suveranitatea lui Dumnezeu

Dumnezeu folosește toate lucrurile în suveranitatea Sa pentru transformarea și maturizarea noastră în viață

12/02/2026 by Credincios in Cristos 5 Comments

În suveranitatea Sa, Dumnezeu folosește persoane, lucruri și evenimente pentru a ne goli de tot ceea ce ne-a umplut, astfel încât să avem o capacitate crescută de a fi umpluți cu Dumnezeu, fiind astfel aduși la maturitate; viața noastră este sub suveranitatea lui Dumnezeu pentru transformarea și maturizarea noastră, astfel încât să putem avea revărsarea vieții, binecuvântându-i pe toți cei din jurul nostru.

Amin, fie ca noi să rămânem deschiși Domnului în acest proces! Pe măsură ce ne deschidem Domnului zi de zi, noi, credincioșii în Cristos, câștigăm mai mult din Cristos, iar El Se introduce în ființa noastră.

Rezultatul contactării Domnului și al rămânerii deschiși la distribuirea Lui prin toate situațiile și circumstanțele în care ne aflăm este că Domnul ne transformă. El ne schimbă metabolic în însăși natura noastră pentru a ne face la fel ca El, chiar pentru a ne conforma imaginii Sale.

În interior, El lucrează pentru a distribui tot ceea ce este El în ființa noastră, adăugând elementul divin constituției noastre intrinseci și îndepărtând orice este natural din noi. În exterior, Duhul ne disciplinează pentru ca noi să rămânem deschiși Domnului, chiar pentru a avea o capacitate crescută de a fi umpluți cu Dumnezeu.

Noi, credincioșii în Cristos, nu ne trăim viața creștină conform unui cod de conduită sau chiar doar conform Bibliei; trăim una cu Domnul, citim cu rugăciune cuvântul Lui și avem ungerea în interior.

Ungerea ne învață despre toate lucrurile și noi rămânem în Domnul. Însă dacă nu ascultăm de ungere, ceea ce este cazul nostru de cele mai multe ori, Dumnezeu vine să ne disciplineze prin Duhul Sfânt prin mediul și situațiile noastre.

Dumnezeu folosește totul – toate circumstanțele, toate lucrurile, toate persoanele și toate situațiile pentru a lucra spre binele nostru, pentru a ne conforma imaginii Domnului Isus.

Dumnezeu dorește cu adevărat ca Cristos, Fiul Său întâi născut, să fie reprodus în multe ființe umane și, pentru aceasta, El lucrează în noi în interior și în jurul nostru în exterior pentru a Se introduce în noi și a ne crește capacitatea de a fi umpluți cu Dumnezeu.

Slavă Domnului, suntem în acest minunat proces organic de transformare, astfel încât să putem fi conformați imaginii lui Cristos! Slavă Domnului pentru dragostea și îndurarea Sa, căci El ne disciplinează în această epocă, ca să nu fim disciplinați în următoarea!

Fie ca noi să nu ne împotrivim Domnului, ci mai degrabă să cooperăm cu El în această epocă, în trăirea noastră, pentru ca El să ne aducă la maturitate în viață. El vrea să obțină o mireasă matură, iar noi suntem aici pentru asta; ne dăm Domnului pentru a obține mireasa Lui printre noi astăzi.

Dumnezeu folosește în mod suveran toate lucrurile pentru a ne goli și a ne ajuta să avem o capacitate crescută de a fi umpluți de Dumnezeu

Dumnezeul nostru este suveran; El este plin de dragoste, îndurare și har și este, de asemenea, suveran – fără a Se contrazice sau a se nega pe Sine Însuși.

Pe de o parte, Dumnezeu ne iubește și face totul pentru noi; El ne-a iubit atât de mult încât L-a dat pe singurul Său Fiu să vină și să moară pentru noi, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică (Ioan 3:16). Ce Dumnezeu iubitor avem!

Acum, că suntem credincioși în Cristos, Dumnezeu ne iubește în continuare și El face ca toate lucrurile să lucreze împreună spre binele nostru, pentru că noi Îl iubim pe Domnul (Romani 8:28-29).

Dumnezeu folosește în mod suveran persoane, lucruri și evenimente pentru a ne goli de tot ceea ce ne-a umplut, astfel încât să putem avea o capacitate crescută de a fi umpluți cu Dumnezeu (vezi Luca 1:53; Matei 5:6).

El vrea să fim săraci în duh și puri în inimă; noi, însă, acumulăm lucruri, suntem umpluți cu lucruri și atâtea preocupări ne fac să fim epuizați și uzurpați și nu avem nicio capacitate pentru Dumnezeu.

Oamenii spun în zilele noastre că sunt prea ocupați pentru Dumnezeu; credincioșii spun adesea, de asemenea, că trebuie să facă atât de multe lucruri și să se ocupe de atâtea lucruri încât nu au timp pentru Domnul.

Dar Domnul vrea să crească în noi spre maturitate; El vrea să ne aducă la maturitate, astfel încât să poată câștiga o mireasă matură pentru Cristos.

Așadar, El folosește în mod suveran toate lucrurile pentru a ne goli de tot ceea ce ne-a umplut și pentru a îndepărta orice preocupare, astfel încât să putem fi umpluți cu Dumnezeu, chiar să avem o capacitate crescută de a fi umpluți cu Dumnezeu! Amin!

Sunt atât de multe lucruri care ne umplu; nici nu ne dăm seama ce ne umple până când Domnul strălucește asupra noastră și vedem cât de mult loc în ființa noastră este ocupat de alte lucruri. Domnul trebuie să facă o lucrare de golire a noastră și de îndepărtare a oricărei preocupări din noi.

Trebuie să venim la Domnul și să-I permitem să strălucească asupra noastră pentru a expune lucrurile din ființa noastră și din experiența noastră care limitează sau frustrează creșterea noastră în viață spre maturitate.

De exemplu, nu mâncăm în mod potrivit; nu-L mâncăm în mod regulat pe Domnul. Hrana este acolo, avem Biblia, avem cărțile slujbei și cuvântul sfânt pentru înviorarea de dimineață este disponibil pentru noi, dar de multe ori nu mâncăm.

Și chiar dacă mâncăm, avem oare o digestie spirituală adecvată? Dacă-L mâncăm pe Domnul zilnic și în mod regulat, ar trebui să putem trăi datorită Lui (Ioan 6:57).

Trebuie să luăm cuvântul lui Dumnezeu, să ne rugăm asupra lui, să-L mâncăm pe Domnul în timp ce mestecăm cuvântul și să-I permitem Domnului să fie asimilat în ființa noastră interioară. Pentru aceasta, trebuie să-I acordăm libertatea în noi.

Pe măsură ce facem acest lucru, El ne înnoiește mintea și ne schimbă în interior. Nu este suficient doar să auzim ceva în întâlniri sau să citim ceva din Biblie; trebuie să asimilăm cuvântul și să fim constituiți cu cuvântul.

Fie ca noi să luăm cuvintele Domnului, să le mâncăm, să le considerăm cu rugăciune și să-L lăsăm pe Domnul să ne vorbească (Ieremia 15:16).

Trebuie să-I cerem Domnului să ne dea o foame pentru cuvântul Său; nu putem fi căldicei sau să rămânem căldicei. Lipsa unei foame spirituale este ceva serios; indică un fel de boală spirituală sau o problemă spirituală.

Putem auzi pe Domnul vorbind despre pregătirea miresei, dar s-ar putea să nu fim atinși de Domnul, ci, dimpotrivă, putem pur și simplu să fim de acord și să mergem mai departe. Fie ca noi să găsim cuvintele Domnului, să le mâncăm și să ne exersăm pentru a-I permite Domnului să lucreze în noi și să ne atingă.

O altă problemă pe care o avem este chestiunea opiniilor. Știm ce spune slujba, știm ce spune Biblia și ne-am format propriile opinii. Opiniile frustrează creșterea în viață spre maturitate. Cultura frustrează, de asemenea, creșterea în viață. Trebuie să-L lăsăm pe Domnul să crească în noi până când El înghite orice opinie și cultură.

Individualismul frustrează, de asemenea, creșterea noastră în viață spre maturitate; ne face să nu fim dispuși să cooperăm cu Domnul și cu sfinții în viața de biserică.

Fie ca noi să ne deschidem către aranjamentul suveran al Domnului și să cooperăm cu Domnul pentru a ne goli de tot ceea ce ne umple, astfel încât El să poată îndepărta orice preocupare de la noi, astfel încât El să ne umple cu Sine Însuși și să ne aducă la maturitate.

Doamne Isuse, ne deschidem Ție astăzi; lucrează în noi și în jurul nostru pentru a ne crește capacitatea de a fi umpluți cu Dumnezeu. Amin, Doamne, ai o Tu cale în ființa noastră și, de asemenea, ai Tu o cale în mediul nostru. Ai calea Ta de a folosi în mod suveran persoane, lucruri și evenimente pentru a ne goli de tot ceea ce ne-a umplut, astfel încât să putem fi umpluți cu Tine! Venim la Tine în cuvântul Tău, Doamne, pentru a Te mânca și a fi umpluți cu Tine. Fie ca să găsim cuvântul lui Dumnezeu și să-l mâncăm, astfel încât să devină bucuria și veselia inimii noastre. Înnoiește-ne mintea. Reconstituie-ne cu Tine Însuți. Ne dăm Ție, Doamne, pentru a fi umpluți cu Tine! Au Tu o cale să folosești toate lucrurile pentru a îndepărta orice preocupare, astfel încât să avem o capacitate crescută de a fi umpluți cu Dumnezeu! Amin, Doamne, mărește-ne capacitatea de a fi umpluți cu Tine! Adu-ne la maturitate, astfel încât să putem fi umpluți cu viața divină care ne transformă! Amin, Doamne, dă-ne o foame pentru Tine și pentru cuvântul Tău! Umple-ne cu Tine Însuți și adu-ne la maturitate!

Tot ce ni se întâmplă este sub suveranitatea lui Dumnezeu pentru transformarea și maturizarea noastră

Un exemplu foarte bun al cuiva care a experimentat transformarea și maturizarea este Iacov; viața lui Iacov dezvăluie că tot ce ni se întâmplă este sub suveranitatea lui Dumnezeu pentru transformarea și maturizarea noastră.

Nimic nu este întâmplător în viața noastră creștină; Dumnezeu lucrează în noi și în jurul nostru pentru a ne aduce la maturitate și El vrea să ne transforme și să ne maturizeze pentru a ne face parte din mireasa lui Cristos.

Istoria lui Iacov trebuie să devină și biografia noastră. Trebuie să vedem că totul din viața noastră de zi cu zi este sub mâna suverană a lui Dumnezeu pentru transformarea și maturizarea noastră.

În viața lui Iacov, vedem că, deși Iacov a fost un înlocuitor, păcălindu-i mereu pe alții pentru propriul său beneficiu, Dumnezeu a avut o cale de a-l duce prin transformare spre maturitate, până când pur și simplu i-a binecuvântat pe toți.

Pentru a deveni matur, Iacov a trebuit mai întâi să sufere pierderea lui Iosif, comoara inimii sale (Gen. 37:31-35). Mai întâi, Dumnezeu l-a trecut printr-un lung proces de transformare; Iacov cel natural, care căuta mereu să câștige ceva de la alții, a trecut printr-un proces de transformare.

Scopul etern al lui Dumnezeu poate fi împlinit doar prin transformarea și maturizarea noastră; nimic nu este întâmplător în viața noastră – Dumnezeu ne duce printr-un proces de transformare și maturizare!

