viața și natura divină

Învățăm de la Isus să umblăm conform naturii Tatălui pentru a face voia Tatălui

08/11/2024 by Credincios in Cristos 6 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, care Îl iubim pe Domnul și Îl urmărim, trebuie să alergăm cursa creștină conform naturii Tatălui pentru a face voia Tatălui, fiind constrânși în alergarea noastră să facem doar voia Tatălui nostru ceresc și să nu ne concentrăm pe a face o mare lucrare pentru El.

Săptămâna aceasta am savurat faptul că Dumnezeu ne cheamă conform propriului Său scop. Dumnezeu nu numai că ne-a răscumpărat pentru a ne mântui de pierzarea veșnică; chiar mai mult, El ne-a chemat conform propriului Său scop. Chemarea Sa nu este conform faptelor noastre, ci după propriul Său scop. Slavă Domnului!

Am fost mântuiți de la a trăi o viață fără sens la a trăi o viață pentru scopul lui Dumnezeu. Scopul etern al lui Dumnezeu este ca El să se împartă în noi, poporul Său ales și răscumpărat, astfel încât să putem deveni la fel ca Cristos în viață, natură, expresie și funcție, dar nu în Dumnezeire, pentru a fi parte din expresia Sa extinsă. Amin!

Dumnezeu a creat toate lucrurile pentru acest scop al Său, ca să Se contopească cu omul pentru a produce biserica în calitate de Trup al lui Cristos care se finalizează în Noul Ierusalim pentru scopul Său glorios. Biserica este mijlocul unic folosit de Dumnezeu pentru a-Și îndeplini scopul, pe partea pozitivă, și pentru a-Și rezolva toate problemele. Biserica Îl exprimă pe Dumnezeu în gloria Sa cu fiizarea divină și Îl reprezintă pe Dumnezeu pentru a-și exercita stăpânirea asupra vrăjmașului.

Prin biserică, Dumnezeu va aduce toate lucrurile sub Cristos ca unic Cap. Noi, ca credincioși în Cristos, trebuie să trăim o viață pentru împlinirea scopului etern al lui Dumnezeu; pentru aceasta, trebuie să cunoaștem și să facem voia lui Dumnezeu. Care este voia lui Dumnezeu? El a creat toate lucrurile și toate lucrurile există datorită voii Sale; trebuie să cunoaștem voia lui Dumnezeu și să facem toate lucrurile conform voii perfecte a lui Dumnezeu.

Trebuie să fim plini de cunoașterea deplină a voii lui Dumnezeu, astfel încât să putem avea revelația planului lui Dumnezeu și să cooperăm cu El pentru împlinirea planului Său. Voia lui Dumnezeu este legată de Cristos; voia lui Dumnezeu este să-l facă pe Cristos totul pentru noi, astfel încât să-L putem savura pe Cristos, să-L trăim pe Cristos, să-L trăim pe Cristos și să-L aplicăm pe Cristos în toate lucrurile.

Când cunoaștem voia lui Dumnezeu, vom umbla cu vrednicie de Domnul, pentru că vom trăi pe Cristos. De asemenea, când cunoaștem voia lui Dumnezeu, ne vom da seama că El permite anumite lucruri – El are o voință permisivă. Dar în ziua judecății, Dumnezeu îi va respinge pe cei care au făcut multe lucrări de putere în numele lui Dumnezeu, fără aprobarea Lui. Mulți fac lucrări mari pentru Dumnezeu, dar fără a face voia Tatălui.

Trebuie ca nu doar să lucrăm pentru Domnul, ci și mai mult, să-L luăm ca sursă, să facem toate lucrurile în El și împreună cu El și să permitem voii Tatălui nostru ceresc să ne restrângă în viața noastră zilnică și în lucrarea pentru Doamne. Amin!

