creștem în viață

Îl lăudăm pe Domnul că sfinții sunt plini de viață și lumină și participăm în viață

03/04/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

În opinia lui Dumnezeu, poporul Său sunt snopi plini de viață și corpuri cerești plini de lumină; dacă Îl lăudăm pe Domnul pentru că sfinții Săi sunt plini de viață și lumină, vom fi primii care vor participa în viață.

Slavă Domnului pentru sfinți! Trebuie să învățăm că felul în care privim la și vorbim despre poporul lui Dumnezeu este o un lucru; simplul fapt de a rosti lucruri despre poporul lui Dumnezeu „cu toată sinceritatea” poate aduce mai mult blestem decât binecuvântarea lui Dumnezeu.

În ochii lui Dumnezeu și în conformitate cu revelația Bibliei, biserica este din Hristos, din înviere și în locurile cerești. Cu toții am fost așezați cu cristos în ceruri, pentru că Dumnezeu ne-a pus în Cristos și El ne-a înălțat împreună cu El; conform lui Dumnezeu, biserica este în locurile cerești.

Biserica este de înviere, căci toți am fost regenerați prin învierea lui Isus Cristos din morți; de aceea, biserica este învierească, din înviere și în înviere.

Biserica este din Cristos, căci biserica a fost produsă din Cristos, este zidită cu elementul lui Cristos, iar biserica nu este altceva decât Cristos crescut în om; de aceea, biserica este Cristică.

Prin moartea Sa atotcuprinzătoare pe cruce, Cristos a terminat tot ceea ce este negativ și întreaga creație veche; apoi, în învierea Sa, El a produs biserica pentru a fi o creație nouă creată în învierea lui Cristos și prin Cristosul înviat.

Slavă Domnului pentru biserică conform vederii lui Dumnezeu – o entitate în Cristos, în înviere și în locurile cerești!

Dacă avem o astfel de viziune despre biserică, orice nu este din Cristos, din înviere sau din locurile cerești va fi exclus; o astfel de viziune ne va guverna până la cel mai înalt grad și vom vedea poporul lui Dumnezeu așa cum îi vede Dumnezeu.

Iosif era unul dintre cei unsprezece fii ai lui Iacob, iar tatăl său îl iubea foarte mult; el a văzut răul pe care l-au făcut frații lui și i-a adus tatălui său un raport rău al faptelor lor, de aceea frații lui îl urau și voiau să îl omoare.

Așa că Dumnezeu i-a dat două vise, primul referitor la snopi și al doilea din corpurile cerești; prin aceste vise, Dumnezeu a vrut să-i arate lui Iosif că atât el cât și frații săi sunt plini de viață și lumină, deci el nu este diferit de ei în ochii lui Dumnezeu.

Fie ca Domnul să strălucească asupra noastră pentru a vedea că poporul Său este ca niște snopi plini de viață pentru a-i satisface pe Dumnezeu și pe om, și ei sunt corpuri cerești care strălucesc lumina asupra celor de pe pământ; sfinții sunt plini de viață și lumină!

În vederea veșnică a lui Dumnezeu, cei din poporul Său sunt corpuri cerești plini de lumină

În cel de-al doilea vis, Iosif a văzut soarele, luna și unsprezece stele care i s-au închinat; în vederea veșnică a lui Dumnezeu, poporul Său este corpuri cerești pline de lumină (vezi Gen. 37:9).

Acest al doilea vis a fost o confirmare a primului vis, în care Dumnezeu i-a arătat lui Iosif că atât el, cât și frații săi sunt niște snopi plini de viață. Atât noi, cât și sfinții suntem aceiașila fel în ochii lui Dumnezeu – suntem plini de viață și lumină, snopi de viață și corpuri cerești pline de lumină.

Dacă Domnul alege pe unul dintre noi să facă o anumită lucrare sau să aibă o anumită poziție de autoritate, aceasta este datorită îndurării Sale și e alegerea Lui, dar în ochii lui Dumnezeu, tot poporul Său este corpuri cerești plini de lumină.