Iacov obișnuia să aibă încredere în propria sa capacitate și pricepere; cu toate acestea, după toate acțiunile sale, nu a mai fost capabil să aibă încredere în sine, ci în Dumnezeu.

Încrederea lui nu mai era în priceperea sau capacitatea sa, ci în Dumnezeu. El a ajuns să cunoască îndurarea lui Dumnezeu și și-a dat seama că îndurarea lui Dumnezeu, nu priceperea și abilitatea sa, a contat în situațiile sale (Gen. 48:15-16).

Domnul folosește în mod suveran toate lucrurile, persoanele, evenimentele și problemele din jurul nostru pentru a ne transforma și a ne maturiza. El vrea să învățăm că Dumnezeul nostru, care este atât îndurător, cât și iubitor, este atotsuficient și El ne satisface toate nevoile.

Așa cum a spus Iacov în Geneza 43:14: „Dumnezeul atotsuficient să ne dea îndurare înaintea omului!” Încrederea și odihna noastră trebuie cu adevărat să fie în îndurarea Dumnezeului nostru atotsuficient, nu în propria noastră abilitate, pricepere sau ființă naturală.

Trebuie să fim pe deplin transformați pentru maturitate. Aceasta este ceea ce vedem la Iacov și aceasta este ceea ce Domnul vrea să obțină în noi.

Un credincios matur a învățat că Dumnezeu este îndurător și atotsuficient pentru a ne satisface nevoile în orice fel de situație (Gen. 43:11, 13-14; 17:1; Filip. 1:19-21a; 4:11-12; comp. cu 1 Timotei 6:6-8).

Când ajungem la maturitate, nu facem lucruri în și pentru noi înșine; nu ne angajăm în nicio activitate pentru noi înșine, ci mai degrabă ne încredem în îndurarea lui Dumnezeu și ne odihnim absolut în suveranitatea lui Dumnezeu.

În loc să cerem lucruri de la alții sau să încercăm să obținem lucruri de la ei, depindem de Domnul, ne încredem în El și pur și simplu îi binecuvântăm pe ceilalți cu Dumnezeul Triunic.

Mâinile înlocuitoare ale lui Iacov au devenit mâini binecuvântătoare; cel care-l ținea de călcâi pe fratele său a devenit o persoană care-i binecuvântează pe toți. Încrederea și odihna lui sunt în întregime în îndurarea Dumnezeului său atotsuficient, nu mai sunt în el însuși sau în abilitatea sa (Romani 9:16).

Domnul, în suveranitatea Sa, ne aduce în punctul în care nu ne mai încredem în noi înșine, ci ne încredem pe deplin în Domnul. Nu ne mai bazăm pe ceea ce putem face sau spune, ci ne încredem în Domnul. Ne dăm seama că Dumnezeul nostru ne-a păstorit în toate zilele vieții noastre și ne încredem în El.

Cel mai puternic semn al maturității lui Iacov a fost binecuvântarea altora de către el (Gen. 47:7, 10; 48:14-16; Evrei 7:7). L-a binecuvântat pe Faraon și i-a binecuvântat pe toți fiii lui; rezultatul transformării și maturității noastre este că îi binecuvântăm, pur și simplu îi binecuvântăm pe ceilalți cu Dumnezeul Triunic.

Când Iacov și-a binecuvântat fiii și în special pe cei doi fii ai lui Iosif, a vorbit despre Dumnezeu ca fiind Dumnezeul înaintea căruia au umblat părinții săi, Avraam și Isaac, Dumnezeul care l-a păstorit toată viața lui până în ziua aceea și Îngerul care l-a mântuit de tot răul (Gen. 48:16).

Aici vedem o triplă menționare a lui Dumnezeu, care se referă la Dumnezeul Triunic. Dumnezeul în fața căruia au umblat Avraam și Isaac trebuie să fie Dumnezeu Tatăl, Dumnezeul care l-a păstorit pe Iacov toată viața lui trebuie să fie Duhul, iar Îngerul care l-a mântuit de tot răul trebuie să fie Dumnezeu Fiul.

Acesta a fost Dumnezeul Triunic în experiența lui Iacov; Iacov L-a experimentat pe Dumnezeul Triunic. Astăzi Îl experimentăm pe Dumnezeul Triunic pentru transformarea și maturizarea noastră, iar cel mai puternic semn al maturității noastre este binecuvântarea – îi binecuvântăm pe toți cei din jurul nostru.

Îi binecuvântăm pe cei cu care lucrăm, îi binecuvântăm pe membrii familiei noastre și îi binecuvântăm pe toți sfinții, căci le împărțim pe Dumnezeul Triunic pentru binecuvântarea lor.

Când Iacov l-a binecuvântat pe Faraon, el era mai mare decât Faraon, căci cel mai mare îl binecuvântează pe cel mai mic; după ce l-a binecuvântat pe Faraon, a părăsit prezența acestuia.

Pe măsură ce-L experimentăm și Îl savurăm pe Dumnezeul Triunic, fiind sub mâna suverană a lui Dumnezeu în toate lucrurile și evenimentele din viața noastră creștină, trecem prin transformare spre maturitate.

Fie ca noi să cooperăm cu Domnul în acest proces pentru a ajunge la maturitate și pentru a-i binecuvânta pe toți; binecuvântarea este revărsarea vieții.

Când ajungem la maturitate, Îl revărsăm pe Dumnezeu prin maturitatea noastră în viață. Viețile noastre vor avea un impact asupra altora, căci Îl vom distribui pe Dumnezeu în ei.

Astăzi, trecem prin suferințe și întâmplări pentru a fi transformați, iar Domnul ne aduce la maturitate până când pur și simplu îi binecuvântăm pe toți, revărsând viața lui Dumnezeu în alții! Pentru a-i binecuvânta pe alții, trebuie să fim umpluți până la refuz cu viață, astfel încât aceasta să se reverse asupra lor.

Doamne, Îți mulțumim că tot ceea ce ni se întâmplă este sub suveranitatea lui Dumnezeu pentru transformarea și maturizarea noastră. Aleluia, nimic nu este întâmplător în viața noastră creștină! Ne deschidem Ție, Doamne, și vrem să fim aduși mai departe împreună cu Tine pentru transformarea și maturizarea noastră. Dă-ne experiențele de care avem nevoie pentru a învăța că Dumnezeu este îndurător și atotsuficient. Fie ca noi să realizăm și să știm că Dumnezeu este atotsuficient pentru a ne satisface toate nevoile în orice fel de situație. Amin, Doamne, nu ne încredem în noi înșine sau în abilitățile noastre, ci în Tine, căci Tu ești capabil să ne împlinești toate nevoile. Ne încredem și ne odihnim în Tine, chiar în îndurarea Ta, căci Tu ești Dumnezeul nostru atotsuficient. Nu ne încredem în abilitățile noastre sau în noi înșine. Umple-ne cu viața Ta divină până la refuz. Fie ca viața Ta să se reverse prin noi ca o binecuvântare pentru ceilalți. Amin, Doamne, credem că Tu ne păstorești în toate zilele vieții noastre pentru a ne transforma și a ne maturiza. Ne încredem în Tine și rămânem deschiși Ție în toate situațiile și evenimentele din viața noastră: condu-ne prin transformare spre maturitate!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, God uses All Things in His Sovereignty for our Transformation and Maturity in Life, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Pregătirea miresei – săptămâna 3 cu tema: Maturitatea miresei (ziua 5), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Ne exersăm duhul de credință pentru a lua scutul credinței și coiful mântuirii

23/10/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În calitate de credincioși în Cristos și membre ale Trupului lui Cristos, trebuie să ne îmbrăcăm cu Cristos ca elemente constitutive ale armurii lui Dumnezeu; în special, trebuie să luăm scutul credinței cu care putem stinge toate săgețile înflăcărate ale celui rău și trebuie să primim coiful mântuirii. Amin!

Pe de o parte, Cristos Însuși este realitatea fiecărui element din armura lui Dumnezeu, pe care biserica în calitate de războinic colectiv, trebuie să o îmbrace. Pe de altă parte, trebuie să ne exersăm duhul și să ne rugăm pentru porțiunea din Efeseni 6:10-20, astfel încât să putem aplica prin credință toate elementele armurii lui Dumnezeu, adică să-L experimentăm pe Cristos ca elemente constitutive ale armurii lui Dumnezeu în viața noastră de zi cu zi și în viața bisericii.

Satan este dușmanul nostru și dușmanul lui Dumnezeu; el caută să devoreze pe oricine este înșelat și păcălit de el să se împărtășească din pomul greșit și să savureze carnea, lucrurile din lume și orice este răzvrătire și păcat.

Ori de câte ori suntem în carnea noastră, Satan are o cale în ființa noastră. Când mintea noastră nu este concentrată asupra duhului nostru, suntem în moarte și întuneric, iar Satan, ca dușman al lui Dumnezeu, are o cale de a acționa în noi.

În mod implicit, nu suntem în duhul nostru; de aceea trebuie să ne exersăm contactul cu Domnul și să ne menținem părtășia cu El. Trebuie să ne exersăm duhul de credință zi de zi.

Când simțim că avem îndoieli, fie cu privire la Dumnezeu, fie cu privire la biserică sau la mântuirea lui Dumnezeu, trebuie să ne dăm seama că îndoielile sunt în mintea noastră, dar credința și viața sunt în duhul nostru. Trăim în domeniul greșit, în domeniul minții noastre rătăcitoare, care este câmpul minat al lui Satan pentru a ne distruge și a ne uzurpa.

O, fie ca noi să alegem zilnic să ne întoarcem către duhul nostru și să-L luăm pe Cristos ca armura lui Dumnezeu, astfel încât să putem fi acoperiți și protejați împotriva atacurilor lui Satan și să ne ferim de stratagemele sale!

Fie ca noi să alegem să nu rămânem în mintea noastră cu gândurile ei rătăcitoare, în emoțiile noastre cu sentimente oscilante sau în voința noastră cu deciziile sau indeciziile ei. Fie ca noi să învățăm să ne întoarcem către duhul nostru.

Realitatea a tot ceea ce este Dumnezeu pentru noi, realitatea a tot ceea ce a făcut și a realizat Cristos pentru noi, totul se află în duhul nostru contopit. Când ne întoarcem către duhul nostru, Îl savurăm și Îl experimentăm pe Cristos și, de asemenea, Îl exprimăm pe Cristos.

Mai ales când privim la Domnul pentru a ne lumina cu privire la scutul credinței, pe care trebuie să-l luăm pentru a putea stinge toate săgețile înflăcărate ale vrăjmașului, trebuie să ne exersăm duhul de credință. Amin!

Luăm scutul credinței având credință în Dumnezeu și în Cuvântul Său pentru a stinge toate săgețile înflăcărate ale celui rău

Efeseni 6:16 spune: „Pe lângă toate acestea, luați scutul credinței, cu care veți putea stinge toate săgețile înflăcărate ale celui rău.”

Pe de o parte, trebuie să ne încingem coapsele cu adevăr, să-L luăm pe Cristos ca dreptatea noastră pentru a ne acoperi conștiința ca o platoșă și să-L luăm pe Cristos ca pace, ca sprijin pentru picioarele noastre. Pe de altă parte, pe lângă toate acestea, trebuie să luăm scutul credinței pentru a ne acoperi întreaga ființă și a ne proteja de săgețile înflăcărate ale lui Satan.

