristos, ca dreptate, să fie trăit în noi, astfel încât să putem face lucrurile în calea lui Dumnezeu, conform procedurii Sale drepte. Fie ca Duhul realității să se manifeste prin noi și să ne călăuzească viața de zi cu zi, pe măsură ce umblăm în lumină și, prin urmare, umblăm în adevăr. O, Doamne, câștigă rodul luminii în noi, în viața noastră de zi cu zi! Fie ca noi să rămânem în lumină, să umblăm în lumină și să fim una cu Tine în lumină, până când vom deveni Noul Ierusalim, expresia lui Dumnezeu ca lumină în Cristos ca lampă!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, As Children of Light we are Light in the Lord and Walk in the Light expressing God, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 23 cu tema: Copiii lui Dumnezeu care umblă în dragoste și lumină, ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Copiii luminii umblă în lumină pentru a avea rodul luminii exprimându-L pe Dumnezeu

30/01/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Noi, credincioșii în Cristos, am fost cândva întuneric, dar acum suntem lumină în Domnul și trebuie să umblăm ca niște copii ai luminii, una cu Domnul, având rodul luminii; noi astăzi nu umblăm conform binelui și răuilui, ci în dragoste și lumină pentru a-L exprima pe Dumnezeu, Tatăl nostru. Amin!

Ce viitor spiritual minunat avem! Nu suntem doar creștini care fac tot posibilul pentru a îndeplini cerințele lui Dumnezeu; suntem copii ai lui Dumnezeu, chiar lumină în Domnul. Suntem cei care învățăm zilnic să ne îndreptăm inima către Domnul, astfel încât să putem avea o față dezvelită pe care să-L privim și să-L reflectăm ca o oglindă. Amin!

Noi, ființele umane, am fost creați după chipul lui Dumnezeu și conform asemănării Sale, și este responsabilitatea și privilegiul nostru să petrecem timp cu Dumnezeu și să fim infuzați cu Dumnezeu, astfel încât să-L putem străluci pe Dumnezeu.

Nu suntem aici pentru a ne trăi propria viață și pentru a ne face propriile lucruri, nici nu suntem aici pentru a ne îmbunătăți sau a face lucruri pentru noi înșine. Viața noastră umană este împlinită și avem un sens atunci când privim pe Dumnezeu și Îl reflectăm.

Sensul vieții noastre umane este că trăim una cu Dumnezeu în toate lucrurile, reflectându-L și exprimându-L în tot ceea ce facem.

Când ne naștem din părinții noștri umani, nu avem nicio idee despre Dumnezeu și despre lucrurile eterne. Dar când evanghelia ne este predicată, când evanghelia gloriei lui Dumnezeu strălucește asupra noastră, privim gloria lui Dumnezeu în fața lui Isus Cristos. O, ce glorie!

Când vedem cine este Domnul Isus și suntem impresionați de persoana și lucrarea Sa, pur și simplu credem în El. Suntem uniți organic cu El și El vine în duhul nostru ca Duh pentru a fi unit cu noi într-un mod organic; acum noi și Domnul suntem un singur duh.

Viața noastră creștină este o viață în această unire organică cu Domnul. Este o viață de a privi continuu fața Domnului în duhul nostru. De multe ori însă, chipul nostru spiritual este acoperit și nu-L putem vedea clar pe Domnul în duhul nostru. Așa că trebuie să ne întoarcem inima către Domnul.

Ori de câte ori inima se întoarce către Domnul, vălul este îndepărtat. Pe de o parte, luăm inițiativa de a ne întoarce inima către Domnul; pe de altă parte, Domnul ne atrage la Sine și ne întoarce inima către El. Pur și simplu trebuie să inițiem acest proces și Domnul va face asta în noi.

Pe măsură ce ne îndreptăm inima către El, suntem dezveliți și Îl putem privi față în față. O, când Îl privim pe Domnul în duhul nostru, suntem infuzați cu El! Ce minunat! El ne infuzează cu ceea ce este El și, fără ca noi să ne dăm seama, Îl iradiem pe Dumnezeu, pentru că strălucirea Sa este infuzată în noi și strălucește prin noi!

Aceasta este viața creștină – o viață sub strălucirea Domnului, o viață care Îl strălucește pe Dumnezeu!

Suntem acum lumină în Domnul și umblăm ca fiind copii ai luminii pentru a avea rodul luminii

Înainte să credem în Domnul, eram în întuneric și eram chiar întunericul însuși. Dar slavă Domnului, într-o zi El a strălucit peste noi și ne-a luminat și L-am primit în noi ca lumină.

Acum nu suntem doar în lumină, ci suntem lumină în Domnul și umblăm ca niște copii ai luminii pentru a avea rodul luminii (Efeseni 5:8-9). Am fost cândva întunericul însuși, dar acum suntem copii ai luminii, chiar și lumina însăși (Matei 5:14).

Dumnezeu este lumină, iar Satan este întuneric; lumina este Dumnezeu, iar întunericul este Satan.

Eram una cu Satan și de aceea eram întuneric, dar acum suntem una cu Dumnezeu și suntem lumină în Domnul. Aleluia! Viața noastră zilnică de astăzi este în lumină, pentru că suntem copii ai luminii având rodul luminii.

După cum Dumnezeu este lumină, tot așa și noi, ca copii ai lui Dumnezeu, suntem copii ai luminii (1 Ioan 1:5; Efeseni 5:8; Ioan 12:36). Amin! Nu suntem doar copii ai luminii, ci suntem lumina însăși, pentru că suntem una cu Dumnezeu în Domnul! Aleluia!

Acum că suntem lumină în Domnul, trebuie să umblăm în lumină. Pe măsură ce umblăm în lumină, Domnul strălucește asupra noastră și dezvăluie orice întuneric în ființa noastră și în viața noastră.

Pe măsură ce El strălucește și dezvăluie orice lucru care nu se potrivește cu El, ne mărturisim păcatele și părtășia noastră cu El este restaurată; rezultatul este că primim mai multă lumină, mai multă viață și mai multă părtășie de viață (1 Ioan 1:7-9).

Pe măsură ce umblăm în lumină, vom avea rodul luminii. Rodul luminii constă în toată bunătatea, dreptatea și adevărul (Efeseni 5:9). Asta nu înseamnă că facem tot posibilul să fim oameni buni, oameni drepți și oameni care spun adevărul.

Mai degrabă, bunătatea și dreptatea și adevărul se referă la Dumnezeul Triunic. Bunătatea îl denotă pe Dumnezeu Tatăl, căci singurul care este bun este Dumnezeu Însuși (Matei 19:17).