Trebuie să umblăm și să lucrăm conform naturii Tatălui pentru a face voia Tatălui

Mat. 7:21-23 este un cuvânt puternic de avertizare pentru toți credincioșii în Cristos, în special pentru cei care Îl iubesc pe Domnul, lucrează pentru Domnul și doresc să-I placă, alăturându-se Lui în lucrarea Sa. Această porțiune ne arată că mulți fac lucrări mari de putere în numele Domnului, dar nu fac voia Tatălui ceresc, așa că Domnul nu îi recunoaște și nici nu îi aprobă. Anumite lucrări pot fi făcute în numele Domnului, dar nu pot fi făcute după voia lui Dumnezeu.

Când facem vreo lucrare pentru Domnul, trebuie să verificăm cu El dacă facem voia Tatălui sau doar facem o lucrare pentru El. Trebuie să avem siguranța că, în orice facem pentru Domnul și în viața bisericii, facem voia Tatălui. Altfel, putem fi numiți de Domnul „lucrători ai fărădelegii” în ziua judecății. O, Doamne!

Chiar și alungarea demonilor în numele Domnului și a face lucrări de putere în numele Lui poate să nu fie conform voii lui Dumnezeu, ci ceva cu care El nu este de acord. O, Doamne Isuse! Cât de îngustă este poarta și cât de strâmtă este calea pentru a-L urma pe Domnul și a lucra cu și pentru El!

Fie ca noi să fim cei care intrăm pe poarta îngustă și umblăm pe calea strâmtă care duce la viață (Matei 7:13-14) atât în viața noastră, cât și în lucrarea noastră pentru Domnul. Așa cum alergătorii dintr-o cursă au fiecare propria lor bandă în care aleargă și nu trec pe benzile celorlalți, ci rămân pe banda lor până când își ating obiectivul, așa că trebuie să mergem pe drumul restrâns în timp ce trăim pentru Domnul și Îl slujim pe El.

Calea strâmtă este voia Tatălui nostru ceresc. A face voia Tatălui ar trebui să ne constrângă și să ne restrângă. Aceasta înseamnă că trebuie să facem totul conform naturii divine din duhul nostru. Dacă nu facem lucrurile conform naturii divine, lucrarea noastră este fărădelege. O, Doamne! Nu ar trebui să ne preocupe în primul rând să facem o lucrare pentru Domnul sau chiar să profețim pentru El, ci să facem voia Tatălui nostru ceresc umblând și lucrând conform naturii Tatălui în duhul nostru.

Fie ca noi să avem grijă de liniile cerești pentru desfășurarea cursei noastre. În viața de biserică în recâștigarea Domnului, avem liniile constrângătoare ale naturii divine; dacă alergăm între linii și nu în afara lor, vom fi aprobați de Domnul. Ca oameni ai împărăției, suntem în împărăția lui Dumnezeu și mergem pe calea strâmtă pentru a face voia Tatălui.

Mulțumim Domnului, avem natura divină în duhul nostru; natura Tatălui este în noi, iar această natură ne spune întotdeauna da sau nu atunci când verificăm cu Domnul înainte de a face ceva. Dacă verificăm cu Domnul în duhul nostru, vom obține „mergi înainte” sau „oprește-te” de la El în viața și lucrarea noastră pentru Domnul.

Alergătorii dintr-o cursă văd cu toții liniile care le limitează alergarea și doar atunci când aleargă pe banda lor pot primi recompensa. În mod similar, astăzi avem linii constrângătoare în noi; natura Tatălui este în noi, limitându-ne, constrângându-ne și aprovizionându-ne ca să facem voia Tatălui nostru ceresc. De exemplu, dacă verificăm cu natura Tatălui din noi, vom realiza că nu putem folosi muzică rock sau alte distracții lumești în întâlnirile noastre.

Ca oameni ai împărăției, am fost regenerați de Tatăl nostru ceresc și avem viața și natura Sa în noi. Fie ca noi să trăim conform naturii divine din duhul nostru, astfel încât să fim constrânși în viața și lucrarea noastră pentru Domnul, făcând voia Tatălui nostru ceresc și nefiind lucrători ai fărădelegii. Fie ca noi să alergăm cursa conform naturii Tatălui și să permitem naturii divine să ne limiteze și să ne restrângă în lucrarea noastră cu și pentru Domnul, astfel încât să putem face voia Tatălui nostru ceresc astăzi.

