În calitate de credincioși în Cristos care Îl iubesc pe Domnul, dorim să fim oameni ai lui Dumnezeu cu suflarea lui Dumnezeu – cei care cheamă numele Domnului, Îl respiră pe El în Cuvânt, își exersează duhul, Îl experimentează pe Cristos și Îl urmăresc pe Cristos în biserică, ca Trup al lui Cristos – pentru a avea umanitatea lui Isus în viața de biserică de astăzi.
Doamne Isuse, chemăm astăzi numele Tău. O, Doamne Isuse, ne place să chemăm numele Tău și să Te respirăm! Ne deschidem Ție. Venim la Tine, în Cuvântul Tău, pentru a Te respira pe Tine. Ne exersăm duhul pentru a ne respira înafară pe noi înșine afară și a Te respira pe Tine înăuntru. Îți mulțumim că Te-ai întrupat în Cuvântul Tău, pentru ca noi să Te savurăm și să ne împărtășim din Tine! Amin, Doamne, umple-ne cu Tine Însuți prin Cuvântul Tău. Vrem să Te savurăm și să Te experimentăm astăzi, și vrem să Te urmărim împreună cu sfinții, pentru zidirea bisericii! Amin!
În această săptămână am avut parte de o revelație specială legată de cartea lui Iov din Vechiul Testament: intenția lui Dumnezeu cu privire la Iov a fost ca un om bun să devină un om-Dumnezeu. Citind primele două capitole din cartea lui Iov, am putea crede că Iov nu avea nicio greșeală; atunci, de ce a ținut Dumnezeu două consfătuiri în privința lui și de ce a îngăduit Dumnezeu ca Satan să-i facă toate aceste lucruri acestui om drept?
Trebuie să înțelegem că întreaga Biblie are un singur scop: nu acela de a fi oameni buni care își clădesc propria dreptate și perfecțiune, ci acela ca Dumnezeu – în Cristos, ca Duh – să Se distribuie în noi, devenind viața noastră, natura noastră și totul nostru, astfel încât noi să-L trăim pe Cristos și să-L exprimăm pe Cristos.
Dreptatea pe care Dumnezeu dorește să o câștige în noi este trăirea lui Cristos.
Iov, însă, era un om bun care se exprima pe sine însuși prin perfecțiunea, corectitudinea și integritatea sa. Nu aceasta este ceea ce dorește Dumnezeu. El nu dorește un om care doar se teme de Dumnezeu și se abate de la rău; de asemenea, El nu dorește pe cineva care este, pur și simplu, perfect și drept.
Așadar, Dumnezeu S-a îngrijit de Iov cu dragoste și a dorit ca el să-L câștige pe Dumnezeu, pentru a-L putea exprima pe Dumnezeu pentru împlinirea scopului Său. Intenția lui Dumnezeu a fost ca Iov să devină un om-Dumnezeu, care Îl exprimă pe Dumnezeu prin atributele Sale.
Prin urmare, a fost necesar ca Dumnezeu să-l deposedeze pe Iov de realizările sale în ceea ce privește perfecțiunea, dreptatea și integritatea, astfel încât Iov să fie deschis față de Domnul pentru a primi distribuirea Sa divină, devenind astfel un om-Dumnezeu, nu doar un om bun.
Iov, însă, nu a înțeles acest lucru; noi, astăzi, îl putem înțelege. Realizăm că Dumnezeu dorește un om-Dumnezeu — un om care este una cu Dumnezeu și care este regenerat de Dumnezeu cu viața și natura Sa. Noi, cei care credem în Cristos, suntem oameni-Dumnezeu care au parte de viața și natura lui Dumnezeu, pentru a fi una cu El și a-L exprima pe Dumnezeu. Amin!
