maturitatea în viață

Maturitatea în viață înseamnă să-L avem pe Cristos pe deplin format în noi și să fim supuși în voința noastră

10/02/2026 by Credincios in Cristos 3 Comments

În timp ce așteptăm cu îndelungă răbdare venirea Domnului, El, ca adevăratul Fermier, așteaptă cu răbdare maturitatea noastră în viață; a fi matur înseamnă să-L avem pe Cristos pe deplin format în noi, adică să fim pe deplin transformați după imaginea Sa, iar maturitatea în viață se atinge prin supunerea voinței.

O, Doamne Isuse, crești în noi spre maturitate! Noi, credincioșii în Cristos, suntem iubitori ai Domnului, cei care Îl iubesc și Îl urmăm în dragoste, astfel încât să-L putem câștiga, să fim umpluți de El și să creștem în viață spre maturitate pentru a grăbi venirea Domnului.

Îl iubim ca Mire al nostru. Cel mai măreț lucru din acest univers este relația dintre Dumnezeu și poporul Său; aceasta este o relație de dragoste, chiar o poveste de dragoste extraordinară.

Când unii creștini aud asta, au o reacție călduță; știu că Îl iubesc pe Domnul, dar nu există o dragoste ferventă față de Domnul. O, Doamne! Trebuie să venim la Domnul din nou și din nou pentru a fi infuzați cu dragostea Lui zi de zi, astfel încât să putem fi mireasa Lui care Îl aduce înapoi.

Domnul astăzi recâștigă nu doar adevărurile, modul corect de a ne întâlni și practicile potrivite pentru ca noi să Îl savurăm pe Domnul, ci și mai mult, El recâștigă realitatea Trupului lui Cristos și a miresei lui Cristos.

Suntem aici pentru asta. Suntem aici pentru ca Domnul să-Și câștige mireasa pentru ca El să se întoarcă. El face o lucrare în noi și printre noi pentru a ne recâștiga dragostea dintâi pentru Domnul, a face primele lucrări și a produce biruitorii care compun mireasa Lui pentru a-L aduce înapoi.

Fie ca noi să nu credem că știm toate acestea, că am auzit toate aceste lucruri și suntem de acord cu ele, așa că acum trebuie să trecem la lucruri mai profunde, doctrine mai interesante sau chiar lucruri mai practice. O, Doamne!

Fie ca noi să rămânem în dragostea pentru Domnul; fie ca noi să nu pierdem niciodată dragostea noastră dintâi pentru Domnul. Fie ca noi să-I permitem Domnului să ardă în inimile noastre și să ne reaprindă dragostea pentru El.

El vrea să-Și câștige mireasa, astfel încât să existe o declarație în univers: „Bucurați-vă și veseliți-vă, soția s-a pregătit și vine cina nunții Mielului!” Suntem în acest proces de pregătire; suntem pregătiți ca mireasă a lui Cristos.

Ne ferim de orice amestec, orice idolatrie, orice stare de căldicel și orice se opune sau înlocuiește pe Cristos și vrem să fim sfinții biruitori astăzi, cei care biruiesc individual și sunt zidiți corporativ ca mireasă a lui Cristos.

În timp ce așteptăm cu îndelungă răbdare venirea Domnului, Domnul Isus este Adevăratul Fermier care așteaptă cu răbdare maturitatea noastră în viață

Iacov 5:7 ne oferă ilustrația unui fermier care așteaptă coacerea recoltei sale pentru a o recolta, iar Iacov leagă acest lucru de venirea Domnului. În Epistola sa, Iacov folosește ilustrația unui fermier care așteaptă cu îndelungă răbdare rodul prețios al pământului.

Adevăratul Fermier este Domnul Isus. Domnul Isus este unicul Fermier (Matei 13:3) și El S-a semănat ca sămânță a vieții în inima noastră; acum El așteaptă cu răbdare maturitatea noastră în viață.

De partea noastră, noi așteptăm venirea Domnului și suntem îndelung răbdători în timp ce așteptăm întoarcerea Sa. De partea Domnului, El, ca adevărat Fermier, așteaptă maturitatea noastră. Ne rugăm ca Domnul să se întoarcă repede, dar răspunsul Lui este că El așteaptă să creștem spre maturitate.

Domnul nu Se poate întoarce până când nu am crescut spre maturitate, ca El să poată veni și să culeagă roadele coapte. Ne putem întreba de ce Domnul nu S-a întors încă, căci au trecut mai mult de două mii de ani; de partea Lui, Domnul așteaptă maturitatea noastră, ca El să se poată întoarce. Maturitatea noastră în viață grăbește întoarcerea Domnului.

