cuvântul sfânt pentru înviorarea de dimineață

Putem face toate lucrurile în Cristos care ne întărește să trăim cele mai înalte virtuți

05/11/2019 by Credincios in Cristos 1 Comment

Trebuie să învățăm secretul de a fi mulțumiți în toate lucrurile și în orice mediu, secretul de a-L trăi pe Cristos; acest secret este Cristos Însuși, deoarece suntem capabili să facem toate lucrurile în Cristos care ne întărește.

Pavel a mărturisit în Fil. 4:12-13 faptul că știa cum să fie umilit și cum să abunde, căci, în toate lucrurile și în orice lucru el a învățat secretul atât de a fi sătul, cât și de a flămânzi, atât de a abunda, cât și de a fi în lipsă, căci el putea să facă toate lucrurile prin Cel care l-a întărit. Ce secret!

Pavel era în închisoare când a scris acest lucru, și chiar într-o astfel de situație spunea că a aflat secretul, căci Cristos este secretul suficienței sale.

A învăța secretul înseamnă că ne aflăm într-o situație nouă, un mediu nou și acum trebuie să învățăm secretul de a trăi în acel mediu.

În viața noastră creștină, de fiecare dată când ne aflăm într-un anumit mediu o perioadă lungă de timp și ne obișnuim cu el și Îl trăim pe Cristos în acest mediu, Domnul îl schimbă, deoarece El vrea să fim proaspeți și noi cu El.

În orice mediu pe care El îl aranjează pentru noi, trebuie să fim inițiați de către El pentru a învăța secretul trăirii lui Cristos, luându-L ca secret al suficienței noastre și practicând faptul că putem face toate lucrurile în Cristos care ne întărește.

Viața și experiența noastră creștină este un mister și trebuie să învățăm și să fim inițiați în trăirea lui Cristos în tot felul de situații, medii și circumstanțe; din nou și din nou, trebuie să ne deschidem Domnului pentru a-L savura, pentru a-L trăi, pentru a-L lăsa să-Și facă domiciliul în inima noastră, pentru ca El să fie format în noi și să fie exprimat prin noi.

Trebuie să fim proaspeți și înnoiți cu Domnul; ori de câte ori suntem luminați asupra faptului suntem căldicei și învechiți, trebuie să avem o întoarcere proaspătă către Domnul, cerându-I să ne dea anotimpuri de înviorare în prezența Domnului.

Cristos este prospețimea noastră, iar noi vrem să-L savurăm și să-L experimentăm pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos.

În calitate de discipoli ai Domnului, suntem învățăcei; învățăm cum să Îl trăim pe Cristos, cum să rămânem în Cristos, cum să locuim în El și cum să facem toate lucrurile în Cristos care ne întărește.

Aleluia, pe de o parte Cristos a intrat în noi în momentul regenerării noastre, iar pe de altă parte, noi am fost puși în Cristos! Datorită lui Dumnezeu suntem în Cristos Isus și astăzi putem experimenta trăirea în Cristos și faptul de a fi un singur duh cu El, astfel încât să putem face toate lucrurile în Cristos care ne întărește!

Să învățăm secretul de a putea face toate lucrurile în Cristos care ne întărește în interior

Secretul despre care vorbea Pavel în Fil. 4:12 este dezvăluit în v. 13 unde spune: “Pot face toate lucrurile în Cel care mă întărește.”

Secretul suficienței este Cristos. Secretul de a fi mulțumiți indiferent de circumstanțele exterioare este Cristos. Secretul de a fi mulțumiți, fie că suntem flămânzi sau sătui, primiți sau respinși, abunzi sau în lipsă – secretul este Cristos.

Pavel a fost un om în Cristos (2 Cor. 12:2) și a dorit să fie găsit în Cristos de către ceilalți; acum el declara că putea să facă toate lucrurile în El, chiar în Cristosul care trăia în el și îl întărea. Ce cuvânt atotinclusiv și concluziv în experimentarea lui Cristos de către Pavel!

Domnul Isus a vorbit despre asta în Ioan 15:5 când a spus că “Separat de Mine nu puteți face nimic”; acum Pavel mărturisea că poate face toate lucrurile în Cristos care l-a întărit.

În relația noastră organică cu Domnul, putem face toate lucrurile în Cristos care ne întărește și, separat de El, nu putem face nimic.

Cristos ne dă putere; acest lucru înseamnă că Cristos ne face dinamici în interior. Este posibil să fim un pic obosiți sau epuizați din cauza lucrării obositoare și epuizante a inamicului, dar atunci când ne întoarcem spre Cristosul care locuiește în noi, El ne face dinamici în interior și putem să facem toate lucrurile în Cristos care ne întărește.

Cristos locuiește în noi (Col. 1:27); El este speranța gloriei noastre și El ne întărește în interior ca să trăim viața creștină și ca să-L manifestăm și să-L exprimăm pe Cristos.

Cristos ne întărește din interior, făcându-ne dinamici și vii din interior (nu din exterior); printr-o astfel de întărire interioară putem face toate lucrurile în Cristos. Amin!

Pavel a fost cu totul în religia evreiască sub lege, și a fost întotdeauna găsit de alții în lege; la convertirea sa, el a fost transferat din lege și din fosta sa religie în Cristos și a devenit “un om în Cristos” (2 Cor. 12:2).

Aleluia, în momentul regenerării noastre am fost transferați din orice lucruri vechi întru Cristos pentru a fi oameni în Cristos!

Acum, așteptarea noastră este să fim găsiți în Cristos de către toți cei care ne observă; indiferent dacă este vorba de membrii familiei noastre, de colegii noștri de muncă, de colegii de clasă, de prieteni, toți trebuie să ne găsească în Cristos.

Aspirația noastră ar trebui să fie ca întreaga noastră ființă să fie cufundată și saturată cu Cristos, astfel încât toți cei din jurul nostru să ne găsească în Cristos; când suntem în Cristos și Cristos este în noi, suntem capabili să facem toate lucrurile în Cristos care ne întărește în interior.

Când suntem găsiți în Cristos, Cristos este exprimat și mărit (Fil. 3:9; 1:20).

Când vom fi găsiți de alții în Cristos, fiind cei care Îl savurează pe Domnul, îi vom aduce și pe alții în savurarea Domnului. Fie aceasta experiența noastră de zi cu zi; fie ca să învățăm secretul de a putea face toate lucrurile în Cristos care ne întărește în interior!

Doamne, vrem să învățăm secretul de a putea face toate lucrurile în Cristos care ne întărește în interior. Îți mulțumim că ne-ai transferat din religie, cultură și alte lucruri întru Cristos; acum suntem oameni în Cristos și putem fi găsiți de alții în Cristos. Amin, Doamne, fie ca toți cei care ne observă să ne găsească în Cristos. Fie ca întreaga noastră ființă să fie cufundată și saturată cu Cristos, astfel încât să putem fi pe deplin în Cristos. Fă-ne faci dinamici în interior, Doamne, căci Tu ești secretul suficienței noastre. Vrem să fim găsiți în Tine și să putem face toate lucrurile în Cristos care ne întărește în interior.

Cristos ne întărește în interior ca să trăim o viață care este adevărată, demnă, dreaptă, pură, vrednică de iubit și vorbită de bine

Pe de o parte, prin întărirea interioară a lui Cristos, putem trăi o viață mulțumită (Fil. 4:11-12); pe de altă parte, prin întărirea interioară a lui Cristos, putem fi adevărați, demni, drepți, puri, vrednici de iubit și vorbiți de bine (v. 8).

Ca persoane în Cristos care ne întărește, suntem în stare să trăim orice fel de virtute.

Când suntem găsiți în Cristos și Îl trăim pe Cristos, putem trăi virtuțile divine exprimate prin virtuțile noastre omenești și, prin urmare, Îl putem mări pe Cristos în măreția Sa nelimitată.

Aceste șase virtuți menționate în versetul 8 fac parte din expresia lui Dumnezeu, imaginea Sa.