Să vedem dorința lui Dumnezeu, să-L câștigăm pe Dumnezeu, să-L avem pe Cristos ca dreptate a noastră și să fim oameni-Dumnezeu care Îl trăiesc pe Cristos
Pe măsură ce citim cartea lui Iov, trebuie să-I permitem Domnului să strălucească asupra noastră, pentru a înțelege ceea ce El face astăzi. Dumnezeu nu dorește doar să-i binecuvânteze cu bogății materiale pe cei care se tem de El și se abat de la rău; ceea ce El dorește este ca omul să-L câștige pe Dumnezeu și să-L aibă pe Cristos drept dreptatea lor trăită înafară.
Nu trebuie să ne concentrăm asupra lucrurilor pământești — asupra prosperității de care s-ar putea bucura unii oameni temători de Dumnezeu —, ci trebuie să privim spre lucrurile care nu se văd: lucrurile spirituale și veșnice.
Desigur, ne purtăm de grijă în viața de zi cu zi, avem un loc de muncă și ne ocupăm de multe aspecte practice; însă, în același timp, ne lepădăm de carnea noastră și de constituția noastră naturală, apucând o altă viață — viața veșnică a lui Dumnezeu, care este Însuși Cristos (1 Tim. 6:12).
Îl mâncăm pe Cristos și Îl bem, permițându-I să ne constituie cu viața Sa, astfel încât să-L putem exprima. Dorim ca virtuțile Sale umane și atributele Sale divine să fie exprimate prin noi.
Astfel, înțelegem că tot ceea ce ni se întâmplă are scopul ca noi să-L câștigăm pe Cristos într-o măsură tot mai mare. Nu doar lucrurile bune, ci și suferințele, greutățile și încercările sunt spre a câștiga mai mult din Cristos, căci Dumnezeu face ca toate lucrurile să lucreze împreună spre binele celor ce Îl iubesc pe Dumnezeu (Rom. 8:28-29).
Dacă privim la Noul Testament, îl vedem pe apostolul Pavel, care era destul de asemănător cu Iov, întrucât el păzea legea lui Dumnezeu, era drept și fără prihană în ceea ce privește dreptatea care vine prin lege și făcea totul conform poruncilor lui Dumnezeu. Era fără prihană.
Noi nu putem spune că suntem fără prihană, însă Pavel era fără prihană în conștiința sa și potrivit legii (Fil. 3:4-6). Însă conform pasajului din Filipeni 3:7-10, el a spus că a considerat toate aceste lucruri drept o pierdere de dragul lui Cristos, deoarece dorea să-L câștige pe Cristos ca fiind comoara sa.
El Îl considera pe Cristos o comoară mai mare decât aceste realizări; când L-a văzut pe Cristos, când a avut o viziune a excelenței lui Cristos, a renunțat pur și simplu la toate celelalte lucruri și a alergat după Cristos. A renunțat la toate și a suferit pierderea tuturor lucrurilor, considerându-le chiar gunoi, pentru a-L putea câștiga pe Cristos. Ce minunat!
Trebuie să avem o astfel de inimă înaintea Domnului; chiar dacă Dumnezeu ne-ar binecuvânta cu binecuvântări materiale, trebuie să privim toate lucrurile ca pe niște gunoaie, pentru a-L câștiga pe Cristos – adică pentru a-L câștiga pe Dumnezeu!
Pe măsură ce trecem prin suferințe în viața noastră umană, parcurgând toate experiențele pe care Dumnezeu le-a rânduit pentru noi și trăind în mediul pe care El l-a conceput pentru noi, să conștientizăm că scopul este, pur și simplu, să-L câștigăm pe Cristos într-o măsură mai mare.
Trebuie să ne bucurăm în toate, căci Cristos crește în noi. Fie prin viață, fie prin moarte, dorim ca Cristos să fie văzut în noi, să fie preamărit în noi și exprimat prin noi. Să-L lăudăm pe Domnul chiar și atunci când plângem; trebuie să chemăm Numele Domnului chiar și din cea mai adâncă groapă.