Dreptatea îl denotă pe Dumnezeu Fiul, pentru că Cristos a venit să împlinească scopul lui Dumnezeu conform procedurii drepte al lui Dumnezeu și El Însuși a devenit dreptatea noastră (Romani 5:17-21; 1 Corinteni 1:30).

Adevărul îl denotă pe Dumnezeu Duhul, pentru că El este Duhul realității, Duhul adevărului, care ne călăuzește în toată realitatea (Ioan 14:17).

Pentru ca noi să avem rodul luminii în timp ce umblăm în lumină trebuie să-L savurăm și experimentăm pe Dumnezeul Triunic, astfel încât El să Se poată exprima prin noi în toată bunătatea, dreptatea și adevărul. Este atât de minunat!

Nu trebuie să încercăm să facem sau să vorbim nimic; pur și simplu trebuie să umblăm în lumină ca niște copii ai luminii, iar Domnul va trăi în noi pentru a aduce roadele luminii.

Când umblăm în lumină, pur și simplu vom avea toată bunătatea, dreptatea și adevărul. Îl vom exprima pe Dumnezeu ca bunătate, vom trăi într-un mod drept, fiind una cu Domnul și vom fi în realitate, vorbind adevărul și umblând fiind călăuziți de Duhul realității. Amin!

Tot ce trebuie să facem este să rămânem în lumină, fiind copii ai luminii în realitate.

Mulțumim Domnului că Dumnezeu ne-a eliberat din întunericul satanic în lumina divină (Fapte 26:18; 1 Petru 2:9)! Acum suntem în lumină, iar viața divină în Fiul operează în noi.

Viața divină din noi strălucește – este plină de lumină și strălucește în toate părțile ființei noastre interioare.

Chiar dacă am fost eliberați din întuneric, există totuși unele părți ale ființei noastre în întuneric, iar viața Domnului strălucește în noi pentru a expune orice întuneric. Mulțumim Domnului că lumina Sa strălucește în întunericul din noi și întunericul nu o poate birui (Ioan 1:4-5)!

Fie ca noi să urmăm lumina și să nu umblăm în întuneric (8:12). Când umblăm ca niște copii ai luminii, dând rodul luminii, nu vom trăi în întunericul păcatului (1 Ioan 1:7-8).

Mai degrabă, fiind copii ai luminii, vom aduce roadele luminii, care este bună în natură, dreptă în procedură și reală în exprimare, iar Dumnezeu va fi exprimat ca realitatea umblării noastre zilnice. Amin!

Fie ca aceasta să fie realitatea noastră astăzi în viața noastră personală și în viața noastră de biserică. Fie ca noi să aducem rodul luminii în timp ce umblăm în lumină, exprimându-L pe Dumnezeu ca realitatea umblării noastre zilnice.

Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai izbăvit din întunericul satanic și ne-ai adus în lumina divină! Aleluia, acum suntem copii ai luminii umblând în lumină. Mai mult, acum suntem lumină în Domnul! O, Doamne, am fost cândva întuneric, dar acum suntem lumină în lumină în Domnul! Amin, Doamne, vrem să umblăm în lumină ca niște copii ai luminii ca să aducem rodul luminii. Strălucește în noi, Doamne, și expune orice întuneric din ființa noastră. Fie ca Dumnezeu ca lumină să strălucească în ființa noastră pentru a risipi tot întunericul și pentru a lumina toate părțile întunecate. Vrem să umblăm în lumină. Ne mărturisim păcatele sub strălucirea Ta și primim curățarea sângelui Tău prețios. Aleluia, sângele lui Cristos ne curăță de orice păcat, putem trăi în lumină și putem umbla în lumină ca niște copii ai luminii! Slavă Domnului, Dumnezeu este lumină și în El nu este deloc întuneric! Amin, Doamne, mulțumim că ne faci lumină în Domnul. Vrem să aducem rodul luminii, care este bun în natură, drept în procedură și real în exprimare! Amin, Doamne, fie ca Dumnezeu să fie exprimat ca realitatea umblării noastre zilnice!

Fiind copii ai luminii, trăim în dragoste și lumină pentru a-L exprima pe Dumnezeu în viața noastră de zi cu zi

Când unii creștini aud că am fost în întuneric și acum suntem lumină în Domnul și că trebuie să aducem rodul luminii în toată bunătatea, dreptatea și adevărul, ei încearcă să-și construiască propria bunătate, propria lor dreptate și propria lor versiune a adevărului.

Nu aceasta este ceea ce Domnul intenționează ca noi să facem. Trebuie doar să ne dăm seama că suntem copii ai luminii și că umblăm în lumină (1 Ioan 1:7). Suntem copii ai luminii și umblăm în lumină pentru a fi una cu Domnul și a-L exprima prin noi.

În mod colectiv, suntem biserica în calitate de mireasa lui Cristos și umblăm nu doar în realitate și har, ci și în dragoste și lumină.

Dumnezeu este dragoste și Dumnezeu este lumină; dragostea este natura esenței lui Dumnezeu, iar lumina este natura expresiei lui Dumnezeu. Realitatea este expresia luminii, pentru că atunci când Dumnezeu este exprimat, El vine la noi ca adevăr, realitate.

Harul este expresia dragostei lui Dumnezeu, pentru că atunci când El își exprimă dragostea față de noi, El vine la noi ca har, chiar plin de har. Amin!

Ce înseamnă ca noi să umblăm în lumină trăind în dragoste și lumină? Acest lucru poate fi ilustrat prin trăirea noastră în viața de căsnicie; o căsnicie potrivită nu este doar conformă cu realitatea și prin har, ci este în dragoste și în lumină. Ar fi jalnic dacă un cuplu căsătorit s-ar comporta conform binelui și răuilui, fără dragoste și lumină.

Când un soț vorbește cu soția sa, el nu ar trebui să o trateze conform ceea ce crede că este corect; mai degrabă, ar trebui să fie cu ea în dragoste și în lumină.

Când umblăm în lumină în mod obișnuit, când noi, fiind copii ai luminii, umblăm în lumină și dăm roadele luminii, nu trebuie să ne gândim că ar trebui să facem ceea ce este corect și nu lucrul greșit – pur și simplu trăim Cristos, și vom fi în har și realitate.

Dar când nu umblăm în lumină, considerăm că ar trebui să facem ceea ce este bine și să respingem ceea ce este rău; rezultatul este că noi nu trăim pe Cristos. O, Doamne Isuse! Când suntem în lumină, când umblăm în lumină într-un mod obișnuit, suntem în afara domeniului binelui și al răului.

Pur și simplu umblăm în lumină ca niște copii ai luminii, iar Domnul este exprimat prin noi într-un mod normal, spontan și organic.