Dacă ne rugăm: „Doamne, întoarce-te repede”, Domnul ar putea spune: „În timp ce Tu aștepți întoarcerea Mea, Eu aștept maturitatea ta; numai maturitatea ta poate grăbi întoarcerea Mea”.

Trebuie să ne dăm seama de acest lucru și trebuie să fim una cu Domnul în această privință, căci creșterea noastră în viață spre maturitate, chiar și atingerea maturității, este calea de a grăbi întoarcerea Domnului.

Este de mare ajutor pentru noi să ne dăm seama că, dacă suntem serioși în a aștepta întoarcerea Domnului, trebuie să creștem în viață spre maturitate. Vrem noi ca Domnul să se întoarcă repede? Aspirăm oare să fim răpiți curând de El? Trebuie să ajungem la maturitate. Așteptăm cu îndelungă răbdare venirea Domnului? El așteaptă cu răbdare și maturitatea noastră în viață.

Lucrul semnificativ, evenimentul care declanșează și grăbește venirea Domnului, este maturitatea în viață a biruitorilor. Când credincioșii biruitori ajung la maturitate în viață, mireasa lui Cristos este pregătită, iar Domnul se va întoarce.

De multe ori ne putem gândi cum putem fi de folos Domnului, cum putem face lucruri pentru El și cum putem funcționa în viața de biserică.

Ne putem concentra destul de mult pe aspectele exterioare, lucrurile pe care le facem pentru Domnul, serviciile în care suntem implicați în viața de biserică, dar s-ar putea să nu ne dăm seama că maturitatea noastră în viață Îl va aduce pe Domnul înapoi.

Putem fi o mamă cu copii mici, foarte limitată în utilitatea noastră în viața de biserică, sau putem fi un frate de vârstă mijlocie care este bolnav și nu poate face prea multe și ne putem gândi: Cum Îi pot fi eu de folos Domnului?

Cea mai bună cale de a fi de folos Domnului este să creștem în viață spre maturitate. Trebuie să profităm de fiecare ocazie pentru a crește puțin mai mult în viața divină, zi de zi. Creșterea noastră în viață spre maturitate este factorul crucial în aducerea înapoi a Domnului.

Nu este vorba despre ceea ce realizăm într-un sens exterior. Domnul diminuează foarte mult lucrarea pe care o putem face pentru El, căci putem fi destul de zeloși și capabili, dar lucrarea noastră poate fi făcută nu în unitate cu El. O, Doamne Isuse!

Putem fi zeloși, facem multe lucruri pentru Domnul, angajați în multe activități, dar când Îl întâlnim pe Domnul în acea zi, El poate spune: Nu te-am cunoscut niciodată! O, Doamne!

Fie ca noi să ne deschidem Domnului din nou și din nou și să realizăm că nu realizarea exterioară contează, ci faptul că El Își face domiciliul în inima noastră puțin câte puțin, zi de zi.

Fie ca noi să nu ne facem griji cu privire la rolul nostru în viața de biserică și la funcția noastră, ci pur și simplu să mergem înainte, să ne rugăm, să-I permitem Domnului să Își facă domiciliul în inimile noastre și să creștem spre maturitate. Doar maturitatea noastră în viață poate grăbi revenirea Domnului.

Fie ca noi să nu căutăm doar să creștem împărăția lui Dumnezeu sau numărul sfinților din biserică. Fie ca noi să acordăm mai multă atenție vieții decât lucrării și fie ca noi să-I permitem Domnului să crească în noi zilnic, până când vom fi maturi în viața Lui.

Doamne Isuse, crești în noi spre maturitate astăzi. Fie ca noi să vedem că Tu ești adevăratul Fermier care așteaptă cu nerăbdare rodul prețios al pământului, adică maturitatea în viața sfinților! Amin, Doamne, adu-ne la maturitate. Fie ca noi să ne concentrăm mai mult pe creșterea noastră în viață decât pe a face lucruri pentru Dumnezeu. O, Doamne, dorim să Te întorci curând! Vino curând, dragă Doamne Isuse, Mirele nostru! Aspirăm să creștem spre maturitate, pentru a putea grăbi venirea Ta! O, Doamne, în toate situațiile noastre, în toate lucrurile vieții noastre de zi cu zi, vrem să-Ți oferim cea mai bună cooperare a noastră pentru a crește în Cristos spre maturitate. Fie ca noi să profităm de fiecare ocazie pentru a-Ți permite să-Ți faci domiciliul în inima noastră și să crești în noi. Amin, Doamne, crești în modul în care gândim, în deciziile noastre, în sentimentele noastre și în fiecare aspect al vieții noastre de zi cu zi. Salvează-ne de la a face doar lucruri pentru Tine în viața de biserică exterioară! Fie ca noi să acordăm mai multă atenție creșterii lui Dumnezeu în noi decât să facem lucruri pentru Dumnezeu! Amin, Doamne, du-ne la maturitate, ca să putem grăbi întoarcerea Ta!