Fie ca Domnul să devină tot mai prețios pentru noi, pe măsură ce noi ne micșorăm prin toate suferințele, încercările și greutățile. În locul lucrurilor pe care El ni le ia, să putem câștiga mai mult din Cristos.
Toate suferințele noastre au rolul de a ne ajuta să-L câștigăm pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeul Triunic să fie constituit în noi. Tot restul va trece, inclusiv dreptatea și integritatea pe care ni le-am clădit singuri; singurul care rămâne este Dumnezeu. În cerurile noi și pe pământul nou, singurii care vor rămâne sunt Dumnezeu și omul.
Dreptatea pe care ar trebui să o avem nu este a noastră, ci este Cristos, care devine dreptatea noastră. Asemenea lui Pavel, căutăm să fim găsiți în Cristos, neavând o dreptate proprie, care vine din lege, ci pe aceea care vine prin credința în Cristos – dreptatea care este de la Dumnezeu și care e bazată pe credință.
Fie ca să ne smerim înaintea Domnului și să-I permitem să ne deschidă urechile, ca să auzim ceea ce ne spune astăzi, și să ne înmoaie inima, pentru ca El să poată lucra în noi ceea ce dorește pentru scopul Său.
Doamne Isuse, ne smerim înaintea Ta astăzi. Venim la Tine și ne deschidem Ție. Ne întoarcem inima către Tine. Ne oprim ființa interioară, precum și toate eforturile și zbaterile noastre de a face lucruri pentru Dumnezeu și de a-I fi pe plac. O, Doamne, luminează-ne și expune încrederea noastră în carne! Salvează-ne de la a ne clădi propria dreptate și integritatea noastră construită prin forțe proprii. Venim la Tine așa cum suntem și ne dăm Ție. Fă ca inima noastră să fie moale față de Tine, pentru ca Tu să poți înfăptui în noi ceea ce dorești să faci. Amin, Doamne, Tu ești Cel mai prețios! Dorim să avem o viziune a excelenței Tale, astfel încât să putem socoti toate celelalte lucruri drept o pierdere, de dragul lui Cristos! Amin, Doamne, tot restul este gunoi în comparație cu Tine! Vrem să Îl câștigăm pe Dumnezeu tot mai mult. Vrem să trăim într-un singur duh cu Tine. Fie ca să fim găsiți în Cristos, neavând o dreptate proprie, care vine din lege, ci pe aceea care vine prin credința în Cristos! Trăiește în noi, dragă Doamne Isuse! Exprimă-Te prin noi ca dreptatea noastră trăită înafară, pentru ca Dumnezeu să Se poată exprima prin noi! Amin!
Vrem să fim oameni ai lui Dumnezeu cu suflarea lui Dumnezeu prin chemarea numelui Domnului, respirându-L în Cuvânt, experimentându-L pe Cristos și urmărindu-L pe Cristos împreună cu sfinții, pentru Trup
Îi mulțumim Domnului că ne-a deschis ochii să vedem că suntem oameni-Dumnezeu – cei care Îl iubesc pe Domnul cu întreaga lor ființă, adică din toată inima, din tot sufletul, din tot cugetul și din toată puterea lor (Marcu 12:30).
Ne dăm Domnului, pur și simplu pentru a-L iubi, exersându-ne nu doar duhul, pentru a-L contacta pe El, ci și inima, pentru a-L iubi. Pe măsură ce Îl iubim pe Domnul din toată inima, din tot sufletul, din tot cugetul și chiar din toată puterea noastră, întreaga noastră ființă este transformată.
Ca oameni-Dumnezeu, nu ne punem încrederea în carne, ci ne renegăm sinele și ne exersăm duhul pentru a-L trăi pe Cristos (Fil. 3:3; Mat. 16:24; 1 Tim. 4:7; Fil. 1:21). Amin, aceasta este viața noastră de zi cu zi: o viață în duh, însoțită de exersarea renegării de sine.