Nu trebuie să încercăm să-L exprimăm pe Cristos; El este exprimat prin noi, pentru că umblăm în lumină, așa cum El este în lumină. Nu trebuie să încercăm să avem părtășie cu alții, pentru că în lumină pur și simplu avem părtășie cu Dumnezeu și unii cu alții.

Când suntem în întuneric, însă, încercăm să discernem, să ghicim și să bâjbâim pentru o cale de a face lucrurile. Ori de câte ori realizăm că încercăm să discernem sau să ghicim ce ar trebui să facem, în loc să citim mai mult Biblia pentru a afla ce spune Biblia despre această situație, ar trebui pur și simplu să ne pocăim și să umblăm în lumină.

În calitate de copii ai luminii, ar trebui să umblăm în dragoste și lumină, iubindu-L pe Dumnezeu și trăind în lumină, și vom avea conducerea Sa, vom simți prezența Sa și Îl vom exprima.

Putem simțim că suntem pe cale să ne pierdem cumpătul cu soțul nostru; în acel moment nu trebuie să ne gândim la ceea ce este corect de făcut, ci pur și simplu rămânem în domeniul luminii.

Când umblăm în lumină, așa cum Însuși Domnul este lumina, nu ne vom pierde cumpătul, nu vom ridica vocea și nu vom reacționa în carne; Îl vom exprima pur și simplu pe Domnul.

Fie ca Domnul să ne instruiască să trăim în acest domeniu, domeniul dragostei și luminii, pentru ca noi să fim copii ai luminii umblând în lumină și dând rodul luminii.

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție. Vrem să trăim în lumină și să umblăm în lumină, așa după cum Tu ești în lumină. Amin, Doamne, în lumină putem simți conducerea Ta și putem avea părtășie cu Dumnezeu și unii cu alții. Vrem să umblăm în lumină astăzi. Salvează-ne de la a trăi și a ne purta conform principiului pomului cunoașterii binelui și răului. Salvează-ne de a trăi sau de a vorbi conform binelui și răului. O, Doamne Isuse! Vrem să fim pregătiți ca mireasa Ta trăind în dragoste și în lumină astăzi. Aleluia, suntem copii ai luminii umblând în lumină pentru a aduce rodul luminii și pentru a-L avea pe Dumnezeu exprimat prin noi și în noi în viața noastră de zi cu zi! Amin, Doamne Isuse, păstrează-ne în lumină astăzi. Păstrează-ne în savurarea strălucirii Tale, permițând strălucirii Tale să ajungă în fiecare parte a ființei noastre interioare și să fim de acord cu lumina Ta, deoarece ea expune orice întuneric din noi. Nu vrem să rămânem în întuneric. Vrem să umblăm în lumină și în dragoste pentru ca Tu să fii exprimat prin noi.

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Children of Light Walk in the Light to have the Fruit of the Light Expressing God, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Viața Creștină (2024 MDC) – săptămâna 6 (Dumnezeul Triunic în Cristos este viață pentru noi prin strălucirea în inimile noastre) ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Ca stele vii, avem încredere în Dumnezeu și umblăm în lumina lui Dumnezeu pentru a fi stăpâniți de strălucirea Sa

27/03/2020 by Credincios in Cristos 1 Comment

Stelele vii au decizii mari în inimă și mari căutări ale inimii; ei se tem de Iehova și aud vocea slujitorului Său, umblând în lumina lui Dumnezeu și stăpânesc prin strălucirea lor pentru creșterea vieții.

Cristos este Steaua dimineții și Steaua vie; El a venit să strălucească în cuvântul Său și El va reveni pentru a fi Soarele dreptății, dar în această epocă întunecată El va fi steaua dimineții ca răsplată pentru biruitorii Săi.

El Se dă în secret ca steaua dimineții celor care Îl iubesc și care Îl privesc și Îl așteaptă; dacă suntem cei care ne trezim dimineața și petrecem timp cu Domnul în cuvântul Său, El ne va apărea ca steaua dimineții.

Fie ca noi să-I dăm Domnului primul loc dimineața devreme, trezindu-ne devreme pentru că e atunci, dimineața devreme, când putem avea cel mai bun timp pentru a-L întâlni pe Domnul, să avem părtășie cu El, să-L lăudăm pe El și să cântăm, să citim Biblia cu rugăciune și să ne rugăm Domnului.

Amin, dimineața devreme trebuie să fim atenți la cuvântul lui Dumnezeu, citindu-l nu doar cu ochii și cu mintea noastră, ci și cu duhul nostru, exersându-ne duhul pentru ca Domnul să Se ridice în noi ca steaua dimineții.

Cuvântul Domnului este ca o lampă care strălucește într-un loc întunecat și, dacă acordăm atenție cuvântului Său, Domnul Se va ridica în inima noastră pentru a străluci în noi și pentru a ne apărea ca steaua dimineții. Amin!

Ca stele vii, trebuie să fim umpluți de Duhul intensificat de șapte ori, pentru a putea fi făcuți vii și strălucitori în mod intens pentru clădirea lui Dumnezeu. În această epocă a degradării bisericii, Domnul vrea să-și câștige biruitorii Săi, stelele, cei care strălucesc savurând și fiind plini de Duhul intensificat de șapte ori.

Cele șapte Duhuri ale lui Dumnezeu sunt înaintea tronului lui Dumnezeu și produc credincioșii care caută să fie biruitorii Domnului, cei care ard nu cu propriul entuziasm, ci cu Duhul ca foc.

Amin, fie ca noi să fim astăzi stelele vii din biserici, mesagerii din biserici, cei care Îl savurează pe Cristosul pneumatic ca Mesager al lui Dumnezeu și ca mesaj al lui Dumnezeu!

Nu numai Cristos este steaua vie, ci El vrea să Se reproducă în Sine în noi, credincioșii Săi, pentru a ne face numeroasele stele vii care strălucesc în această epocă întunecată azi; El vrea să ne infuzeze cu El Însuși și să ne umple cu „fosforul Său divin”, astfel încât să putem trăi intens și să strălucim intens în această epocă.

Stelele vii au mari decizii în inimă și se încred în Dumnezeu, umblând în lumina lui Dumnezeu

În Judecători 5 vedem povestea lui Barac și Debora; după ce poporul lui Israel l-a învins pe dușman, Debora a scris un cântec și în el a spus că printre semințiile lui Ruben au existat mari decizii ale inimii și o mare cercetare a inimii (v. 15-16).

Cei care au luptat pentru Dumnezeu au fost ca stelele (v. 20).