A fi matur înseamnă a-L avea pe Cristos pe deplin format în noi și a fi pe deplin transformat în imaginea Sa

A fi matur în viața divină înseamnă a-L avea pe Cristos pe deplin format în noi; înseamnă, de asemenea, că am fost pe deplin transformați după imaginea Sa (Galateni 4:19; 2 Corinteni 3:18).

Noi, cei care credem în Cristos, suntem diferiți de toate celelalte ființe umane, căci am primit viața divină în duhul nostru, iar această viață lucrează în noi pentru a ne transforma și a ne conforma imaginii lui Cristos.

Încă din vremea regenerării noastre, Domnul a lucrat în noi pentru ca noi să fim conformați imaginii Sale. Tatăl ne-a predestinat să fim conformați imaginii lui Cristos, Fiul întâi născut al lui Dumnezeu (Romani 8:29).

Duhul ne-a căutat, ne-a adus la Cristos și ne-a condus la pocăință; apoi, Cristos a venit în noi ca viață și ne-a regenerat pentru a ne face copii ai lui Dumnezeu.

După regenerarea noastră, Domnul lucrează în noi pentru ca noi să avem imaginea Sa. Nu este suficient să fim doar mântuiți și regenerați; trebuie să creștem în viață spre maturitate, pentru ca Cristos să poată fi format în noi.

Zi de zi, scopul Domnului este să ne câștige și să ne maturizeze, căci scopul Lui este să-Și câștige mireasa, lucru care e împlinit prin maturitatea în viață a biruitorilor.

Când Domnul Și-a introus pe deplin imaginea în noi și este pe deplin exprimat prin noi, vom fi maturi în viață (Efeseni 3:16-17). Amin!

Când auzim aceasta, am putea crede că sună bine, dar pare a fi destul de imposibil de atins. Am putea crede că, privind situația noastră, condiția noastră și lipsa noastră de creștere spre maturitate, acest lucru este imposibil de atins. O, Doamne.

Domnul dorește să lucreze acest lucru în noi și, indiferent dacă ne potrivim cu El chiar acum, El va face acest lucru în noi. El lucrează acest lucru în noi puțin câte puțin, zi de zi, pentru ca noi să fim aduși la aceeași imagine ca El și El să poată fi exprimat prin noi.

Frați și surori, noi credem în Cristos și trebuie să credem că ne aflăm astăzi într-un astfel de proces în care Domnul ne câștigă mai mult metabolic în calea vieții!

Trebuie să ne deschidem Domnului și să-I permitem să lucreze în noi, să crească în noi și să ne câștige, astfel încât să devenim diferiți de ceea ce eram înainte!

Puțin câte puțin, zi de zi, Domnul lucrează în noi și cooperăm cu El până când, conform timpului Său și în aranjamentul Său suveran, devenim sfinții Săi biruitori! Vrem să creștem spre maturitate și să-L avem pe Cristos pe deplin format în noi! Vrem să devenim mireasa Lui!

Doamne Isuse, ne deschidem Ție fără nicio rezervă: crești în noi spre maturitate și transformă-ne în imaginea Ta! Ne deschidem Ție, dragă Doamne, și îți permitem să fii format în noi. Transformă-ne în însăși natura noastră cu natura Ta divină. Lucrează în noi, Doamne, și câștigă cooperarea noastră zi de zi. Vrem să cooperăm cu Tine pentru ca Tu să câștigi imaginea Ta în noi. Ține-ne în procesul de creștere în viață spre maturitate până când devenim la fel ca Cristos în viață, natură, expresie și funcție, pentru a ne potrivi cu El ca mireasa Sa! Salvează-ne de la a fi descurajați când privim la starea și situația noastră. Nu ne uităm la ceea ce suntem și la ceea ce putem face; ne uităm la Tine, Doamne, căci Tu lucrezi în noi atât voința, cât și lucrarea! Amin, Doamne, lucrează pe deplin imaginea Ta în noi. Exprimă-te pe deplin prin noi. Condu-ne la maturitate, ca să Te putem aduce înapoi ca mireasă a Ta!