Poarta îngustă exclude omul vechi, eul, carnea, conceptul uman și lumea cu toată gloria ei; numai ceea ce corespunde cu voia lui Dumnezeu poate intra. Când ne exersăm duhul și trăim conform naturii Tatălui, omul nostru vechi este exclus, sinele este negat, conceptul nostru uman este dat deoparte și lumea cu toată gloria ei dispare. Pe măsură ce mergem pe calea strâmtă, suntem restricționați de un control interior misterios, invizibil și trăim sub acest control. Amin!

Doamne Isuse, vrem să intrăm prin poarta îngustă și să mergem pe calea strâmtă de a face voia Tatălui nostru ceresc. Aleluia, am fost regenerați de Dumnezeu cu viața și natura Sa, iar acum avem natura Tatălui nostru în duhul nostru! Amin, Doamne, ne exersăm duhul pentru a Te contacta, a trăi un duh cu Tine și a lucra cu Domnul și pentru El. Vrem să alergăm cursa cerească pe calea strâmtă a voii Tatălui. Fie ca lucrarea noastră pentru Domnul să fie limitată de liniile cerești. Amin, Doamne, vrem să trăim și să lucrăm prin natura divină în duhul nostru și să nu fim lucrători ai fărădelegii care fac o lucrare pentru Dumnezeu, dar nu fac voia lui Dumnezeu! Fie ca să ne pese mai mult de a face voia Tatălui decât de a lucra pentru Domnul. Aspirăm să fim cei care sunt aprobați de Domnul la scaunul de judecată! Ne deschidem Ție privitor la trăirea noastră de zi cu zi. Fie ca noi să alergăm conform naturii divine și în liniile restrânse ale voii Tatălui nostru ceresc!

Învățăm de la Domnul Isus să facem voia Tatălui și ne rugăm ca voia Sa să se facă pe pământ

Exemplul perfect de a face voia Tatălui este Domnul Isus, primul om-Dumnezeu și modelul nostru în a trăi viața creștină. Când a venit Domnul Isus, El nu și-a făcut voia Sa; mai degrabă, El a făcut voia Tatălui Său. El a venit să facă voia Tatălui. Domnul Isus nu a vorbit propriile cuvinte și nici nu Și-a făcut propria lucrare; mai degrabă, El a spus ceea ce a auzit de la Tatăl și a făcut lucrarea pe care I-a dat-o Tatăl să o facă.

El a căutat gloria Tatălui și a făcut voia Tatălui chiar și atunci când toți cei din jurul Lui credeau că ar trebui să facă altceva. Cei din jurul Său puteau să meargă și să facă lucrurile după cum voiau, dar Domnul a fost restricționate de voia Tatălui și El a trăit conform naturii divine din duhul Său. Alții puteau spune cutare sau cutare lucru, chiar presându-L să facă cutare sau cutare lucru sau să meargă în cutare sau cutare loc, dar Domnul era într-o conversație constantă cu Tatăl și căuta să facă voia Tatălui.

Odată, mama Sa și frații săi au venit să-L vadă, cel mai probabil pentru a încerca să-I ceară să-și atenueze un pic tonul și să Se relaxeze, dar Domnul a spus: Cine este mama Mea și cine sunt frații Mei? Apoi și-a întins mâna către ucenicii Săi și a zis: Iată, mama Mea și frații Mei! Căci oricine face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acesta este fratele Meu, sora și mama Mea (Matei 12:47-50). Dacă facem voia Tatălui nostru ceresc așa cum a făcut Domnul Isus, suntem rude cu Domnul Isus.

Cristos, Regele nostru ceresc, S-a supus mereu voii Tatălui, luând voia Tatălui ca porțiune a Sa și nu S-a împotrivit la nimic din ce I s-a întâmplat (Matei 11:28-30; 26:39; Ioan 5:30; 6:38). Domnul Isus a făcut voia Tatălui și a ales voia Tatălui până la moarte, chiar luând paharul suferinței și murind pe cruce, împlinind astfel voia Tatălui nostru ceresc.