Pe măsură ce Domnul ne vorbește cuvântul Său, în inima noastră există mari rezoluții în inimă și căutări mari ale inimii, căci El ne produce să fim ca niște stele din cursurile lor pentru a lupta împreună cu Dumnezeu împotriva dușmanului Său, pentru a putea fi ca soare când răsare în puterea sa (Judec. 5:15-16, 20, 31; Dan. 11:32; Mat. 13:43).

Cu cât suntem mai mult în cuvântul viu al Domnului și ascultăm de conducerea Lui, cu atât avem mari decizii în inimă, alăturându-ne Domnului în lupta Sa împotriva dușmanului; noi suntem iubitorii Lui care suntem ca stelele.

Mai mult, așa cum se vede în Isa. 50:10-11, stelele vii sunt cele care se tem de Iehova și aud vocea Slujitorului Său, încrezându-se în Iehova pentru a putea avea lumină în timp ce umblă în întuneric (Psa. 139:7-12, 23-24).

Trebuie să-L iubim pe Domnul și să ne temem și de El; a te teme de El nu înseamnă să-ți fie frică de El, ci să-L venerezi pe Domnul, temându-L de El în viața și în lucrarea noastră. Domnul să ne facă inima singură, temându-se de numele Lui.

Fie ca noi să fim plini cu Duhul sfatului Său și cu puterea, cu duhul cunoașterii și cu Duhul fricii de Iehova (Isaia 11:2).

Când suntem plini de duhul fricii de Iehova, Îl vom onora, respecta și venera pe Dumnezeu și vom umbla în lumina lui Dumnezeu.

Cei care își fac lumină pentru ei înșiși și umblă în lumina lor făcută de sine în loc de lumina lui Dumnezeu, vor suferi chinuri (Isaia 50:11).

Acesta ar trebui să fie un avertisment pentru noi; trebuie să ne dăm seama că lumina provine de la Dumnezeu și El strălucește asupra oricui El dorește să strălucească, deci nu ar trebui să încercăm să ne facem propria noastră lumină. Fie să mergem în lumina dată de Dumnezeu și nu în lumina făcută de sine sau împrumutată de la alții (1 Ioan 1:5).

Fie ca să ne încurajăm unii pe alții să venim să umblăm în lumina lui Iehova (Isaia 2:5).

Și dacă simțim că ne aflăm în întuneric, trebuie pur și simplu să ne întoarcem pentru a ne îndrepta către Domnul și a ne deschide către El, pentru ca El să vină să strălucească asupra noastră; nu ar trebui să ne fabricăm propria lumină și să mergem în ea, ci să căutăm lumina lui Dumnezeu și să mergem în lumina lui Dumnezeu.

Numai Dumnezeu este sursa luminii și numai în lumina lui Dumnezeu putem vedea lumina.

Nu ar trebui să împrumutăm lumina altora și nici nu ar trebui să fabricăm propria noastră lumină; chiar și când citim Biblia și cărțile spirituale, ar trebui să venim la Domnul pentru ca El să strălucească asupra noastră. Lumina lui Dumnezeu este lumina adevărată, iar noi, ca poporul Său, trebuie să ne temem de Dumnezeu, să-L venerăm și să umblăm în lumina Lui.

Doamne Isuse, strălucește asupra noastră prin cuvântul Tău fie ca să avem mari decizii în inimă și mari căutări ale inimii, astfel încât să putem fi ca stelele care luptă împreună cu Dumnezeu împotriva dușmanului Său. Amin, Doamne Isuse, ne deschidem inima către Tine pentru a fi infuzați cu Tine în cuvântul Tău; Te iubim și vrem să fim una cu Tine. Ne încredem în Tine, Doamne, Te venerăm și ascultăm vocea Ta; dorința noastră este să umblăm în lumina lui Dumnezeu și nu în lumina noastră. O, să mergem și să umblăm în lumina Domnului!

Să fim stele vii prin a fi sub strălucirea lui Cristos, a bisericii și a sfinților vii

Stelele vii sunt simbolizate de stelele care au fost stabilite în a patra zi de restaurare a lui Dumnezeu odată cu creația Sa ulterioară în Gen. 1:14-19.

În prima zi, Dumnezeu a spus: Să fie lumină, și a fost lumină; această lumină este un arhetip al Duhului și al Cuvântului care strălucește asupra noastră pentru generarea vieții.

Când am auzit Evanghelia, am auzit vorbirea Cuvântului lui Dumnezeu și Duhul ne-a determinat să ne pocăim și să credem în Domnul.

Cu toate acestea, în a patra zi, Dumnezeu a creat purtătorii de lumină care aduc o lumină mai definită; El a făcut soarele, luna și stelele. Aceste lumini sunt mai puternice, mai solide și mai disponibile și sunt pentru o creștere suplimentară a vieții.

Soarele Îl simbolizează pe Cristos, luna simbolizează biserica, iar stelele ii simbolizează pe sfinții biruitori. Cei care îi întorc pe mulți la dreptate strălucesc ca stelele (Dan. 12:3); sfinții biruitori strălucesc ca stelele.

Ori de câte ori îi ajutăm pe oameni să fie mântuiți, când îi transferăm pe oameni din întuneric în lumină, când îi recâștigăm pe cei care care rămân în urmă, suntem ca stelele strălucitoare, biruitorii Domnului.

În Apocalipsa 1:20, mesagerii (cei vii din biserici) sunt stelele strălucitoare, iar Domnul a spus că noi suntem lumina lumii (Mat. 5:14), în timp ce Pavel a spus că sfinții strălucesc ca niște luminători în lume (Fil. 2:15). Fie ca noi să fim asemenea persoane – să fim astăzi stelele strălucitoare.

Modul de a fi stele strălucitoare este contactându-L pe Cristos, biserica și pe sfinții strălucitori; când facem asta, viața crește în noi și strălucim ca stelele.

Cu toții putem mărturisi că, atunci când venim la cuvântul lui Dumnezeu și Îl contactăm pe Cristos, când venim la întâlnirile bisericii și când contactăm anumiți sfinți care strălucesc, simțim lumina Domnului strălucind și umblăm în lumina lui Dumnezeu.

Lumina divină care strălucește prin Cristos, prin biserică și prin sfinții biruitori ne ajută să creștem în viață.

Acolo unde există lumină, întunericul este eliminat și lumina stăpânește prin strălucirea ei. Întunericul aduce confuzie, dar lumina aduce ordine; pentru ca noi să creștem în viață, trebuie să fim sub stăpânirea luminii mai specifice – lumina care strălucește de la Cristos, în biserică și din sfinții biruitori.

Această lumină va separa lumina de întuneric, expunând întunericul din noi și eliminându-l, în același timp facilitând creșterea vieții.

Cu cât suntem infuzați cu Dumnezeu ca lumină, cu atât mai multă lumina stăpânește pentru creșterea vieții, iar întreaga noastră ființă este plină de lumină și de viață.