Satan ne atacă cu multe săgeți înflăcărate; uneori simți pur și simplu un gând care te înfierbântă sau un anumit sentiment care te face să arzi și să fii supărat pe cineva sau chiar pe Domnul. O, Doamne!

Săgețile înflăcărate ale vrăjmașului sunt ispitele, propunerile, îndoielile, întrebările, minciunile și atacurile lui Satan. Satan ne atacă cu multe îndoieli; el este sursa oricăror îndoieli față de Dumnezeu, mântuirea lui Dumnezeu, biserică și Biblie. Satan este tatăl minciunii și orice minciună vine de la el. Trebuie să luăm scutul credinței pentru a stinge săgețile înflăcărate ale vrăjmașului.

Noi, cei care credem în Cristos, trebuie să ne exersăm duhul de credință (2 Corinteni 4:13); credem în Dumnezeu și ne exersăm duhul de credință pentru a vorbi adevărul în cuvântul lui Dumnezeu.

Indiferent ce se întâmplă în jurul nostru sau chiar în noi, ne exersăm să ne îndreptăm privirea către Isus, Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre (Evrei 12:2). El este sursa credinței noastre; Credința nu provine de la noi, ci de la El, și pe măsură ce ne îndreptăm privirea spre El, El ne infuzează cu Sine Însuși ca și credință a noastră! Amin!

Fie ca noi să ne exersăm duhul de credință cu voința noastră supusă și înviată de a crede că manifestarea Domnului este de a distruge lucrările diavolului (1 Ioan 3:8; Matei 16:22-23; Luca 4:39-41; Matei 12:28; Luca 10:17, 19).

Cristos a venit să distrugă lucrările diavolului și El va face acest lucru în noi pe măsură ce ne exersăm duhul de credință. Putem să-I spunem Domnului, Doamne, distruge lucrările diavolului în mine; tot ce a făcut diavolul pentru a mă vătăma, distruge acele lucrări!

Domnul așteaptă consimțământul nostru ca El să facă acest lucru în noi; trebuie să luăm scutul credinței spunându-I Domnului să distrugă lucrările diavolului în noi.

Trebuie să ne exersăm duhul de credință pentru a crede că moartea Domnului l-a distrus pe Satan (Evrei 2:14; Gen. 2:17; 3:15; Galateni 2:20; Romani 6:3-6; 1 Corinteni 15:54-58). Cristos l-a distrus pe diavol prin moartea Sa pe cruce; noi credem în acest lucru și ne bazăm pe acest fapt, exersându-ne duhul de credință.

Aplicăm acest lucru prin credință astăzi; luăm scutul credinței și declarăm victoria lui Cristos, crezând-o și declarând-o lui Satan și întregului univers! Aleluia, prin moarte, Cristos l-a distrus pe Satan, care are puterea morții!

Trebuie să ne exersăm duhul de credință pentru a crede că învierea Domnului l-a făcut de rușine pe Satan (Coloseni 2:12-15, 20; 3:1; Ioan 14:30; Filipeni 3:10; Isaia 61:10; Zaharia 3:4-5). Satan nu a fost doar distrus pe cruce, ci a fost și făcut de rușine în învierea lui Cristos, iar împărăția lui a fost spulberată de învierea lui Cristos.

Trebuie să ne exersăm duhul de credință pentru a crede că înălțarea Domnului Isus este mult mai presus de puterea lui Satan (Efeseni 1:19-23; 2:6; 6:11, 13). Aleluia, Cristos este acum în înălțarea Sa și este mult mai presus de puterea lui Satan; mai mult, suntem una cu El în înălțarea Sa, așezați cu El în locurile cerești și suntem mai presus de puterea lui Satan.

Puterea și autoritatea lui Cristos sunt mult mai mari decât puterea lui Satan; deși inamicul ne atacă cu săgețile sale în flăcări, ne putem exersa duhul de credință pentru a fi una cu Domnul în înălțare și a-l învinge pe inamic!

Este bine să ne rugăm Domnului legat de aceste lucruri, exersându-ne duhul de credință și spunându-I atât Domnului, cât și inamicului:

Doamne Isuse, ne exersăm duhul de credință pentru a lua astăzi scutul credinței! Amin, Doamne, privim la Isus, Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre; privim la Tine pentru a fi infuzați cu Tine ca și credință a noastră! O, Doamne, luăm astăzi scutul credinței pentru a rezista ispitelor, propunerilor, îndoielilor, întrebărilor, minciunilor și atacurilor lui Satan! Ne exersăm duhul de credință cu voința noastră supusă și înviată de a crede că manifestarea Domnului este pentru a distruge lucrările diavolului! Amin, Doamne, distruge lucrările diavolului în noi! Ne deschidem Ție, Doamne: anulează tot ce a făcut inamicul în noi și distruge lucrările lui în ființa noastră, în viața noastră, în viața noastră de familie și în viața de biserică! Ne exersăm duhul de credință pentru a crede că moartea Domnului l-a distrus pe Satan! Amin, Cristos l-a distrus pe diavol pe cruce și noi credem în Domnul și suntem una cu El! Aleluia, învierea lui Cristos l-a făcut de rușine pe vrăjmaș, iar Cristos este acum în înălțarea Sa, mult deasupra puterii lui Satan! Slavă Domnului, suntem așezați cu Cristos în ceruri și vrăjmașul nu ne poate atinge! Slavă Domnului!

Ne exersăm duhul de credință pentru a avea credință în Dumnezeu, în inima lui Dumnezeu, în credincioșia lui Dumnezeu, în capacitatea lui Dumnezeu, în Cuvântul lui Dumnezeu, în voia lui Dumnezeu și în suveranitatea lui Dumnezeu

Pe de o parte, luăm scutul credinței exersîndu-ne duhul de credință pentru a crede în tot ceea ce Cristos a realizat și a făcut prin întruparea, moartea, învierea și înălțarea Sa. Pe de altă parte, trebuie să ne exersăm duhul de credință în viața noastră de zi cu zi pentru a avea credință în Dumnezeu în multe feluri diferite și în toate situațiile noastre.

Trebuie să avem credință în Dumnezeu, care este real, viu, prezent și disponibil (Marcu 11:22; Apocalipsa 1:18). Amin, ne exersăm duhul pentru a crede în Dumnezeu, căci El este real și prezent. Indiferent de felul de suferință pe care l-am putea experimenta, ne încredem în Dumnezeu, căci El este cu noi oriunde ne-am afla.

Trebuie să avem credință în inima lui Dumnezeu; trebuie să ne exersăm duhul pentru a avea credință în inima lui Dumnezeu, căci inima Lui este întotdeauna bună cu noi (Romani 8:28-39).

Dumnezeu nu are nicio intenție să ne pedepsească, să ne rănească sau să ne facă să suferim pierderi; mai degrabă, vrăjmașul vrea să facă acest lucru, în timp ce inima lui Dumnezeu este întotdeauna bună cu noi.

Când suntem în suferință și pierdere, trebuie să credem în bunătatea inimii lui Dumnezeu, căci El lucrează toate lucrurile spre binele celor ce-L iubesc.

Slujba constantă lui Satan este să ne acuze înaintea lui Dumnezeu și să-L acuze pe Dumnezeu înaintea noastră; El Îl acuză pe Dumnezeu în fața noastră că Dumnezeu vrea să ne facă rău, să ne pedepsească și să ne facă să suferim pierderi. Dar trebuie să avem credință în inima lui Dumnezeu, care este întotdeauna bună față de noi.

Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine poate fi împotriva noastră? El ne iubește, Îi pasă de noi și inima Lui este întotdeauna bună față de noi.

Fie ca noi să ne exersăm duhul de credință pentru a avea încredere în credincioșia lui Dumnezeu; Dumnezeu nu poate minți, ci este întotdeauna credincios cuvântului Său (1 Corinteni 1:9; 1 Ioan 1:9; Tit 1:2).

Ne putem schimba și putem șovăi, dar Dumnezeu nu se schimbă niciodată; El este întotdeauna credincios față de noi în cuvântul Său (Iacov 1:17). Dumnezeu nu poate minți; noi mințim și nu spunem adevărul, dar Dumnezeu nu poate minți, ci mai degrabă este credincios cuvântului Său.

Trebuie să avem credință în puterea lui Dumnezeu (Efeseni 3:20); credincios este Cel ce ne-a chemat, care poate și să facă acest lucru. Noi nu putem face; noi nu putem să reușim; dar Dumnezeu poate să facă în noi, pentru că El poate.

Trebuie să avem credință în cuvântul lui Dumnezeu; Dumnezeu este obligat să împlinească tot ce a spus (vezi 1 Tesaloniceni 5:24; Efeseni 6:17-18). Trebuie să ne bazăm pe promisiunile Sale și să ne rugăm și să cugetăm la cuvântul Său, chiar să-L credem pe Dumnezeu pe cuvânt. Dumnezeu a vorbit; cuvântul Său scris este în mâinile noastre și El este obligat să-Și împlinească cuvântul.

Trebuie să citim cu rugăciune promisiunile lui Dumnezeu și întregul Său cuvânt înapoi către El, căci El o va face în noi; El are nevoie doar de cooperarea noastră rugativă. Slavă Domnului pentru cuvântul Său credincios!

Ce schimbare minunată se produce în viața noastră atunci când spunem Amin cuvântului Său! Trebuie să ne exersăm duhul de credință pentru a avea credință în voia lui Dumnezeu (Efeseni 1:5, 8, 11). El este un Dumnezeu cu scop și are o voință veșnică. Voia lui Dumnezeu cu privire la noi, poporul Său, este întotdeauna pozitivă.

Indiferent ce ni se întâmplă, fie ca să nu ne îndoim niciodată de voia lui Dumnezeu și, în același timp, fie ca să ne pese de voia Lui mai mult decât ne pese de fericirea noastră sau de mediul nostru înconjurător.

Poate că ne dorim să avem un mediu bun și o situație bună, dar Dumnezeu poate permite să se întâmple lucruri care par să ne dea peste cap; trebuie să avem credință în voia lui Dumnezeu și în inima Lui pentru noi. Deși mediul nostru se poate schimba, voia lui Dumnezeu nu se schimbă niciodată.

Trebuie să avem credință în suveranitatea lui Dumnezeu; sub suveranitatea Lui, chiar și greșelile noastre lucrează spre bine (Romani 9:19-29). Putem face greșeli și apoi ne pocăim; totuși, Dumnezeu folosește chiar și greșelile noastre pentru a lucra spre binele nostru.

Aceasta nu înseamnă că ar trebui să facem greșeli în mod deliberat; mai degrabă, pe măsură ce ne pocăim înaintea Domnului pentru greșelile și fărădelegile noastre, nu este nevoie să regretăm sau să ne mustrăm pentru asta, ci mai degrabă să avem încredere în suveranitatea lui Dumnezeu.

Greșelile noastre ne smeresc și ne umilesc, iar Dumnezeu are o cale de a da har celor smeriți. După ce ne pocăim pentru o greșeală, un păcat sau un neajuns, ar trebui să exersăm credința în suveranitatea lui Dumnezeu; nu am fi putut face acea greșeală dacă El nu ne-ar fi permis în mod suveran să facem acest lucru.

O, fie ca noi să ne exersăm duhul de credință pentru a crede în Dumnezeu și a avea credință în El și în tot ceea ce face și este El!

