Îl exprimăm pe Dumnezeu

Fiind copii ai luminii, suntem lumină în Domnul și umblăm în lumină, exprimându-L pe Dumnezeu

17/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Odată eram întuneric, dar acum suntem lumină în Domnul, așa că trebuie să umblăm ca fiind copii ai luminii; trebuie să umblăm în lumină, așa cum Domnul este în lumină, să aducem roadele luminii și să-L avem pe Dumnezeu ca expresie în viața noastră de zi cu zi. Amin!

Fiecare dintre noi, credincioșii în Cristos, suntem copii ai lui Dumnezeu și, ca atare, trebuie să umblăm în dragoste și lumină, pentru că Dumnezeu este dragoste și lumină. Suntem născuți din Dumnezeu – suntem oameni-Dumnezeu, ființe umane care posedă viața și natura lui Dumnezeu și aparțin speciei lui Dumnezeu.

Aceasta este într-adevăr cea mai mare minune din univers, că noi, ființele umane, putem fi născuți din Dumnezeu și că păcătoșii pot fi făcuți copii ai lui Dumnezeu! Amin! Poate că nu ne dăm seama ce suntem și cine suntem astăzi, dar știm că Dumnezeu este în noi, căci Dumnezeu în Cristos, ca Duh, a venit în duhul nostru pentru a ne regenera, iar acum El crește în noi.

Ne-am născut din Dumnezeu și acum avem viața și natura divină a lui Dumnezeu. Ca atare, ca fiind copii ai lui Dumnezeu, putem fi imitatori ai lui Dumnezeu; îl putem imita pe Dumnezeu pentru că putem trăi prin viața și natura Lui, iar El poate fi exprimat prin noi.

Zi de zi, putem și ar trebui să-L cunoaștem și să-L experimentăm pe Dumnezeu ca dragoste și lumină. Pe măsură ce Îl cunoaștem pe Dumnezeu ca atare și Îl experimentăm ca dragoste și lumină, vom umbla și noi în dragoste și lumină.

Pe de o parte, Îl savurăm pe Dumnezeu în Cristos ca har și adevăr, căci dragostea lui Dumnezeu este exprimată prin harul lui Cristos, iar lumina lui Dumnezeu strălucește prin adevăr. Pe de altă parte, pe măsură ce Îl savurăm pe Cristos ca har și adevăr, suntem aduși mai adânc în Dumnezeu pentru a-L cunoaște ca dragoste și lumină.

Vom umbla în dragoste și lumină, ceea ce este mai profund și mai delicat decât a trăi conform adevărului și harului. A umbla în dragoste înseamnă a umbla în intimitate cu Dumnezeu, a-ți păsa de ceea ce-I pasă lui Dumnezeu și a trăi intim în dragostea Lui.

Scopul cărții Efeseni este să ne aducă în dragoste ca substanță interioară a lui Dumnezeu; atunci când suntem în dragoste, în dragostea divină, savurând dulceața dragostei divine, îi vom iubi pe ceilalți așa cum i-a iubit Cristos. Într-o astfel de condiție și atmosferă de dragoste, suntem saturați de Dumnezeu pentru a fi sfinți și fără pată înaintea Lui.

O, dragostea lui Dumnezeu în Cristos este nemăsurată și întrece orice cunoaștere, dar o putem cunoaște experimentând-o! Fie ca noi să vedem că, în calitate de cei care am fost regenerați de Dumnezeu pentru a deveni parte a speciei Sale, ar trebui să umblăm în dragoste și chiar să devenim dragoste, devenind la fel cum este Dumnezeu ca dragoste, căci suntem copiii Lui!

Astăzi vrem să vedem ce înseamnă ca noi să umblăm în lumină; suntem copii ai luminii, trebuie să fim în lumină, să umblăm în lumină și să aducem roadele luminii.

Suntem copii ai luminii, lumină în Domnul, și ar trebui să umblăm în lumină

Efeseni 5:8 ne spune că noi, credincioșii în Cristos, eram odată întuneric, dar acum suntem lumină în Domnul, așa că ar trebui să umblăm ca copii ai luminii. Nu eram doar în întuneric; eram întuneric. Acum nu mai suntem doar în lumină, ci mai mult, suntem lumină în Domnul. Amin!

Așa cum Dumnezeu este lumină, tot așa și noi, ca copii ai lui Dumnezeu, suntem copii ai luminii (1 Ioan 1:5; Efeseni 5:8; Ioan 12:36). Dumnezeu este lumină și în El nu este întuneric deloc; acum suntem copii ai lui Dumnezeu și umblăm ca și copii ai luminii.

Îl avem pe Cristos ca lumină în noi și credem în lumină; suntem fii ai luminii. Nu suntem doar copii ai luminii – suntem însăși lumina; suntem lumină pentru că suntem una cu Dumnezeu în Domnul (Matei 5:14; 1 Ioan 1:5).

Domnul Isus ne-a spus că suntem lumina lumii, căci credem în El și Îl avem ca lumină în noi. Însă nu suntem lumină în Domnul atunci când trăim în carne, conform concepțiilor noastre naturale sau atunci când ne exprimăm sinele. Numai atunci când umblăm în lumină ca și copii ai luminii suntem lumină în Domnul, chiar lumina lumii.

Ce înseamnă a umbla în lumină? Cum putem noi, credincioșii în Cristos, să umblăm în lumină? Cum putem umbla în lumină în mod obișnuit? Cuvântul pentru „a umbla” din 1 Ioan 1:7 este o umblare obișnuită, ceva ce facem în mod obișnuit și nu doar din când în când.

Trebuie să umblăm în mod obișnuit în lumină, așa cum Domnul este în lumină și Dumnezeu este lumină. Când suntem în lumină și umblăm în lumină, suntem în afara domeniului binelui și răului.

De multe ori, noi, credincioșii în Cristos, suntem în domeniul binelui și răului. Când nu ne exersăm duhul pentru a trăi una cu Domnul și a umbla în lumină, „ne fabricăm propria lumină” și trăim conform pomului cunoștinței binelui și răului.

Dar când umblăm în lumină, așa cum Domnul este în lumină, suntem copii ai luminii și suntem în afara domeniului binelui și răului. Intenția lui Dumnezeu pentru noi astăzi este să umblăm în lumină ca fiind copii ai luminii, adică să trăim conform principiului pomului vieții, nu conform principiului cunoștinței binelui și răului.

Omul, însă, de la bun început, a ales sursa greșită; femeia a fost ademenită și înșelată de Satan, șarpele, iar bărbatul a urmat-o mâncând din pomul greșit. Atât de mulți creștini trăiesc astăzi în domeniul de a face ceea ce este corect și de a respinge lucrul greșit și vor să fie buni și nu răi.

Dar noi, astăzi, în experiența noastră creștină zilnică, umblăm în lumină, luând pomul vieții ca principiu al vieții noastre de zi cu zi? Trebuie să creștem în viață spre maturitate și să Îl savurăm pe Domnul în măsura în care alegem viața și nu moartea și umblăm în lumină în mod obișnuit.

Când ne certăm cu soțul/soția noastră, suntem puternici să ne impunem punctul de vedere pentru că credem și știm că avem dreptate. Dar dacă avem sentimentul că greșim și că nu avem dreptate în ființa noastră, nu vom dezbate sau argumenta.

Aceasta implică un aspect profund al relației noastre personale cu Domnul. Trebuie să-I cerem Domnului să ne ajute să trăim în domeniul pomului vieții, luându-L pe El ca viață a noastră și trăind una cu El, astfel încât să putem trăi în lumină, așa cum El este în lumină.