Pentru ca noi să creștem în viață după ce am primit viața divină, trebuie să-L contactăm pe Cristos, să fim în adunările bisericii și să-i contactăm pe sfinții vii; în acest fel, suntem infuzați cu Dumnezeu ca lumină, iar lumina divină stăpânește în noi prin strălucirea ei pentru a ne face stelele strălucitoare.

În Mat. 17:1-8 și Marcu 9:1-8 vedem că Domnul i-a dus împreună cu El pe câțiva ucenici pe munte și a fost transfigurat înaintea lor; aceasta a fost venirea împărăției în putere.

Strălucirea lui Cristos este prezența stăpânitoare a Dumnezeului Triunic, și aceasta este Împărăția lui Dumnezeu.

Împărăția lui Dumnezeu este stăpânirea lui Dumnezeu, domnia lui Dumnezeu, cu toate binecuvântările și savurările acesteia; aceasta este strălucirea Domnului Isus! Împărăția lui Dumnezeu este strălucirea Domnului Isus, iar răspândirea împărăției este strălucirea Domnului asupra noastră.

Împărăția este strălucirea realității Domnului Isus; de fiecare dată când El strălucește peste noi și suntem sub acea strălucire, suntem în împărăție sub stăpânirea și domnia lui Dumnezeu pentru creșterea noastre în viață.

Fie ca noi să căutăm lumina lui Dumnezeu și să dorim să fim sub strălucirea Sa, astfel încât să putem crește în viață, să ajungem la maturitate în viață și să devenim armata lui Dumnezeu pentru a lupta împotriva vrăjmașului Său pentru a aduce împărăția lui Dumnezeu, pentru a intra în țara bună și pentru a zidi biserica ca templu al lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, avem nevoie de strălucirea Ta. Vrem să-L contactăm pe Cristos ca realitatea soarelui, să fim în biserică – realitatea lunii, și să-i contactăm pe sfinții vii ca realitatea stelelor, astfel încât să putem crește în viață și să fim produși ca stele strălucitoare! Amin, Doamne Isuse, strălucește în noi și prin noi și fă-ne să umblăm în lumina lui Dumnezeu. Fie ca noi să trăim în lumină și să creștem în viață, să ajungem la maturitatea în viață și să fim formați pentru a fi armata lui Dumnezeu pentru a lupta împotriva inamicului pentru a introduce în împărăția lui Dumnezeu și pentru a zidi biserica în calitate de templul lui Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, As Living Stars we Trust in God and walk in God’s Light to be Ruled by His Shining, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 10 ziua 5 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Rămânem în Cristos și Cristos rămâne în noi pe măsură ce trăim în și împreună cu Trinitatea divină

06/11/2019 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Ca noi să învățăm secretul de a fi în Cristos ca Cel care întărește (Fil. 4:12-13) înseamnă să învățăm secretul de a rămâne în Cristos; a rămâne în Cristos înseamnă ca noi să locuim în El, astfel încât să experimentăm și să savurăm rămânerea Sa în noi.

Pavel a învățat secretul de a fi mulțumit în orice circumstanță; indiferent dacă era o circumstanță bună sau nu atât de bună, fie că era flămând sau sătul, fie că era în lipsă sau abunda, indiferent dacă era primit primit sau respins, L-a învățat pe Cristos ca secretul suficienței sale.

Pentru Pavel a trăi era Cristos, și putea face toate lucrurile în Cel care l-a întărit.

Noi, de asemenea, trebuie să învățăm secretul de a fi în Cristos ca fiind Cel care ne întărește, și practic, aceasta înseamnă că trebuie să învățăm secretul rămânerii în Cristos.

Ce înseamnă a rămâne în Cristos? Așa cum o mlădiță rămâne în viță, tot așa trebuie să rămânem și noi în Cristos. Domnul ne-a spus în Ioan 15:4-5 să rămânem în El și El va rămâne în noi; ca Domnul să rămână în noi, există o condiție: mai întâi noi trebuie să rămânem în El.

Dacă ne exersăm duhul și inima noastră întoarsă către El pentru a rămâne în El, El va rămâne în noi. Mai întâi noi rămânem în Domnul, apoi El rămâne în noi.

Când rămânem în Domnul, trăim în Trinitatea divină, luându-L pe Cristos ca locuință a noastră. Când Cristos rămâne în noi, trăim împreună cu Trinitatea divină, savurând tot ceea are și este Dumnezeul Triunic.

Așa cum o mlădiță nu poate aduce rod nici nu poate exista dacă nu rămâne în viță, tot așa și noi nu putem aduce rod nici nu putem avem trăirea noastră creștină dacă nu rămânem în Domnul.

Nu putem aduce rod din noi înșine; trebuie să rămânem în Cristos și să-I permitem să rămână în noi, și atunci vom aduce mult rod, căci separat de El nu putem face nimic.

Este un lucru minunat să vedem că suntem mlădițe ale lui Cristos; prin regenerare, am fost tăiați din vechea sursă și introduși, conectați și altoiți în mod organic la Cristos.

Acum, noi și Cristos, Trupul și Capul, suntem o măreață viță universală care se răspândește pe tot pământul pentru a aduce rod pentru manifestarea și glorificarea lui Dumnezeu. Împărtășim o singură viață și avem o singură expresie, iar această viață crește în noi, se răspândește în noi și crește și se înmulțește prin noi.

Când aducem rod prin rămânerea în Cristos, acesta nu este “rodul meu”, ci rodul viței, un rod corporativ.

Așa cum vița aduce rod prin mlădițe și rodul este al viței, tot așa Cristos aduce rod în noi și prin noi, și rodul este al lui Cristos, un rod corporativ; aducerea de rod este ceva corporativ.

A rămâne în Cristos înseamnă a trăi în Trinitatea divină, luându-L pe Cristos ca locuință a noastră

Ca noi să rămânem în Cristos înseamnă să trăim în Trinitatea divină, luându-L pe Cristos ca locuință a noastră (vezi 1 Ioan 2:6, 24, 27-28; 3:6, 24; 4:13). A rămâne în Cristos (Ioan 15:4-5) înseamnă să rămânem în Fiul și în Tatăl (1 Ioan 2:24); aceasta înseamnă să rămânem și să locuim în Domnul.

Pentru a rămâne în Cristos ca și Cel care întărește, trebuie să avem în noi o aspirație ca nimic să nu stea între noi și Domnul; nu trebuie să existe nici un obstacol, nici o problemă și nici o izolare între noi și El.

Trebuie să rămânem în Domnul pentru ca El să rămână în noi și, în acest fel, Cristos să Își poată distribui toate bogățiile Sale în noi pentru zidirea Trupului Său.