De asemenea, ca oameni-Dumnezeu, suntem oameni ai lui Dumnezeu care au suflarea lui Dumnezeu; suntem cei care inspiră suflarea lui Dumnezeu prin Cuvântul Său (1 Tim. 6:11; 2 Tim. 3:16-17).
În 2 Timotei 3:14-17 Îl vedem pe omul lui Dumnezeu având suflarea lui Dumnezeu. Întreaga Biblie este Cuvântul lui Dumnezeu, adică suflarea ieșită din Dumnezeu. Dumnezeu S-a „suflat” pe Sine în Cuvântul Său, iar noi trebuie să ne exersăm duhul pentru a-L inspira pe El.
Cuvântul lui Dumnezeu nu este doar logos (Ioan 1:1), ci și rhema (Ioan 6:63) — Cuvântul viu al lui Dumnezeu. Când ne exersăm duhul și chemăm numele Domnului în timp ce citim Cuvântul lui Dumnezeu, Cuvântul scris devine pentru noi Cuvântul viu al lui Dumnezeu, hrănindu-ne ființa.
Esența Bibliei este Duhul; Scriptura este întruparea lui Dumnezeu ca Duh. Trebuie să atingem Cuvântul lui Dumnezeu și să-L citim prin exersarea duhului nostru, pentru a prinde focul divin și a fi umpluți cu Dumnezeu ca viață. Cristos este Cuvântul viu al lui Dumnezeu (Apoc. 19:13), iar Scriptura este Cuvântul scris al lui Dumnezeu (Mat. 4:4).
Când noi, ca oameni ai lui Dumnezeu, ne apropiem de Cuvântul Său exersându-ne duhul, suntem echipați și desăvârșiți pentru orice lucrare bună. Când ne exersăm duhul pentru a veni la Cuvântul lui Dumnezeu, suntem învățați, suntem convinși, suntem corectați și suntem instruiți în dreptate.
Toate acestea se întâmplă prin faptul că inspirăm Cuvântul lui Dumnezeu – Cuvântul care a fost suflat înafară de El! Fie ca noi să-L inspirăm pe Domnul în fiecare zi. Fie ca noi să ne facem timp zilnic pentru a veni pur și simplu la Cuvântul Domnului și a ne exersa duhul, astfel încât să Îl savurăm, să-L inspirăm și să fim umpluți cu El.
Dacă suntem oameni ai lui Dumnezeu cu suflarea lui Dumnezeu, atunci când le vorbim altora, nu îi vom doar învăța sau nu le vom comunica doar anumite lucruri, ci, mai mult decât atât, Îl vom sufla înafară pe Dumnezeu în ei.
Cuvântul viu al lui Dumnezeu va fi în noi, iar noi Îl vom sufla înafară în ceilalți. Amin! Fie ca astăzi să fim oameni ai lui Dumnezeu cu suflarea lui Dumnezeu!
Fie ca noi să savurăm umanitatea lui Isus, pentru a deveni oameni adevărați. Pe măsură ce citim cu rugăciune Cuvântul lui Dumnezeu, umanitatea lui Isus este infuzată în noi; astfel, vom putea aplica umanitatea lui Isus în fiecare detaliu al umblării noastre zilnice.
Singura cale prin care putem fi puternici și putem sta împotriva curentului acestei epoci – ba chiar să constituim o anti-mărturie față de imoralitatea și corupția din această lume – este să savurăm umanitatea lui Isus.
Astăzi, oamenii sunt plini de dragoste de sine, de ură față de cei care nu sunt ca ei și sunt lipsiți de afecțiune firească; noi, însă, suntem oameni ai lui Dumnezeu cu suflarea lui Dumnezeu, care savurăm umanitatea lui Isus și suntem umpluți de afecțiunea plină de dragoste aflată în umanitatea Sa.
Fie ca să conștientizăm că, pe fundalul întunecat al umanității corupte din lumea de astăzi, trebuie să fim aceia care, într-un sens pozitiv, savurează umanitatea lui Isus și trăiesc prin ea.