Toți cei din viața de biserică pe care am putea să-i acuzăm că nu sunt buni ci plini de nelegiuiri, toți aceștia sunt stele și împreună cu ei noi toți suntem luna.

Dacă avem aspectul domnitor al maturității în viață, nu îi vom condamna niciodată pe ceilalți; mai degrabă, îi vom păstori și îi vom aprecia, și îi vom ajuta să își realizeze natura, funcția și țelul lor real ca popor al lui Dumnezeu pe pământ.

Trebuie să avem visul ceresc, viziunea de la Dumnezeu, pentru ca noi să realizăm ce sunt și cine sunt cei din poporul lui Dumnezeu.

Este posibil să fi fost în viața de biserică mult timp și, chiar dacă la început am crezut că sfinții sunt desăvârșiți și minunați, am văzut greșeli și probleme pentru aproape fiecare sfânt, și este posibil chiar să-i fi criticat acasă în fața soției sau soțului nostru.

În conformitate cu concepția noastră naturală inițială, noi credem că sfinții sunt minunați și viața de biserică este glorioasă, dar acum putem vedea lucrurile diferit; ceea ce avem nevoie este viziunea divină, visul ceresc, pentru a putea vedea sfinții așa cum îi vede Dumnezeu.

Când vom avea viziunea cerească a poporului lui Dumnezeu, vom fi încurajați; ne vom da seama că sfinții nu sunt „scorpioni” sau „șerpi” sau „țestoase”, ci mai degrabă, sunt corpuri cerești pline de lumină și reflectă lumina de la Însuși Cristos, soarele.

Când avem visul ceresc, ne dăm seama că ne aflăm printre snopii plini de viață, suntem sub soare și lună și umblăm printre stele în viața de biserică.

Aceasta este similară cu viziunea din Apocalipsa 12:1, în care poporul lui Dumnezeu este simbolizat de femeia îmbrăcată cu soarele, cu luna sub picioare și cu coroana de doisprezece stele pe capul ei. Așa este biserica este în ochii lui Dumnezeu și trebuie să avem o astfel de viziune asupra poporului lui Dumnezeu.

Când ne întâlnim cu sfinții, trebuie să ne dăm seama că ei sunt stele strălucitoare și vii, și cu toții împreună suntem luna, reflectând lumina lui Cristos, care este soarele.

În cazul lui Iosif, putem spune că el a fost diferit de frații săi, dar nu este pentru că el a fost mai bun în el însuși, ci datorită îndurării lui Dumnezeu, a alegerii Sale și a suveranității Sale.

Putem fi aleși de Dumnezeu pentru a face un anumit lucru pentru El sau să avem o anumită funcție, dar acest lucru nu este al nostru însuși, ci datorită lucrării de har a lui Dumnezeu; este o mărturie nu despre noi, ci despre harul Său extraordinar, căci suntem cu adevărat la fel ca toți sfinții, corpuri cerești pline de lumină.

Mulțumim Doamne că ne-ai făcut copii ai luminii, chiar și corpuri cerești pline de lumină. Aleluia, toți sfinții sunt ca stelele din cer, iar biserica este ca luna, reflectând lumina lui Cristos, soarele! Amin, Doamne, dă-ne să vedem o astfel de viziune veșnică a poporului lui Dumnezeu, realizând că toți cei din poporul lui Dumnezeu sunt corpuri cerești pline de lumină. Dă-ne părerea Ta despre poporul Tău și fie ca estimarea de către noi a sfinților să fie aceeași ca a Ta. Te lăudăm Doamne pentru toți sfinții, stelele vii, și Te lăudăm pentru biserică, luna strălucitoare!

Îl lăudăm Domnul că sfinții sunt plini de viață și lumină și participăm în viață

Dacă Îl lăudăm pe Domnul pentru că sfinții Săi sunt plini de viață și lumină, vom fi primii care vor participa în viață (vezi Gen. 12:2-3; Num. 24:9).