Dacă noi astăzi suntem cei care facem voia Tatălui nostru ceresc, suntem un frate care Îl ajută pe Domnul Isus, o soră care simpatizează cu El și o mamă care Îl iubește cu tandrețe. Fie ca noi să învățăm de la Domnul Isus să facem voia Tatălui și, prin urmare, să fim rudele Sale în realitate și să ne rugăm, de asemenea, ca voia Tatălui să se facă pe pământ.

Pe de o parte, trebuie să ne exersăm duhul și să trăim conform naturii Tatălui, astfel încât să fim aprobați și acceptați de Domnul. Pe de altă parte, noi, ca oameni ai împărăției, trebuie să ne rugăm ca voia Tatălui să se facă pe pământ ca și în ceruri (Matei 6:10). În rugăciunea noastră către Tatăl, trebuie nu numai să prezentăm nevoile noastre înaintea Sa și să-I cerem ca El să ne ajute pe măsură ce trăim o viață pentru împlinirea scopului Său, ci chiar mai mult, trebuie să ne rugăm ca voia Lui să se facă.

Suntem instruiți de către Împăratul nostru să ne rugăm ca voia Tatălui să se facă pe pământ așa cum este în ceruri. Voia lui Dumnezeu se face în ceruri, dar din moment ce Satan uzurpează pământul și acesta se află sub controlul lui, voia lui Dumnezeu nu s-a făcut pe pământ și nici împărăția Sa nu este aici pe pământ. Noi, ființele umane, suntem creați de Dumnezeu cu intenția de a recâștiga pământul pentru El (Geneza 1:26-28), iar noi, ca credincioși în Cristos, suntem aduși într-o poziție în care putem fi una cu Domnul în rugăciune, cerând Tatăl să aducă împărăția Sa și să-și îndeplinească voia pe pământ.

Ne rugăm pentru interesul lui Dumnezeu, astfel încât voia lui Dumnezeu să se poată face pe pământ la fel ca în ceruri. Fie ca noi să fim cei care ne rugăm în acest fel, stând una cu Domnul pe pământ să ne rugăm pentru ca voia Tatălui să se facă pe pământ așa cum este în ceruri. În acest fel, aducem împărăția cerurilor pe pământ.

Doamne Isuse, Te iubim și suntem una cu Tine astăzi pe pământ. Alegem să nu facem voia noastră și nici doar lucrurile pe care credem că ar trebui să le facem pentru Dumnezeu sau pentru a-I plăcea lui Dumnezeu, ci să facem voia lui Dumnezeu. Amin, Doamne, noi alegem să facem astăzi voia Tatălui. Vrem să învățăm de la Tine, dragă Doamne Isuse, și să fim cei care se supun voii Tatălui. Vrem să luăm voia Tatălui ca porțiune a noastră și să nu ne împotrivim la nimic. Voia Ta să se facă în viața noastră. Fie ca voia Ta perfectă să se facă în noi. Noi nu alegem voia Ta permisivă; vrem voia Ta perfectă. Amin, Doamne, facă-s voia Ta și să vină împărăția Ta! Suntem una cu Tine pe pământ să ne rugăm pentru ca împărăția Ta să vină pe pământ și pentru ca voia Ta să se facă pe pământ, așa cum se face în ceruri! Amin, Doamne, fie ca pământul să fie pe deplin recâștigat pentru voia lui Dumnezeu, astfel încât voia lui Dumnezeu să se facă pe pământ și împărăția Sa să vină pe pământ!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Learn from Jesus to Walk according to the Father’s Nature to do the Father’s Will, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să fim un vas înspre onoare, un om al lui Dumnezeu deplin echipat, prin faptul de a fi întăriți în harul care este în Cristos Isus ca să îndeplinim în totalitate slujba noastră din unica slujbă a economiei lui Dumnezeu (2024 ITERO din primăvară) – săptămâna 2 ziua 6 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să urmărim creșterea și dezvoltarea vieții și naturii divine pentru a intra în împărăție

22/08/2019 by Credincios in Cristos 1 Comment

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să urmărim creșterea și dezvoltarea vieții și naturii divine conținute în sămânța divină care a fost semănată în noi, pentru a avea o intrare bogată în împărăția eternă (2 Pet. 1:1, 4-11).