Când trăim în mod obișnuit în lumină, chiar și reacția noastră față de alți oameni, față de lucruri și față de evenimentele care au loc în jurul nostru Îl va exprima pe Domnul. Domnul este preocupat de ființa noastră; El nu vrea doar să facem ceea ce trebuie sau să spunem cuvintele corecte, ci să umblăm în lumină, luând pomul vieții ca principiu al vieții noastre zilnice.

Așadar, El aranjează toate persoanele, problemele și lucrurile din jurul nostru pentru a ne expune cât de mult încă trăim în întunericul concepțiilor noastre umane și cât de mult credem că avem dreptate. O, Doamne Isuse!

Domnul este într-un domeniu diferit, nu în domeniul binelui sau răului, ci în lumină! El a venit în noi ca lumină și ne face lumină în Domnul. Fie ca noi să ne întoarcem încontinuu către Domnul, să-I aplicăm prețiosul sânge ori de câte ori păcătuim și să mergem mai departe cu El în lumină.

Fie ca noi să ne pese mai mult să fim în lumină, să trăim conform principiului dependenței de Domnul, decât să fim corecți și să facem ceea ce trebuie. Trebuie să avem multe rugăciuni directe și sincere către Domnul, rugându-L să ne țină în lumină, să ne aducă întreaga ființă în lumină și să ne facă să trăim conform principiului pomului vieții.

Doamne Isuse, Te iubim și vrem să umblăm în lumină astăzi! Slavă Domnului, acum suntem lumină în Domnul și putem umbla în lumină! Aleluia, Dumnezeu este lumină, iar noi, ca fiind copii ai lui Dumnezeu, suntem copii ai luminii. Ne deschidem Ție astăzi, dragă Doamne. Ne deschidem pentru a Te savura și a ne împărtăși din Tine. Îți permitem să strălucești în ființa noastră. Salvează-ne de la a trăi conform principiului binelui și răului. Salvează-ne de la a trăi conform pomului cunoștinței binelui și răului. O, Doamne, adu întreaga noastră ființă în lumină. Fie ca noi să vedem că suntem copii ai luminii și că ar trebui să umblăm în lumină. Fie ca noi să realizăm că suntem însăși lumina, căci suntem una cu Dumnezeu în Domnul! Aleluia, noi, cei care credem în Domnul Isus și care Îl avem pe Cristos ca lumină în noi, suntem lumină în Domnul și suntem lumina lumii! Amin, Doamne, fie ca noi să trăim și să umblăm în lumină astăzi! Fie ca noi să trăim conform principiului pomului vieții astăzi!

Umblăm ca fiind copii ai luminii pentru a avea rodul luminii și pentru ca Dumnezeu să fie exprimat în trăirea noastră

Când noi, copiii luminii, umblăm în lumină, avem rodul luminii (Efeseni 5:9). După ce Pavel ne poruncește să umblăm ca fiind copii ai luminii (v. 8), el a spus că rodul luminii constă în toată bunătatea, dreptatea și adevărul (v. 9).

Când noi, credincioșii în Cristos, umblăm ca fii ai luminii, vom avea o anumită exprimare – bunătate, dreptate și adevăr. Natura roadei luminii este bunătatea. Calea sau procedura prin care se produce roadele luminii este dreptatea. Realitatea, expresia reală a roadei luminii, este adevărul.

Dacă umblăm în lumină ca fii ai luminii, vom aduce rod. Roada luminii trebuie să fie bună în natură, dreaptă în procedură și reală în exprimare, astfel încât Dumnezeu să poată fi exprimat ca realitatea umblării noastre zilnice.

Aceasta înseamnă că, pe măsură ce umblăm în lumină ca fii ai luminii, Dumnezeu este exprimat prin noi; El este exprimat în viața noastră de zi cu zi. Este foarte semnificativ faptul că, vorbind despre roadele luminii, Pavel menționează doar trei lucruri: bunătatea, dreptatea și adevărul.

Acestea se referă la Dumnezeul Triunic, fiind expresia Dumnezeului Triunic în viața noastră de zi cu zi. Faptul că există un rod atunci când umblăm în lumină arată că acesta este organic; este rezultatul organic al vieții noastre în lumină. Nu este lucrarea luminii, nici conduita luminii; este rodul luminii.

Când umblăm în lumină, avem bunătate, dreptate și adevăr. Bunătatea îl denotă pe Dumnezeu Tatăl și se referă la Dumnezeu Tatăl, singurul care este bun (Matei 19:17). Niciunul dintre noi nu este bun; numai Dumnezeu Tatăl este bun, iar expresia noastră va fi bunătate atunci când umblăm în lumină. Natura rodului luminii este Dumnezeu Tatăl.

Procedura prin care este produs rodul luminii este dreptatea. Cristos este dreptatea lui Dumnezeu. El a venit să producă anumite lucruri conform dreptății lui Dumnezeu și a împlinit toată dreptatea (Romani 5:17-18, 21). Dumnezeu are o cale, o procedură, prin care face toate lucrurile; aceasta este dreptatea. Rodul luminii în procedura sa este dreptatea, referindu-se la Dumnezeu Fiul.

Adevărul este expresia roadei luminii; rodul luminii trebuie să fie real, adică trebuie să fie expresia lui Dumnezeu, strălucirea luminii ascunse. Dacă umblăm în lumină ca fii ai luminii, există o expresie particulară – Dumnezeu strălucește în noi și prin noi, iar noi umblăm în adevăr.

Adevărul se referă la Duhul adevărului, Duhul realității, al treilea Dumnezeu Triunic (Ioan 14:17; 16:13). Cât de minunat!

Dacă ne dăm seama cine suntem ca și credincioși în Cristos, dacă vedem că suntem fii ai luminii, chiar lumina însăși, vom umbla în lumină și va exista un rod particular pe care îl vom aduce – rodul luminii.

Rodul luminii este expresia lui Dumnezeu în viața noastră, căci Tatăl ca bunătate este exprimat prin noi, Fiul ca dreptate este trăit în noi, iar Duhul ca adevăr este manifestat în noi. Fie ca noi să umblăm ca fii ai luminii pentru a aduce rodul luminii astăzi.

Dovada că umblăm ca fii ai luminii se vede în aducerea roadelor luminii. Fie ca noi să umblăm în mod obișnuit în lumină astăzi. În această epocă, umblăm în lumină; în epoca următoare, lumina va fi intensificată și, pentru veșnicie, în cerul nou și pământul nou, Noul Ierusalim va fi expresia lui Dumnezeu ca lumină.

Apocalipsa 21:23 ne spune că cetatea Noului Ierusalim nu are nevoie de soare sau de lună ca să strălucească în cerul nou și pământul nou, căci gloria lui Dumnezeu o luminează prin Cristos ca lampă și Noul Ierusalim ca difuzor. Ce minunat e că devenim parte a expresiei corporative a lui Dumnezeu ca lumină în și ca Noul Ierusalim!

Doamne Isuse, vrem să umblăm în lumină ca fii ai luminii pentru a aduce roadele luminii. Păstrează-ne în lumină astăzi. Vrem să umblăm în lumină pentru a putea aduce roadele luminii, care sunt bune în natură, drepte în procedură și reale în exprimare! Amin, Doamne, fie ca Dumnezeu să fie exprimat ca realitatea umblării noastre zilnice! Păstrează-ne deschiși către Tine astăzi. Strălucește în noi și strălucește prin noi. Expune și îndepărtează orice întuneric și tratează orice parte întunecată din ființa noastră. O, Doamne, fie ca Dumnezeu Tatăl, ca bunătate, să fie exprimat în viața noastră de zi cu zi. Fie ca Cristos, ca dreptate, să fie trăit în noi, astfel încât să putem face lucrurile în calea lui Dumnezeu, conform procedurii Sale drepte. Fie ca Duhul realității să se manifeste prin noi și să ne călăuzească viața de zi cu zi, pe măsură ce umblăm în lumină și, prin urmare, umblăm în adevăr. O, Doamne, câștigă rodul luminii în noi, în viața noastră de zi cu zi! Fie ca noi să rămânem în lumină, să umblăm în lumină și să fim una cu Tine în lumină, până când vom deveni Noul Ierusalim, expresia lui Dumnezeu ca lumină în Cristos ca lampă!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, As Children of Light we are Light in the Lord and Walk in the Light expressing God, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 23 cu tema: Copiii lui Dumnezeu care umblă în dragoste și lumină, ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Suntem creați după chipul lui Dumnezeu și chemați prin goria Sa ca să-L exprimăm pe Dumnezeu în gloria Sa

06/04/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, credem într-un Dumnezeu al gloriei, suntem chemați prin goria Lui și în gloria Lui și trebuie să avem apariția Sa zilnică ca Dumnezeul gloriei! Amin!