Cu toate acestea, dacă vorbim de rău despre sfinți, dacă îi criticăm sau îi condamnăm pe sfinți, ne punem sub blestem și moartea va fi partea noastră.

Psalmistul a spus cu privire la sfinți că toți sfinții care sunt pe pământ sunt excelenți, iar toată încântarea lui a fost în ei (Psa. 16:3); aceasta ar trebui să fie și realizarea noastră.

Cert este că dacă condamnăm biserica sau îi blamăm pe sfinți vom suferi pierderea vieții; oricât de corect am fi și oricât de greșit ar fi biserica, dacă condamnăm biserica și îi învinuim pe sfinți, porția noastră va fi moartea.

Starea sfinților s-ar putea să nu fie atât de bună, iar situația din biserică poate să nu fie atât de pozitivă, dar dacă îi condamnăm, vom suferi pierderea vieții.

Dar dacă ne exersăm duhul de credință și spunem: Doamne, Te laud pentru că poporul Tău este plin de viață și lumină! atunci vom fi primii care vom participa în viață.

Nu ar trebui să vorbim că frații și surorile nu sunt buni, ci mai degrabă să-L laudăm pe Domnul pentru sfinți și pentru biserică; în acest fel ne punem sub binecuvântarea lui Dumnezeu și savurăm viața Sa.

Nimeni care vorbește negativ despre biserică sau despre sfinți nu savurează viață; s-ar putea să creadă că savurează viața, dar de fapt el este în moarte și se află sub blestem.

Aceasta nu înseamnă că ignorăm greșelile și chiar păcatele sfinților și declarăm că totul este bine; mai degrabă, asta înseamnă că avem viziunea lui Dumnezeu asupra poporului Său, iar în viziunea Sa biserica este glorioasă, iar sfinții sunt plini de viață și lumină!

Și Îl lăudăm pe Domnul că frații și surorile noastre vor deveni stele cerești pline de lumină – chiar dacă astăzi nu sunt chiar așa, ei vor fi astfel în viitor!

Îl lăudăm pe Domnul că frații și surorile noastre vor fi snopi plini de viață pentru satisfacția lui Dumnezeu și a omului – chiar dacă acest lucru nu este chiar acum așa în realitate, Dumnezeu o va face în curând!

Cu Dumnezeu nu există nici un element al timpului; nu există ceas în ceruri, doar eternitate, iar Dumnezeu vede pe poporul Său din punctul de vedere al eternității.

Când îi vorbim răul pe sfinți, noi suntem cei care suferă moartea. Dacă îndrăznim să spunem ceva rău despre unul dintre membrele Trupului, unul dintre poporul lui Dumnezeu, cum S-ar simți Dumnezeu? Credem că ne exprimăm sentimentul, dar ne-am gândit noi oare la sentimentul lui Dumnezeu față de aceeași persoană?

Dumnezeu nu este mulțumit atunci când îi criticăm pe sfinți; dar cu cât vorbim mai bine despre sfinți, având inima lui Dumnezeu și sentimentul Lui pentru ei, cu atât vom participa în viață și vom fi persoane pline de viață.

Cu cât creștem mai mult în viață și suntem maturi în viața divină, cu atât suntem în partea de domnie a celui matur și nu-i vom învinui pe ceilalți, ci mai degrabă, în loc să vorbim de rău despre sfinți, ne vom da seama că ei sunt plini de viață și lumină, iar biserica este glorioasă.

Când Balaam a venit să blesteme poporul lui Israel, starea lor nu a fost chiar atât de bună; cu toate acestea, părerea lui Dumnezeu era că El nu a văzut răul în Israel și nu a văzut perversitate în Israel (Num. 23:21).

Aleluia, în ochii lui Dumnezeu, tot poporul Său ales este snopi de viață – plini de rezerva vieții – și stele strălucitoare – pline de lumină!