Doamne Isuse, ne exersăm duhul de credință pentru a avea credință în Dumnezeu, căci El este real, viu, prezent și disponibil! Amin, Doamne, Te iubim și iubim prezența Ta! Ne exersăm credința în inima lui Dumnezeu, căci inima Lui față de noi este întotdeauna bună. Aleluia, Dumnezeu NU are NICIO intenție să ne pedepsească, să ne rănească sau să ne facă să suferim pierderi. Dimpotrivă, El lucrează toate lucrurile spre binele celor care Îl iubesc! Amin, Doamne, ne exersăm duhul de credință pentru a avea credință în credincioșia lui Dumnezeu, căci Dumnezeu nu poate minți – El este întotdeauna credincios cuvântului Său! Ne exersăm credința în capacitatea lui Dumnezeu, căci Dumnezeu este capabil să facă în noi ceea ce a început deja! Doamne, ne exersăm duhul de credință pentru a avea credință în cuvântul lui Dumnezeu, căci Dumnezeu este obligat să împlinească tot ce a spus! Ne exersăm credința în voia lui Dumnezeu, care este întotdeauna pozitivă față de noi. Amin, Doamne, avem credință în suveranitatea Ta, căci sub suveranitatea Ta chiar și greșelile noastre lucrează spre bine. O, Doamne, ne exersăm astăzi duhul de credință, luând astfel scutul credinței!

Primim coiful mântuirii pentru a ne acoperi mintea împotriva gândurilor negative ale lui Satan

Efeseni 6:17a spune: „Luați coiful mântuirii”. Trebuie să ne exersăm duhul pentru a primi coiful mântuirii, pentru a fi acoperiți în mintea noastră, în mentalitatea noastră, împotriva oricăror gânduri negative insuflate de cel rău.

Vrăjmașul ne atacă în multe feluri, iar una dintre principalele modalități prin care atacă poporul lui Dumnezeu este prin injectarea de gânduri rele în mintea lor.

Pe de o parte, suntem căzuți și avem gânduri care nu sunt înnoite și aparțin vechii creații. Cu toate acestea, pe de altă parte, Satan lucrează activ pentru a folosi tot felul de lucruri, probleme, situații și medii pentru a-și injecta gândurile rele în noi.

Ori de câte ori avem gânduri negative sau îndoieli față de Dumnezeu, inima lui Dumnezeu, cuvântul lui Dumnezeu, poporul lui Dumnezeu și chiar față de alți oameni, trebuie să ne dăm seama că Satan ne atacă cu gândurile sale negative.

În acest moment, trebuie să primim coiful mântuirii. Avem nevoie de un coif care să ne acopere mintea; avem nevoie de o învelitoare, care este mântuirea lui Dumnezeu.

Satan lucrează activ pentru a injecta amenințări, griji, anxietăți și alte gânduri slăbitoare în mintea noastră. O, Doamne! Cu toții am experimentat, într-o măsură mai mică sau mai mare, astfel de atacuri, căci vrăjmașul ne atacă pe toți. Dar mântuirea lui Dumnezeu este acoperirea pe care o luăm împotriva tuturor acestora.

Mântuirea noastră este Cristosul mântuitor pe care îl experimentăm în viața noastră de zi cu zi (Ioan 16:33). În El avem pace; chiar dacă avem necazuri în lume, în Domnul avem pace, căci El a biruit lumea.

Fie ca noi să ne exersăm duhul de credință pentru a primi coiful mântuirii, astfel încât mintea noastră să fie acoperită împotriva gândurilor negative ale lui Satan.

Când avem gânduri negative, îndoieli, griji și anxietăți, trebuie să ne exersăm să ne întoarcem către duhul nostru și să ne încredem în Dumnezeu pentru mântuirea Lui.

Pavel a mărturisit că, chiar și în situația în care se afla – fiind în închisoare pentru o perioadă necunoscută de timp, cu multă opoziție și persecuție – va fi spre mântuirea sa prin rugăciunile sfinților și prin rezerva îmbelșugată a Duhului lui Isus Cristos (Filipeni 1:19).

Noi, cei care credem în Cristos, toate lucrurile lucrează spre binele nostru, spre mântuirea noastră, căci Domnul lucrează în noi ca să ne mântuiască pe deplin; El lucrează în noi ca să ne mântuiască în viața Sa (Romani 5:10).

Fie ca noi să primim astăzi coiful mântuirii, realizând că Domnul este bogat față de noi, cei ce chemăm Numele Lui, căci dacă Îl chemăm, suntem mântuiți (Romani 10:12-13). Mântuirea lui Dumnezeu este acoperirea pe care o luăm împotriva tuturor îngrijorărilor și gândurilor rele ale vrăjmașului!

Doamne Isuse, ne exersăm duhul pentru a primi astăzi coiful mântuirii! Amin, Doamne, primim coiful mântuirii pentru a ne acoperi mintea, mentalitatea, împotriva gândurilor negative insuflate de cel rău. Ne exersăm duhul astăzi, Doamne, ori de câte ori simțim că avem gânduri negative sau griji injectate în noi de către vrăjmaș. Avem credință în Tine și în mântuirea Ta și credem că toate lucrurile se vor întoarce spre mântuirea noastră astăzi! O, Doamne, chiar dacă Satan lucrează pentru a injecta griji, amenințări, anxietăți, frică și alte gânduri slăbitoare în mintea noastră, primim coiful mântuirii! Aleluia, mântuirea lui Dumnezeu este acoperirea împotriva vrăjmașului cu atacurile sale! Slavă Domnului, Îl putem experimenta pe Cristosul mântuitor în viața noastră de zi cu zi! Chemăm Numele Tău, dragă Doamne, pentru a fi mântuiți în viața Ta și pentru a savura toate bogățiile Tale! Aleluia, coiful mântuirii ne acoperă mintea împotriva gândurilor negative ale vrăjmașului!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Exercise our Spirit of Faith to take the Shield of Faith and the Helmet of Salvation, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 24 cu tema: Dătătorul darurilor și componentele armurii lui Dumnezeu, ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Îl slujim pe Domnul încrezându-ne în îndurarea Sa în alegerea harului: Dumnezeu este Suveran!

29/05/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Noi, credincioșii în Cristos, Îl slujim pe Dumnezeu încrezându-ne în îndurarea Sa în alegerea harului, căci Dumnezeu este suveran și îndurător.

Când vedem suveranitatea lui Dumnezeu, I ne vom închina pur și simplu pentru îndurarea Sa suverană, căci El este Cel care face totul în noi și pentru noi; chiar și în purtarea responsabilității, El este Cel care poartă responsabilitatea în noi, căci nu atârnă de cel care vrea sau aleargă, ci de Dumnezeu care arată îndurare. Amin!

Slavă Domnului pentru suveranitatea Lui și slavă Lui pentru îndurarea Sa! Noi, credincioșii în Cristos, am fost aleși, predestinați și chemați de Dumnezeu din veșnicia trecută, chiar înainte de începutul lumii.

De ce? Datorită suveranității lui Dumnezeu și în îndurarea Sa. Nu suntem mai buni decât alții și nici mai inteligenți decât cei din jurul nostru; este pur și simplu datorită îndurării Lui.

Datorită îndurării Sale am crezut în Domnul Isus când alții nu au crezut, și datorită îndurării Sale suntem astăzi în viața de biserică, în recâștigarea Domnului, savurându-L pe Domnul împreună cu toți sfinții.

Dumnezeu este pe tron și, dintr-un anumit motiv, am crezut în El, căci El ni s-a arătat, ne-a luat prinși și acum nu putem decât să credem în El și să-L iubim. Și ne bucurăm cu o bucurie nespusă și plină de glorie!

Suveranitatea lui Dumnezeu este ceva ce ține de tronul Său; El are putere, autoritate și poziție absolută și El este pe tron, mai presus de toate lucrurile, administrând toate lucrurile din univers. Aleluia!

Este crucial pentru noi să vedem că Dumnezeu este suveran, căci El are autoritate, putere și poziție nelimitate pentru a face tot ce vrea El.

Astăzi, în epoca creșterii cunoașterii și înțelegerii omului, unii cred că Îl pot înțelege pe Dumnezeu sau pot crede că „nu este corect” ca una sau alta să se întâmple în lume. De ce suferă oamenii buni? De ce sunt oamenii buni săraci, în timp ce oamenii răi prosperă și fac tot felul de lucruri rele? Nu este corect!

În ochii oamenilor de astăzi, ei Îl învinovățesc pe Dumnezeu pentru această calamitate, acel cutremur și acea suferință și boală anume. Dar Dumnezeu este suveran; El este pe tron, El își exercită autoritatea supremă și El aranjează toate lucrurile.

Cine suntem noi, ca niște vase de lut făcute de Olar, ca să-I răspundem? Deși am putea crede că suntem ceva, în realitate nu suntem nimic; suntem pur și simplu vase, vase vii, pentru a ne deschide către El și a fi umpluți cu Dumnezeu pentru a-L exprima pe Dumnezeu.

Nimeni nu ne-a consultat cu privire la locul în care vrem să ne naștem, în ce familie, în ce circumstanțe și în ce țară; Dumnezeu a aranjat toate aceste lucruri. Dumnezeu este suveran.

Trebuie să avem încredere în Dumnezeu și să ne bazăm pe îndurarea Sa, nu pe capacitatea noastră de a face lucruri sau chiar de a înțelege lucrurile. Cum ne închinăm lui Dumnezeu pentru îndurarea Sa suverană!

Trebuie să vedem suveranitatea lui Dumnezeu, îndurarea lui Dumnezeu și liberul nostru arbitru

Dumnezeul nostru este suveran. Și aceasta nu este doar ceva ce spunem și apoi ne continuăm viața; El este suveran în viața noastră, în fiecare detaliu, chiar și în greșelile și eșecurile noastre.

De exemplu, putem privi povestea lui Moise și a lui Faraon din Exod; este o poveste foarte instructivă. În Romani 9:15-16 vedem că la Dumnezeu nu există nedreptate; ci, El Se îndură de oricine Se îndură și are compasiune de oricine vrea să aibă compasiune.

Așadar, nu ține de cel care vrea, nici de cel ce aleargă, ci de Dumnezeu, care Se îndură. În versetele 17-21 vedem că Dumnezeu l-a ridicat pe Faraon din acest motiv, ca să-Și arate în el puterea și ca numele Său să fie proclamat pe pământ.

În acest univers, există trei lucruri care nu pot fi negate: suveranitatea lui Dumnezeu, îndurarea lui Dumnezeu și liberul arbitru (voința liberă) al omului. Pe de o parte, Dumnezeu este suveran și El alege pe cine alege și arată compasiune față de cine vrea.

În același timp, Dumnezeu este îndurător și El arată îndurare față de oricine arată îndurare. Suveranitatea și îndurarea lui Dumnezeu sunt atât divine, cât și eterne, neavând început și nici sfârșit.

Pe de altă parte, liberul arbitru (voința liberă) al omului este ceva creat de Dumnezeu. Creându-l pe om cu liber arbitru, Dumnezeu Și-a arătat măreția.

Dumnezeul nostru este mare și El nu se va impune niciodată pe Sine însuși sau voința Sa asupra noastră; mai degrabă, El a creat omul cu liber arbitru, iar acum omul are liberul arbitru (voința liberă) pentru a face alegerile sale.

Conform cu Romani. 9:18, Dumnezeu poate voi fie să arate îndurare, fie să împietrească; acest lucru este ilustrat de cazurile lui Moise și Faraon. Moise a fost unul căruia Dumnezeu a vrut să-i arate îndurarea Sa, în timp ce Faraon a fost unul pe care Dumnezeu a vrut să-l împietrească.