Când ne-am pocăit și am crezut în Domnul, Domnul Isus în calitate de Semănătorul S-a semănat pe Sine Însuși ca sămânța vieții în ființa noastră, și această sămânță crește și se dezvoltă pentru a deveni un domeniu în noi, un domeniu peste care Dumnezeu să poată guverna viața divină. Aceasta este împărăția lui Dumnezeu.

Împărăția lui Dumnezeu este guvernarea lui Dumnezeu în interiorul nostru în viața Sa divină. Da, Dumnezeu stăpânește asupra întregului univers și, da, El stăpânește peste toți oamenii și lucrurile care există, dar El dorește să Își aducă împărăția în interiorul nostru și El vrea să guverneze în om prin viața Sa divină.

Când Domnul Isus a venit pe pământ, a venit împărăția lui Dumnezeu; împărăția a fost cu El și împărăția era El Însuși, și după moartea și învierea Sa, omul poate primi sămânța împărăției în duhul său.

Slavă Domnului pentru Domnul Isus ca sămânța împărăției lui Dumnezeu care a fost semănată în noi, poporul ales și răscumpărat al lui Dumnezeu, pentru a se dezvolta în noi în domeniul guvernator al lui Dumnezeu!

Dacă ne dăm seama că Domnul Isus ca sămânța împărăției a fost semănat în noi, vom acorda foarte multă atenție capitolului 1 din 2 Petru, unde ni se spune despre necesitatea dezvoltării vieții divine și a naturii divine conținute în sămânța împărăției care ne-a fost semănată, deoarece prin cooperarea cu Domnul în acest fel vom avea o intrare bogată în împărăția eternă.

Pe de o parte, la momentul regenerării noastre, am fost aduși în împărăția lui Dumnezeu și împărăția a intrat în noi; pe de altă parte, trebuie să cooperăm cu Domnul pentru a dezvolta și răspândi această împărăție în noi și prin noi, și trebuie să trăim în realitatea împărăției lui Dumnezeu în viața de biserică astăzi, pentru a putea fi răsplătiți cu manifestarea împărăției în epoca viitoare.

Aceasta înseamnă că împărăția lui Dumnezeu trebuie să se răspândească în noi prin creșterea noastră în viața divină și trebuie să-L lăsăm pe Domnul să guverneze și să domnească în ființa noastră în multe lucruri din viața noastră de zi cu zi.

Atât în deciziile mari, cât și în cele mici, în lucrurile dificile și în situații fericite, în urcușurile și coborâșurile noastre, trebuie să ne îndreptăm către Domnul și să ne deschidem Lui, rugându-L nu doar să ne călăuzească, ci să crească în noi, astfel încât împărăția din Dumnezeu să se răspândească și să crească în noi.

Să fim sârguincioși în a dezvolta bogățiile din sămânța divină prin creșterea noastră în viață

Slavă Domnului, tuturor credincioșilor în Cristos li s-a repartizat minunata credință egal de prețioasă, iar această credință este o sămânță atotinclusivă semănată în noi (2 Pet. 1:1).

Toate bogățiile divine sunt în sămânța împărăției semănată în noi, dar trebuie să dezvoltăm aceste bogății; trebuie să creștem înspre maturitate, pentru a putea dezvolta ceea ce avem deja (2 Pet. 1:1-8; 3:18).

Această dezvoltare este ceva uman în mod divin, și implică alimentarea noastră îmbelșugată în virtutea credinței noastre, în virtute, cunoaștere; în cunoaștere, înfrânare; în înfrânare, răbdare; în răbdare, evlavie; în evlavie, dragostea frățească; iar în dragostea frățească, dragostea de oameni.