Săptămâna aceasta venim la subiectul Gloria și glorificarea, așa cum sunt revelate în Evanghelia lui Ioan. Trebuie să ne întoarcem inima către Domnul, să îndepărtăm toate vălurile și să-L privim pe Domnul față în față, astfel încât să putem fi transformați în același chip din glorie în glorie, chiar de la Duhul Domnului (2 Cor. 3:18).

Nu trebuie să așteptăm un sentiment sau o inspirație; pur și simplu trebuie să ne întoarcem inima către Domnul. Zi de zi trebuie să ne fixăm inima asupra Sa. Când ne trezim dimineața, inima noastră este departe de Domnul; trebuie să aplicăm sângele Său prețios la noaptea trecută și la tot ceea ce a trecut, luându-L pe Cristos ca realitate a tuturor ofrandelor și pur și simplu să ne întoarcem inima către Domnul.

Când ne întoarcem inima către Domnul dimineața, când începem ziua îndreptând inima către Domnul, Îl vom privi și Îl vom reflecta ca pe o oglindă. Vom privi și reflecta ca o oglindă gloria Domnului și vom fi transformați în aceeași imagine pentru a fi la fel ca El. Aleluia!

De partea noastră, trebuie să ne întoarcem zilnic inima către Domnul; trebuie să ne întoarcem inima către El nu numai dimineața, ci și pe tot parcursul zilei, pentru ca El să ne infuzeze cu ceea ce este El și să fim transformați în interior în chipul Lui glorios.

Pe măsură ce facem asta, El își face domiciliul în noi. Cristos își face domiciliul în inima noastră (Efeseni 3:16-17). El Se introduce pe Sine în noi, în fiecare parte a ființei noastre, pentru a-și face domiciliul în fiecare parte a ființei noastre interioare.

Pe măsură ce ne îndreptăm inima către Domnul, realizăm că există o persoană vie în noi. Cristos, ca Duh, este unit cu duhul nostru și noi suntem un duh cu El. Pe de o parte, El este pe tronul din ceruri; pe de altă parte, El este chiar în noi, în duhul nostru.

Când ne îndreptăm inima către Domnul, Domnul, fiind Cel care locuiește, își face un pic mai mult domiciliul în inima noastră. Îl privim față în față și El avansează în ființa noastră interioară. Domnul își face domiciliul în mintea, emoția, voința și conștiința noastră.

El are grijă de fiecare dintre noi, El își face domiciliul în noi și Îl face pe Dumnezeu real pentru noi. Pe măsură ce tratăm înaintea Sa cu privire la toate lucrurile, în special cele din jurul nostru, ne deschidem Lui, Îi permitem să ne umple și El devine mai real pentru noi; în același timp, El ne transformă în chipul Său! Aleluia!

Am fost creați după chipul lui Dumnezeu pentru a-L exprima în gloria Sa – Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al gloriei

Ce este gloria? Gloria este un atribut al lui Dumnezeu, pentru că gloria este Dumnezeu exprimat în splendoare, iar gloria este expresia lui Dumnezeu (vezi Exod 40:34; Fapte 7:55; 2 Petru 1:3; Apoc. 21:11). Gloria nu este ceea ce oamenii dau altora atunci când înalță pe cineva și îl laudă; gloria este Dumnezeu exprimat.

Exprimarea de sine nu este glorie; s-ar putea să primim o anumită apreciere de la alții, dar în cele din urmă, aceasta va dispărea, pentru că numai Dumnezeu exprimat este adevărata glorie. Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al gloriei; El este un Dumnezeu Triunic și El este un Dumnezeu al gloriei (Fapte 7:2; Efeseni 1:17; 3:14, 16; 1 Cor. 2:8; 2 Cor. 4:6; 1 Pet. 4:14).

Când Îl privim, vedem gloria Lui și, de asemenea, Îl exprimăm, pentru că faptul că Îl privim ne va face să-L reflectăm. Noi, ființele umane, am fost creați după chipul lui Dumnezeu pentru a-L exprima în gloria Sa și pentru gloria Sa (Geneza 1:26). Omul a fost creat de Dumnezeu după chipul Său pentru ca omul să-L exprime în gloria Sa (Geneza 1:26; Col. 1:15; 2 Cor. 4:4, 6).

Dumnezeu ne-a dat chipul și asemănarea Sa pentru ca noi să-L exprimăm și să-L reprezentăm. Cu toate acestea, omul a păcătuit și s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, contrazicând sfințenia și dreptatea lui Dumnezeu. Mai mult, în loc să-L exprime pe Dumnezeu, omul exprimă păcatul și sinele său păcătos.

Credem că doar ne exprimăm pe noi înșine, pentru că trăim într-un mod special pentru a exprima cum simțim, cum gândim și cum suntem, dar de fapt, îl exprimăm pe Satan, pentru că Satan este întruchipat în sine și în carne.

Toți oamenii au păcătuit și au fost lipsiți de goria lui Dumnezeu (Romani 3:23). A păcătui nu înseamnă doar a comite acte rele sau a face lucruri rele; a păcătui înseamnă a fi lipsit de goria lui Dumnezeu. A păcătui înseamnă a fi lipsit de goria lui Dumnezeu și, astfel, a exprima păcatul și sinele păcătos și a iubi gloria oamenilor mai mult decât gloria lui Dumnezeu (Romani 3:23; Ioan 5:44; 7:18a; 12:43).

A păcătui înseamnă a ne exprima pe noi înșine, sinele nostru păcătos, în loc să-L exprimăm pe Dumnezeu. Toți oamenii păcătoși sunt lipsiți de goria lui Dumnezeu, pentru că expresia noastră este păcatul. Păcătoșii nu sunt doar sub cerințele sfințeniei și dreptății lui Dumnezeu, ci și sub cerințele gloriei lui Dumnezeu.

Deoarece omul păcătos nu Îl exprimă pe Dumnezeu, ci mai degrabă jignește gloria lui Dumnezeu, încalcă legea dreaptă a lui Dumnezeu și este lipsit de goria lui Dumnezeu, toți oamenii păcătoși sunt sub condamnarea lui Dumnezeu. O, Doamne Isuse!

Dar slavă Domnului Isus, El a venit ca Mielul perfect al lui Dumnezeu și El a îndeplinit toate cerințele dreptății, sfințeniei și gloriei lui Dumnezeu pentru a ne răscumpăra și chiar pentru a deveni locul în care ne întâlnim cu Dumnezeu.

Rom. 3:24-25 mai spune că, deși omul este păcătos și este lipsit prin goria lui Dumnezeu, noi putem fi îndreptățiți fără plată prin harul lui Dumnezeu prin răscumpărarea care este în Cristos Isus.