Dumnezeu ne-a creat în imaginea Sa, adică în atributele Sale de dragoste, lumină, sfințenie și dreptate; prin cădere, am pierdut imaginea lui Dumnezeu, dar prin regenerare, am primit viața care Îl poate exprima pe Dumnezeu în noi.

În natura noastră omenească avem anumite virtuți, dar nu există realitate; nu există nici o cale prin care să fim în permanență vrednici de iubit, plini de grijă, plini de lumină, drepți sau sfinți.

Cu toate acestea, atunci când suntem în Cristos și suntem capabili să facem toate lucrurile în Cristos care ne întărește, noi putem trăi virtuțile lucrurilor care sunt adevărate, demne, drepte, pure, vrednice de iubit și vorbite de bine; acestea sunt expresia atributelor divine.

Cristosul care trăiește în noi ne întărește ca să trăim o viață a celor mai înalte virtuți omenești; în acest Cristos care ne întărește, putem fi adevărați, demni, drepți, puri, vrednici de iubit și vorbiți de bine.

Trăirea unei astfel de vieți cu cele mai înalte virtuți omenești nu este ceva ușor; este mai dificil să trăim o astfel de viață decât să facem o lucrare creștină.

Este mai ușor să predicăm evanghelia, să învățăm Biblia și chiar să înființăm biserici, decât să trăim o viață a celor mai înalte virtuți omenești, o viață de a putea face toate lucrurile în Cristos care ne întărește.

Ca să-L trăim pe Cristos ca virtuțile noastre omenești pentru exprimarea atributelor divine, trebuie să fim întăriți de Cristosul locuitor în interior.

Aceasta înseamnă că trebuie să cooperăm cu Cristosul locuitor în interior ca El să trăiască în noi (Gal. 2:20), să fie format în noi (4:19), să-Și facă domiciliul Său în noi (Efes. 3:17) și să fie mărit în noi (Fil. 1:20).

Dacă nu Îl lăsăm pe Cristos să trăiască în noi, să fie format în noi, să-Și facă domiciliul Său în noi și să fie mărit în noi, El nu ne poate întări ca să trăim o viață care este adevărată, demnă, dreaptă, pură, vrednică de iubit și vorbită de bine.

De multe ori noi credem că faptul ca Cristos să ne întărească este pentru ca noi să facem o lucrare creștină, o lucrare măreață pentru El; e adevărat că avem nevoie de Cristos ca să ne întărească pentru a face o lucrare pentru El, dar de fapt avem nevoie de Cristos să ne întărească din interior, pentru a putea trăi o viață mulțumită și o viață care să-L exprime pe El prin virtuțile noastre omenești.

Avem nevoie de întărirea interioară a lui Cristos pentru a trăi o viață mulțumită și o viață de mărire a lui Cristos în măreția Sa nelimitată. Când Cristos ne întărește, noi Îl mărim pe Cristos, devenim lărgirea Sa în ochii altora, făcându-L măreț în ochii lor, și Îl preamărim pe El.

Doamne, Îți mulțumim că ești în noi ca și Cel care ne întărește; prin întărirea Ta suntem în stare să trăim o viață care exprimă cele mai înalte virtuți omenești. Amin, Doamne, avem nevoie de întărirea Ta interioară nu doar pentru a trăi o viață mulțumită, ci și pentru a Te trăi pe Tine ca virtuțile noastre omenești și, prin aceasta, să Te mărim în măreția Ta nelimitată. Numai prin întărirea Ta interioară putem trăi o viață care este adevărată, demnă, dreaptă, sfântă, pură, vrednică de iubit și vorbită de bine. Amin, Doamne, fie ca să Te experimentăm ca pe Cel care ne întărește făcându-ne în stare să facem toate lucrurile în Tine, permițându-Ți să trăiești în noi, să fii format în noi, să-Ți faci casă în noi și să fii mărit în noi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We’re able to do all Things in Christ who Empowers us to live out the Highest Virtues (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Experimentarea lui Cristos – săptămâna 4 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să învățăm secretul faptului de a fi în Cristos în calitate de Cel care întărește în experiența noastră zilnică

04/11/2019 by Credincios in Cristos 1 Comment

Ca să-L experimentăm pe Cristos, trebuie să învățăm secretul de a fi în Cristos în calitate de Cel care întărește; la fel cum a făcut Pavel, trebuie să învățăm secretul experimentării lui Cristos în orice lucru și în orice loc, pentru a putea acumula mai mult din Cristos și pentru a avea o viață de biserică bogată.

A învăța secretul de a fi în Cristos în calitate de Cel care întărește înseamnă a învăța secretul de a rămâne în Cristos; a rămâne în Cristos înseamnă a locui în El, a rămâne în părtășie cu El, pentru a experimenta și a savura rămânerea Sa în noi.

Când Pavel a scris epistola către Filipeni, a fost la aproximativ 26 de ani de la convertirea sa, totuși, citind această carte, vedem că Pavel nu era un credincios mulțumit – el nu era mulțumit de stadiul în care se afla, ci se arunca înainte ca să-L experimenteze și să-L urmărească pe Cristos.

El avea un duh căutător, căutând să-L câștige pe Cristos și să fie găsit în Cristos, fără a considera că a ajuns la final, ci întotdeauna aruncându-se înainte spre mai mult din Cristos.

Acest lucru este similar în domeniul spiritual așa cum vedem în domeniul fizic în Deut. 34:7, unde Moise avea 120 de ani când a murit, iar ochiul său nu se întunecase și prospețimea sa nu-l părăsise. În sens spiritual, trebuie să avem o inimă pură pentru ca vederea noastră să fie ingenuă și întreaga noastră ființă să fie plină de lumină.

Fie ca ochiul nostru să nu se întunece ci să fim proaspeți, noi și vii cu Domnul; fie ca să nu fim creștini învechiți, ci să căutăm mereu să câștigăm mai mult din Cristos.

Nu vrem să fim creștini învechiți sau căldicei; vrem să fim credincioși în recâștigarea Domnului, membre ale Trupului, care sunt pline de prospețime.

Trebuie să fim mereu proaspeți și noi cu Domnul, să savurăm prezența Sa ca prospețime a noastră.

Dacă vrem să avem o viziune încapsulantă a cărții Filipeni, în capitolul 1 vedem că Cristos este viața ca noi să trăim, în capitolul 2 Cristos este modelul ca să-L urmăm, în capitolul 3 Cristos este scopul și premiul pe care îl urmărim, iar în capitolul 4 Cristos este secretul și puterea pe care să o savurăm.

Pavel a spus în Filipeni 4:12-13 că a învățat secretul în toate lucrurile; știa cum să fie umilit și cum să abunde, cum să fie sătul și flămând, cum să abunde și cum să ducă lipsă. El a fost capabil să facă toate lucrurile în Cel care l-a întărit.

Acesta este secretul de a fi în Cristos ca Cel care întărește; trebuie să învățăm acest secret, secretul experimentării și savurării lui Cristos în orice fel de mediu, pentru a-L trăi și a-L mări pe El.

Amin, fie ca să învățăm cu toții acest secret și să-l practicăm în viața noastră zilnică și în viața de biserică!

Să ne dăm seama că suntem în Cristos și Cristos este în noi, și să savurăm viața în Cristos

În Fil. 4:12-13 Pavel a învățat secretul; el s-a văzut pe sine ca un discipol al Domnului, un învățăcel, ca să învețe secretul și să poată face toate lucrurile în Cel care l-a întărit.

Când am fost regenerați, când Cristos ca viață și ca Duh a intrat în duhul nostru, Dumnezeu ne-a pus în Cristos. Datorită lui Dumnezeu suntem în Cristos Isus (1 Corinteni 1:30); din punct de vedere pozițional, suntem în Cristos Isus, dar trebuie să fim în El și în mod experimental, așa cum se vede în Fil. 4:13.