În primul rând, trebuie să chemăm Numele Domnului (2 Timotei 2:22). Chemând Numele Domnului, ne împărtășim din umanitatea Sa.
În al doilea rând, trebuie să inspirăm Cuvântul lui Dumnezeu – Cuvântul suflat înafară de El – pentru a fi oameni ai lui Dumnezeu cu suflarea lui Dumnezeu (3:16). Trebuie să inspirăm suflarea lui Dumnezeu care se află în Biblie.
Biblia este suflarea lui Dumnezeu, iar noi Îl putem inspira pe Dumnezeu în Cuvântul Său; de fiecare dată când ne apropiem de Biblie, fie ca noi să inspirăm, într-un mod proaspăt, suflarea divină.
În al treilea rând, trebuie să ne exersăm duhul; Dumnezeu nu ne-a dat un duh de lașitate, ci un duh de dragoste, de putere și de chibzuință (1:7).
Când nu suntem în duhul nostru, când nu ne exersăm duhul, gândirea noastră devine dezechilibrată, emoțiile ne sunt necontrolate, iar voința rămâne nesupusă; însă, atunci când ne întoarcem către duhul nostru, Domnul Se exprimă prin noi. Pe măsură ce ne exersăm duhul primit de la Dumnezeu, avem o minte sobră, o voință puternică și emoții echilibrate, pentru a-L exprima pe Cristos.
În al patrulea rând, trebuie să-L experimentăm pe Cristos în duhul nostru; Domnul este cu duhul nostru (2 Tim. 4:22), iar noi Îl putem savura și experimenta zi de zi.
În al cincilea rând, facem toate acestea nu doar de unii singuri, ci împreună cu sfinții, în Trup; Îl urmărim pe Cristos împreună cu cei care Îl cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată (2 Tim. 2:22).
Noi, ca oameni-Dumnezeu, nu suntem indivizi independenți, ci facem parte dintr-un om-Dumnezeu corporativ – Trupul lui Cristos, singurul om nou (1 Cor. 12:12-13; Efes. 4:16; Col. 3:10-11). Așadar, Îl urmărim pe Cristos împreună cu sfinții, fiind uniți cu Domnul în duh și căutându-L pe Domnul împreună cu tovarășii noștri în Domnul, pentru Trup.
Doamne Isuse, vrem să fim oameni ai lui Dumnezeu cu suflarea lui Dumnezeu. Amin, Doamne, ne exersăm duhul pe măsură ce când venim la Cuvântul Tău, pentru ca acesta să devină duh și viață pentru noi! Vrem să Te inspirăm astăzi. Fie ca, ori de câte ori venim la Biblie, să inspirăm din nou suflarea divină. Aleluia! Dumnezeu S-a suflat înafară pe Sine în Cuvânt, iar noi ne putem exersa duhul pentru a-L inspira pe Dumnezeu atunci când venim la Cuvântul Său! Amin, Doamne, umple-ne cu suflarea Ta! Vrem să ne împărtășim din umanitatea lui Isus atunci când venim la Cuvântul lui Dumnezeu, pentru a putea trăi astăzi o umanitate de tip Isus. Fie să fim puternici pentru a sta împotriva curentului acestei epoci, savurând umanitatea lui Isus! O, Doamne Isuse, chemăm Numele Tău. Citim Cuvântul Tău cu rugăciune, pentru a fi infuzați cu umanitatea Ta. Fie ca noi să aplicăm umanitatea Ta în viața noastră de zi cu zi și să trăim așa cum ai trăit Tu. Ne exersăm duhul primit de la Dumnezeu pentru a avea o minte sobră, emoții echilibrate și o voință supusă, astfel încât Cristos să poată fi exprimat prin noi! Amin, Doamne, Te urmărim împreună cu toți sfinții din Trup, pentru zidirea bisericii! Amin!