Dacă cunoaștem suveranitatea lui Dumnezeu, Îi vom mulțumi pentru îndurarea Sa, realizând că suntem sub îndurarea Sa suverană. Această expresie „îndurarea suverană” înseamnă că îndurarea lui Dumnezeu este absolut ceva ce ține de suveranitatea lui Dumnezeu.

Îndurarea pe care Dumnezeu ne-o arată este în întregime conform voinței lui Dumnezeu. Fiind cei favorizați de Dumnezeu, nu ar trebui doar să-I mulțumim pentru îndurarea Sa, ci, mai mult, să I ne închinăm pentru suveranitatea Sa.

Împreună cu Pavel, trebuie să fim aduși la suveranitatea lui Dumnezeu; în loc să raționăm cu Dumnezeu, ar trebui să spunem: O, Tată Dumnezeu, mă închin Ție pentru suveranitatea Ta! Deși nu sunt vrednic, în suveranitatea Ta ai vrut să-mi arăți îndurarea Ta! Îți mulțumesc, Dumnezeule Tată!

Nu ar trebui niciodată să îndrăznim să atingem suveranitatea lui Dumnezeu. Dumnezeu a inițiat credința noastră în Domnul Isus, dar nu a executat-o crezând pentru noi. Dumnezeu a plănuit ca noi să credem, dar noi înșine a trebuit să credem.

În mod similar, Dumnezeu a împietrit mai întâi inima lui Faraon, iar apoi Faraon a dus la bun sfârșit această împietrire prin propria sa voință liberă. În Exod 9:16 vedem că Dumnezeu l-a folosit pe Faraon și l-a pus în picioare pentru a-Și arăta puterea și a-Și proclama numele pe tot pământul.

De douăsprezece ori Moise, un om în vârstă, a venit să negocieze cu Faraon în numele Domnului. Faraonul era tulburat, dar nu putea face nimic cu Moise, cel tulburător, căci Moise era susținut de Domnul suveran! Moise a primit îndurare de la Dumnezeu. Chiar dacă Dumnezeu l-a dat deoparte pe Faraon, El tot l-a folosit; nu numai că Moise i-a fost de folos Domnului, ci și lui Faraon.

În mod similar, în cazul lui Iov, Dumnezeu l-a folosit pe Satan ca pe un instrument urât pentru a-l expune pe Iov, a-l dezbrăca și a-l mistui, astfel încât Dumnezeu să-i arate lui Iov că dreptatea lui făcută de sine nu este nimic, ci doar ceea ce este Dumnezeu pentru om este ceea ce contează. Extraordinar!

În cazul lui Faraon, el a văzut suveranitatea lui Dumnezeu prin douăsprezece conflicte, inclusiv cele zece plăgi care au avut loc de-a lungul unei perioade de timp; cu toate acestea, Faraon și-a împietrit inima. În confruntarea dintre Moise și Faraon, vedem o demonstrație a suveranității lui Dumnezeu, pe de o parte, și a îndurării Sale, pe de altă parte.

Cu cât recunoaștem mai mult suveranitatea lui Dumnezeu, cu atât vom fi mai recunoscători pentru îndurarea Sa. Aleluia, îndurarea lui Dumnezeu ne-a fost acordată nouă în mod suveran! Cât Îl lăudăm pentru îndurarea Sa față de noi în suveranitatea Sa!

Doamne, ne închinăm Ție și Te lăudăm pentru suveranitatea Ta. Îți mulțumim că ai îndurare de noi. Îți mulțumim nu doar că ești suveran și ne arăți îndurarea Ta, ci și că ne dai liberul arbitru, voința liberă de a decide. O, Doamne, Te alegem. Alegem să Te cunoaștem, să fim deschiși către Tine și să Te ascultăm. Îți mulțumim că ai aranjat toate lucrurile și toate persoanele și chestiunile din mediul nostru pentru ca noi să fim conformați chipului lui Cristos, astfel încât să putem fi exact ca El! Ne deschidem Ție, Doamne Isuse! Ne exercităm liberul arbitru (voința liberă) pentru a Te alege și a Te savura! Nu depindem de ceea ce putem face sau de ceea ce suntem capabili să facem sau să spunem, ci de îndurarea Ta suverană. Îți mulțumim că ne-ai adus până aici în îndurarea Ta suverană. Ne închinăm Ție. Ne încredem în Tine! Nu suntem vrednici, dar Tu faci atât de multe în noi și în jurul nostru. Îți mulțumim pentru toate lucrurile pe care ni le-ai dat și, de asemenea, pentru lucrurile pe care ni le-ai luat în suveranitatea Ta. O, Doamne Tată, ne închinăm Ție pentru suveranitatea Ta și pentru îndurarea Ta!

Vedem suveranitatea lui Dumnezeu și ne încredem în îndurarea lui Dumnezeu în alegerea harului în slujirea lui Dumnezeu

Dacă noi, credincioșii în Cristos, vrem să-I slujim lui Dumnezeu în economia Sa din Noul Testament, trebuie să știm că este în întregime ceva ce ține de îndurarea suverană a lui Dumnezeu (Romani 9:15-16; Evrei 4:16). Însuși faptul că suntem aici în viața de biserică este în recâștigarea Domnului nu vine de la noi, ci de la îndurarea suverană a lui Dumnezeu.

Suntem în viața de biserică nu pentru că căutăm mai mult decât alții sau pentru că suntem mai inteligenți decât ei; este îndurarea lui Dumnezeu. Dacă ne gândim doar cum am ajuns aici, care a fost procesul prin care ne-a condus Domnul și câți au venit cu noi, dar nu au parcurs până la capăt, ne vom închina lui Dumnezeu pentru îndurarea Sa.

Când vom vedea suveranitatea lui Dumnezeu, ne vom încrede pe deplin în îndurarea Sa, în special în slujirea noastră către Dumnezeu. Conform alegerii harului lui Dumnezeu (Romani 11:5), credem că El ne-a făcut rămășița pe care o va folosi pentru a-L aduce înapoi astăzi.

Însă încrederea noastră nu este în noi înșine, ci în îndurarea lui Dumnezeu. Nu ar trebui să ne încredem în noi înșine și nici să credem că suntem aici datorită a ceva ce suntem sau a ceea ce am făcut. Am fost aduși pe calea Domnului pe deplin datorită îndurării lui Dumnezeu!

Este din îndurarea lui Dumnezeu că nu avem poftă pentru lucrurile acestei lumi. Atât de mulți dintre semenii noștri au un gust pentru lucrurile acestei lumi, divertismentul, sportul și alte lucruri, dar prin îndurarea Domnului, suntem dispuși să fim separați de epoca rea de astăzi.

Ce îndurare este pentru noi să fim separați de epoca rea de astăzi pentru Domnul (Galateni 1:3-5)!

În mod similar, în servirea Domnului de către noi, trebuie să cunoaștem nu doar Duhul, viața în Duh și dreptatea lui Dumnezeu, ci și mai mult, trebuie să cunoaștem îndurarea lui Dumnezeu în alegerea harului Său.

Dumnezeu ne-a ales în îndurarea și în harul Său; nu ar trebui să ne punem încrederea în ceea ce suntem, în ceea ce suntem capabili să facem sau în ceea ce suntem capabili să spunem și să plănuim, ci să ne încredem în îndurarea lui Dumnezeu.

Slujirea noastră adusă Domnului în Evanghelie ar trebui să fie în duhul nostru, depinzând întotdeauna de Domnul în duh (Romani 1:9). Cu cât ne închinăm mai mult lui Dumnezeu pentru îndurarea Sa, cu atât vom fi mai înălțați.

Putem purta o anumită responsabilitate în viața de biserică și putem sluji în diferite domenii ale vieții de biserică, dar încrederea noastră este în îndurarea Domnului. Pe măsură ce ne închinăm lui Dumnezeu pentru îndurarea Sa, Dumnezeu este Cel care poartă responsabilitatea în noi.

Nu ar trebui să ne străduim să-L slujim pe Dumnezeu sau să purtăm responsabilitatea; mai degrabă, ar trebui pur și simplu să I ne închinăm lui Dumnezeu pentru alegerea Sa.

Ar trebui să ne închinăm lui Dumnezeu pentru îndurarea Sa în alegerea harului Său. Când facem asta, vom avea un gust dulce în interior și vom simți că Domnul slujește în noi și că El poartă poverile și responsabilitățile în noi. Dar dacă încercăm să fim responsabili, dacă încercăm să-I slujim Domnului și să facem una și alta pentru El, vom suferi în interior și vom avea un gust amar. O, Doamne!

Putem fi fericiți în Domnul doar atunci când învățăm să ne încredem în îndurarea Domnului și să I ne închinăm pentru aceasta! Dumnezeu a spus că El va avea îndurare de oricine va avea îndurare și va avea compasiune de oricine va avea compasiune.

Înaintarea noastră cu Domnul în viața de biserică și servirea Domnului de către noi nu este ceva ce ține de alergare, strădanie, abilitate sau cunoștințe, ci de îndurarea lui Dumnezeu. Voința noastră este zadarnică, alergarea noastră este în zadar, iar cunoștințele noastre ucid dacă nu ne încredem în îndurarea lui Dumnezeu și nu-L lăudăm pentru alegerea harului Său.

Suntem schimbători, mereu fluctuăm, iar condiția noastră spirituală este ca vremea: mereu schimbătoare, instabilă și neclară. Dar alegerea harului lui Dumnezeu nu depinde de noi, ci de îndurarea Sa în suveranitatea Sa. Mila lui Dumnezeu față de noi este în suveranitatea Sa; singurul lucru pe care îl putem spune pentru a explica îndurarea lui Dumnezeu față de noi este că, în suveranitatea Sa, El a ales să fie îndurător față de noi.

În îndurarea Sa suverană, Dumnezeu ne-a înclinat inima spre El. Datorită îndurării lui Dumnezeu față de noi, Îl căutăm zi de zi (Ieremia 29:13; Deuteronom 4:29; Isaia 55:6).

Cu cât vedem mai mult că tot ce are legătură cu noi este ceva ce ține de îndurarea lui Dumnezeu în suveranitatea Sa, cu atât ne vom purta mai mult responsabilitatea înaintea Domnului, și chiar și dorința de a purta responsabilitatea este ceva ce ține de îndurarea lui Dumnezeu.

Fie ca să învățăm să ne întoarcem ochii de la noi înșine și de la circumstanțele noastre și să privim neclintit spre Domnul Isus! Fie ca să ne încredem pe deplin în El, să ne deschidem către El și să ne bazăm pe îndurarea Sa în alegerea harului Său.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că Ți-ai arătat îndurarea Ta suverană față de noi. Îți mulțumim că ne-ai arătat îndurarea lui Dumnezeu în alegerea harului Său. O, Doamne, ne închinăm Ție pentru că ne-ai ales în îndurarea și harul Tău! Ne punem încrederea nu în ceea ce suntem capabili să facem, ci în îndurarea Ta. Ne închinăm Ție pentru îndurarea Ta. Renunțăm la orice străduință și luptă și pur și simplu Îți permitem să faci totul în noi și pentru noi. O, Doamne, nu ne încredem în noi înșine și în ceea ce putem face, ci în îndurarea Ta. Ce îndurare este că Dumnezeu ne-a ales, ne-a predestinat, ne-a chemat și ne-a așezat în viața de biserică azi! Amin, Doamne, ne închinăm Ție pentru alegerea Ta și ne încredem în îndurarea Ta pe măsură ce învățăm să-Ți slujim în viața de biserică. Te lăsăm să faci totul în noi și pentru noi. Recunoaștem că alergarea și străduința noastră nu au niciun folos – doar îndurarea Ta triumfă! Suntem una cu Tine, Doamne, și ne încredem pe deplin în Tine pentru orice! Depindem de Tine și ne încredem în îndurarea Ta și în suveranitatea Ta!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Serve the Lord by Trusting in His Mercy in the Selection of Grace: God is Sovereign, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să trăim în realitatea Împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 5 (Să trăim sub suveranitatea lui Dumnezeu și conform îndurării lui Dumnezeu) ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Dacă vedem îndurarea suverană a lui Dumnezeu, I ne vom închina și ne vom îndeplini responsabilitatea

28/05/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Dacă cunoaștem suveranitatea lui Dumnezeu, Îi vom mulțumi pentru îndurarea Sa, realizând că suntem sub îndurarea Sa suverană astăzi; când vom vedea suveranitatea lui Dumnezeu, I ne vom închina pentru îndurarea Sa suverană și ne vom da pe noi înșine Lui pentru a ne îndeplini responsabilitatea astăzi.