Maturitatea este atinsă prin supunerea voinței noastre – Secretul maturității noastre este că voința noastră este complet supusă și înviată

În capitolul 3 din Cântarea Cântărilor, vedem maturitatea căutătoarei, iar în capitolul 4, vedem că o astfel de maturitate este atinsă prin supunerea voinței. Putem spune că secretul maturității căutătoarei este că voința ei a fost complet supusă și înviată (Cânt. Cânt. 4:4).

Domnul vrea să-Și câștige mireasa, partenera Sa; această mireasă este matură în viață. Ceea ce ne împiedică să atingem această maturitate, factorul care ne limitează și frustrează creșterea, este voința noastră, voința noastră rebelă, încăpățânată și nesupusă.

Gâtul căutătoarei din Cântarea Cântărilor semnifică voința noastră umană sub Dumnezeu; Domnul consideră supunerea voinței noastre un lucru extrem de frumos.

Cei care sunt răzvrătiți față de Dumnezeu în Biblie sunt numiți încăpățânați (Exod 32:9; Fapte 7:51). O, Doamne! Voința noastră trebuie să fie supusă și trebuie să fie înviată; trebuie să treacă prin moarte și înviere pentru a fi folositoare Domnului în înviere.

Voința noastră naturală trebuie să fie tratată și atunci vom avea o voință înviată. A avea o voință crucificată și supusă este ca o turmă de capre care stă pe coasta muntelui. A avea o voință înviată înseamnă a fi ca turnul lui David, zidit ca un arsenal.

Trebuie să ne deschidem Domnului legat de acest lucru și să-I permitem să lucreze în noi și în jurul nostru pentru a ne supune voința; de partea noastră, trebuie să fim dispuși să fim supuși, iar de partea Lui, El va lucra pentru a aduce voința noastră prin moarte și înviere.

Dacă voința noastră nu a fost niciodată supusă de Domnul, nu poate fi niciodată un arsenal puternic pentru a păstra toate armele pentru războiul spiritual. Domnul vrea ca voința noastră să fie puternică în înviere, dar voința noastră este încă atât de răzvrătită și nesupusă Domnului. O, Doamne!

Dacă voința noastră nu este supusă de Domnul, va fi răzvrătită împotriva lui Dumnezeu și slabă față de inamic, și vom fi ușor învinși de inamic. O, Doamne!

Fie ca noi să-I permitem Domnului să ne supună voința, astfel încât El să o poată aduce în înviere și să o facă precum turnul lui David, plină de scuturi și pavăze pentru războiul spiritual împotriva inamicului!

Când voința noastră este supusă de Domnul și este în înviere, suntem maturi în viață și putem rezista atacurilor inamicului. În principal, nu atacăm în războiul spiritual; suntem una cu Domnul care a câștigat victoria și avem arme defensive pentru a fi protejați împotriva atacurilor inamicului.

Asta vedem în Efeseni 6 – elementele armurii lui Dumnezeu sunt în principal defensive și ducem bătălia în Trup, având voința noastră supusă de Domnul. Aleluia, Cristos a câștigat deja victoria și stăm în victoria Lui astăzi!

Dacă avem o voință nesupusă, suntem încăpățânați față de Dumnezeu și slabi față de vrăjmaș; când vrăjmașul atacă, voința noastră încăpățânată și nesupusă se predă necondiționat.

Dar dacă voința noastră este supusă Domnului și vrăjmașul vine, voința noastră este ca turnul lui David, care ține tot felul de arme împotriva atacurilor sale. Amin!

Fie ca noi să fim cei care cooperează cu Domnul astăzi, permițându-I să lucreze în noi prin intermediul tuturor lucrurilor pentru a ne supune voința și a o aduce în înviere!

Mai întâi, voința noastră trebuie să fie supusă; apoi va fi puternică în înviere și ca turnul lui David, arsenalul pentru războiul spiritual (Efeseni 6:10).

Armele pentru războiul spiritual sunt păstrate în voința noastră supusă și înviată (2 Corinteni 10:3-5). Aceasta înseamnă să fim maturi în viață; secretul maturității noastre în viață este să avem o voință supusă. Fie ca Domnul să câștige această maturitate în noi astăzi!