Pe acest Cristos Dumnezeu L-a stabilit ca loc de ispășire prin credința în sângele Său, pentru demonstrarea dreptății Sale. În Vechiul Testament vedem locul ispășirii în Exo. 25:17, locul unde Dumnezeu s-a întâlnit cu omul. Acesta era capacul de acoperire a păcatului de pe chivot, care era sub supravegherea heruvimilor de aur și acoperit cu sângele stropit de marele preot o dată pe an.

Sub capacul de aur al chivotului se află legea dreaptă a lui Dumnezeu care condamnă omul, dar această lege este acoperită de sângele care îl mântuiește pe om. Heruvimii sunt, de asemenea, acolo ca glorie a lui Dumnezeu pentru a condamna omul și a-l veghea, dar sângele acoperă și îl califică pe om.

Sfințenia, dreptatea și gloria lui Dumnezeu sunt satisfăcute de Cristos, care El Însuși a devenit chiar locul în care ne putem întâlni cu Dumnezeu.Am încălcat legea dreaptă a lui Dumnezeu, am jignit gloria lui Dumnezeu și ne-am răzvrătit împotriva Lui și nu suntem sfinți așa cum este El; însă Cristos a venit ca Mielul lui Dumnezeu pentru a îndepărta păcatul care îl face pe om să aibă o problemă cu Dumnezeu (Ioan 1:29).

Răscumpărarea lui Cristos a îndeplinit cerințele gloriei lui Dumnezeu (Romani 3:24-25; Evr. 9:5; cf. Geneza 3:24). Mai mult, Cristos a devenit chiar locul unde ne putem întâlni cu Dumnezeu pentru a avea părtășie cu El. Suntem calificați de Cristos să ne întâlnim cu Dumnezeu în Cristos, iar în Cristos suntem îndreptățiți și chiar glorificați pentru a fi pe deplin una cu Dumnezeu în părtășia noastră cu Dumnezeu. Aleluia!

Acum, noi, care am fost creați după chipul lui Dumnezeu pentru a-L exprima în gloria Sa, suntem calificați să avem părtășie cu Dumnezeu, să fim plini de Dumnezeu și să-L exprimăm pe Dumnezeu în gloria Sa. Aleluia!

Aleluia, Dumnezeul nostru Triunic este un Dumnezeu al gloriei! Slavă Domnului; noi, ființele umane, am fost creați de Dumnezeu după chipul Său și conform asemănării Sale, astfel încât să-L putem exprima pe Dumnezeu și să-L reprezentăm. Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai dat chipul și asemănarea Ta. Îți mulțumim că nu ne-ai lăsat în starea noastră decăzută și păcătoasă, ci ai ajuns să fim un om în carne ca și noi să fim Mielul lui Dumnezeu pentru a îndepărta păcatul lumii. Aleluia, Isus Cristos a venit să împlinească toate cerințele dreptății, sfințeniei și gloriei lui Dumnezeu, iar acum putem fi îndreptățiți în mod liber în El! Slavă Domnului, Cristos a devenit locul de ispășire în care ne putem întâlni cu Dumnezeu și, în Cristos, suntem îndreptățiți și acceptați de Dumnezeu! Amin, Doamne, venim la Tine pe baza sângelui prețios al lui Cristos. Te luăm ca răscumpărare, suntem în Tine și suntem una cu Tine. Introdu-Te mai mult în noi astăzi. Distribuie mai mult din elementul Tău glorios în noi, astfel încât să nu ne mai putem exprima, ci să-L exprimăm pe Dumnezeu cu gloria Sa!

Dumnezeu ne-a chemat prin și în gloria Sa, iar apariția Sa ne atrage și ne întărește

În Fapte 7:2 ni se spune că Dumnezeul gloriei i s-a arătat părintelui nostru Avraam. Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al gloriei; atât în Vechiul cât și în Noul Testament El se arată omului și îl atrage pe om cu gloria Sa.

Gloria lui Dumnezeu care i s-a arătat lui Avraam în Vechiul Testament ar fi putut fi glorie vizibilă (Fapte 7:55), asemănătoare situației cu poporul Israel care avea gloria lui Dumnezeu cu ei ca norul și focul în pustie (Exod. 16:10; 24:16-17) și a umplut cortul și templul (40:35; 1 Împ. 8:11).

Dumnezeul unei asemenea glorii i s-a arătat lui Avraam și l-a chemat. Când Avraam a văzut gloria lui Dumnezeu și i s-a arătat Dumnezeul gloriei, a fost atras de Dumnezeu și a urmat conducerea Lui. Apariția Dumnezeului gloriei a fost o mare atracție pentru Avraam și l-a despărțit, l-a sfințit de lume către Dumnezeu (Exod. 29:43), fiind o mare încurajare și putere pentru a-l face să-L urmeze pe Dumnezeu și să-și împlinească scopul (Geneza 12:1, 4).

În același principiu astăzi, noi, credincioșii în Cristos, nu am văzut gloria vizibilă a lui Dumnezeu, ci gloria Sa invizibilă în duhul nostru, pentru că Dumnezeul nostru Triunic este un Dumnezeu al gloriei.

Dumnezeu ne-a chemat pe noi, credincioșii Noului Testament, prin gloria Sa nevăzută (2 Petru 1:3). Prin Evanghelia gloriei lui Cristos, Dumnezeu ne-a chemat prin gloria Sa eternă și la gloria Sa eternă (2 Cor. 4:4; 1 Tim. 1:11; 1 Tes. 2:12; 1 Pet. 5:10).

Evanghelia pe care am auzit-o nu doar ne-a străpuns inima și ne-a impresionat cu dragostea lui Dumnezeu și cu jertfa lui Cristos pentru noi, ci chiar mai mult, ea a luminat gloria lui Dumnezeu în inima noastră. În Fapte 7:55, în timp ce Ștefan era ucis cu pietre, a privit cu atenție la cer și a văzut gloria lui Dumnezeu.

Dumnezeul gloriei ne apare nu numai inițial în momentul regenerării noastre, ci ne apare zi de zi și ne apare în mod special când suferim pentru Domnul. Am fost chemați de Dumnezeu prin și spre gloria lui Dumnezeu. Mai mult, Dumnezeu ne-a chemat la gloria Sa eternă (1 Petru 5:10).

Mântuirea lui Dumnezeu, pe care am primit-o prin credință, este cu glorie eternă (2 Tim. 2:10). Țelul final al mântuirii lui Dumnezeu este gloria eternă (Romani 8:21). În mântuirea Sa, Cristos a preluat conducerea pentru a intra în glorie, El a tăiat calea către glorie și acum îi conduce pe mulți fii ai lui Dumnezeu către glorie (Evr. 2:10). Slavă Domnului!

Zi de zi, noi, credincioșii în Cristos, trebuie să venim la Domnul și să avem apariția proaspătă a Dumnezeului gloriei. Îl iubim, venim la El în cuvântul Său și căutăm să avem apariția Lui proaspătă pentru ca El să ne infuzeze cu Sine și să ne întărească să-L urmăm.

Singurul mod în care putem să-L urmăm pe Domnul și să fim una cu El pentru a-și împlini scopul este prin apariția Sa proaspătă zi de zi. Dumnezeu ne cheamă pe noi, credincioșii Noului Testament, prin gloria Sa nevăzută și ne cheamă la gloria Sa eternă.

Pe măsură ce citim Biblia și avem strălucirea Domnului, îl vedem pe Cristos care a venit plin de har și realitate; noi privim gloria Lui, pentru că El a venit să-L exprime pe Dumnezeu și să-L declare (Ioan 1:18). Slavă Domnului, am fost rânduiți pentru gloria lui Dumnezeu și suntem chemați în această glorie (1 Cor. 2:7; 1 Tes. 2:12). Iar astăzi suntem în proces de a fi transformați de la un grad de glorie la altul.