Vedem că Dumnezeu este suveran și că toate lucrurile din jurul nostru și lucrurile care ni se întâmplă sunt din îndurarea lui Dumnezeu. Slavă Domnului pentru îndurarea Sa!

Am putea crede că astăzi, odată cu avansul tehnologiei, acumularea de cunoștințe și dezvoltarea și rafinarea culturii, oamenii sunt destul de bine și pot planifica ceea ce vor să facă, își pot organiza viața și își pot vedea de treburile lor în felul lor. Dar Dumnezeu este suveran. El S-a îndurat de noi.

Înainte de a deveni credincioși, poate am fost o persoană bună, dar într-o zi am văzut ceva din Cristos; am avut o viziune a Mântuitorului nostru care ne-a iubit și a murit pentru noi pentru a ne mântui și pentru a ne împărtăși viața Sa. Așa că pur și simplu ne-am pocăit și am crezut.

Poate că am crezut că suntem o persoană bună, fără prea multe păcate și greșeli, dar odată ce Domnul a strălucit asupra noastră, ne-am dat seama cât de păcătoși eram. Cu cât Domnul strălucește mai mult asupra noastră în timpul nostru de părtășie cu El și pe parcursul zilei, în timp ce ne deschidem către El, cu atât ne dăm seama mai mult că avem nevoie de îndurarea lui Dumnezeu.

Suntem ca păcătoșii și vameșii din vremea Domnului: vrem să fim cu El, ne place să-L avem printre noi și El își extinde îndurarea asupra noastră, primindu-ne și acceptându-ne așa cum suntem. Ce îndurare!

Domnul a venit și ne-a arătat îndurare. Chiar și astăzi, fiind credincioși în Cristos, Domnul încă ne arată îndurare. Am putea crede că acum, fiind credincioși, suntem puțin mai buni decât înainte, așa că suntem mai acceptabili înaintea lui Dumnezeu; cu toate acestea, este posibil să avem un eșec, chiar un mare eșec, și ne dăm seama că este totul din îndurarea lui Dumnezeu.

Poate că nu ascultăm de Domnul și greșim, dar chiar și aceste lucruri, greșelile noastre și neascultarea noastră Îi oferă Domnului o oportunitate de a ne arăta îndurarea Sa și de a ne aduce mântuirea. Dacă ne dăm seama că prin îndurarea Sa suntem mântuiți și că încă mai credem în Cristos, ne vom închina pur și simplu lui Dumnezeu pentru îndurarea Sa suverană.

Nu depinde de cel care vrea sau aleargă, nici de cel care este mai sârguincios să-L caute pe Dumnezeu; totul depinde în întregime de Dumnezeu care arată îndurare. Zi de zi trebuie să primim îndurarea Sa.

Zi de zi trebuie să ne împărtășim din compasiunile Lui, care sunt proaspete și noi în fiecare dimineață; mare este credincioșia Lui. Când vedem suveranitatea lui Dumnezeu, I ne vom închina pentru îndurarea Sa și ne vom da pe noi înșine Lui pentru a coopera cu El astăzi pentru a ne îndeplini responsabilitatea.

Vâzând că Dumnezeu este suveran și îndurător, I ne închinăm lui Dumnezeu pentru îndurarea Sa suverană

Romani 9:15-16 spune că Dumnezeu are îndurare de oricine vrea să aibă îndurare și are compasiune de oricine vrea să aibă compasiune. Prin îndurarea lui Dumnezeu suntem aici astăzi și prin îndurarea Sa suverană suntem acolo unde suntem și cine suntem.

Dacă vedem și cunoaștem suveranitatea lui Dumnezeu, I ne vom închina pentru îndurarea Sa suverană. Îi vom mulțumi pentru îndurarea Sa față de noi. Când ne vom da seama că Dumnezeu este suveran și îndurător, Îi vom mulțumi doar pentru îndurarea Sa.

De exemplu, venirea noastră la întâlnirile bisericii este prin îndurarea suverană a lui Dumnezeu. Atâția alți oameni aleg să facă alte lucruri, fiind implicați și uzurpați de lucrurile din lume, fiind angajați în distracții și divertismente lumești și irosindu-și viața, dar iată-ne aici, sub îndurarea lui Dumnezeu, fiind în întâlnirile bisericii, savurând Domnul împreună cu sfinții.

Atâția oameni sunt implicați în lucruri păcătoase și lumești, dar noi dorim să ne adunăm în prezența Domnului, să ascultăm vorbirea Lui proaspătă, să căutăm inima Lui și să practicăm să fim una cu El. De ce suntem în felul acesta? Nu este doar datorită inimii noastre căutătoare sau a dezvoltării unui obicei de a-L contacta pe Domnul zi de zi; este datorită îndurării Sale suverane.

Slavă Lui că suntem astăzi sub îndurarea Sa suverană!

Pe măsură ce participăm la întâlnirile bisericii, ne dăm seama că cea mai mare bucurie a noastră este să fim alături de sfinți, iar cele mai fericite nopți ale săptămânii sunt serile cu întâlniri.

Desigur, Satan atacă și încearcă să tulbure pacea din familia noastră și să ne distragă de la a merge la întâlnire, dar este prin îndurarea Domnului că putem fi astăzi în viața de biserică, savurând bogățiile Cristosului atotinclusiv alături de sfinți.

Uneori, putem fi încăpățânați și nu dorim să mergem la întâlnire, dar, dintr-un anumit motiv, există o dorință în noi de a merge și de a fi acolo; aceasta este prin îndurarea lui Dumnezeu.

Uneori, în viața noastră creștină, putem eșua și face greșeli și poate că nu vrem să ne cerem scuze sau să ne pocăim; dar apoi, în îndurarea suverană a lui Dumnezeu, inima noastră se întoarce către Domnul (2 Corinteni 3:16-17) și Îl privim și pur și simplu ne pocăim și ne mărturisim păcatele (1 Ioan 1:7, 9). Aceasta este îndurarea lui Dumnezeu față de noi.

Atât de mulți din jurul nostru nu sunt dispuși să se pocăiască și să recunoască faptul că greșesc, continuând zi de zi să trăiască o viață păcătoasă departe de Dumnezeu, dar datorită îndurării suverane a lui Dumnezeu, inima noastră se întoarce către Domnul și ne pocăim și ne mărturisim păcatele.

Cât de mult trebuie să-I mulțumim Domnului pentru îndurarea Sa suverană!

Mai ales dimineața, când ne stabilim un timp pentru a fi cu Domnul și a avea părtășie cu El, ne împărtășim din îndurările și compasiunile Sale, care sunt noi și proaspete în fiecare dimineață.

Pe măsură ce Îl contactăm pe Domnul, El ne atinge în legătură cu greșelile, neajunsurile și păcatele noastre, iar noi ne pocăim, mărturisim și experimentăm o curățire autentică.

O, ce îndurare este că ne putem pocăi înaintea Domnului sub strălucirea Lui și putem fi curățiți prin sângele Său prețios și biruitor! Ce îndurare este pentru noi să fim dispuși să ne pocăim, să mărturisim și să fim curățiți de Domnul!

Acest lucru nu este de la noi; nu este din zelul nostru pentru Domnul sau din căutarea noastră a Lui și nici nu este că suntem mai buni decât alții în vreun fel. Mai degrabă, este totul datorită îndurării lui Dumnezeu și I ne închinăm pentru îndurarea Sa suverană.

I ne închinăm pentru că ne înclină inima să-L caute și pentru că aranjează toate lucrurile pentru a ne ajuta să ne întoarcem la El. Pe măsură ce privim către Domnul și ne gândim la ce se întâmplă în viața noastră, ne dăm seama că suntem sub îndurarea lui Dumnezeu, căci El este suveran (Psalmul 23:6).

Nu putem decât să I ne închinăm pentru îndurarea Sa suverană și să-I mulțumim că în fiecare zi, chiar și acum, suntem sub îndurarea Sa suverană!

Doamne Isuse, ne închinăm Ție pentru îndurarea Ta suverană. Îți mulțumim că ne-ai arătat că ești suveran în toate lucrurile. Îți mulțumim că ne arăți îndurare. Suveranitatea Ta reflectă îndurarea Ta. Suntem slabi și păcătoși, chiar rebeli, dar Îți mulțumim, Doamne, că ne înclini inima să Te caute. O, Doamne, de atâtea ori suntem departe de Tine, în lucrurile noastre și în lucrurile acestei lumi, dar Tu ai îndurare de noi și ne faci să ne întoarcem la Tine! Îți mulțumim pentru îndurarea Ta suverană care ne-a înmuiat inima și ne-a făcut dispuși să ne pocăim. Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai dat o inimă moale. Îți mulțumim că ai pus în noi dorința de a ne întoarce la Tine și de a ne pocăi, de a ne mărturisi păcatele și de a Te căuta. Ne închinăm Ție pentru îndurarea Ta suverană în toate lucrurile! O, Doamne, prin îndurarea Ta dorim să fim alături de sfinți în adunările bisericii pentru a-L savura pe Cristos, a asculta cuvintele Domnului și a căuta inima Lui. Prin îndurarea Ta avem o dorință pentru cuvântul lui Dumnezeu și ne întoarcem inima către Tine ca să Te iubim și să Te privim! Păstrează-ne sub îndurarea Ta suverană în toate zilele vieții noastre!

Să vedem îndurarea suverană a lui Dumnezeu în viața noastră și să ne împlinim responsabilitatea astăzi

Dacă privim înapoi la trecutul nostru, ne vom închina Domnului pentru îndurarea Sa suverană. Nu ne-am propus să-L căutăm pe Dumnezeu, ci Dumnezeu ne-a găsit și ne-a adus la Sine și chiar ne-a adus în viața de biserică în recâștigarea Domnului.

El a aranjat toate lucrurile legate de noi: familia în care ne-am născut, educația noastră, locul în care am trăit și momentul în care ne-am născut. Nimic nu este întâmplător sau accidental; totul a fost predeterminat de Dumnezeu.

Chiar înainte de a ne naște, Dumnezeu ne-a ales și ne-a predestinat și, în timp, El a aranjat tot ce ne privește. El a rânduit toate zilele noastre, toate locurile în care trebuie să fim și cât timp ar trebui să fim acolo și toți oamenii care sunt în jurul nostru.

Gândește-te la momentul în care Domnul te-a întâlnit și te-a mântuit; El a aranjat în mod suveran ca anumiți oameni să vină, o situație să apară și inima ta să fie puțin mai deschisă față de El.