Doamne Isuse, Te iubim și vrem să ajungem la maturitate în viața divină pentru a fi mireasa Ta! Ne deschidem Ție și Îți permitem să ne supui voința. O, Doamne, ce putem spune despre voința noastră nesupusă și rebelă? Ne deschidem Ție, Doamne, și vrem să cooperăm cu lucrarea Ta de a ne supune voința. Fie ca voința noastră să fie adusă prin moarte în înviere, ca să fie puternică în înviere, una cu Tine! Fie ca să vedem că secretul maturității noastre în viață este că voința noastră este complet supusă și înviată! Da, Doamne, fie ca voința noastră să fie puternică în înviere pentru a fi precum turnul lui David, arsenalul războiului spiritual! Salvează-ne de a rămâne încăpățânați și nesupuși în voința noastră, fiind astfel ușor învinși de Satan! O, Doamne, suntem una cu Tine. Te alegem. Ne respingem pe noi înșine. Ai Tu o cale în noi. Ai Tu o cale de a ne supune voința și de a o învia, ca să putem fi puternici în înviere, stând una cu Tine în războiul spiritual! Amin, Doamne, du-ne la maturitate!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Maturity in Life is Having Christ Fully Formed in us and Being Subdued in our Will, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Pregătirea miresei – săptămâna 3 cu tema: Maturitatea miresei (ziua 3), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Rugăciunea de la altarul tămâii pentru creșterea înspre maturitate pentru formarea armatei

02/02/2020 by Credincios in Cristos 1 Comment

Rugăciunea de la altarul tămâii a rezultat în numărarea copiilor lui Israel pentru formarea unei armate care să lupte pentru interesul lui Dumnezeu pe pământ; trebuie să fim cei care se roagă la altarul tămâii pentru creșterea și maturitatea credincioșilor astfel încât să fie formată o armată.

Domnul astăzi vrea să câștige o armată care să fie una cu El să lupte împreună cu El și pentru El pe pământ; ca să facem parte din armată, avem nevoie de creșterea în viață înspre maturitate.

Pe de o parte, Dumnezeu vrea să câștige un grup de oameni care Îl primesc ca viață și Îl experimentează pentru a fi transformați în imaginea lui Cristos și să-L exprime pe Dumnezeu în mod corporativ; pe de altă parte, El are nevoie ca poporul Său să-L reprezinte cu stăpânirea Sa asupra pământului pentru subjugarea inamicului și aducerea împărăției lui Dumnezeu.

Atunci când vine vorba de tratarea inamicului, nu putem păstra nimic pentru noi înșine – trebuie să fim absoluți pentru Dumnezeu și să-L ascultăm în mod deplin.

Lucrarea lui Dumnezeu este ca biserica să-i producă pierdere fatală lui Satan; biserica în ansamblu este în degradare, dar Domnul vrea să-Și câștige biruitorii Săi în biserici, cei care au ajuns la vârsta spirituală de douăzeci de ani și sunt formați în armată pentru a lupta pentru interesul Său pe pământ.

Când facem orice alt tip de activitate în biserică, inclusiv citirea Bibliei, predicarea evangheliei, îngrijirea sfinților și chiar ridicarea de biserici – e posibil să păstrăm ceva pentru sine, dar în lucrarea lui Dumnezeu, sinele trebuie renegat în mod deplin.

Ca să ne angajăm într-un război spiritual pentru a-l trata pe Satan și pentru a recâștiga pământul pentru Dumnezeu, trebuie să fim în întregime și absolut pentru Dumnezeu și să ne supunem Lui în mod complet.

Nu putem să ne păstrăm pe noi înșine și nu putem să lăsăm nici măcar puțin teren pentru noi înșine, căci atunci când facem acest lucru, inamicul știe. Nu este vorba atât de mult de cuvintele pe care le spunem și de lucrarea pe care o facem, ci de ființa noastră – luptăm prin ceea ce suntem, constituția noastră, ființa noastră.

Ceea ce vrea Dumnezeu nu sunt supereroi sau giganți spirituali în Cristos; El dorește credincioși normali, care sunt credincioși în fața Domnului să-și trateze sinele, carnea și omul natural și care nu lasă niciun teren în ființa lor pentru inamic.

Astfel de oameni ajung la maturitate și cunosc Trupul, trăiesc în înălțare, domnesc în viață și duc războiul spiritual împreună cu alții care au atins maturitatea spirituală.

Astfel de oameni se roagă la altarul tămâiei pentru formarea armatei; ei nu privesc pe ceilalți și nu îi disprețuiesc sau îi critică, ci mai degrabă se roagă pentru ei la altarul tămâii, pentru ca să se formeze o armată în toate bisericile locale pentru mișcarea Domnului.

Creșterea înspre maturitate pentru a fi formați într-o armată și rugăciunea de la altarul tămâii

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să avansăm în experiența noastră spirituală, în creșterea noastră în viață și în experimentarea lui Cristos de către noi.