Cuvântul grecesc pentru “a rămâne” înseamnă nu numai să rămânem sau să stăm, ci și să avem casa noastră, să ne facem casă.

A rămâne în Cristos înseamnă să ne facem casa în Cristos; a trăi în Cristos ca întruparea Dumnezeului Triunic înseamnă că Îl luăm pe Cristos ca locuință pentru viața noastră de zi cu zi.

Așa cum mlădițele iau vița ca locuința lor și ca unica lor sursă și viață, tot așa noi, ca mlădițe în Cristos, Îl luăm pe Cristos ca locuință a noastră zilnic, și Îl avem pe El ca sursa noastră și viața noastră.

A trăi în Dumnezeul Triunic înseamnă a rămâne în Cristos ca organism al lui Dumnezeu. Ce fapt minunat că Îl putem lua pe Dumnezeu ca locuința noastră, putem rămâne în El și Îl putem savura!

A rămâne în Cristos înseamnă a trăi în Trinitatea divină, ceea ce înseamnă a avea o viață zilnică în Cristos ca organism al Dumnezeului Triunic, în Domnul cu calitatea Sa de Cap, cu stăpânirea Sa, în Fiul cu calitatea Sa de Fiu, în Tatăl cu calitatea Sa de Tată și în Dumnezeu cu poruncile Sale de a crede în Fiul Său și de a-i iubi pe toți ceilalți fii ai Săi. Aleluia!

Rămânem în Cristos prin Duhul lui Dumnezeu; când ne exersăm duhul și ne îndreptăm inima către Domnul, noi rămânem în Cristos.

De asemenea, a rămâne în Cristos înseamnă a rămâne în părtășia vieții divine (1 Ioan 1:2-3; 2:10) și a umbla în lumina divină (1:6-7), adică a rămâne în lumina divină.

Părtășia luminii divine este curgerea luminii divine. De exemplu, există curgerea electricității dintr-o cameră și toate lămpile sunt în această curgere, ceea ce le permite să strălucească; dacă sunt deconectate de la această curgere, lămpile nu mai strălucesc.

Dacă rămânem în Cristos, rămânem în viața divină și umblăm în lumina divină; când rămânem în Cristos, strălucim în mod spontan cu Cristos. Mai ales după ce petrecem timp cu Domnul, când ne întâlnim cu sfinții și când mergem la întâlnire, noi strălucim!

Când îl vedem pe Cristos, vom radia cu Cristos (Isaia 60:5); trebuie să fim cei care rămân în curgerea vieții divine și să umblăm în lumina divină și Îl vom radia pe Cristos, strălucindu-L în oameni.

Când rămânem în Cristos, îl vom străluci pe Cristos în oameni, umblând și rămânând în lumina divină.

Doamne Isuse, vrem să rămânem în Tine pentru ca Tu să rămâi în noi. Ne rugăm să nu existe nimic între noi și Tine; fie ca să nu existe izolare sau obstacole în ființa noastră. Vrem să rămânem în Tine și Tu în noi, astfel încât Tu să distribui toate bogățiile Tale întru noi pentru zidirea Trupului, pentru pregătirea Miresei și pentru inaugurarea împărăției Tale. Vrem să rămânem în părtășia vieții divine și să umblăm în lumina divină, adică să rămânem în lumina divină. Fie ca viața noastră zilnică cu toate activitățile ei zilnice să fie în lumina divină, pe măsură ce permitem vieții divine să curgă în noi și prin noi.

Rămânerea lui Cristos în noi înseamnă a trăi împreună cu Trinitatea divină, având prezența lui Cristos ca savurarea noastră

Când rămânem în Cristos, El rămâne în noi; a rămâne în Cristos înseamnă a trăi în Trinitatea divină, luându-L pe Cristos ca locuință a noastră și totul pentru noi, și a avea rămânerea lui Cristos în noi înseamnă a trăi împreună cu Trinitatea divină.

A avea rămânerea lui Cristos în noi înseamnă a trăi împreună cu Trinitatea divină, având prezența lui Cristos ca savurarea noastră pentru ca El să fie una cu noi și să fie cu fiecare parte a ființei noastre și cu fiecare aspect al vieții noastre (vezi Mat. 1:23; 18:20; 28:20; 2 Tim. 4:22; 2 Cor. 2:10; 1 Cor. 7:24).

Tot ce trebuie să facem este să ne asigurăm că rămânem în Cristos și vom savura tot ceea ce este Dumnezeu în toate părțile ființei noastre.

Când avem rămânerea lui Cristos în noi, avem prezența lui Cristos ca savurarea noastră. Prezența lui Cristos cu noi este ceea ce ne face deosebiți de toți ceilalți oameni de pe acest pământ.

Dacă prezența Domnului nu este cu noi, suntem le fel ca ceilalți oameni, dar atunci când avem prezența Sa, El ne va da odihnă și vom savura tot ceea ce este El (vezi Ex. 33:14).

A trăi împreună cu Trinitatea divină înseamnă a savura Trinitatea divină; a trăi împreună cu o persoană înseamnă a savura acea persoană, deci a trăi împreună cu Dumnezeul Triunic înseamnă a-L savura pe Dumnezeul Triunic.

Cea mai mare parte a Noului Testament vorbește despre a-L savura pe Dumnezeul Triunic și, atunci când rămânem în Cristos și Cristos rămâne în noi, Îl avem cu noi pentru savurarea noastră.

Cristos este cu noi; Duhul este în noi și nu ar trebui să întristăm Duhul și nici să stingem Duhul. Nu vrem să-L facem pe Duhul să fie nefericit; vrem să avem zâmbetul Domnului și să nu-l pierdem în această epocă, pentru ca să nu-L pierdem pe El ca răsplata noastră în epoca următoare.

Cristos ne-a dat bucuria Sa; acum bucuria Sa trebuie să fie deplină în noi (Ioan 15:11).

El este cu noi ca Emanuel, Dumnezeu cu noi; Cristos este cu noi până la finalizarea epocii (Mat. 1:23; 28:20).

Aleluia, Domnul este cu duhul nostru (2 Tim. 4:22) și putem face toate lucrurile în indexul ochilor Domnului, în fața Sa, în prezența Sa (2 Corinteni 2:10)!

A avea rămânerea lui Cristos în noi înseamnă să avem rămânerea cuvintelor lui Cristos în noi pentru aducerea de rod care rămâne pentru a-L glorifica pe Tatăl (vezi Ioan 15:7-8, 16).

Rămânerea lui Cristos în noi înseamnă rămânerea cuvintelor Sale în noi; atunci când rămânem în Cristos și cuvintele Sale rămân în noi, putem cere orice vom vrea, și El o va face pentru noi – El ne va da rodul, creșterea! Amin!