Fie ca noi să învățăm să ne deschidem Domnului în viața noastră de zi cu zi pentru a ne împărtăși din bogățiile Sale în duh, astfel încât El să poată continua în fiecare dintre noi în procesul de glorificare, până când El dobândește o expresie deplină în umanitate, biserica în calitate de Trup al lui Cristos și singurul om nou care poartă gloria Sa!

Îți mulțumim, dragă Doamne, că ni Te-ai arătat ca Dumnezeul gloriei în duhul nostru! Aleluia, noi credincioșii în Cristos am fost chemați de Dumnezeu prin gloria Sa nevăzută! Te iubim, Doamne, și ne dăm Ție. Îți mulțumim că ne-ai chemat în și prin gloria Ta eternă! Ne-ai chemat să Te exprimăm în gloria Ta și lucrezi în noi pentru a ne face glorioși, chiar la fel ca și Tu, pentru a fi expresia Ta corporativă! Ce minunat, Doamne, că mântuirea Ta este cu gloria eternă, iar scopul final al mântuirii lui Dumnezeu este gloria eternă! Slavă Domnului, Cristos ne conduce în gloria Sa pentru a ne face glorioși, la fel ca și El! Amin, Doamne, ne deschidem Ție azi. Vrem să avem apariția Ta. Fie ca să avem apariția Ta în cuvântul Tău și pe tot parcursul zilei. Apariția Ta ca Dumnezeul gloriei ne atrage, ne întărește și ne încurajează să mergem mai departe cu Tine! Slavă Domnului, am fost rânduiți pentru gloria lui Dumnezeu și am fost chemați în gloria lui Dumnezeu! Amin, Doamne, fii glorificat în noi, sfinții Tăi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We’re Created in God’s Image and Called by His Glory to Express God in His Glory, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos – săptămâna 11 (Gloria și glorificarea, așa cum sunt revelate în Evanghelia lui Ioan) ziua 1, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Copiii luminii umblă în lumină pentru a avea rodul luminii exprimându-L pe Dumnezeu

30/01/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Noi, credincioșii în Cristos, am fost cândva întuneric, dar acum suntem lumină în Domnul și trebuie să umblăm ca niște copii ai luminii, una cu Domnul, având rodul luminii; noi astăzi nu umblăm conform binelui și răuilui, ci în dragoste și lumină pentru a-L exprima pe Dumnezeu, Tatăl nostru. Amin!

Ce viitor spiritual minunat avem! Nu suntem doar creștini care fac tot posibilul pentru a îndeplini cerințele lui Dumnezeu; suntem copii ai lui Dumnezeu, chiar lumină în Domnul. Suntem cei care învățăm zilnic să ne îndreptăm inima către Domnul, astfel încât să putem avea o față dezvelită pe care să-L privim și să-L reflectăm ca o oglindă. Amin!

Noi, ființele umane, am fost creați după chipul lui Dumnezeu și conform asemănării Sale, și este responsabilitatea și privilegiul nostru să petrecem timp cu Dumnezeu și să fim infuzați cu Dumnezeu, astfel încât să-L putem străluci pe Dumnezeu.

Nu suntem aici pentru a ne trăi propria viață și pentru a ne face propriile lucruri, nici nu suntem aici pentru a ne îmbunătăți sau a face lucruri pentru noi înșine. Viața noastră umană este împlinită și avem un sens atunci când privim pe Dumnezeu și Îl reflectăm.

Sensul vieții noastre umane este că trăim una cu Dumnezeu în toate lucrurile, reflectându-L și exprimându-L în tot ceea ce facem.

Când ne naștem din părinții noștri umani, nu avem nicio idee despre Dumnezeu și despre lucrurile eterne. Dar când evanghelia ne este predicată, când evanghelia gloriei lui Dumnezeu strălucește asupra noastră, privim gloria lui Dumnezeu în fața lui Isus Cristos. O, ce glorie!

Când vedem cine este Domnul Isus și suntem impresionați de persoana și lucrarea Sa, pur și simplu credem în El. Suntem uniți organic cu El și El vine în duhul nostru ca Duh pentru a fi unit cu noi într-un mod organic; acum noi și Domnul suntem un singur duh.

Viața noastră creștină este o viață în această unire organică cu Domnul. Este o viață de a privi continuu fața Domnului în duhul nostru. De multe ori însă, chipul nostru spiritual este acoperit și nu-L putem vedea clar pe Domnul în duhul nostru. Așa că trebuie să ne întoarcem inima către Domnul.

Ori de câte ori inima se întoarce către Domnul, vălul este îndepărtat. Pe de o parte, luăm inițiativa de a ne întoarce inima către Domnul; pe de altă parte, Domnul ne atrage la Sine și ne întoarce inima către El. Pur și simplu trebuie să inițiem acest proces și Domnul va face asta în noi.

Pe măsură ce ne îndreptăm inima către El, suntem dezveliți și Îl putem privi față în față. O, când Îl privim pe Domnul în duhul nostru, suntem infuzați cu El! Ce minunat! El ne infuzează cu ceea ce este El și, fără ca noi să ne dăm seama, Îl iradiem pe Dumnezeu, pentru că strălucirea Sa este infuzată în noi și strălucește prin noi!

Aceasta este viața creștină – o viață sub strălucirea Domnului, o viață care Îl strălucește pe Dumnezeu!

Suntem acum lumină în Domnul și umblăm ca fiind copii ai luminii pentru a avea rodul luminii

Înainte să credem în Domnul, eram în întuneric și eram chiar întunericul însuși. Dar slavă Domnului, într-o zi El a strălucit peste noi și ne-a luminat și L-am primit în noi ca lumină.

Acum nu suntem doar în lumină, ci suntem lumină în Domnul și umblăm ca niște copii ai luminii pentru a avea rodul luminii (Efeseni 5:8-9). Am fost cândva întunericul însuși, dar acum suntem copii ai luminii, chiar și lumina însăși (Matei 5:14).

Dumnezeu este lumină, iar Satan este întuneric; lumina este Dumnezeu, iar întunericul este Satan.

Eram una cu Satan și de aceea eram întuneric, dar acum suntem una cu Dumnezeu și suntem lumină în Domnul. Aleluia! Viața noastră zilnică de astăzi este în lumină, pentru că suntem copii ai luminii având rodul luminii.

După cum Dumnezeu este lumină, tot așa și noi, ca copii ai lui Dumnezeu, suntem copii ai luminii (1 Ioan 1:5; Efeseni 5:8; Ioan 12:36). Amin! Nu suntem doar copii ai luminii, ci suntem lumina însăși, pentru că suntem una cu Dumnezeu în Domnul! Aleluia!

Acum că suntem lumină în Domnul, trebuie să umblăm în lumină. Pe măsură ce umblăm în lumină, Domnul strălucește asupra noastră și dezvăluie orice întuneric în ființa noastră și în viața noastră.

Pe măsură ce El strălucește și dezvăluie orice lucru care nu se potrivește cu El, ne mărturisim păcatele și părtășia noastră cu El este restaurată; rezultatul este că primim mai multă lumină, mai multă viață și mai multă părtășie de viață (1 Ioan 1:7-9).

Pe măsură ce umblăm în lumină, vom avea rodul luminii. Rodul luminii constă în toată bunătatea, dreptatea și adevărul (Efeseni 5:9). Asta nu înseamnă că facem tot posibilul să fim oameni buni, oameni drepți și oameni care spun adevărul.

Mai degrabă, bunătatea și dreptatea și adevărul se referă la Dumnezeul Triunic. Bunătatea îl denotă pe Dumnezeu Tatăl, căci singurul care este bun este Dumnezeu Însuși (Matei 19:17).

Dreptatea îl denotă pe Dumnezeu Fiul, pentru că Cristos a venit să împlinească scopul lui Dumnezeu conform procedurii drepte al lui Dumnezeu și El Însuși a devenit dreptatea noastră (Romani 5:17-21; 1 Corinteni 1:30).