Deși suntem în Cristos din punct de vedere faptic, doctrinar și pozițional, vrem să fim în El în mod subiectiv și experimental, clipă de clipă și zi de zi.

Trebuie să învățăm secretul de a fi în Cristos ca fiind Cel care întărește; pentru aceasta, trebuie să rămânem în El. A rămâne în Domnul înseamnă a sta în Domnul, a locui în El și a-L lua pe El ca pe totul al nostru.

Chiar dacă suntem în Cristos, cei mai mulți dintre noi nu știm cum să aplicăm acest fapt la experiența noastră. A fi în Cristos este ca și cum am fi într-o mașină atunci când mergem la întâlnire; pur și simplu stăm în mașină și lăsăm pe altcineva să conducă.

Atunci când suntem conduși la întâlnire, ar fi groaznic să încercăm să ieșim din mașină sau să ne dăm cu părerea în ce direcție să mergem – ca și cum am cunoaște calea mai bine decât șoferul.

În ziua în care am fost mântuiți, Dumnezeu ne-a pus în Cristos, în “cea mai bună mașină cerească din univers”; am fost puși în Cristos și trebuie ca zilnic să ne exersăm să fim în Cristos într-un mod practic.

Trebuie să învățăm secretul de a fi în Cristos, nu să ne exersăm efortul de a face multe lucruri pe cont propriu, ci mai degrabă pur și simplu să ne odihnim și să fim în pace în Cristos.

Dacă ne dăm seama că suntem în Cristos, vom fi în odihnă, fără să ne străduim să biruim lucrurile negative, cum ar fi temperamentul sau mânia noastră.

Trebuie să învățăm în experiența noastră să fim în Cristos. Când suntem în mașină și șoferul ne duce acolo unde trebuie să mergem, șoferul știe unde mergem și nu are neapărat nevoie de ideile noastre de condus de pe bancheta din spate; pur și simplu trebuie să savurăm un timp plăcut de călătorie.

Fie ca să ne dăm seama că e de la Dumnezeu că suntem în Cristos Isus și fie ca să avem un duh de înțelepciune și revelație pentru a vedea secretul experimentării lui Cristos prin faptul că suntem în El.

Trebuie să învățăm să fim tăcuți în Cristos, nu oferindu-ne sugestiile noastre ca să facă una și alta, ci mai degrabă știind că El Se îngrijește cel mai bine de noi.

Pe de o parte, Cristos trăiește în noi, și El este în noi; pe de altă parte, suntem în Cristos și ar trebui să facem toate lucrurile în El, savurând mântuirea Sa zi de zi. Deoarece Cristos este în noi și noi suntem în Cristos, ar trebui pur și simplu să savurăm viața în Cristos și să facem toate lucrurile în El.

Îți mulțumim, Doamne, nu doar că ai venit în noi pentru a fi viața și totul al nostru, ci și pentru că ne-ai pus în Cristos. Aleluia, datorită lui Dumnezeu suntem în Cristos Isus și El este totul pentru noi! Vrem să învățăm secretul de a fi în Cristos ca fiind Cel care întărește, învățând cum să trăim în Cristos, cum să fim în Cristos, să Îl savurăm pe Cristos și să facem totul în Cristos. Amin, Doamne, fie ca să rămânem în odihnă și în pace știind că Cristos știe unde suntem, unde trebuie să mergem și de ce avem nevoie. El Se îngrijește de toate nevoile noastre și trebuie pur și simplu să Îl savurăm și să trăim un singur duh cu El!

Să învățăm secretul faptului de a fi în Cristos în calitate de Cel care întărește în experiența noastră

În Filipeni 4:12-13, Pavel spune: “Știu să fiu și umilit și știu să abund; în orice lucru și în toate lucrurile am învățat secretul: atât să fiu sătul, cât și să fiu flămând, atât să abund cât și să fiu în lipsă. Pot face toate lucrurile în Cel care mă întărește.”

Această expresie “am învățat secretul” indică faptul că Pavel intrase într-o situație nouă, într-un mediu nou, și a trebuit să învețe un lucru nou, care este secretul de a fi în Cristos ca Cel care întărește.

De fiecare dată când suntem puși într-un mediu nou, trebuie să învățăm secretul trăirii în acel mediu.

De exemplu, dacă ar trebui să mergem în Taiwan și să trăim acolo, trebuie să “învățăm secretul” mâncării cu bețișoare și să ne obișnuim cu mâncarea taiwaneză; acesta este un secret de învățat și practicat dacă vrem să trăim în Taiwan.

“Am învățat secretul” înseamnă literal “am fost inițiat”; metafora de aici se referă la inițierea unei persoane într-o societate secretă, fiind îndrumată în principiile ei rudimentare.

În calitate de credincioși în Cristos, noi suntem un mister; contactarea Domnului de către noi este un mister, întâlnirea noastră este un mister, biserica este un mister și, ca Trup, suntem “o societate secretă” în care suntem inițiați.

După ce Pavel a fost convertit în Cristos, el a fost inițiat în Cristos și în Trupul lui Cristos.

El a trebuit să învețe secretul cum să-L ia pe Cristos ca viață, cum să-L trăiască pe Cristos, cum să-L mărească pe Cristos, cum să-L câștige pe Cristos și cum să aibă viața de biserică; toate aceste lucruri sunt principiile rudimentare.

În orice lucru și în toate lucrurile, Pavel a învățat secretul de a fi în Cristos ca fiind Cel care întărește; în orice lucru înseamnă în fiecare chestiune și în toate lucrurile înseamnă în toate chestiunile.

În toate lucrurile vieții noastre omenești, trebuie să învățăm secretul de a fi în Cristos pentru a-L experimenta pe El.

Trebuie să învățăm secretul experimentării lui Cristos în orice lucru și în orice loc; acesta este și secretul de a avea mai mult din Cristos acumulat în noi.

Trebuie să învățăm secretul de a putea face toate lucrurile în Cristos care ne întărește; noi suntem în El și El este în noi și, pentru că suntem în El, ne întărește ca să facem toate lucrurile.

În Cristos putem face toate lucrurile; putem face toate lucrurile în El și acesta este un mare secret. Trebuie să practicăm acest secret; trebuie să practicăm faptul ca Cristos să trăiască în noi și noi să trăim în Cristos.

Pentru aceasta, trebuie să ne lepădăm carnea și omul nostru natural, socotind toate lucrurile ca pierderi și neprețuind sau apreciind nimic din omul nostru natural. Chiar și punctele bune, atributele și virtuțile din ființa noastră trebuie să fie considerate ca pierderi, pentru a-L câștiga pe Cristos, pentru a trăi în Cristos și pentru a-L exprima pe Cristos.

Nu ar trebui să avem nici o încredere în nimic altceva decât în Cristos și nu ar trebui să facem nimic din noi înșine sau prin noi înșine, ci în Cristos și cu Cristos. Avem o altă Persoană care trăiește în noi – Cristos trăiește în noi, iar noi suntem în El pentru a trăi în El.

Fie ca noi toți să exersăm învățarea secretului de a fi în Cristos ca Cel care ne întărește în experiența noastră, dându-ne seama că El este în noi și noi suntem în El, și fie ca să trăim în Cristos pentru expresia și mărirea Sa!

Doamne, vrem să învățăm secretul de a fi în Cristos ca Cel care ne întărește în experiența noastră de zi cu zi. Fie ca să practicăm acest secret în trăirea noastră zilnic, dându-ne seama că Cristos trăiește în noi, lepădând carnea și omul natural, neavând încredere în nimic altceva în afara lui Cristos și nefăcând nimic prin noi înșine, ci prin Cristos și cu Cristos. Doamne, vrem să învățăm secretul cum să-L luăm pe Cristos ca viață, să-L trăim pe Cristos, să-L mărim pe Cristos, să-L câștigăm pe Cristos și să trăim viața de biserică. Fie ca să învățăm secretul experimentării lui Cristos în orice lucru și în orice loc, ca El să trăiască în noi, iar noi să avem mai mult din Cristos acumulat în noi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Learning the Secret of Being in Christ as the Empowering One in our Daily Experience (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Experimentarea lui Cristos – săptămâna 4 ziua 1 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Ca și copii ai lui Dumnezeu fără vină și fără vicleșug, strălucim ca luminători în lume

31/10/2019 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Trebuie să facem toate lucrurile fără murmure și fără raționamente pentru a deveni fără vină și fără vicleșug, copii ai lui Dumnezeu fără cusur, ținând sus cuvântul vieții, pentru a putea străluci ca lumini în lume.