Aceste lucruri există în noi – ele sunt bogățiile conținute în sămânța divină semănată în noi, dar trebuie să le dezvoltăm prin creșterea noastră în viața divină.

Credința egal de prețioasă ne-a fost deja repartizată și avem atât viața divină, cât și natura divină; acum, ca părtași ai naturii divine, trebuie să fim sârguincioși pentru a dezvolta bogățiile seminței divine prin creșterea noastră în viața divină.

Zilnic intrăm în împărăția lui Dumnezeu prin creșterea vieții interioare. Pentru ca împărăția să se dezvolte în noi, trebuie să ne smerim, să ne golim și să ne descărcăm de noi înșine.

Trebuie să ne deschidem Domnului și să-L rugăm să ne deposedeze de orice cultură, religie, etică, moralitate, filozofie, îmbunătățire a caracterului, și trebuie să fim eliberați de orice efort de “a fi spirituali”, scripturali, sfinți și victorioși.

Toate cunoștințele și eforturile noastre trebuie puse deoparte și ar trebui să ne îngrijim doar de Cristos și de creșterea lui Cristos în noi.

Trebuie să învățăm să-I dăm mai mult teren lui Cristos pentru a crește în noi, astfel încât sămânța divină să crească, să se răspândească și să sporească în noi prin creșterea noastră în viața divină. În acest fel, vom avea o intrare bogată în împărăția eternă a Domnului nostru Isus Cristos.

De asemenea, putem avea o intrare bogată prin pierderea vieții noastre suflet (vezi Mat. 16:25-28). Pentru a fi sârguincioși în dezvoltarea bogățiilor din sămânța divină prin creșterea noastră în viață înseamnă că trebuie să ne pierdem viața-suflet cu savurarea ei în această epocă, suferind astfel transformarea.

Cu cât vom pierde mai mult din savurarea sufletească în această epocă, cu atât vom avea intrarea mai bogată în împărăția eternă.

Avem sămânța credinței, puterea de creștere, și El ne-a dat, de asemenea, promisiunile că va trimite ploaia, creșterea și recolta, dacă vom coopera cu El.

Slavă Domnului, El ne-a oferit tot ce avem nevoie pentru ca sămânța împărăției să crească în noi, însă noi trebuie să fim sârguincioși pentru a dezvolta bogățiile din sămânța divină prin creșterea noastră în viața divină!

Dezvoltând aceste virtuți, creștem în viață și, în cele din urmă, vom ajunge la maturitate, vom fi plini de Cristos și vom fi calificați și echipați ca să fim împărați în împărăția viitoare (Efes. 4:13-15; Col. 2:19; 2 Pet. 1:11).

Îți mulțumim, Doamne, pentru că ne-ai repartizat minunata credință egal de prețioasă, care este o sămânță atotinclusivă semănată în noi. Vrem să fim sârguincioși în dezvoltarea bogățiilor seminței divine prin creșterea noastră în viață, astfel încât să ni se dea o intrare bogată în împărăția eternă. Doamne, ne întoarcem inima către Tine; venim la Tine pentru a coopera cu Tine, prin pierderea vieții noastre suflet și savurarea noastră sufletească, și ne smerim înaintea Ta pentru a primi creșterea de la Tine. Doamne, vrem să dezvoltăm virtuțile în viața și natura divină, astfel încât să putem crește în viață și să ajungem la maturitate pentru a fi împărați în împărăția viitoare!

Să fim sârguincioși în urmărirea creșterii și dezvoltării vieții și naturii divine pentru o intrare bogată în împărăția eternă

Fie ca noi să fim cei sârguincioși urmărind creșterea și dezvoltarea vieții divine și a naturii divine pentru o intrare bogată în împărăția eternă a Domnului nostru Isus Cristos (2 Pet. 1:10-11).