Adevărul îl denotă pe Dumnezeu Duhul, pentru că El este Duhul realității, Duhul adevărului, care ne călăuzește în toată realitatea (Ioan 14:17).

Pentru ca noi să avem rodul luminii în timp ce umblăm în lumină trebuie să-L savurăm și experimentăm pe Dumnezeul Triunic, astfel încât El să Se poată exprima prin noi în toată bunătatea, dreptatea și adevărul. Este atât de minunat!

Nu trebuie să încercăm să facem sau să vorbim nimic; pur și simplu trebuie să umblăm în lumină ca niște copii ai luminii, iar Domnul va trăi în noi pentru a aduce roadele luminii.

Când umblăm în lumină, pur și simplu vom avea toată bunătatea, dreptatea și adevărul. Îl vom exprima pe Dumnezeu ca bunătate, vom trăi într-un mod drept, fiind una cu Domnul și vom fi în realitate, vorbind adevărul și umblând fiind călăuziți de Duhul realității. Amin!

Tot ce trebuie să facem este să rămânem în lumină, fiind copii ai luminii în realitate.

Mulțumim Domnului că Dumnezeu ne-a eliberat din întunericul satanic în lumina divină (Fapte 26:18; 1 Petru 2:9)! Acum suntem în lumină, iar viața divină în Fiul operează în noi.

Viața divină din noi strălucește – este plină de lumină și strălucește în toate părțile ființei noastre interioare.

Chiar dacă am fost eliberați din întuneric, există totuși unele părți ale ființei noastre în întuneric, iar viața Domnului strălucește în noi pentru a expune orice întuneric. Mulțumim Domnului că lumina Sa strălucește în întunericul din noi și întunericul nu o poate birui (Ioan 1:4-5)!

Fie ca noi să urmăm lumina și să nu umblăm în întuneric (8:12). Când umblăm ca niște copii ai luminii, dând rodul luminii, nu vom trăi în întunericul păcatului (1 Ioan 1:7-8).

Mai degrabă, fiind copii ai luminii, vom aduce roadele luminii, care este bună în natură, dreptă în procedură și reală în exprimare, iar Dumnezeu va fi exprimat ca realitatea umblării noastre zilnice. Amin!

Fie ca aceasta să fie realitatea noastră astăzi în viața noastră personală și în viața noastră de biserică. Fie ca noi să aducem rodul luminii în timp ce umblăm în lumină, exprimându-L pe Dumnezeu ca realitatea umblării noastre zilnice.

Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai izbăvit din întunericul satanic și ne-ai adus în lumina divină! Aleluia, acum suntem copii ai luminii umblând în lumină. Mai mult, acum suntem lumină în Domnul! O, Doamne, am fost cândva întuneric, dar acum suntem lumină în lumină în Domnul! Amin, Doamne, vrem să umblăm în lumină ca niște copii ai luminii ca să aducem rodul luminii. Strălucește în noi, Doamne, și expune orice întuneric din ființa noastră. Fie ca Dumnezeu ca lumină să strălucească în ființa noastră pentru a risipi tot întunericul și pentru a lumina toate părțile întunecate. Vrem să umblăm în lumină. Ne mărturisim păcatele sub strălucirea Ta și primim curățarea sângelui Tău prețios. Aleluia, sângele lui Cristos ne curăță de orice păcat, putem trăi în lumină și putem umbla în lumină ca niște copii ai luminii! Slavă Domnului, Dumnezeu este lumină și în El nu este deloc întuneric! Amin, Doamne, mulțumim că ne faci lumină în Domnul. Vrem să aducem rodul luminii, care este bun în natură, drept în procedură și real în exprimare! Amin, Doamne, fie ca Dumnezeu să fie exprimat ca realitatea umblării noastre zilnice!

Fiind copii ai luminii, trăim în dragoste și lumină pentru a-L exprima pe Dumnezeu în viața noastră de zi cu zi

Când unii creștini aud că am fost în întuneric și acum suntem lumină în Domnul și că trebuie să aducem rodul luminii în toată bunătatea, dreptatea și adevărul, ei încearcă să-și construiască propria bunătate, propria lor dreptate și propria lor versiune a adevărului.

Nu aceasta este ceea ce Domnul intenționează ca noi să facem. Trebuie doar să ne dăm seama că suntem copii ai luminii și că umblăm în lumină (1 Ioan 1:7). Suntem copii ai luminii și umblăm în lumină pentru a fi una cu Domnul și a-L exprima prin noi.

În mod colectiv, suntem biserica în calitate de mireasa lui Cristos și umblăm nu doar în realitate și har, ci și în dragoste și lumină.

Dumnezeu este dragoste și Dumnezeu este lumină; dragostea este natura esenței lui Dumnezeu, iar lumina este natura expresiei lui Dumnezeu. Realitatea este expresia luminii, pentru că atunci când Dumnezeu este exprimat, El vine la noi ca adevăr, realitate.

Harul este expresia dragostei lui Dumnezeu, pentru că atunci când El își exprimă dragostea față de noi, El vine la noi ca har, chiar plin de har. Amin!

Ce înseamnă ca noi să umblăm în lumină trăind în dragoste și lumină? Acest lucru poate fi ilustrat prin trăirea noastră în viața de căsnicie; o căsnicie potrivită nu este doar conformă cu realitatea și prin har, ci este în dragoste și în lumină. Ar fi jalnic dacă un cuplu căsătorit s-ar comporta conform binelui și răuilui, fără dragoste și lumină.

Când un soț vorbește cu soția sa, el nu ar trebui să o trateze conform ceea ce crede că este corect; mai degrabă, ar trebui să fie cu ea în dragoste și în lumină.

Când umblăm în lumină în mod obișnuit, când noi, fiind copii ai luminii, umblăm în lumină și dăm roadele luminii, nu trebuie să ne gândim că ar trebui să facem ceea ce este corect și nu lucrul greșit – pur și simplu trăim Cristos, și vom fi în har și realitate.

Dar când nu umblăm în lumină, considerăm că ar trebui să facem ceea ce este bine și să respingem ceea ce este rău; rezultatul este că noi nu trăim pe Cristos. O, Doamne Isuse! Când suntem în lumină, când umblăm în lumină într-un mod obișnuit, suntem în afara domeniului binelui și al răului.

Pur și simplu umblăm în lumină ca niște copii ai luminii, iar Domnul este exprimat prin noi într-un mod normal, spontan și organic.

Nu trebuie să încercăm să-L exprimăm pe Cristos; El este exprimat prin noi, pentru că umblăm în lumină, așa cum El este în lumină. Nu trebuie să încercăm să avem părtășie cu alții, pentru că în lumină pur și simplu avem părtășie cu Dumnezeu și unii cu alții.

Când suntem în întuneric, însă, încercăm să discernem, să ghicim și să bâjbâim pentru o cale de a face lucrurile. Ori de câte ori realizăm că încercăm să discernem sau să ghicim ce ar trebui să facem, în loc să citim mai mult Biblia pentru a afla ce spune Biblia despre această situație, ar trebui pur și simplu să ne pocăim și să umblăm în lumină.

În calitate de copii ai luminii, ar trebui să umblăm în dragoste și lumină, iubindu-L pe Dumnezeu și trăind în lumină, și vom avea conducerea Sa, vom simți prezența Sa și Îl vom exprima.

Putem simțim că suntem pe cale să ne pierdem cumpătul cu soțul nostru; în acel moment nu trebuie să ne gândim la ceea ce este corect de făcut, ci pur și simplu rămânem în domeniul luminii.

Când umblăm în lumină, așa cum Însuși Domnul este lumina, nu ne vom pierde cumpătul, nu vom ridica vocea și nu vom reacționa în carne; Îl vom exprima pur și simplu pe Domnul.