Este posibil să nu avem probleme mari cu alți oameni, nici să nu provocăm o diviziune mare sau disensiune, dar cum rămâne cu murmurarea și raționamentul nostru? Încă mai murmurăm și mai raționăm noi în viața noastră creștină și în viața de biserică?

Murmurarea este în principal în emoția noastră; este posibil să fim nemulțumiți de lucrurile care ni se întâmplă, de viața de familie, de slujba noastră și de viața de biserică, așa că există o plângere cu volum redus care are loc continuu.

Atât frații cât și surorile, cu toții ne plângem și murmurăm. De asemenea noi avem raționamente, întotdeauna ne gândim să descoperim mai departe și mai adânc de ceea ce se manifestă, poate chiar ținând cont că există motive diferite în spatele la ceea ce alții fac și spun…

Murmurele vin din emoțiile noastre, iar raționamentele provin în principal din minte; dacă nu ne lucrăm mântuirea cu frică și tremur, atunci, în mod implicit, ne plângem și raționăm.

Mântuirea lui Dumnezeu are ca obiectiv să ne facă la fel ca Cristos, chiar la fel ca Dumnezeu în viață și în natură, dar nu în Dumnezeire; noi am primit mântuirea lui Dumnezeu la momentul regenerării noastre, dar trebuie să fim ascultători pentru a ne duce la îndeplinire mântuirea zilnică.

Întregul Dumnezeu Triunic a venit în noi, în duhul nostru, pentru a opera în noi atât vrerea cât și înfăptuirea; pe măsură ce suntem de acord cu operarea Sa interioară, El poate lucra în noi, El poate opera în noi și El poate face în noi ceea ce El dorește să facă.

Aleluia, Dumnezeu operează în noi atât vrerea cât și înfăptiorea pentru buna Sa plăcere, iar noi cooperăm cu El spunând pur și simplu Amin cuvântului Său și dorinței Lui de a lucra El în noi.

Când ne vom exersa voința de a spune Amin cuvântului Său și operării Sale interioară, El se va răspândi din duhul nostru în fiecare parte a sufletului nostru; El se va răspândi în mintea noastră pentru a o reînnoi, în emoția noastră pentru a o supune și pentru a o tempera, și în voința noastră de a o face pliabilă și dispusă să coopereze cu El.

Buna plărere a voii lui Dumnezeu este să lucreze în noi pentru a putea atinge punctul culminant al mântuirii Sale supreme; dar atunci când murmurăm și raționăm, suntem frustrați de la a ne ducem mântuirea până la măsura cea mai deplină.

Domnul să ne mântuiască de murmurele și raționamentele noastre și să nu mai fim răzvrătiți să ne plângem și să raționăm, ci să cooperăm cu operarea interioară a Domnului!

Să facem toate lucrurile fără murmure și raționamente pentru a fi copiii lui Dumnezeu fără vină și fără vicleșug

Ar trebui să facem toate lucrurile fără murmure și raționamente pentru a putea deveni fără vină și fără vicleșug, copii ai lui Dumnezeu fără cusur (Fil. 2:15).

A fi fără vină înseamnă a nu avea nicio vină în comportamentul nostru exterior, iar a fi lipsit de vicleșug înseamnă că nu trebuie să nu avem nici un vicleșug în caracterul nostru interior. A fi fără vicleșug înseamnă a fi simplu, necomplicați (npolitici) și nevinovați (Mat. 10:16).

Dumnezeu dorește ca noi, copiii Săi, să devenim fără vină prin ducerea la îndeplinire a mântuirii noastre. Dar suntem noi oare fără vină sau mai avem zone în viața noastră care constituie o bază pentru ca alții să ne învinovățească? Dăm noi vina pe alții? Atunci și noi putem fi învinuiți.

De multe ori când unele lucruri se întâmplă, suntem repede să-i învinovățim pe ceilalți sau să blamăm situațiile.

Dacă ne uităm la Pavel și Sila, când ei se aflau în închisoare din Filipi, Pavel nu a dat vina pe Sila că din cauza lui au fost puși în temniță, nici Sila nu l-a acuzat pe Pavel din cauza vorbelor lui au ajuns în închisoare.

Dar noi avem tendința de a-i blama pe ceilalți, de a da vina pe frați, pe surori, pe prezbiteri, pe membrii familiei, și blamăm situațiile, mediul înconjurător … dăm vina pe toate și pe toți, cu excepția noastră.

Când dăm vina pe alții, nu ne facem pe noi înșine fără vină; deoarece îi învinovățim pe ceilalți, îi dăm inamicului terenul pentru a zidi vina în noi, iar alții vor vedea ceva în noi ca să dea vina pe noi.

Dar atunci când ne ducem la îndeplinirea mântuirea noastră, devenim fără vină și fără vicleșug.

Cu cât suntem mai mult în viața de biserică, cu atât devenim mai deștepți, experimentați, învățați și chiar mai politici; de fapt, devenim vechi. Da, s-ar putea să devenim mai deștepți, dar suntem vechi și bătrâni în viață, învechiți, stătuți, nu atât de simpli și de fără vină pe cât ne obișnuiam să fim.

Trebuie să ne lucrăm mântuirea cu frică și tremur, pentru că Dumnezeu este Cel care operează în noi; această mântuire ne va face atât fără vină, cât și fără vicleșug – vom fi simpli și puri.

În calitate de copii ai lui Dumnezeu, avem viața și natura lui Dumnezeu (vezi Ioan 3:16; 2 Pet. 1:4). Noi nu suntem doar creștini sau discipoli ai lui Isus – suntem copii ai lui Dumnezeu.

Poate că suntem „copii mici”, dar suntem copii ai lui Dumnezeu, părtași la viața divină și la natura divină. Prin nașterea divină posedăm viața și natura divină; avem natura lui Dumnezeu și viața lui Dumnezeu.

Scopul mântuirii lui Dumnezeu este acela de a ne face fără vină și fără vicleșug, copii ai lui Dumnezeu care posedă și trăiesc viața și natura lui Dumnezeu.

Trebuie să fim mântuiți și eliberați de toate murmurele și raționamentele care lucrează în subteran în noi, provocându-ne o mulțime de distrageri. Și pe măsură ce suntem mântuiți, devenim fără vină și fără vicleșug, copii ai lui Dumnezeu fără cusur!

Doamne Isuse, mântuiește-ne și izbăvește-ne de murmurările și raționamentele noastre. Fie să facem toate lucrurile fără murmure și raționamente pentru a putea deveni fără vină și fără vicleșug, copii ai lui Dumnezeu fără cusur. Amin, Doamne, fie ca să nu dăm vina pe ceilalți ca să nu oferim niciun motiv altora care să ne învinovățească. Mântuiește-ne de a fi politici, complicați, uscați și vechi. Dragă Doamne, fie ca să trăim în conformitate cu viața și natura divină din duhul nostru, pentru a fi în realitate copii ai lui Dumnezeu fără cusur în lume.

Să strălucim ca luminători, ținând sus cuvântul vieții în mijlocul acestei lumi întunecate și corupte

În mijlocul acestei lumi întunecate și corupte, care este uzurpată de Satan (vezi 1 Ioan 5:19; 2:15-17), funcția noastră este aceea de a străluci ca luminători, ținând sus cuvântul vieții (Fil. 2:15 -16).