Doamne, Te lăudăm pentru sfinți, poporul Tău drag, căci ei devin persoane pline de viață și lumină! Aleluia, deși azi poate nu suntem așa, Dumnezeu lucrează asupra noastră pentru a ne face oameni plini de viață, de rezervă de viață, de lumină și de strălucire! Amin, Doamne Isuse, să lăsăm deoparte orice vorbire de rău, orice condamnare și critică, și vrem să avem visul ceresc să vedem că biserica cu toți cei din poporul lui Dumnezeu este plină de viață și lumină! Slavă Domnului pentru biserică! Aleluia pentru toți sfinții!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Praise the Lord for the Saints being Full of Life and Light and Participate in Life, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 11 ziua 5 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Dumnezeu dorește ca tot poporul Său să fie profeți, purtătorii de cuvânt ai lui Dumnezeu care vorbesc pentru Dumnezeu

17/03/2020 by Credincios in Cristos 1 Comment

Dorința lui Dumnezeu atât în Vechiul, cât și în Noul Testament a fost ca poporul Său să vorbească pentru El; Moise și-a exprimat dorința înaintea lui Dumnezeu când a spus: O, ca toți oamenii lui Dumnezeu să fie profeți (Num. 11:29).

Cu toate acestea, atunci când vorbim despre faptul de a fi profet, mulți astăzi cred că a profeți înseamnă a prezice viitorul și deci ei nu s-ar considera ca fiind profeți.

Cu toate acestea, a fi un profet nu înseamnă neapărat să fii cineva care prezice viitorul, ci mai degrabă să fii cineva care să vorbească pentru Dumnezeu și să-L vorbească pe Dumnezeu în alții.

Prima mențiune a cuvântului profet din Biblie este în Geneza, atunci când Abimelec a luat-o pe Sarah despre care Avraam spunea că este sora sa, iar Dumnezeu i-a vorbit cu acest rege păgân că Avraam era un profet, deci să nu se atingă de soția lui.

A prezi Avraam cumva viitorul? El era un profet al lui Dumnezeu pentru că Îl cunoștea pe Dumnezeu și vorbea cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu, dar el nu a făcut prea multe preziceri.

Ori de câte ori Dumnezeu câștigă o persoană care Îl cunoaște și vorbește pentru El, chiar Îl vorbește, acea persoană este un profet și Dumnezeu poate fi exprimat prin el.

A doua mențiune a profeților din Biblie este în Num. 11:29.

Contextul este că poporul cârtea din nou și din nou împotriva lui Moise și a lui Iehova din cauza lipsei de hrană și apă, așa că Moise i-a spus lui Dumnezeu că nu poate trata singur cu toate aceste cârtiri de unul singur, nu poate face față tuturor acestor plângeri. Deci Dumnezeu i-a spus să adune șaptezeci dintre bătrânii din Israel, să-i aducă la cortul întâlnirii și acolo Dumnezeu a intenționat să pună din Duhul care era asupra lui Moise și asupra celor șaptezeci.

Și Dumnezeu a făcut asta, iar când Duhul lui Dumnezeu a fost pus asupra lor, ei toți au profețit.

Totuși, doi dintre aceștia au rămas în tabără, iar Duhul a căzut și asupra lor și au profețit; un tânăr a văzut acest lucru și i-a raportat lui Moise și chiar Iosua a zis: „Să-i oprim oare, pentru că ei nu sunt aici cu noi în cortul întâlnirii?”

Atunci Moise a reacționat spunând: Ești gelos pe mine? O, fie ca tot poporul lui Dumnezeu să fie profeți, ca Iehova să-și pună Duhul Său peste ei!

Moise a rostit dorința lui Dumnezeu ca tot poporul Său să fie purtătorii Săi de cuvânt, cei care Îl cunosc pe Dumnezeu și vorbesc pentru Dumnezeu, chiar vorbesc pe Dumnezeu la alții, pentru ca Dumnezeu să fie exprimat și pentru ca dorința inimii Sale să fie manifestată și cunoscută.