Fie ca Domnul să ne instruiască să trăim în acest domeniu, domeniul dragostei și luminii, pentru ca noi să fim copii ai luminii umblând în lumină și dând rodul luminii.

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție. Vrem să trăim în lumină și să umblăm în lumină, așa după cum Tu ești în lumină. Amin, Doamne, în lumină putem simți conducerea Ta și putem avea părtășie cu Dumnezeu și unii cu alții. Vrem să umblăm în lumină astăzi. Salvează-ne de la a trăi și a ne purta conform principiului pomului cunoașterii binelui și răului. Salvează-ne de a trăi sau de a vorbi conform binelui și răului. O, Doamne Isuse! Vrem să fim pregătiți ca mireasa Ta trăind în dragoste și în lumină astăzi. Aleluia, suntem copii ai luminii umblând în lumină pentru a aduce rodul luminii și pentru a-L avea pe Dumnezeu exprimat prin noi și în noi în viața noastră de zi cu zi! Amin, Doamne Isuse, păstrează-ne în lumină astăzi. Păstrează-ne în savurarea strălucirii Tale, permițând strălucirii Tale să ajungă în fiecare parte a ființei noastre interioare și să fim de acord cu lumina Ta, deoarece ea expune orice întuneric din noi. Nu vrem să rămânem în întuneric. Vrem să umblăm în lumină și în dragoste pentru ca Tu să fii exprimat prin noi.

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Children of Light Walk in the Light to have the Fruit of the Light Expressing God, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Viața Creștină (2024 MDC) – săptămâna 6 (Dumnezeul Triunic în Cristos este viață pentru noi prin strălucirea în inimile noastre) ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Când ne temem de Dumnezeul cel viu, vom umbla pe căile Sale de a-L trăi pe Dumnezeu și de a-L exprima pe Dumnezeu

29/06/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Lipsa temerii de Dumnezeu este îngrozitoare – este sursa multelor feluri de nelegiuire; trebuie să-L cunoaștem pe Dumnezeul cel viu și să ne dăm seama că El nu se lasă batjocorit, ci mai degrabă El vede totul și judecă totul manifestând totul.

Pe de o parte, trebuie să-L iubim pe Dumnezeu cu toată inima și sufletul și puterea noastră, iar pe de altă parte, trebuie să ne temem de El.

În această lume de azi în care există un spirit predominant de răzvrătire care operează în toți oamenii, trebuie să luăm conducerea pentru a ne supune autorității lui Dumnezeu și a fi plini de o teamă potrivită față de Dumnezeu.

Dacă ne dăm seama că Dumnezeu a așezat țara bună înaintea noastră, că El și-a pus ochii asupra noastră că vom avea și vom moșteni pământul bun, atunci nu vom fi indiferenți, ci Îl vom iubi pe Dumnezeu și ne vom teme de Dumnezeu, astfel încât să putem fi calificați să savurăm țara bună.

Fie ca noi să nu fim doar cei care Îl iubim, ci și să-L contactăm într-un mod venerație în dragostea noastră pentru El.

Fie ca Domnul să ne umple cu o teamă potrivită de Dumnezeu, realizând că frica de Dumnezeu este începutul înțelepciunii și, în calitate de credincioși în Cristos, trebuie să ne temem de El și să fim plini de venerație de El.

Dumnezeu este în control; El este atotputernic; El este suveran; El este pe tron; iar noi, ca poporul Său, Îl iubim și avem o teamă sănătoasă față de El, nu suntem neglijenți, ci mai degrabă ne lucrăm propria noastră mântuire în frică și tremur, pentru că Dumnezeu este cel care operează în noi.

Pe măsură ce ne temem de Dumnezeu, dorim să fim despărțiți, sfințiți pentru El ca popor sfânt și vrem să fim infuzați cu elementul Său sfânt pentru a fi la fel de sfinți ca El.

Deoarece Dumnezeu este sever față de cei care sunt răzvrătiți, în special față de cei din poporul Său care sunt răzvrătiți, trebuie să ne temem de El.

Aceasta nu înseamnă că ar trebui să ne fie frică de El, ci că ar trebui să fim plini de o teamă sănătoasă față de El, realizând că El îi disciplinează pe cei pe care îi iubește și că este drept și sfânt.

Cu toții vom eșua și Domnul va expune orice răzvrătire în noi, dar trebuie să ne supunem lui Dumnezeu și să fim plini de o teamă corespunzătoare față de El. Dragostea noastră pentru Dumnezeu trebuie să fie echilibrată de frica noastră pentru El.

Să-L cunoaștem și să ne temem de Dumnezeul cel viu care judecă toate lucrurile manifestând toate lucrurile

Oricine practică păcatul practică și nelegiuirea, iar păcatul este nelegiuire (1 Ioan 3:4).

Omul neagă astăzi stăpânirea lui Dumnezeu asupra omului și vrea să iasă de sub principiul stăpânirii lui Dumnezeu asupra omului; nelegiuirea este păcat, iar păcatul este nelegiuirea.

Lipsa de temere de Dumnezeu este un lucru îngrozitor, căci este sursa de tot felul de nelegiuiri.

Cu toții trebuie să învățăm să ne temem de Dumnezeul cel viu; nu ar trebui să fim neglijenți, pentru că Dumnezeu nu se lasă batjocorit: ceea ce semănăm, aceea vom și recolta (Gal. 6:7).

Pentru a ne împărtăși din sfinția Sa, Dumnezeu ne disciplinează; El ne iubește, așa că El ne disciplinează și El pedepsește pe fiecare fiu pe care îl primește (Evrei 12:6).

Judecata Sa începe de la casa Sa (1 Pet. 4:17), deci trebuie să ne temem de Dumnezeu.

După cum a spus Pavel, este un lucru înfricoșător să cădem în mâinile Dumnezeului viu (Evrei 10:31), iar Dumnezeul nostru este un foc mistuitor (12:29).

El vede ce facem; El aude lucrurile pe care le spunem; și El știe inima noastră și ce gândim. Este un lucru înfricoșător ca noi să cădem în mâinile Dumnezeului viu; trebuie să învățăm să ne temem de El.

Dumnezeu ne cercetează intențiile, gândurile, emoțiile noastre și tot ceea ce există în ființa noastră interioară; nimic nu poate fi ascuns sau acoperit înaintea Lui.

Pe măsură ce gândim lucrurile, facem lucrurile și spunem lucrurile, trebuie să fim plini de o teamă sănătoasă de Dumnezeu, cunoscându-L pe și temându-ne de Dumnezeul cel viu care judecă toate lucrurile.

El ne judecă starea și ne manifestă situația; judecata Sa este pentru a manifesta toate lucrurile (1 Corinteni 3:13; Efeseni 5:13; 1 Tim. 5:24).

Dumnezeu manifestează toate lucrurile; acest lucru dovedește că El este un Dumnezeu viu și El nu trece nimic cu vederea. Dacă dorim să facem un spectacol și să manifestăm că suntem o persoană care se teme de Dumnezeu, Dumnezeu va manifesta în cele din urmă toate lucrurile.

În Gen. 39-41 vedem cum Iosif a fost manifestat de Dumnezeu ca fiind un om care se teme de Dumnezeu și a fost întronat; deși a fost pus în închisoare și a fost limitat până la cel mai înalt grad, ceea ce el era a ieșit la iveală și Dumnezeu l-a manifestat și l-a adus la tron.

Dacă pur și simplu dorim să facem un spectacol al dragostei noastre pentru Dumnezeu, într-o zi vom fi expuși, iar ceea ce este în noi se va manifesta.