Murmurările și raționamentele încearcă să deterioreze și să frustreze lucrarea lui Dumnezeu în noi și asupra noastră; acesta este ceva interior.

În exterior, însă, există această generație strâmbă și pervertită, această lume întunecată și coruptă din jurul nostru.

Când privim în jurul nostru simțim că lumea devine din ce în ce mai pervertită și mai coruptă; pe de o parte există toate multe progrese în tehnologie, comunicare, transport, comerț, etc., dar pe de altă parte, nivelul moral este tot mai scăzut.

Corupția și perversitatea sunt predominante în epoca de astăzi, atât în politică, comerț, societate, educație, cât și în fiecare aspect al vieții noastre.

În această situație noi, ca copii ai lui Dumnezeu cărora li s-a prezentat acest model al lui omului-Dumnezeu Isus, suntem datori să ne lucrăm propria noastră mântuire în mijlocul acestei generații pervertite și corupte.

Trebuie să știm ce fel de generație și în ce epocă trăim; nu trebuie să fim înșelați de abundența de știri, multimedia, divertisment și oportunități din jurul nostru, ci să vedem un sistem monstruos care crește în lume.

Întreaga lume zace în cel rău, iar cel rău operează în și printre toți oamenii pentru a ne otrăvi și a ne dăuna.

În interior există murmure și raționamente, iar în exterior, există lumea întunecată și rea. Funcția noastră este să străluceasim ca luminători, ținând sus cuvântul vieții.

Ca luminători, noi nu avem lumină în noi înșine; din contră, Cristos este soarele, biserica este luna, iar credincioșii sunt planetele care să-L reflecte, ținând sus cuvântul vieții.

A ține sus cuvântul vieții înseamnă a-l aplica, a-l prezenta și a-l oferi lumii trăindu-L pe Cristos.

În Fapte 5:20, îngerul i-a spus lui Petru să meargă să vorbească cuvintele acestei vieți; viața și lucrarea sa L-au mărit pe Cristos atât de mult încât chiar și îngerii L-au văzut pe Cristos în ucenici, așa că i-a spus să meargă să vorbească cuvintele acestei vieți.

În calitate de credincioși în Cristos care trăiesc astăzi în lumea întunecată și coruptă, trebuie să ne reamintim că, prin mântuirea lui Dumnezeu, devenim luminatori, reflectori.

Trebuie să venim la Domnul ca lumină și să-L savurăm pe El, să fim infuzați cu El și să-L strălucim reflectându-L la ceilalți. Avem o abilitate divină de a-L reflecta pe Dumnezeu altora, ținând sus cuvântul vieții.

Aceasta este mai mult decât predicarea evangheliei – aceasta înseamnă să luminăm în această lume întunecată prin cuvintele acestei vieți! Oriunde ne-am afla, la serviciu sau acasă, la școală sau pe stradă, nu ar trebui să ne punem sub un obroc, ci să lăsăm ca lumina să strălucească, ținând sus cuvântul vieții.

Trebuie să venim la Domnul și să-L privim pentru ca să-L reflectăm. Nu putem străluci de unii singuri – trebuie să venim la El, să fim luminați și străluciți de către El și să-L lăsăm să strălucească prin noi.

Nu avem nevoie de mai multe activități și de lucruri de făcut pentru Dumnezeu, ci avem nevoie de mai multă strălucire; nu avem nevoie de mai multe decorații, ci de mai multă iluminare și strălucire! Avem nevoie de iluminare ținând sus cuvântul vieții.

Doamne Isuse, reamintește-ne că, oriunde am fi, putem străluci ca luminători în această lume întunecată, ținând sus cuvântul vieții. Fie ca să nu ne punem lumina sub un obroc, ci să venim în continuare pentru a fi iluminați și străluciți de Tine, pentru a Te reflecta și altora. Fie ca să ținem sus cuvântul vieții aplicându-l, prezentându-l și oferindu-l lumii prin trăirea de către noi a lui Cristos. Aleluia, avem o capacitate divină de a-L exprima pe Cristos și de a-L trăi pe Cristos, reflectându-L și exprimându-L pe Cristosul pe care Îl savurăm, Îl experimentăm, cu care suntem infuzați și saturați!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, As Blameless and Guileless Children of God, we Shine forth as Luminaries in the World (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Experimentarea lui Cristos – săptămâna 3 ziua 4 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Dumnezeu operează în noi, deci trebuie să facem toate lucrurile fără murmure și raționamente

30/10/2019 by Credincios in Cristos 2 Comments

Putem să ducem la îndeplinire propria mântuire, deoarece Dumnezeu este Cel ce operează în noi, atât vrerea, cât și înfăptuirea pentru buna Lui plăcere; prin urmare, ar trebui să facem toate lucrurile fără murmure și raționamente.

În noi înșine noi nu ne putem duce la îndeplinire propria noastră mântuire; nu putem face asta și de multe ori nici nu suntem voitori să facem acest lucru, dar Dumnezeu operează în noi pentru a face asta. Avem un Dumnezeu interior care operează și ne energizează și, de fiecare dată când spunem Amin cuvântului Său și călăuzirii Sale interioare, El operează în noi.

Dumnezeu este Cel care vrea să ducă la îndeplinire mântuirea noastră în ființa noastră, dar El are nevoie de permisiunea noastră, de cooperarea noastră; de aceea trebuie să ne supunem pentru a ne mântui salvarea cu frică și tremur.

În interior trebuie să fim plini de frică, nu frica de a fi pedepsiți sau disciplinați de Dumnezeu, ci teama de a-l face pe Dumnezeu să nu fie fericit cu noi. Îl iubim atât de mult pe Dumnezeu încât în interior avem o atitudine de a nu-L supăra, căci prețuim zâmbetul Său și locuirea Sa înăuntrul nostru.

În exterior, există o atitudine de tremur, fiind oarecum temători că să nu ratăm ținta, să nu ratăm țelul.

Dumnezeu știe că nu avem abilitatea și capacitatea de a ne duce la îndeplinire mântuirea, așa că El Însuși a intrat în noi ca model pentru a trăi în noi și pentru a face totul în noi. Dacă doar ne deschidem puțin Lui și agreem cu lucrarea Sa interioară, El va face în noi conform cuvântului Său.

Înainte ca Domnul Isus să fie zămislit în Maria, când îngerul i-a spus vestea răspunsul ei a fost pur și simplu: Să mi se facă după cuvântul Tău.

Este posibil să nu înțelegem pe deplin implicațiile a ceea ce Domnul vrea să facă și este posibil să nu fim chiar de acord pe deplin, dar dacă doar suntem voitori, dacă spunem Amin lucrării Sale, El va face în noi ce dorește să facă.

Dumnezeul nostru operează în noi ca mântuirea noastră subiectivă; acesta este Dumnezeul Triunic. Tatăl este în noi (Fil. 2:13), Cristos este în noi (2 Cor. 13: 3, 5) și Duhul este în noi (Fil. 1:19; Rom. 8:11); întregul Dumnezeu Triunic întrupat în Cristos și realizat ca Duhul operează în noi și lucrează în noi.

El a trecut prin procesul de încarnare, trăire omenească, crucificare, moarte și înviere, iar acum El este Duhul cu duhul nostru; El ne aprovizionează din belșug în orice situație specifică, lu El ne mântuiește în mod constant în toate lucrurile zilnice ale vieții noastre.

Dumnezeu operează în noi atât vrerea cât și înfăptuirea din duhul nostru către sufletul și trupul nostru

Fil. 2:12-13 sunt două versete care ne dau bătaie de cap dacă ne gândim mult la ele; pe de o parte, Pavel ne cere să fim ascultători de Dumnezeu și să ducem la îndeplinire propria mântuire cu frică și tremur, iar pe de altă parte, el ne spune că Dumnezeu este Cel care operează în noi atât vrerea cât și înfăptuirea.