Moise a dorit ca tot poporul lui Dumnezeu să fie profeți, iar în Noul Testament Pavel a dorit și el același lucru, pentru că el a descoperit că profeția zidește biserica.

Fie ca Domnul să înlăture orice văl de pe ochii noștri, pentru a putea vedea că Dumnezeu dorește ca tot poporul Său să fie profeți, ce este un profet și cum putem fi profeți care vorbesc pentru Dumnezeu și Îl vorbesc pe Dumnezeu altora.

Un profet este purtătorul de cuvânt al lui Dumnezeu, cineva care vorbește pentru Dumnezeu și Îl vorbește pe Dumnezeu în om

Ce este un profet? Conform Bibliei, un profet nu este în principal cineva care prezice viitorul, ci unul care vorbește pentru altul; de exemplu, deoarece Moise avea limba încurcată, Aaron a fost profetul său, căci a vorbit pentru el (vezi Ex. 7:1-4; 4:16).

A profeți înseamnă a vorbi pentru Dumnezeu și a-L vorbi pe Dumnezeu, făcând cunoscut altora ce este pe inima lui Dumnezeu și care sunt intețiile Sale pentru alții.

Înțelegerea noastră naturală este că un profet este cel care prezice ceva în viitor; un astfel de gând nu este greșit, dar este incomplet, căci gândul de bază este că un profet vorbește în numele lui Dumnezeu.

În Biblie, un profet nu neapărat prezice viitorul, ci mai degrabă vorbește pentru Dumnezeu și Îl vorbește pe Dumnezeu în ceilalți.

Profeții sunt purtătorii de cuvânt ai lui Dumnezeu, pentru că ei vorbesc pentru Dumnezeu și Îl vorbesc pe Dumnezeu (vezi Isaia 1:1-2a; 6:8-9; Ier. 1:1-4; Ezechiel 1:3; 2:1-7 ).

Profeți cum ar fi Isaia, Ieremia și Ezechiel, ei toți au vorbit pentru Dumnezeu și L-au vorbit pe Dumnezeu; pe de o parte, ei au vorbit unele lucruri care urmau să se întâmple în viitor, dar, în principal, tot ce au făcut ei este să comunice poporului lui Dumnezeu ceea ce Dumnezeu voia să le vorbească.

Un profet este purtătorul de cuvânt al lui Dumnezeu, unul care vorbește pentru Dumnezeu și Îl vorbește pe Dumnezeu; un profet este cineva trimis de Dumnezeu poporului Său pentru a funcționa și a acționa ca purtător de cuvânt al lui Dumnezeu, vorbind doar ceea ce Dumnezeu vrea să vorbească.

Dumnezeu este ascuns, dar prin vorbirea profeților, Dumnezeu Însuși și intenția Lui sunt explicate și sunt făcute de cunoscut poporului Său (Isaia 45:15; Efeseni 1:9; 3:3-5).

Profeții sunt persoane care Îl contactează pe Dumnezeu și primesc revelația lui Dumnezeu în mod direct, iar apoi, fiind purtați de Duhul lui Dumnezeu, ei vorbesc pentru Dumnezeu și Îl vorbesc pe Dumnezeu (2 Pet. 1:21).

Dorința lui Dumnezeu este ca tot poporul Său – atât în Vechiul Testament, cât și în Noul Testament – să fie profeți, purtători de cuvânt ai lui Dumnezeu care vorbesc pentru Dumnezeu și Îl vorbesc pe Dumnezeu.

Dumnezeul nostru este un Dumnezeu vorbitor; El a creat universul prin vorbirea Sa și El a dat naștere noii creații fiind Cuvântul lui Dumnezeu care a fost întrupat pentru a deveni trup și a deveni apoi un Duh dătător-de-viață.