Trebuie să avem un duh căutător; a căuta (a urmări) nu este ceva ce facem întâmplător, ci mai degrabă, ceva ce facem fiind concentrați și energizați ca să obținem ceva.

Urmărim oare creșterea și dezvoltarea vieții și naturii divine pentru a ni se acorda o intrare bogată în împărăția eternă? Fie ca Domnul să recâștige un duh căutător printre noi.

Fie ca să căutăm mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Sa (Mat. 6:33) și fie ca să învățăm să avem grijă de casa noastră pentru Domnul.

În urmărirea Domnului de către noi, ar trebui să uităm toate lucrurile care sunt în urmă și să ne grăbim spre lucrurile care ne stau înainte, căutând să creștem și să dezvoltăm viața și natura divină.

Resursa îmbelșugată pe care o savurăm în dezvoltarea vieții și naturii divine ne va alimenta din belșug cu o intrare bogată în împărăția eternă a Domnului nostru Isus Cristos.

Pe măsură ce cooperăm cu Domnul urmărind creșterea și dezvoltarea vieții și naturii divine, savurarea Domnului de către noi sporește, și bucuria noastră în Domnul devine din ce în ce mai profundă.

Împărăția lui Dumnezeu este dreptate, pace și bucurie în Duhul Sfânt (Rom. 14:17); dacă ne îngrijim de dreptate, fiind stricți cu noi înșine în fața Domnului, dacă căutăm să avem pace cu Domnul și cu ceilalți, și dacă Îl savurăm pe Domnul, suntem în împărăție.

Puterea divină ne-a dat toate lucrurile care țin de viață și evlavie și noi am devenit părtași naturii divine. Acum trebuie să urmărim creșterea și dezvoltarea vieții și naturii divine prin creșterea vieții înspre intrarea bogată în împărăția eternă.

Resursa îmbelșugată pe care o savurăm în dezvoltarea vieții și naturii divine ne va alimenta din belșug cu o intrare bogată în împărăția eternă a Domnului nostru Isus Cristos.

O astfel de resursă ne va permite și ne va califica să intrăm în împărăția viitoare prin toate bogățiile vieții și naturii divine, ca virtuțile (energia) noastre excelente înspre gloria măreață a lui Dumnezeu! Aleluia!

Aceasta înseamnă că nu trebuie să ne oprim doar la a fi mântuiți, ci mai mult, după ce suntem mântuiți, ar trebui să urmărim creșterea și maturitatea în viața divină, pentru a putea primi răsplata împărăției.

Cu toții trebuie să avem asemenea duh căutător, fiind sârguincioși în a urmări creșterea și dezvoltarea vieții și naturii divine pentru o intrare bogată în împărăția eternă.

Acasă, pe stradă, la serviciu, în mașină și oriunde am fi, putem să ne deschidem Domnului și să ne rugăm, rostind rugăciuni scurte de cooperare cu viața Sa pentru ca aceasta să crească în noi.

Nu trebuie să pierdem timpul – avem destul timp și Domnul este încă cu noi și în noi, dar nu ar trebui să pierdem timpul, ci ar trebui să fim sârguincioși în a ne ruga, în a ne deschide Domnului și să cooperăm cu El pentru a putea urmări creșterea și dezvoltarea vieții și naturii divine, astfel încât să putem primi o intrare bogată în împărăția eternă.

Doamne Isuse, dă-ne un duh căutător; vrem să urmărim creșterea și dezvoltarea vieții și naturii divine pentru a primi o intrare bogată în împărăția eternă! Amin, Doamne, uităm lucrurile care ne stau în urmă și ne grăbim înspre Tine pentru a urmări creșterea în viața divină! Fie ca resursa îmbelșugată pe care o savurăm în dezvoltarea vieții și naturii divine să ne alimenteze în mod abundent cu o intrare bogată în împărăția eternă a Domnului nostru! Amin, Doamne, fie ca această resursă să ne permită și să ne califice să intrăm în împărăția viitoare prin toate bogățiile vieții și naturii divine ca virtuțile noastre excelente înspre gloria splendidă a lui Dumnezeu!