Este ca situația cu „puiul și oul” – care e mai întâi, lucrarea noastră sau lucrarea Lui? Suntem noi cei care mai întâi suntem voitori și ascultători, sau este Dumnezeu Cel care operează mai întâi pentru a ne face voitori și ascultători? Putem spune doar da ambelor aceste întrebări, căci da, suntem voitori și, da, Dumnezeu funcționează.

Ori de câte ori spunem: Amin, Doamne, sunt dispus; fă în mine așa cum ai spus în cuvântul Tău! – vom avea această vrere / voință nu este de la noi, ci de la Dumnezeu, care operează în noi.

Dar fără consimțământul nostru, fără ca noi să facem această declarație și să-i dăm voie, El nu poate opera în noi. Putem chiar să-I spunem, Doamne, sunt dispus; ajută-mi ne-vrerii / refuzului meu de a coopera.

În slăbiciunea ne-vrerii noastre / a refuzului nostru, Domnul vrea să audă din partea noastră că suntem voitori. Atunci cum îi spunem Domnului că suntem voitori, ușa e deschisă pentru ca Dumnezeu să lucreze această vrere în noi.

Dumnezeu este cel care operează vrerea în interior și, de asemenea, înfăptuirea în exterior, conform bunei Sale plăceri.

Vrerea este înăuntru și înfăptuirea este în afară. Vrerea este legată de voința noastră; operarea lui Dumnezeu dinăuntrul nostru pornește de la duhul nostru și se răspândește în sufletul nostru cu mintea, emoția și voința noastră și, în cele din urmă, operarea lui Dumnezeu se va răspândi în trupul nostru fizic (Rom 8: 4, 6, 11).

El face acest lucru pentru buna plăcere a voinței Sale (Ef. 1:5), care aceea de a opera în noi, pentru a putea atinge apogeul mântuirii Sale supreme (vezi Romani 5:10, 17).

Conform bunei plăceri a voii Sale, Dumnezeu operează în noi atât vrerea, cât și înfăptuirea. El vine în duhul nostru și, pe măsură ce deschidem ușa inimii noastre către El, El începe să Se răspândească din duhul nostru în diferitele părți ale sufletului nostru.

Pe măsură ce Dumnezeu operează în noi, El ne face voitori; El își lucreaza vrerea în noi și, pe măsură ce suntem voitori, El este liber să facă ceea ce El dorește să facă, ceea ce îi este plăcut.

Buna plăcere a lui Dumnezeu, dorința Sa, este să ne facă la fel ca și Cristos – la fel ca Dumnezeu în viață, natură, expresie și funcție, dar nu în Dumnezeire; El vrea să ne facă glorioși. Destinația mântuirii lui Dumnezeu este ca noi să intrăm în gloria Lui!

Nicio ființă umană nu este glorioasă; gloria aparține lui Dumnezeu, gloria este un atribut al lui Dumnezeu, căci gloria este Dumnezeu Însuși exprimat. Oriunde și ori de câte ori Dumnezeu este exprimat, aceasta este glorie.

Destinația mântuirii noastre este gloria. Intenția lui Dumnezeu și buna Sa plăcere este să ne facă pe toți, cei care eram păcătoși nedemni, la fel de glorioși ca El. Deci Dumnezeu operează în noi, lucrând vrerea în noi; pe măsură ce îi spunem Amin, El va face în noi după cuvântul Său.

Doamne Isuse, suntem voitori: operează în noi și lucrează în noi orice dorești, după buna Ta plăcere. Mulțumim Doamne, buna Ta plăcere este să ne faci la fel ca și Cristos, adică să ne faci să fim glorioși. Noi spunem Amin, fă acest lucru în noi, Doamne! Chiar dacă suntem slabi și nu suntem pe deplin doritori…Doamne, ajută-ne în faptul că nu suntem voitori. Operează în noi și lucrează în noi, astfel încât să fim voitori și să-Ți dăm permisiunea completă să Te răspândești din duhul nostru în voința, mintea și emoția noastră. Răspândește-Te în noi până când saturezi întreaga noastră ființă cu Tine Însuți și până când Tu ești exprimat prin noi!

Să vedem că murmurile și raționamentele ne împiedică din ducerea la îndeplinire a mântuirii noastre

După ce Pavel ne spune că Dumnezeu este Cel care operează în noi atât vrerea cât și înfăptuirea pentru buna Lui plăcere, imediat el a spus: Faceți toate lucrurile fără murmure și fără raționamente (Fil. 2:14).

Primul lucru care ne frustrează de la a ne duce la îndeplinire mântuirea este murmurarele și raționamentele; acestea ne frustrează să-L experimentăm și să-L savurăm pe Cristos până la cel mai înalt grad.

Ce este murmurul? Conform dicționarului, este un sunet continuu cu volum redus; nu este un sunet intermitent, ci un zumzet care exprimă un sentiment de nemulțumire.

Un exemplu în acest sens poate fi văzut cu poporul Israel în pustie; ei murmurau tot timpul, plângându-se că Moise i-a scos din Egipt unde aveau carne, pâine și ceapă, iar acum ei se aflau în această mare pustie, unde nu aveau nimic de mâncat și de băut.

Murmurul are un volum redus; nu e un strigăt sau un protest mare. Există ceva în interiorul ființei noastre, un sentiment continuu de nemulțumire cu volum redus. A murmura înseamnă a ne plânge mereu, a nu fi fericit cu asta și cu cealaltă; nimic nu ne poate face fericiți și avem mereu ceva de care să ne plângem.

Poate că suntem eliberați de diviziuni și argumente, dar oare suntem noi liberi de a murmura? Cu toții trebuie să recunoaștem că nu suntem.

Raționamentul este un exercițiu mental de a ajunge la o anumită judecată sau concluzie, fiind gata să raționez despre orice lucru.

Dacă o întâlnire durează prea mult, s-ar putea să raționăm despre asta; dacă există o conferință în timpul vacanței, este posibil să raționăm că vrem să petrecem timp cu familia, deci de ce s-a programat conferința în timpul acesta?

După ce Pavel ne-a spus acest fapt încurajator că Dumnezeu operează în noi, el ne-a încurajat să facem toate lucrurile fără murmure și raționamente, pentru că și-a dat seama că acestea nu sunt altceva decât expresia neascultării noastre, iar acestea frustrează lucrarea ulterioară a lui Dumnezeu în noi.

Murmurele sunt din emoțiile noastre și pot veni în principal de la surori (deși frații nu sunt scutiți), iar raționamentele vin din mintea noastră și vin în principal din partea fraților (iar surorile nu sunt scutite).

Putem spune că surorile murmură, dar și frații murmură; am putea spune că frații au raționamente, dar și surorile fac acest lucru.

Cu toții murmurăm și raționăm; acest lucru se întâmplă foarte mult în viața de biserică, căci acestea sunt parte a vieții noastre omenești, și deci ele sunt prezente în viața de biserică.

Acesta este motivul pentru care este atât de dificil pentru biserica să fie zidită și ca noi să fim perfectați, căci încă trăim în domeniul în care nu suntem mulțumiți de anumite lucruri, așa că murmurăm și ne plângem și raționăm cu privire la multe lucruri.

Murmurele și raționamentele se datorează neascultării față de Dumnezeu; când suntem ascultători de Dumnezeu, toate murmurele și raționamentele noastre sunt ucise.

Dacă prin mila Domnului ne dăm seama că în ființa noastră există murmure și raționamente, trebuie să ne dăm seama și că există o armă pentru a-i ucide – ascultarea noastră.

Fratele Watchman Nee avea un coleg de celulă în închisoare, care a observat cum era maltratat acesta de către gardieni; uneori îi dădeau mâncare, iar alteori, în mod intenționat, nu îi dădeau de mâncare.

În multe feluri, ei erau foarte nedrepți și răi față de el, dar fratele Nee nu a spus nimic, până la punctul în care chiar și colegul său de celulă s-a supărat și i-a zis să spună ceva.