Începem cu experimentarea lui Cristos ca întruparea lui Dumnezeu (realitatea tabernaculului) și apoi continuăm să-L experimentăm pe Cristos ca lumina vieții (realitatea lampadarului), resursa de viață (pâinea Prezenței), și apoi înaintăm să ne rugăm la altarul tămâii pentru interesele lui Dumnezeu și mișcarea Sa.

Pe măsură ce creștem în viață înspre maturitate, noi înșine suntem formați într-o armată pentru a lupta împreună cu Dumnezeu și pentru interesele lui Dumnezeu, și ne rugăm la altarul tămâii pentru formarea armatei Domnului, o armată care luptă pentru mișcarea lui Dumnezeu pe pământ.

În Exod 30 a existat un recensământ făcut imediat după descrierea altarului tămâii, iar în versetele 11-16 accentul era mai mult pe recensământ decât pe argintul de răscumpărare (argintul pentru ispășire).

Numărarea poporului Israel era pentru formarea armatei.

Cum putem noi, în calitate de credincioși în Cristos, să devenim o armată care luptă pentru interesul lui Dumnezeu pe pământ? Ca să fim în armată trebuie să creștem înspre maturitate; trebuie să avansăm în viață și experiență până când ajungem la vârsta spirituală de douăzeci de ani.

Apoi, vom fi formați spontan în armata care luptă pentru interesul lui Dumnezeu și vom ajunge la altarul tămâii, unde ne rugăm pentru alții ca să crească în viață înspre maturitate, pentru a fi formați în armata lui Dumnezeu.

Avem o nevoie urgentă ca să creștem și să ajungem la maturitate, astfel încât să fim calificați să fim formați într-o armată; numai atunci când s-a format o astfel de armată, Dumnezeu Se poate mișca pe pământ pentru scopul Său.

Dumnezeu vrea să Se miște; vrea să-Și elibereze binecuvântarea, vrea să îl trateze pe inamicul Său și vrea să-Și aducă împărăția în multe părți de pe pământ, dar El așteaptă după un grup de oameni care să crească înspre maturitate ca să fie formați într-o armată pentru a coopera cu El.

Nevoia noastră este să creștem; trebuie să creștem în viață înspre maturitate și odată ce ajungem la maturitatea spirituală, vom coopera cu Domnul atât pentru a lupta cu inamicul, cât și pentru a ne ruga pentru creșterea înspre maturitate a fraților și surorilor noastre în Domnul.

Cu toții trebuie să creștem în viață până când ajungem cu toții la unitatea credinței și la cunoașterea deplină a Fiului lui Dumnezeu, la un om pe deplin crescut, la măsura staturii plinătății lui Cristos (Ef. 4:13).

Amin, trebuie să creștem! Amin, toți sfinții trebuie să crească! Când vom ajunge la maturitatea spirituală, când vom ajunge la vârsta spirituală de douăzeci de ani, vom fi formați în armată care poate lupta pentru interesul lui Dumnezeu pe pământ și ne vom ruga la altarul tămâiei ca mulți alții să crească în viață înspre maturitate ca să intre în armată!

Doamne Isuse, crești în noi înspre maturitate, ca să fim formați în armata Ta pentru a lupta una cu Tine pentru interesul Tău pe pământ și pentru înfrângerea inamicului Tău. Amin, Doamne, vrem să cooperăm cu Tine, crescând zilnic în viață înspre maturitate, avansând în experiența noastră spirituală și rugându-ne la altarul tămâii pentru formarea armatei. O, Doamne, fie ca noi și toți sfinții să creștem în viață înspre maturitate, pentru ca Tu să-Ți câștigi armata pentru ca Satan să sufere pierderi și împărăția lui Dumnezeu să fie adusă pe pământ!

Rugăciunea de la altarul tămâii pentru creșterea sfinților înspre maturitate pentru formarea armatei

În ceea ce privește formarea armatei, cel mai necesar lucru este rugăciunea; nu avem nevoie de “războinici ai rugăciunii”, ci de credincioși normali care se roagă în duhul Trupului pentru formarea armatei.

Nu avem nevoie de “eroi ai rugăciunii”; mai degrabă, avem nevoie de sfinți care se roagă sub autoritatea Cristosului înălțat și în ordinea Trupului pentru ca armata să fie formată.

Dumnezeu are nevoie de un grup de oameni care intervin la altarul tămâii, care se roagă rugăciuni de autoritate și război; aceștia sunt singurul războinic corporativ care aduc rugăciunea de care Dumnezeu are nevoie pentru formarea armatei.