Cerea noastră legată de aducerea de rod va fi cu siguranță îndeplinită de către Domnul. Deci noi trebuie să fim cei care au cuvântul viu al lui Dumnezeu ca locuind în ei, cei umpluți cu cuvântul vieții, pentru a putea aduce rod.

A avea rămânerea lui Cristos în noi înseamnă a avea Duhul realității ca prezență a Dumnezeului Triunic care rămâne în noi (Ioan 14:17).

De fapt, cuvintele lui Cristos și Duhul realității sunt una; după cum se vede în Ioan 6:63, cuvintele pe care El ni le vorbește sunt duh și sunt viață.

Când Domnul ne vorbește, El vorbește cuvinte în noi, iar aceste cuvinte sunt suflarea Sa, Duhul Său; când această suflare iese din noi prin vorbirea noastră, ea devine cuvântul. Amin, fie ca să avem rămânerea lui Cristos în noi pe măsură ce trăim împreună cu Trinitatea divină, având prezența lui Cristos ca savurarea noastră!

Doamne, vrem să rămânem în Tine, astfel ca Tu să poți rămâne în noi zi de zi; fie ca să trăim împreună cu Trinitatea divină, astfel încât să avem prezența lui Cristos ca savurarea noastră! Amin, Doamne, fie ca Tu să fii una cu noi și cu fiecare parte a ființei noastre și cu fiecare aspect al vieții noastre. Fie ca prezența Ta să fie cu noi oriunde mergem. Fie ca bucuria Ta să crească în noi și fie ca noi să avem zâmbetul Tău. Doamne, Te iubim și iubim cuvintele Tale; fie ca cuvintele Tale să rămână în noi pentru aducerea de rod care rămâne pentru a-L glorifica pe Tatăl. Fie ca Duhul realității ca prezență a Dumnezeului Triunic să rămână în noi astăzi.

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Abide in Christ and Christ Abides in us as we Live in and with the Divine Trinity (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Experimentarea lui Cristos – săptămâna 4 ziua 3 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să trăim în viața de biserică în calitate de împărăția Fiului dragostei Tatălui de astăzi

05/09/2019 by Credincios in Cristos 1 Comment

Slavă Domnului, Tatăl ne-a eliberat de sub autoritatea întunericului și ne-a transferat în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, iar acum trăim viața de biserică ca împărăția Fiului dragostei Tatălui!

Biserica autentică este împărăția lui Dumnezeu în această epocă, iar noi, ca și credincioși în Cristos, trebuie să trăim împărăția în viața de biserică.

Prin regenerare am fost transferați de sub autoritatea lui Satan, afară din autoritatea întunericului și întru împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, iar acum în viața de biserică trăim în această împărăție plăcută și încântătoare.

Împărăția lui Dumnezeu și biserica sunt intim legate și nu pot fi separate. De fapt, de fiecare dată când Domnul Isus a vorbit despre biserică, El a menționat-o în legătură cu împărăția; acolo unde este astăzi biserica, acolo este împărăția lui Dumnezeu, și împărăția lui Dumnezeu aduce în ființă biserica.

Când un grup de oameni se află sub autoritatea împărăției cerurilor, ei devin biserica; pe măsură ce trăim în împărăția lui Dumnezeu, sub stăpânirea interioară a lui Dumnezeu, trăim viața de biserică pentru zidirea Trupului lui Cristos.

Biserica din această epocă este împărăția lui Dumnezeu, iar biserica nu se rezumă doar la mâncare și băutură, ci la dreptate (faptul de a fi drepți cu Dumnezeu și stricți cu noi înșine înaintea lui Dumnezeu), pace (faptul de a fi în pace cu Dumnezeu și cu ceilalți) și bucurie (faptul de a fi într-o stare de bucurie înaintea lui Dumnezeu) în Duhul Sfânt.

Noi credincioșii în Cristos suntem atât membre ale Trupului lui Cristos cât și reședința lui Dumnezeu și, de asemenea, suntem cetățeni ai împărăției lui Dumnezeu, sfera în care Dumnezeu Își exercită autoritatea.

În biserică în calitate de împărăția lui Dumnezeu, suntem sub stăpânire, guvernare, disciplină și exersare; există multe lucruri negative care sunt excluse automat și orice răzvrătire sau întuneric este eliminat.

În epistolele sale către Corint și Galateni, Pavel vorbește despre anumite lucruri care, dacă sunt practicate de noi, vom fi descalificați din moștenirea împărăției lui Dumnezeu.

Dacă astăzi ne exersăm să trăim în împărăția lui Dumnezeu în viața de biserică, vom fi aduși sub stăpânirea, guvernarea și exersarea împărăției și vom savura pe Fiul minunat, plăcut și încântător al dragostei Tatălui, care este domeniul împărăției în care am fost aduși.

Tatăl ne-a eliberat de sub autoritatea întunericului și ne-a transferat în împărăția Fiului dragostei Sale

Conform cu Col. 1:12-13, Tatăl ne-a eliberat de sub autoritatea întunericului și ne-a transferat în împărăția Fiului dragostei Sale. În aceste versete vedem că împărăția lui Dumnezeu este ceva încântător și plăcut – este plăcut să fii în împărăția Fiului dragostei Tatălui.

Când Domnul Isus a fost botezat, Tatăl a declarat: Acesta este Fiul Meu, Preaiubitul, în care Mi-am găsit încântarea (Mat. 3:17). În mod similar, când Domnul a fost transfigurat pe munte, Tatăl a făcut aceeași declarație (Mat. 17:5).

Tatăl Își găsește plăcere în Fiul, și împărăția lui Dumnezeu astăzi este împărăția Fiului dragostei Tatălui; acesta este un lucru plăcut, o chestiune de încântare.

Această împărăție cuprinde numai trei secțiuni – secțiunea vieții de biserică (în această epocă), secțiunea părții cerești a împărăției cerurilor din mileniu (în epoca următoare) și cerul și pământul cel nou cu Noul Ierusalim ca finalizarea bisericii și a împărăției.

În fiecare dintre aceste trei secțiuni împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu este un lucru legat de încântare. Ce îndurare și ce har să fim transferați din întuneric în partea plăcută a împărăției lui Dumnezeu!

Dumnezeu Tatăl iubește partea încântătoare a împărăției, la fel cum Îl iubește pe Fiul Său minunat. El ne-a calificat pentru a fi eliberați de sub autoritatea întunericului și ne-a transferat într-un domeniu numit împărăția Fiului dragostei Tatălui.