Dar fratele Nee a spus: E în regulă, orice vor să facă, așa să fie. Nu a existat nicio supărare, nici o plângere neliniștită; el pur și simplu a acceptat orice a aranjat Dumnezeu în suveranitatea Sa.

De aceea, după 20 de ani de închisoare, fratele Nee a putut spune, Mi-am menținut bucuria. Colegul său de celulă a fost mântuit văzând mărturia lui.

Nu este ușor atunci când Dumnezeu ne pune într-un mediu neplăcut, dar chiar și în astfel de situații trebuie să ne supunem aranjamentului lui Dumnezeu, neavând plângeri, raționamente sau murmure. Acesta este calea de a-L experimenta pe Cristos și de a permite vieții Domnului să curgă prin noi.

Atunci când ne exersăm propria voință conform cu propria noastră preferință de a face cutare și cutare lucru pentru Dumnezeu, putem fi destul de zeloși și activi conform cu planul nostru, obiectivul nostru și preferințele noastre … – aceste lucruri Îl frustrează pe Dumnezeu și Îl împiedică din realizarea a ceea El dorește să facă în noi.

Dacă suntem neascultători de Dumnezeu și murmurăm mereu și raționăm, nu vom intra în savurarea și experimentarea lui Cristos, la fel cum copiii lui Israel nu au intrat în țara bună. Dar ascultarea noastră de Dumnezeu este arma principală pentru a ucide murmurele și raționamentele noastre.

Doamne Isuse, dezvăluie-ne să vedem că murmurele și raționamentele noastre ne frustrează de la ducerea la îndeplinire a mântuirii noastre până la cel mai înal grad. Mântuiește-ne de murmure, de a ne plânge mereu și de a ne exprima nemulțumirea. Doamne, izbăvește-ne de raționamentele noastre, de exersarea minții noastre pentru a raționa și a ne certa. O, Doamne, nu vrem să fim neascultători de Dumnezeu, ci să învățăm ascultarea, căci ascultarea de Dumnezeu ucide toate murmurele și raționamentele. Fie ca noi să acceptăm orice ne-a aranjat Dumnezeu fără nici o părere sau simțământ privitor la acest lucru! Fie ca noi doar să dorim să-L câștigăm pe Cristos și să-L experimentăm în toate lucrurile.

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, God operates in us, so we should do all things without Murmurings and Reasonings (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Experimentarea lui Cristos – săptămâna 3 ziua 3 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Trebuie să ascultăm de Dumnezeu să lucrăm propria mântuire, căci Dumnezeu operează în noi

29/10/2019 by Credincios in Cristos 3 Comments

A ne lucra propria mântuire înseamnă să o ducem la îndeplinire, să o ducem la cea mai înaltă concluzie, prin ascultarea noastră constantă și absolută cu frică și tremur, știind că Dumnezeu este Cel ce operează în noi.

În calitate de credincioși în Cristos, am primit cu toții mântuirea lui Dumnezeu și nu a trebuit să lucrăm sau să facem nimic pentru a o merita – pur și simplu trebuia să credem în Domnul și să o primim. Dar acum trebuie să continuăm și să ne lucrăm mântuirea; trebuie să-L experimentăm pe Cristos ca modelul nostru.

Această mântuire pe care trebuie să o lucrăm, așa cum se vede în Fil. 2:12, nu este mântuirea eternă de condamnarea lui Dumnezeu; din contră, este mântuirea zilnică și constantă care este Cristos ca persoană vie.

Când Îl trăim pe Cristos, Îl experimentăm pe Cristos și Îl savurăm pe Cristos ca modelul nostru lăuntric și exterior, savurăm o mântuire practică, zilnică, clipă de clipă.

Dar oare Îl trăim noi pe Cristos? Oare Îl experimentăm pe Cristos? Îl savurăm noi pe Cristos? Există pericolul ca să fim distrași de la Cristos ca focusul nostru, așa că trebuie să fim în cuvântul lui Dumnezeu și să ne deschidem Domnului, pentru a-L putea vedea, savura și experimenta pe Cristos ca modelul nostru interior și exterior.

Elementele principale ale mântuirii noastre – mântuirea pe care trebuie să o lucrăm – sunt Cristos ca viață crucificată și Cristos în înălțarea Sa. Când Cristos ca modelul nostru devine viața noastră interioară, modelul devine mântuirea noastră.

Este minunat că în viața noastră creștină Îl putem experimenta pe Cristos ca modelul nostru, deoarece El a intrat în noi pentru a fi viața și totul al nostru; atunci când cooperăm cu Dumnezeu pentru a ne lucra propria mântuire, în experiență devenim o reeditare a lui Cristos ca modelul nostru.

Când toți sfinții își lucrează mântuirea și astfel cooperează cu Dumnezeul care operează în interior, devenim realitatea Trupului lui Cristos, care este Isus care trăiește din nou pe pământ în toate mădularele Sale.

Dumnezeu dorește să obțină acest lucru, Trupul lui Cristos în realitate, care Îl exprimă și Îl trăiește pe Cristos, având același fel de viață ca El pe când El era pe pământ.

Pentru aceasta, trebuie să fim mântuiți zilnic în viața divină, dându-ne seama că există atât de multe lucruri specifice și generale din care trebuie să fim mântuiți.

Fie ca să avem aceeași aspirație ca Pavel, ca în nimic să nu fim dați de rușine, ci în toate lucrurile, chiar și în circumstanțele și situația noastră, Cristos să fie mărit în noi, fie prin viață, fie prin moarte.

Ne lucrăm propria mântuire prin ascultarea noastră constantă și absolută față de Dumnezeu

Ce înseamnă să ne lucrăm propria mântuire? Oare înseamnă că trebuie să lucrăm pentru mântuirea noastră?

A ne lucra propria mântuire înseamnă a o duce la îndeplinire, a o duce la cea mai înaltă concluzie. Dumnezeu nu doar ne-a mântuit și asta-i tot; din contră, El are un scop în mântuirea Sa, iar El ne-a salvat de păcate, iad și judecată, astfel încât să fim aduși în gloria Sa.

Conform cu 1 Tes. 2:12, am fost chemați în împărăția și gloria Sa; scopul mântuirii lui Dumnezeu este să ne aducă în gloria Sa, astfel încât să devenim la fel de glorioși ca El, la fel ca El – aceasta este concluzia finală a mântuirii Sale.

Așadar, trebuie să ne lucrăm propria mântuire până acolo, în acea stare, încât să atingem scopul lui Dumnezeu pentru noi. Am primit mântuirea lui Dumnezeu, care are ca apogeu faptul că suntem înălțați de Dumnezeu în glorie, așa cum a fost Domnul Isus.

Acum trebuie să ne ducem la îndeplinire mântuirea noastră zi de zi, să ne lucrăm propria mântuire, pentru a o putea duce la concluzia ei supremă.

Cum facem acest lucru? Prin ascultarea noastră constantă și absolută cu motivația interioară a fricii și cu atitudinea exterioară a tremurului (Fil. 2:8, 12).

Prima cerință în îndeplinirea mântuirii noastre este ascultarea; când Pavel L-a prezentat pe Cristos ca modelul nostru, el a arătat cum Cristos a devenit ascultător și a perfectat această ascultare.

În Evrei 5:8 se spune că Cristos a învățat ascultarea prin lucrurile pe care le-a suferit; fără ascultare, Cristos nu putea să-L exprime pe Tatăl și nici nu putea face voia Tatălui.

Când era în grădina Ghețimani și L-a rugat pe Tatăl să îndepărteze paharul de la El, a încheiat spunând: Totuși nu cum voiesc Eu, ci cum Tu voiești. Aceasta este ascultarea.

Ascultarea implică faptul că nu există nici un argument, nici o negociere; Fiul a acceptat tot ceea ce a rânduit și predestinat Tatăl pentru El, și, în cele din urmă, această ascultare L-a condus la cruce.