Domnul are pe inima Sa faptul ca noi să înălțăm acest fel de rugăciune în toate întâlnirile de rugăciune de pe pământ.

Rugăciunea de la altarul tămâii a rezultat în recensământul copiilor lui Israel pentru formarea unei armate care să lupte pentru interesul lui Dumnezeu pe pământ (Exod 20:11-16; Num. 1:45-46).

În urma rugăciunii de la altarul tămâii, Domnul conduce un “recensământ militar” al sfinților din biserici; cei numărați sunt calificați să meargă la război pentru mișcarea lui Dumnezeu pe pământ (Num. 2:32; 4:23; 2 Tim. 2:3).

Mijlocirea adusă la altarul tămâii este pentru creșterea și maturitatea credincioșilor, astfel încât să fie formați într-o armată (Efeseni 4:13; 6:10-12).

Nevoia noastră disperată este să creștem înspre maturitate în viața de biserică astăzi; pentru ca recâștigarea Domnului să continue și pentru ca mișcarea Domnului să avanseze, este nevoie ca noi, pe de o parte, să avansăm în creșterea noastră în viață înspre maturitate și, pe de altă parte, să fim cei care se roagă la altarul tămâii pentru creșterea sfinților înspre maturitate pentru formarea armatei.

Trebuie să ajungem la maturitate și să fim formați într-o armată și, de asemenea, trebuie să ne rugăm la altarul tămâii ca alții să ajungă la maturitate.

După ce ajungem la altarul tămâii și rămânem acolo o perioadă de timp, ne vom da seama că nimic nu este mai important ca creșterea înspre maturitate a sfinților pentru ca armata să se formeze; apoi ne vom ruga numai pentru mișcarea Domnului, pentru mărturia Sa de pe întregul pământ.

La altarul tămâii nu ne rugăm în principal pentru nevoile noastre, pentru că știm că atunci când căutăm împărăția lui Dumnezeu toate celelalte lucruri ni se vor da pe deasupra (Mat. 5:33), deci ne rugăm pentru mărturia Domnului, pentru mișcarea Sa de pe pământ și pentru ca mulți sfinți să crească înspre maturitate pentru a fi formați în armata de care Dumnezeu are nevoie ca să avanseze pe pământ.

La altarul tămâii lăsăm în mâna Domnului lucruri precum sănătatea noastră, slujba noastră, familia noastră, și intrăm în Cristos pentru a fi cei care se roagă la altarul tămâii pentru creșterea sfinților înspre maturitate pentru formarea armatei.

Chiar dacă la suprafață mai putem avea ceva rugăciuni pentru probleme personale, precum sănătatea noastră, familia, rudele noastre etc., în interior, adevărata noastră preocupare este pentru mișcarea Domnului, recâștigarea și mărturia Sa.

În timp ce ne rugăm la altarul tămâii pentru creșterea în viață a sfinților pentru ca Domnul să-Și câștige armata, Domnul va avea un recensământ în rândul poporului Său, astfel încât să poată fi formată o armată care să lupte pentru mișcarea Sa.

Amin, ca urmare a rugăciunii sfinților la altarul tămâii, Domnul conduce “un recensământ militar” în biserici și îi numără pe cei care sunt calificați să meargă la război.

Amin, cu cât ne rugăm mai mult la altarul tămâii, cu atât ne vom da seama de nevoia disperată de maturitate și cu atât mai mare va fi urgența de a ne ruga pentru creșterea vieții înspre maturitate (1 Corinteni 2:6; 3:1-2; 14:20; 16:13; Evrei 5:14—6: 1; Efeseni 3:16).

Doar atunci când Dumnezeu Își câștigă armata Se poate mișca pe pământ pentru scopul Său, pentru că în afară de o armată formată din cei maturi, nu există nicio cale ca Dumnezeu să Se miște (Efeseni 4:13; 6:10-12).