Intenția noastră de a face un spectacol al credinței noastre înaintea oamenilor va fi expusă, iar Dumnezeu va manifesta dacă greșim sau avem dreptate.

Dumnezeul nostru este un Dumnezeu viu; El nu este nepăsător, ci El este Suveranul universului, El are autoritate asupra tuturor lucrurilor și nu trece cu vederea nimic.

Dumnezeul nostru este atât măreț cât și delicat, fin; trebuie să ne temem de El și să avem încredere în El ca fiind Dumnezeul cel viu.

El vrea să ne facă părtași naturii Sale, părtași la sfințenia Sa, pentru ca El să Se manifeste în noi și prin noi ca sfințenie, dreptate, lumină și dragoste.

Dumnezeul viu pe care Îl slujim nu este batjocorit.

Istoria bisericii dovedește că un creștin care nu se teme de Dumnezeu nu va avea un sfârșit bun; un astfel de creștin va avea un sfârșit mizerabil. Cu toții cunoaștem câteva exemple ale celor care nu s-au temut de Dumnezeu și au făcut totuși multe lucruri în numele lui Dumnezeu, iar sfârșitul lor a fost mizerabil.

Faptul dacă un credincios se teme sau nu de Dumnezeu, mai devreme sau mai târziu va fi manifestat de către Dumnezeu.

Zi de zi trebuie să ne gândim în mod serios înaintea Domnului, Doamne, am rostit oare un cuvânt ușuratic? Am interacționat întâmplător și în mod neglijent cu cineva? Am spus un cuvânt jignitor? Și mai mult, Doamne, a existat astăzi un timp în care m-am trăit pe mine însumi și nu Te-am atins?

Doamne Isuse, izbăvește-ne de lipsa de a se teme de Dumnezeu, care este sursa tuturor felurilor de nelegiuire. Fie ca să considerăm că este un lucru înfricoșător să cădem în mâinile Dumnezeului viu, realizând că Dumnezeul nostru este un foc mistuitor. Mulțumim Doamne că ne iubești și ne disciplinezi. Își mulțumim că ne judeci în această epocă, pentru ca ceea ce este în noi să se manifeste. Doamne, avem încredere în Tine și ne temem de Tine. Umple-ne cu dragoste pentru Tine și cu o teamă sănătoasă pentru Dumnezeu, realizând că nu putem fi nepăsători sau ușuratici în viața noastră de zi cu zi. Mântuiește-ne de la a trăi pe noi înșine și nu pe Tine!

Când ne temem de Dumnezeu, vom umbla pe căile Sale pentru a-L trăi pe Dumnezeu, a-L exprima pe Dumnezeu și a-L mări pe Dumnezeu

Copiii lui Israel nu numai trebuiau să păzească poruncile lui Dumnezeu, ci și să umble pe căile Lui (Deut. 8:6; 10:12-21).

Trebuie să-L iubim pe Domnul și să păzim cuvântul Său; dragostea noastră trebuie să fie completată și consolidată de frica noastră față de El într-o reverență plină de venerație.

Atunci vom fi cei care nu numai că cunoaștem lucrurile pe care le face Dumnezeu, adică nu numai că Îl cunoaștem pe Dumnezeu prin lucrările Sale, ci Îl vom cunoaște prin căile Sale.

Întregul nostru viitor spiritual depinde de faptul dacă Îl cunoaștem sau nu pe Domnul după căile Sale. Când ne temem de Dumnezeu, vom merge pe căile lui Dumnezeu (Deut. 8:6; Exo 33:13).

Trebuie ca nu doar să-L iubim pe Domnul și să ne temem de El, ci și să umblăm pe căile Sale; Dumnezeu face cunoscut faptele Sale de toți oamenii și tot poporul Său poate vedea faptele Sale, dar numai cei care îl cunosc pe Dumnezeu în mod intim pot cunoaște căile Sale.

Fie ca să ne rugăm la fel ca Moise, ca să-L cunoaștem pe Dumnezeu și căile Sale, ca să-L cunoaștem. Căile lui Dumnezeu sunt de fapt ceea ce este Dumnezeu (Psa. 103:7).

Dumnezeu a făcut de cunoscut căile Sale lui Moise și faptele Sale copiilor lui Israel; Moise L-a cunoscut pe Dumnezeu în modul cel mai profund, conform ființei Sale intrinseci, în căile Sale.

Orice este Dumnezeu, este o cale spre noi; de exemplu, Dumnezeu este dragoste, iar dragostea este o cale pe care să umblăm (Rom. 8:4; Gal. 5:25; 1 Ioan 4:8, 16).

Cunoașterea lui Dumnezeu în căile Sale este ceva subiectiv; trebuie să-L cunoaștem în căile Sale, crezând în El, ținându-ne de El în uniunea noastră organică cu El.

Apoi, în timp ce facem acest lucru, persoana noastră se contopește cu El, atributele Sale se contopesc cu ale noastre și avem atribute comune, o ființă contopită și cunoaștem prin atributele Sale ceea ce intenționează, ce ar trăi.

Apoi, pe măsură ce trăim acel lucru, Îl cunoaștem conform căilor Sale de dragoste, onestitate, dreptate, sfințenie, pace și bucurie. Le cunoaștem prin unirea noastră cu El, cunoscându-L în mod intrinsec.

Prin urmare, ca noi să umblăm pe căile lui Dumnezeu înseamnă să-L trăim pe Dumnezeu, să-L exprimăm pe Dumnezeu, să-L manifestăm pe Dumnezeu și să-L mărim pe Dumnezeu (Rom. 2:4; 11:22; Tit 3:4-5; Fil. 1:20-21).

Cum Îi cunoaștem căile, Îl trăim, Îl manifestăm și Îl exprimăm? Este prin a fi în cuvântul Său, prin a fi infuzat cu El prin cuvântul Său viu.

Prin Biblie și prin duhul nostru contopit, ajungem la Cristos ca cuvânt care a fost suflat de Dumnezeu și, ca atare, putem să-L avem ca Acela care manifestă căile Sale și Îl cunoaștem în căile Sale.

Când ne temem de Dumnezeu, vom merge pe căile Sale; căile lui Dumnezeu sunt ceea ce Dumnezeu este – El este dragoste, Îl iubește pe străin și îi dă mâncare și îmbrăcăminte, așa că ar trebui să umblăm pe calea lui Dumnezeu. Dumnezeu este sfânt, iar sfințenia Sa este o altă cale pentru umblarea noastră.

El se uită la fața omului și nu ia mită; ar trebui să luăm acest lucru ca fiind o cale, ca să nu privim la fața oamenilor și să nu primim mită.

Dumnezeu execută dreptate pentru orfan și pentru văduvă și ar trebui să mergem pe calea dreptății Sale. Trebuie să învățăm căile lui Dumnezeu – ce este Dumnezeu și cum acționează și se comportă El (Exod 33:13).

Doamne Isuse, fă-ne cei care se tem de Dumnezeu și umblăm pe căile lui Dumnezeu. Fie ca noi să cunoaștem nu numai lucrările Tale, ci și căile Tale și să-L cunoaștem pe Dumnezeu în căile Sale. Doamne Isuse, este dorința noastră să Te cunoaștem nu numai în ceea ce faci, ci și în ceea ce ești! Vrem să umblăm în căile lui Dumnezeu pentru ca noi să-L trăim pe Dumnezeu, să-L exprimăm pe Dumnezeu, să-L manifestăm pe Dumnezeu și să-L mărim pe Dumnezeu! Vrem să Te respirăm prin cuvântul Tău, inhalând ceea ce ești în cuvântul Tău ca Tu să-Ți infuzezi ființa, căile Tale și tot ceea ce ești întru noi ca noi să umblăm pe căile lui Dumnezeu pe măsură ce Îl iubim pe Dumnezeu și ne temem de Dumnezeu!