Acum El este modelul nostru. Pentru lucrarea propriei mântuiri, trebuie să avem ascultare; prin natură suntem neascultători, la fel de încăpățânați ca și copiii lui Israel când se aflau în pustie în drum spre țara bună.

De multe ori suntem nemulțumiți de aranjamentul lui Dumnezeu, nu Îl ascultăm și chiar ne răzvrătim împotriva Sa. Ascultarea este crucială în lucrarea propriei noastre mântuiri.

Economia eternă a lui Dumnezeu este să Se introducă pe Sine Însuși în noi ca să fie exprimat prin noi; ascultăm oare de ceea ce ne-a arătat Dumnezeu sau avem noi o idee mai bună, o soluție și o cale mai bună pentru viața noastră creștină?

Poate că credem că Dumnezeu trebuie să facă cutare lucru mai bine, dar dorința Sa este ca noi să ne deschidem către El și să-I permitem să-L introducă pe Cristos în ființa noastră; acest lucru cere ascultare – el necesită să spunem pur și simplu: Amin.

Nu este un lucru mic să fim ascultători și să lucrăm această mântuire.

De exemplu, când îngerul Gabriel a venit la Maria pentru a o anunța că urma să-L poarte pe Cel Sfânt în pântecele ei, ea nu a argumentat și nu a raționat, ci a spus pur și simplu: “Facă-se în mine după cuvântul Tău.” Aceasta este ascultarea, și acesta este un canal prin care S-a născut Mântuitorul.

Trebuie să fim ascultători pentru a ne lucra propria mântuire, ascultând ceea ce Dumnezeu ne-a arătat și ne-a revelat.

Motivația noastră interioară ar trebui să fie frica – nu în sensul de a ne teme de ceva care ni se poate întâmpla dacă nu ascultăm, ci în sensul că nu vrem să-L ofensăm sau să-L facem să fie nemulțumit de noi.

Atitudinea noastră exterioară trebuie să fie tremurul, adică să ne temem să nu ratăm ținta, să nu Îl ratăm pe El. Însuși Dumnezeul care operează în interior este mântuirea noastră, iar ascultarea noastră față de El este lucrarea mântuirii noastre (vezi Fil. 2:12-13).

Lui Dumnezeu nu-i pasă de ceea ce putem face pentru El, de ceea ce putem sacrifica pentru El și de ceea ce îi putem oferi ca sacrificiu; ceea ce El dorește este ascultarea noastră.

Neascultarea noastră este asemănată cu contactarea demonilor, iar nesupunerea noastră este ca idolatria; Dumnezeu onorează ascultarea noastră față de El mai mult decât ceea ce putem face pentru El sau ceea ce-I putem oferi (vezi 1 Sam. 15:22).

Doamne Isuse, vrem să ne lucrăm propria mântuire cu frică și tremur, căci Dumnezeu este Cel care operează în noi atât voința cât și înfăptuirea pentru buna Sa plăcere. Amin, Doamne, vrem să cooperăm cu Tine, fiind ascultători conform cu ceea ce ne-ai revelat, ca să ne ducem la îndeplinire mântuirea noastră, să o ducem la concluzia ei supremă. Fie ca noi în calitate de poporul Tău să avem o ascultare constantă și absolută cu motivația interioară a fricii și cu atitudinea exterioară a tremurului pe măsură ce ne lucrăm propria noastră mântuire! Aleluia, Dumnezeul care operează în interior El Însuși este mântuirea noastră, iar ascultarea noastră față de El este lucrarea mântuirii noastre!

Dumnezeu este Cel ce operează în noi pentru a duce la îndeplinire mântuirea noastră; pur și simplu ascultăm de operarea interioară

Poate că nu ne place să auzim că trebuie să ascultăm; nimeni nu este dispus să asculte și, prin natură, nu suntem doar răzvrătiți, ci și iscoditori, căci vrem să cunoaștem situația și consecințele înainte de a face ceva.

De ce trebuie să ascultăm pentru a ne lucra mântuirea? Deoarece Dumnezeu operează în noi.

Aceasta este o cooperare activ-pasivă cu mântuirea interioară a lui Dumnezeu, care este operarea Sa interioară. În mod pasiv, Dumnezeu este Cel care operează în noi și, în mod activ, noi cooperăm cu El, ascultându-L pentru a ne lucra propria mântuire.

Trebuie să ascultăm, dar în noi înșine și cu propria energie și râvnă, nu putem asculta, nu ne putem supune; deci trebuie să nu uităm că Dumnezeu este Cel care operează în noi.

Aleluia, există un Dumnezeu care operează înăuntrul nostru și El operează în noi atât voința, cât și înfăptuirea pentru buna Sa plăcere.

Dumnezeul care trăiește în noi și operează în noi este Isus Cristos care a trăit viața prezentată după modelul din Fil. 2; El a fost procesat și finalizat, iar acum El locuiește în noi și operează în noi.

Așadar, nu ar trebui să încercăm cu propria noastră voință și energie, cu determinarea și zelul nostru natural, ca să ne lucrăm mântuirea; mai degrabă, trebuie să ne reamintim că Dumnezeu este Cel care operează în noi și trebuie ca pur și simplu să cooperăm cu El.

Nu prin noi înșine ducem la îndeplinire mântuirea noastră, ci prin faptul că Dumnezeu operează în noi pentru a face acest lucru; singurul lucru pe care trebuie să-l facem este să ascultăm de Dumnezeul care operează și energizează în interior.

Aleluia, Dumnezeul care operează și ne energizează în interior lucrează în noi, iar noi trebuie ca pur și simplu să cooperăm cu El! Dumnezeu este Cel care face această lucrare; El operează, dar El are nevoie de permisiunea noastră, de ascultarea noastră; când spunem Amin, acest lucru Îi dă deschiderea de a opera liber în noi.

Dumnezeu știe că noi nu putem face asta; El știe că nu avem abilitatea sau capacitatea, dar El are nevoie de disponibilitatea noastră, de cooperarea noastră, de ascultarea noastră. El vrea ca noi să fim de acord cu El, pentru ca El să poată înainta în noi și să facă ceea ce dorește în noi. Amin!

Trebuie să ascultăm și să ne lucrăm mântuirea, dar chiar și această ascultare nu este de la noi – ci se bazează pe Dumnezeul care operează în noi!

Dumnezeul care operează în noi ca mântuire subiectivă este Dumnezeul Triunic – Tatăl, Fiul și Duhul; Dumnezeu Însuși care este Cristos este în noi (2 Cor. 13:3, 5) și Duhul este în noi (Rom. 8:11).

În Fil. 2:13 Pavel spune că Dumnezeu este Cel care operează în noi; cine este acest Dumnezeu? Este Dumnezeul Triunic – Tatăl, Fiul și Duhul, care operează în noi.

Dumnezeu a venit și a trecut printr-un proces de încarnare, trăire omenească, moarte și înviere, iar acum ca Duhul El operează în noi. El vrea să facă multe lucruri în noi; El vrea să ne mântuiască până în cel mai înalt grad, și El vrea să ne aducă în glorie, dar El are nevoie de cooperarea noastră.

El operează în interior, iar noi trebuie să cooperăm cu El. Aleluia!

Îți mulțumim, Doamne, pentru că ai intrat în noi pentru a fi Dumnezeul Triunic care operează și energizează! Aleluia, în noi înșine nu ne putem îndeplini mântuirea, dar Dumnezeu operează în noi pentru a o îndeplini, iar noi putem spune pur și simplu Amin, fă-o în noi, Doamne! Amin, Doamne, Îți dăm permisiunea de a lucra în noi, de a opera în noi și de a îndeplini mântuirea Ta deplină în noi până când vom fi aduși în glorie! O, Dumnezeule care operezi și energizezi în interior, ne deschidem cât de mult putem și vrem să Îți dăm cooperarea noastră până în cel mai înalt grad pentru a ne putea lucra propria mântuire!