În calitate de Dumnezeu vorbitor, El dorește să Se reproducă în poporul Său, ca și ei să fie poporul Său vorbitor.

Conceptul nostru natural de profeție – care s-ar putea să fie afectat de „mișcarea penticostală”, este că nu putem fi cu toții profeți, pentru că un profet este cel care prezice viitorul, deci trebuie să fim într-o situație și o condiție specială, și trebuie să avem Duhul lui Dumnezeu care să ne inspire și să ne spună ce să vorbim pentru a prezice ce se va întâmpla.

Dar a fi un profet înseamnă a fi purtătorul de cuvânt al lui Dumnezeu, adică a petrece timp cu Dumnezeu, a-L cunoaște pe Dumnezeu și a vorbi pentru Dumnezeu și a-L vorbi pe Dumnezeu.

Mulțumim Doamne pentru dorința Ta ca tot poporul Tău să fie profeți, cei care Îl cunosc pe Dumnezeu și vorbesc pentru Dumnezeu, chiar Îl vorbesc pe Dumnezeu în om. Amin, Doamne, vrem să Te cunoaștem, să fim infuzați cu Tine, să fim umpluți de Cuvântul Tău și să fim astăzi purtători de cuvânt ai lui Dumnezeu. Dezvăluie-ne ca să vedem și să practicăm faptul de a fi un profet. Vrem ca să-L cunoaștem nu doar pe Dumnezeul care Se ascunde, ci și pe Cel care se revelează pe Sine în cuvântul Său ca să putem cunoaște intenția și dorința Ta. Umple-ne cu Cuvântul Tău, Doamne și condu-ne prin Duhul Tău să vorbim pentru Dumnezeu și să-L vorbim pe Dumnezeu în om!

Dumnezeu dorește ca tot poporul Său să fie profeți, și noi toți putem profeți unul câte unul

Dorința lui Moise exprimată în Num. 11:29 era ca tot poporul lui Israel să fie profeți, cei care vorbesc pentru Dumnezeu.

El avea inima lui Dumnezeu, care era nu doar ca unul sau câțiva să vorbească pentru Dumnezeu, ci ca tot poporul lui Dumnezeu să fie purtătorii de cuvânt ai lui Dumnezeu, cei care profețesc pentru Dumnezeu.

Acest cuvânt din Num. 11:29 a fost o mare profeție rostită de Moise, iar Pavel în Noul Testament este de acord cu el, căci în 1 Cor. 14:31 el ne spune că toți putem profeți unul câte unul, ca toți sî învețe și toți să fie încurajați.

Cuvântul pe care l-a rostit Moise în Num. 11:29 a fost promovat de Pavel în 1 Cor. 14 și este împlinit în economia noutestamentală a lui Dumnezeu prin profețirea credincioșilor în întâlnirile bisericii.

Dorința lui Dumnezeu este ca tot poporul Său să fie profeți; Moise a fost una cu Dumnezeu în Vechiul Testament pentru a rosti această dorință, iar Pavel a fost și el una cu Dumnezeu în Noul Testament pentru a scrie despre acest lucru.

Pavel a promovat profeția la maxim, numind-o ca fiind cel mai înalt dar pentru zidirea bisericii.

Cu toții putem profeți unul câte unul; nu doar câțiva dintre cei înzestrați pot profeți, ci fiecare dintre copiii lui Dumnezeu sunt calificați să vorbească pentru Dumnezeu.

Probabil că gândul lui Pavel a venit de la Moise, deoarece Pavel – fiind un om care a înțeles Vechiul Testament – trebuie să fi fost familiar cu ceea ce Moise spunea în Num. 11:29.

Deci vedem că atât în Vechiul, cât și în Noul Testament, Dumnezeu vrea ca poporul Său să fie profeți, adică El vrea ca poporul Său să vorbească pentru El și să-L vorbească întru alții.