Nu este din cauza căutării sau a acțiunii noastre; nu atârnă de cel ce voiește sau de ceș ce aleargă, ci de Dumnezeu, care arată îndurare (Romani 9:16). El are îndurare de oricine are îndurare și are milă de oricine are milă. Tot ce ni se întâmplă este datorită îndurării suverane a lui Dumnezeu.

Pe măsură ce vedem îndurarea Sa suverană asupra noastră și în jurul nostru în viața noastră, ne vom da pe noi înșine Domnului pentru a ne îndeplini responsabilitatea de astăzi. Pe de o parte, El face totul în noi și în jurul nostru; pe de altă parte, avem o responsabilitate de îndeplinit.

Suntem chemați să-I slujim Domnului în evanghelia Fiului Său (Romani 1:9). Slujirea noastră Domnului este ceva ce ține de îndurarea Sa. Evanghelia e ceva ce ține de îndurare suverană a lui Dumnezeu.

Faptul că mergem să predicăm evanghelia, să-i păstorim pe cei noi și să avem grijă de noii credincioși este totul sub îndurarea suverană a lui Dumnezeu, căci Dumnezeu este Cel care rânduiește toate lucrurile, El face ca inima omului să se întoarcă la El și El este Cel care îi păstoreste pe alții.

Putem mărturisi că uneori încercăm din răsputeri să păstorim pe cineva și facem tot posibilul să avem grijă de el, dar nu primim niciun răspuns; totuși, pe măsură ce îndurarea suverană a lui Dumnezeu lucrează în acea persoană și El își exercită suveranitatea în mediul său, inima lui se întoarce încet către Domnul.

Pe măsură ce mergem mai departe cu Domnul și experimentăm multe eșecuri, ne dăm seama că tot ceea ce ni se întâmplă este de la Dumnezeu și că totul este din îndurarea Sa suverană. Chiar și dorința noastră de a purta responsabilitatea de a-I sluji Domnului nu este de la noi, ci de la Dumnezeu și din îndurarea Sa.

Datorită îndurării lui Dumnezeu în alegerea harului Său, am răspuns Evangheliei atunci când alții nu au răspuns. Datorită îndurării Sale, ne îndreptăm inima către El în fiecare zi pentru a căuta fața Lui și a fi infuzați cu El, în timp ce alții nu fac acest lucru.

Chiar și venirea noastră în viața de biserică din recâștigarea Domnului este din îndurarea lui Dumnezeu, datorită nouă; unii care erau în jurul nostru când am venit nu au venit cu noi și poate că nu au rămas, dar noi suntem aici.

Este totul din îndurarea lui Dumnezeu. El are îndurare de oricine vrea să aibă îndurare și are compasiune de oricine vrea să aibă compasiune.

Uneori, Domnul aranjează ca un frate să ne aducă mai departe cu El într-un mod definit, dar acel frate nu poate merge mai departe cu Domnul după aceea; aceasta este o faptă a îndurării lui Dumnezeu.

Ne putem închina lui Dumnezeu doar pentru îndurarea Sa suverană și putem căuta să ne îndeplinim responsabilitatea înaintea Lui. Pur și simplu depindem de El, căci El este Cel care face toate lucrurile din jurul nostru și care rânduiește toate persoanele, problemele și lucrurile, pentru a realiza ceea ce dorește El.

Toate lucrurile lucrează cu adevărat împreună spre binele celor ce Îl iubesc pe Dumnezeu, spre binele celor ce sunt chemați după scopul Său (Romani 8:28-29). Pentru că pe aceia pe care i-a chemat, i-a și predestinat și chiar i-a glorificat, ca să fie transformați după chipul glorios al lui Cristos, Fiul Întâi Născut al lui Dumnezeu.

Ne târâim picioarele zi de zi, fiind neascultători și răzvrătiți față de Domnul, dar îndurarea Sa suverană tot ajunge la noi, ne atinge și ne aduce mai departe cu El. Chiar și citirea acestui articol sau ascultarea lui nu este întâmplătoare; e ceva ce ține de îndurarea lui Dumnezeu.

Răspunsul nostru la a vedea îndurarea Sa suverană este să ne închinăm Lui, să-I mulțumim și să ne îndeplinim responsabilitatea de a coopera cu El pentru împlinirea scopului Său. Ce îndurare că putem vedea acest lucru, auzi acest lucru și chiar face acest lucru!

Ne închinăm Ție, Doamne, pentru îndurarea Ta suverană față de noi! Îți mulțumim că ne-ai ales și ne-ai predestinat chiar înainte de a ne naște. Îți mulțumim că ai aranjat tot ce ce ține de noi, astfel încât să putem ajunge să Te cunoaștem și să credem în Domnul Isus. O, Doamne, ne închinăm Ție și Îți mulțumim pentru aranjamentul Tău suveran din viața noastră. Îți răspundem pur și simplu căutând să ne îndeplinim responsabilitatea de a coopera cu Tine pentru împlinirea scopului Tău. Amin, Doamne, chiar și o astfel de căutare este din îndurarea Ta, căci Tu ai îndurare de oricine ai îndurare. Venim la Tine, Doamne dragă, să Te căutăm; în îndurarea și harul Tău, ne dăm Ție pentru a Te căuta și a fi una cu Tine. Credem că toate lucrurile lucrează împreună spre bine, căci Tu ai aranjat toate lucrurile din jurul nostru și toate persoanele, problemele și lucrurile lucrează în suveranitatea Ta pentru a ne ajuta să fim conformați chipului lui Cristos! Amin, Doamne, Te iubim și ne închinăm Ție!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, If we See God’s Sovereign Mercy we will Worship Him and Fulfill our Responsibility, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să trăim în realitatea Împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 5 (Să trăim sub suveranitatea lui Dumnezeu și conform îndurării lui Dumnezeu) ziua 4, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Dumnezeu ne-a creat în mod suveran ca să fim vase ale îndurării și onoarei, pregătite pentru glorie

26/05/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Dumnezeu este suveran și Dumnezeu ne-a creat în mod suveran ca să fim vasele Sale, vase ale îndurării spre onoare și glorie, conform predestinării Sale; El face de cunoscut bogățiile gloriei Sale peste noi, vasele îndurării, pe care le-a pregătit mai dinainte pentru glorie. Amin!

Cu toții trebuie să vedem o viziune a suveranității lui Dumnezeu și să ne dăm seama că, fiind ființe umane, noi suntem lutul, iar El este Olarul. Pe de o parte, luăm decizii să facem una sau alta, să ne căsătorim cu o persoană, să locuim în acest loc și să obținem acest loc de muncă. Pe de altă parte, Dumnezeu este suveran.

Faptul că Dumnezeu este suveran înseamnă că El are puterea, autoritatea și poziția supremă și absolută. În zilele noastre, pe măsură ce cunoașterea omului crește, omul crede că Îl poate pune la îndoială pe Dumnezeu și Îi poate cere să schimbe una sau alta pentru om; Dumnezeu este suveran.

Poate fi ușor să înțelegem conceptul de Dumnezeu suveran, dar când vine vorba de propria noastră viață, de viața de familie și de viața de biserică, trebuie să ne dăm seama că Dumnezeu este suveran. El ne-a creat ca vase pentru a-L conține; totuși, unele vase nu sunt vase ale îndurării, ci ale mâniei spre nimicire.

Cine suntem noi să-L întrebăm pe Dumnezeu de ce a făcut una sau alta? Un exemplu viu al unei persoane care a acceptat suveranitatea lui Dumnezeu în Vechiul Testament este Iosif. El a trecut prin niște situații foarte dureroase și teribile, căci chiar și propriii săi frați l-au vândut în sclavie, iar stăpânul său l-a aruncat în închisoare fără niciun motiv.

Cu toate acestea, Iosif a trăit sub suveranitatea lui Dumnezeu și s-a încrezut în Dumnezeu. Nu a ripostat, nu s-a îndreptățit și nu a căutat să schimbe situația sau mediul; mai degrabă, a trăit pur și simplu sub domnia lui Dumnezeu.

La vremea Sa și în felul Său, Dumnezeu l-a ridicat și l-a făcut conducător peste întreaga lume cunoscută la acea vreme. Procesul de a ajunge acolo, însă, a fost o viață zilnică sub conducerea lui Dumnezeu și acceptarea aranjamentului suveran al lui Dumnezeu.

Ucenicii din cartea Faptele Apostolilor au fost persecutați, aruncați în închisoare și bătuți; cu toate acestea, s-au rugat lui Dumnezeu și L-au numit Stăpân Suveran. Trebuie să ne dăm seama că Dumnezeu este suveran și noi, ca popor al Său, suntem vase care să-L conțină și să fim umpluți cu El.

Fie ca noi să învățăm să ne deschidem Domnului, să-L lăudăm pentru suveranitatea Sa și să-I mulțumim pentru îndurarea Sa. În îndurarea Sa, El ne-a întins, ne-a răscumpărat, ne-a mântuit și a venit în noi pentru a fi viața noastră.

Chiar dacă Îl avem pe Dumnezeu ca viață și putem participa la ceea ce este El în duh, trebuie totuși să ne dăm seama că El este suveran. Dumnezeu este suveran.

Dumnezeu ne-a creat în mod suveran pentru a fi recipientele Sale, astfel încât să-L conținem ca și comoară a noastră

Fie ca Domnul să strălucească asupra noastră și să ne lumineze ca să vedem cine suntem și ce suntem. Suntem făpturi ale lui Dumnezeu, iar El este Creatorul nostru. El este Olarul, iar noi suntem lutul.
Ca făpturi ale Sale, nu avem dreptul să-I spunem nimic.

Poate că nu ne place cum suntem sau poate că nu suntem de acord cu modul în care alții ne tratează în mediul nostru; cu toate acestea, trebuie să vedem că Dumnezeu este suveran. El are dreptul, poziția și autoritatea absolută de a ne crea ca vase într-un anumit fel și de a aranja un anumit set de circumstanțe în jurul nostru.

Romani 9:21-23 dezvăluie că Dumnezeu ne-a creat în mod suveran pentru a fi recipientele Sale, conform predestinării Sale. Nu suntem doar unelte sau instrumente în mâna lui Dumnezeu pentru ca El să-Și îndeplinească scopul; suntem creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu pentru a fi vase ale îndurării spre onoare și glorie (2 Corinteni 4:7; 2 Timotei 2:20-21; Efeseni 1:5, 11).

El ne-a predestinat conform scopului Celui care lucrează toate lucrurile după sfatul voinței Sale; El ne-a predestinat la ființă prin Isus Cristos. Dumnezeu este autoritatea supremă, puterea supremă și El are dreptul să aleagă. El a ales să ne facă vase care să-L conțină.

Dumnezeu ne-a creat în mod suveran pentru a fi vase ale Sale, recipientele Sale, astfel încât să-L putem conține ca comoară lăuntrică. Este suveranitatea lui Dumnezeu că El, Olarul, face de cunoscut bogățiile gloriei Sale prin crearea de vase ale îndurării care să-L conțină pe Sine. Este suveranitatea Sa că El face acest lucru.

Noi, cei care credem în Cristos, suntem vase ale îndurării spre onoare; acesta nu este rezultatul alegerii noastre, ci mai degrabă își are originea în suveranitatea lui Dumnezeu. Scopul lui Dumnezeu în crearea omului este ca omul să fie un vas care să-L conțină pe Dumnezeu ca o comoară unică și neprețuită.