Pavel a scris acest cuvânt bisericii din Colose, care era sub invazia diferitelor filozofii, culturi, și religii; acestea au încercat să se amestece cu biserica, așa că le-a scris că Tatăl i-a transferat din toate aceste lucruri în împărăția Sa, unde Cristos este porția repartizată lor!

Aleluia, în împărăția Fiului dragostei Tatălui, ni s-a repartizat o porție din Cristosul atotinclusiv ca realitatea țării bune. El este spațios, atotinclusiv și atotcuprinzător; El este un domeniu vast pentru ca noi să-L explorăm și să Îl savurăm.

Deci ar trebui să renunțăm la orice filozofie sau cultură și ar trebui să ne concentrăm pur și simplu pe Cristos, Fiul încântător al lui Dumnezeu, și doar să-L savurăm pe El.

Tuturor credincioșilor li s-a repartizat o porție împreună cu toți sfinții în lumină, iar în împărăția Fiului dragostei Tatălui trebuie să Îl savurăm pe Cristos ca totul al nostru și în tot.

Am fost implicați în domeniul întunericului, în cultura, lucrurile tradiționale, filozofia și lucrurile lumii, și aceste lucruri au devenit un domeniu al întunericului, în care eram controlați de întuneric.

Dar prin regenerare am fost transferați din acest domeniu al întunericului în împărăția dragostei Fiului Tatălui. Aceste lucruri ale întunericului ne-au controlat, ne-au privat și ne-au distras din savurarea Cristosului atotinclusiv.

Dar slavă Domnului, am fost aduși în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu, viața de biserică de astăzi!

Îți mulțumim, Tată, că ne-ai eliberat de sub autoritatea întunericului și ne-ai transferat în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu. Aleluia, nu mai suntem sub stăpânirea și autoritatea întunericului – acum suntem în domeniul încântător, plăcut și minunat al împărăției Fiului dragostei Tatălui. Doamne Isuse, Tu ești plăcerea Tatălui și Tu ești și savurarea și satisfacția noastră. Vrem să Te savurăm și să ne împărtășim din Tine ca porția noastră repartizată împreună cu sfinții în lumină!

Să trăim în viața de biserică în calitate de împărăția Fiului dragostei Tatălui de astăzi

Accentul în Col. 1:13 este pe împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu în această epocă, care este realitatea bisericii.

Viața de biserică de astăzi este împărăția Fiului dragostei Tatălui, care este la fel de încântătoare pentru Tatăl precum Fiul lui Dumnezeu (Col. 4:15-16).

Prin regenerare, toți credincioșii au fost transferați în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu (Ioan 3:5); cu toții am fost scoși din întunericul lui Satan și am fost aduși în aspectul încântător al împărăției lui Dumnezeu.

Prin mântuirea și regenerarea lui Dumnezeu, toți am fost transferați în această secțiune încântătoare și plăcută a împărăției lui Dumnezeu. Viața de biserică de astăzi este împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu.

Cu toate acestea, chiar dacă din punct de vedere pozițional putem fi în domeniul împărăției lui Dumnezeu, este posibil ca încă să trăim sub autoritatea întunericului în viața noastră de zi cu zi.

În viața noastră de căsnicie, putem continua să schimbăm cuvinte cu soția noastră, ne putem certa sau bârfim; când ne acuzăm și ne învinovățim unii pe alții în certurile noastre, trăim sub autoritatea întunericului. Ori de câte ori trăim, umblăm și ne comportăm în sinele nostru, suntem în întuneric.

Viața de biserică este împărăția Fiului dragostei Tatălui și am fost transferați din întuneric în acest domeniu plăcut, dar trebuie să învățăm să trăim în acest domeniu trăind în duhul contopit, luându-L pe Cristos ca persoana noastră și trăind prin El.

Când trăim în sine, deși s-ar putea să nu facem păcate grosolane, noi suntem în întuneric; pur și simplu trăirea conform sinelui nostru ne aduce în întuneric, pentru că ne face să fim despărțiți de Cristos. O, Doamne Isuse!

Fie ca să învățăm să trăim astăzi în viața de biserică în calitate de împărăția Fiului dragostei Tatălui, prin deschiderea zilnică față de Domnul, luându-L ca viața și persoana noastră și umblând și trăind prin El!

Când nu Îl luăm pe Cristos ca persoana noastră și nu trăim prin El, suntem în întuneric; numai Cristos este lumină și El trebuie să satureze și să prevaleze în fiecare aspect al vieții noastre de zi cu zi.

Dacă Cristos nu este viața și persoana noastră și dacă nu Îl trăim pe Cristos, anumite părți ale umblării noastre zilnice nu vor fi umplute cu Cristos.

Fie ca să nu închidem părți din viața și ființa noastră față de Cristos; fie ca să învățăm să ne deschidem Lui și să-i permitem Lui ca lumină și viață să intre, să ne satureze și să ne pătrundă.

Doar atunci când Cristos ne ocupă și saturează fiecare parte din noi și fiecare aspect al umblării noastre zilnice, putem fi în întregime în lumină, fiind totodată eliberați de sub controlul autorității întunericului.

În ochii lui Dumnezeu, Cristos este Cel mai încântător, iar biserica este împărăția Fiului dragostei Sale, așa că El Își găsește plăcerea în împărăția Sa.

Fie ca să învățăm să trăim viața de biserică ca domeniu al încântării și plăcerii lui Dumnezeu în Cristos, și fie ca să-L luăm pe Cristos ca viața și persoana noastră pentru a trăi prin El în viața de biserică.

Când trăim și umblăm prin duhul, biserica devine încântătoare pentru noi; alții pot găsi defecte și probleme în biserică, dar noi avem viziunea lui Dumnezeu despre biserică – biserica este plăcută, încântătoare, minunată și excelentă!

Aleluia pentru biserică în calitate de împărăția Fiului dragostei Tatălui, domeniul încântării și satisfacției Tatălui!

Doamne Isuse, vrem să trăim viața de biserică în calitate de împărăția Fiului dragostei Tatălui prin faptul că Îl savurăm pe Cristos, deschizându-ne întreaga noastră ființă către El și permițându-I să ne satureze toate părțile noastre interioare. Dragă Doamne Isuse, Tu ești Preaiubitul Tatălui și Tu ești și Preaiubitul nostru; Tu ești cel mai încântător, plăcut și minunat. Ne deschidem ființa noastră către Tine, Doamne și Îți permitem să pătrunzi, să Te răspândești și să saturezi fiecare parte a ființei noastre pentru a ne ocupa cu Tine Însuți. Salvează-ne de umblarea sau trăirea în carne. Păstrează-ne în întoarcerea către Tine, luându-Te ca viața și persoana noastră, și trăind prin și datorită Ție!