Totuși, atât în Vechiul, cât și în Noul Testament vedem că poporul lui Dumnezeu a ratat acest lucru; în Vechiul Testament, oamenii i-au cerut lui Moise să vorbească pentru ei, iar în epoca Noului Testament există un sistem de clerici și laici în care unii vorbesc în timp ce alții nu pot.

Slavă Domnului pentru recâștigarea Lui – El vrea să recâștige funcția tuturor celor din poporul Său și dorește ca tot poporul Său să fie profeți și să vorbească!

Conform cu 1 Cor. 14:26, ori de câte ori biserica se adună, fiecare dintre noi are un psalm, un cuvânt, un imn, o vorbire, etc. – nu doar cei care au mers la un seminar biblic special pentru a fi instruiți să vorbească, ci fiecare credincios are ceva de a vorbi în întâlnire pentru zidire.

În Efes. 4:11-16 vedem că Cristosul înălțat a dat daruri oamenilor, iar aceste daruri sunt pentru desăvârșirea sfinților pentru zidirea Trupului lui Cristos prin articulațiile de alimentare bogată și prin operarea în măsura fiecăruia în parte.

Fratele Watchman Nee a spus că nu este îngrijorat de împlinirea lui Ioan 3:16, dar este îngrijorat dacă Efes. 4 poate fi împlinit în această epoca, și anume cum poate 1 Cor. 14 să fie realizat printre noi înainte de întoarcerea Domnului. O, Doamne Isuse!

Îi mulțumim și Îl laudăm pe Domnul că putem vedea și putem intra în împlinirea lui Efes. 4 și 1 Cor 14, căci în viața de biserică nu avem o clasă de vorbitori profesioniști, ci mai degrabă, fiecare membru al Trupului este echipat, fiecare membru învață să vorbească cuvântul lui Dumnezeu, și noi toți vorbim pentru zidirea bisericii, Trupul lui Hristos.

Acest lucru nu se vede în general în creștinism, unde predomină sistemul clerical în numeroasele sale forme (cum ar fi pastorii, episcopii, conducătorii de cult, etc.).

Pe de o parte Domnul vrea să creștem în viață până la maturitate, iar pe de altă parte, El vrea ca noi să fim zilnic în cuvântul Său și să avem părtășie cu El pentru a avea vorbirea Sa instantanee și constantă, astfel încât oricând ne întâlnim și oriunde suntem să putem fi purtătorii de cuvânt ai lui Dumnezeu, cei care profețesc.

Deci trebuie să luptăm bătălia prin a fi în cuvântul lui Dumnezeu; acest cuvânt este echipamentul nostru, căci luptăm împotriva inamicului nu cu ideile și gândurile noastre, ci cu Cuvântul lui Dumnezeu.

Când Domnul a fost ispitit de Satana în pustie, El a folosit cuvântul pentru a-l învinge diavolul.

La sfârșitul lui Apocalipsa 19, în cea mai mare bătălie de la Armaghedon, Cel care călărește pe un cal alb are un nume scris pe El, Cuvântul lui Dumnezeu; El se va angaja în luptă spirituală cu dușmanul prin cuvântul Său!

Când vom crește în viață și vom vorbi pentru Dumnezeu, îl vom învinge pe inamicul! Amin!

Doamne Isuse, dorim să creștem în viață până la maturitate și să vorbim pentru Dumnezeu, să-L vorbim pe Dumnezeu, pentru ca noi să fim astăzi purtători de cuvânt ai lui Dumnezeu. Păstrează-ne în cuvântul Tău, fiind infuzat cu elementul Tău și având vorbirea Ta instantanee și constantă. Doamne, fie ca cuvântul Tău să fie savurarea noastră, mâncarea noastră, bucuria noastră și, de asemenea, sabia și echipamentul nostru pentru a vorbi pentru Dumnezeu! O, fie ca tot poporul lui Dumnezeu să fie profeți, ca Dumnezeu să-și pună Duhul Său peste ei, ca toți să poată vorbi pentru Dumnezeu și să-L vorbească pe Dumnezeu în om!