Noi, astăzi, ca credincioși în Cristos, avem această comoară în vase de lut (2 Corinteni 4:7). Pe de o parte, avem liber arbitru și răspundem Evangheliei pocăindu-ne și crezând în Domnul. Dar aceasta este toată suveranitatea lui Dumnezeu, căci El ne-a predestinat.

Slavă Domnului, noi, credincioșii în Cristos, am fost creați în mod suveran de Dumnezeu pentru a fi vase ale îndurării spre onoare și glorie și am fost predestinați să fim recipiente umplute cu Dumnezeu! Am putea crede că L-am ales pe Domnul și L-am căutat din toată inima noastră.

Însă dacă privim înapoi, ne vom da seama că au fost atât de multe momente în viața noastră în care am vrut să scăpăm de Dumnezeu, să-L evităm pe Dumnezeu și chiar să evităm întrebarea cine este Dumnezeu. Dar Dumnezeu a avut milă de noi și El a aranjat toate lucrurile în așa fel încât să ajungem să credem în Domnul Isus.

Ne putem închina lui Dumnezeu doar pentru suveranitatea și îndurarea Lui. Destinul nostru a fost stabilit de El: destinul nostru este să fim vase de onoare și glorie care Îl conțin pe Cristos ca comoară neprețuită.

Suveranitatea lui Dumnezeu este baza secțiunii Sale, iar selecția Sa depinde de suveranitatea Sa. Nu înțelegem suveranitatea Sa și de multe ori s-ar putea să nici nu fim de acord cu ea, dar Dumnezeu este suveran. Pe baza suveranității Sale, Dumnezeu ne-a ales să fim vase ale îndurării spre onoare și glorie și ne-a selectat chiar înainte de a ne naște.

Este suveranitatea Sa că am fost aleși de Dumnezeu să fim vase care Îl conțin pe El ca fiind o comoară neprețuită. Suntem vase de lut, dar El este comoara neprețuită din noi. El este comoara și conținutul nostru și noi suntem recipientele Sale conform predestinării Sale.

Aceasta nu înseamnă că putem face orice vrem, acum că Dumnezeu ne-a predestinat deja și ne-a stabilit destinul; trebuie totuși să-L contactăm pe Domnul, să Îl savurăm și să căutăm să fim umpluți de El.

Văzând suveranitatea lui Dumnezeu și realizând că Dumnezeu ne-a creat în mod suveran pentru a fi vase care să-L conțină, nu putem decât să ne deschidem către El, să Îl savurăm, să-L primim, să-L conținem și să-L exprimăm!

Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai creat în mod suveran pentru a fi recipientele Tale conform predestinării Tale! Aleluia, Dumnezeu ne-a predestinat la filiație prin Isus Cristos, conform scopului Celui care lucrează toate lucrurile după sfatul voii Sale. Te lăudăm și Îți mulțumim, dragă Doamne, că ne-ai ales să fim vase ale îndurării spre onoare și glorie. Aleluia, noi, credincioșii în Cristos, avem un vas de lut, dar în acest vas fragil, muritor, de lut conținem comoara neprețuită – Cristosul gloriei! Aleluia, Îl avem pe Cristos ca fiind comoara lăuntrică și ni s-a arătat îndurare pentru a fi vase spre onoare și glorie! Amin, Doamne, ne deschidem Ție și vrem să cooperăm cu Tine pentru împlinirea scopului Tău, umplându-ne vasul cu Tine! Umple-ne vasul astăzi. Fie ca comoara din noi să ne sature și să ne umple vasul pentru a ne satura cu tot ceea ce ești Tu! Amin, Doamne, Te mulțumim și Te lăudăm pentru că ai făcut cunoscute bogățiile gloriei Tale, creându-ne ca vase ale îndurării pentru a-L conține pe Dumnezeu!

Dumnezeu Își face de cunoscut bogățiile gloriei Sale peste vase ale îndurării, pe care le pregătise mai dinainte pentru glorie!

Când omul căzut aude că Dumnezeu este suveran, el se răzvrătește împotriva lui Dumnezeu și mai mult, căci Satan este cel din om care se răzvrătește împotriva suveranității și hirotonirii lui Dumnezeu.

Dar când noi, credincioșii în Cristos, auzim și ne dăm seama că Dumnezeu este suveran, suntem plini de bucurie, căci El își face de cunoscut bogățiile gloriei Sale peste vase ale îndurării, pe care le pregătise mai dinainte pentru glorie (Romani 9:23)! Aleluia!

Nu suntem vase neînsuflețite care nu au de ales decât să facă una sau alta; suntem vase vii, recipiente vii și putem alege să-L contactăm pe Dumnezeu, să-L savurăm pe Dumnezeu și să fim umpluți cu Dumnezeu.

În suveranitatea Sa, Dumnezeu are autoritatea de a ne face pe noi, cei pe care i-a ales și chemat, vase ale îndurării pentru a-L conține, pentru ca gloria Sa să se manifeste (v. 11, 18, 23-24). Cât de uimitor este acest lucru!

Dumnezeu este suveran și are autoritatea de a-i face pe cei pe care i-a ales și i-a numit vase ale îndurării, astfel încât gloria Lui să se manifeste în ei și prin ei. Cine suntem noi, oamenii păcătoși, pentru a-L conține pe Dumnezeu ca pe o comoară neprețuită?

Cine suntem noi, vase de lut, pentru a fi umpluți cu Dumnezeu și a-L exprima pe Dumnezeu ca pe o comoară a noastră? Totuși, aceasta este ceea ce face Dumnezeu în suveranitatea Sa.

Dumnezeu ne-a creat în mod suveran pentru a fi vase ale îndurării spre onoare și glorie și El își exercită suveranitatea pentru a lucra toate lucrurile spre binele nostru, pentru ca El să se manifeste prin noi.

Dacă privim la istoria noastră, ne dăm seama că, chiar dacă la un moment dat L-am căutat pe Domnul și L-am urmărit, El a fost Cel care ne-a predestinat, ne-a chemat, ne-a ales și ne-a păzit. Este un lucru minunat să ne dăm seama că suntem vase care să-L conțină pe Dumnezeu ca pe o comoară a noastră.

Nu este ceva ce ține de comportament sau de încercare de a ne îmbunătăți comportamentul; pur și simplu trebuie să învățăm să fim vase deschise pentru Domnul.

2 Timotei. 2:20-21 ne arată că suntem vase, dar în același timp ne spune că trebuie să ne curățim de orice este dezonorabil. Pe de o parte, suntem vase pentru a-L conține pe Dumnezeu; pe de altă parte, trebuie să ne curățim de orice nedreptate și de orice este dezonorabil.

Suveranitatea lui Dumnezeu este aceea că El își face de cunoscut gloria creându-ne ca vase ale îndurării pentru a-L conține pe Dumnezeu. Relația lui Dumnezeu cu noi este, pe de o parte, cea a Suveranului și a creaturii, iar pe de altă parte, cea a Lui fiind viața și mulțumirea noastră, iar noi fiind vasul Său pentru a-L conține și a-L exprima. Potrivit autorității Sale suverane, El ne-a pregătit pentru glorie.

În Ezechiel 1:26 vedem cum profetul Ezechiel era în exil cu copiii lui Israel, lângă râul Chebar, unde a avut vedenii de la Dumnezeu. Unul dintre lucrurile pe care le-a văzut a fost tronul lui Dumnezeu; deasupra capetelor făpturilor vii era o întindere, iar deasupra ei era ceva ca un tron, iar pe tron era Cineva care avea înfățișarea unui om.

Dumnezeu este pe tron, iar Cel care este astăzi pe tron este Isus Cristos, Dumnezeul Triunic procesat și finalizat pentru a fi Omul în glorie.

Dar adesea ne răzvrătim împotriva tronului lui Dumnezeu în ființa noastră. Dacă suntem sinceri, de multe ori arătăm mai mult respect șefului nostru decât lui Dumnezeu și ascultăm mai mult de ofițerul de poliție decât de Dumnezeu.

Când șeful nostru ne spune să nu facem un anumit lucru, ne oprim din a-l face; totuși, când Domnul din noi expune un anumit lucru și ne spune să nu-l facem, nu ascultăm de El. O, Doamne Isuse!

Uneori, Domnul ne dă un sentiment direct să nu spunem un anumit lucru, mai ales soțului/soției noastre; dar considerăm că avem dreptul să spunem acel lucru și nu ascultăm de tron. Dacă ne dăm seama că Dumnezeu este suveran, având autoritate și poziție absolută și supremă, Îl vom întrona în centrul ființei noastre și vom asculta de cuvântul Lui.

Este din suveranitatea Lui că Dumnezeu ne-a creat în mod suveran pentru a fi vase ale Sale care să-L conțină și suntem predestinați prin suveranitatea Lui să fim recipientele Sale. Suntem predestinați să fim vase de onoare pentru a exprima ceea ce este Dumnezeu în glorie! Aleluia!

Scopul alegerii lui Dumnezeu în suveranitatea Sa este ca noi să fim vase care să-L conțină pe Dumnezeu și să-L exprime veșnic! Pe de o parte, Dumnezeu ne iubește și ne-a ales să fim vase ale Sale; pe de altă parte, dragostea Sa este ca noi să-L conținem pe Dumnezeu, să fim una cu Dumnezeu și să-L exprimăm în gloria Sa.

Suntem creați de Dumnezeu în așa fel încât să-L putem primi pe Dumnezeu în noi, să-L conținem pe Dumnezeu ca viață și sursă de viață și să fim una cu Dumnezeu pentru a exprima ceea ce este El, astfel încât El să fie glorificat în noi și cu noi.

Asta vrea Dumnezeu și El este suveran în toate lucrurile pentru a ne umple vasul și a fi exprimat prin noi. Punctul culminant al utilității noastre pentru Dumnezeu nu este să fim folosiți de El pentru a face una sau alta pentru împărăția Sa, ci să fim vase pe care El să le umple și să fie exprimat prin ele.

Fie ca noi să ne deschidem Domnului și să Îl savurăm zi de zi. Fie ca noi să fim umpluți cu El ca fiind conținutul și viața noastră, astfel încât El să poată trăi în noi și noi să putem trăi prin El.

Fie ca noi să-I permitem Domnului să-Și facă domiciliul adânc în inima noastră până când vom fi umpluți cu toate bogățiile Sale și Îl vom exprima cu plinătatea Sa.

Doamne Isuse, ne deschidem vasul nostru Ție. Îți mulțumim că ai făcut de cunoscut bogățiile gloriei Tale asupra noastră, vase ale îndurării. Aleluia, suntem vase ale îndurării pregătite de Dumnezeu spre glorie! Amin, Doamne, ne exersăm duhul pentru a Te contacta, a Te savura și a fi umpluți cu Tine ca fiind comoară lăuntrică. Ne curățim de orice este dezonoriabil și de orice este impur. O, Doamne, Îți mulțumim că ne-ai creat în așa fel încât să fim capabili să Te primim în noi și să Te conținem ca viața și sursa noastră de viață, astfel încât să putem fi una cu Tine și să Te exprimăm! Ne deschidem vasul Ție pentru a Te conține, a fi umpluți cu Tine, a fi una cu Tine și a Te exprima. Amin, Doamne, umple-ne vasul. Fie ca vasul nostru să fie conformat comorii neprețuite lăuntrice, astfel încât Tu să poți fi glorificat în noi și noi să putem fi glorificați în Tine. Slavă Domnului, punctul culminant al utilității noastre pentru Dumnezeu este să fim vase deschise care Îl conțin pe Dumnezeu și Îl exprimă! O, cât Te lăudăm pentru suveranitatea Ta!