O, Doamne, Te chemăm pentru mișcarea Ta de pe pământ astăzi. Privim la Tine pentru avansarea noastră în recâștigarea Ta. Unde este mărturia Ta, Doamne? Unde sunt biruitorii, sfinții care sunt maturi pentru a fi formați în armata de care Tu ai nevoie să lupte împreună cu Tine pentru interesul Tău? Amin, Doamne, ne rugăm pentru creșterea și maturitatea sfinților, ca ei să ajungă la vârsta spirituală de douăzeci de ani și să fie formați în armata Ta. Amin, Doamne, fie ca să creștem în viață mai mult în fiecare zi până când ajungem cu toții la un om pe deplin crescut. Eliberează rugăciunile de la altarul tămâiei. Vrem să fim cei care se roagă la altarul tămâii împreună cu Tine pentru ca sfinții Săi să crească înspre maturitate și să fie formați în armata Ta de pe pământ!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Praying at the Incense Altar for the Growth unto Maturity for the Formation of the Army (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 2 ziua 6 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să atingem maturitatea având o voință supusă și înviată pentru războiul spiritual

30/01/2020 by Credincios in Cristos 1 Comment

În Cântarea Cântărilor 3 și 4 vedem că iubita căutătoare a ajuns la maturitate, iar secretul maturității ei este că voința ei a fost supusă și înviată, astfel că acum este folositoare Domnului în înviere; acest lucru este legat de războiul spiritual.

În ochii Domnului, pe de o parte suntem bărbați în armată, cei care trebuie să crească în viață înspre maturitate, pentru a atinge vârsta spirituală de douăzeci de ani pentru a fi formați în armata Sa; pe de altă parte, suntem iubita căutătoare, mireasa Sa, iar voința noastră trebuie să fie supusă și înviată.

Nevoia noastră disperată de astăzi este să creștem în viață până la maturitate, pentru ca Domnul să câștige armata-mireasă care luptă pentru interesul Său pe pământ. Când Domnul Își va fi lucrat pe deplin imaginea Sa în noi și când El va fi exprimat pe deplin prin noi, vom fi maturi în viață.

Unul dintre modurile de a ne da seama de creșterea cuiva în viață este dacă există sau nu o creștere a expresiei lui Cristos în acea persoană.

Când noi toți cu fața dezvelită privim și reflectăm ca o oglindă gloria Domnului, suntem transformați de la a nu avea nici o glorie la a avea o mică glorie, mai multă glorie, multă glorie, glorie în cea mai mare parte și toată gloria – din glorie către glorie (2 Cor. 3:18).

Pe de altă parte, trebuie să existe creșterea, creșterea continuă a vieții înspre maturitate.

Cei responsabili care veghează asupra sufletelor sfinților ar trebui să aibă grijă de ei cu adevărat și să fie atenți, să fie plini de rugăciune și să caute înaintea Domnului ca sfinții să crească în viață.

Este posibil să ne temem să ne cunoaștem situația reală și să avem o reținere, dar dacă-I permitem Domnului să strălucească asupra noastră și să ne arate, atunci va exista creșterea în viață, iar expresia lui Cristos va crește în noi.

Pe măsură ce ne păstorim unii pe alții în dragoste, ne rugăm cu disperare atât pentru noi înșine, cât și pentru toți sfinții ca Dumnezeu să ne dea experiențele de care avem nevoie pentru a fi transformați și să creștem în viață înspre maturitate.

Nu ar trebui să-i judecăm sau să-i criticăm pe alții, ci mai degrabă să ne rugăm pentru ei, să-i sprijinim, să îi iubim și să-i aducem în fața Domnului, ca toți să ajungem la un om pe deplin crescut, la măsura staturii plinătății lui Cristos.

Suntem în fața Domnului atât pentru noi înșine, cât și pentru toți sfinții din Trup, rugându-ne atât pentru tratarea inamicului care frustrează creșterea în viață, cât și pentru a coopera cu Domnul pentru eliberarea creșterii în viață zi de zi până la maturitate pentru toți sfinții Săi. Amin!

Să atingem maturitatea în viață prin supunerea voinței noastre și aducând-o în înviere

În capitolul 3 din Cântarea Cântărilor vedem maturitatea căutătoarei; apoi, în capitolul următor, ni se spune că această maturitate este atinsă prin supunerea voinței și prin aducerea ei în înviere. Voința noastră trebuie să fie supusă și înviată.

Ultima parte a sufletului nostru care va fi transformată este voința noastră; mai întâi suntem înnoiți în duhul minții noastre, apoi mintea este înnoită și transformată, iar duhul are o cale de a curge în emoția noastră.

Scopul este ca Domnul să câștige voința noastră; voința noastră – indiferent dacă este puternică sau slabă – trebuie să fie supusă, astfel încât să fie puternică în fața Domnului și împotriva inamicului, totuși este flexibilă în mâinile Domnului.

Căutătoarea devine o lectică (palanchin), o miniatură a cetății; cetatea Îl conține pe Domnul într-un mod complet, în timp ce lectica (palanchinul) Îl conține la o scară mai redusă. Gâtul ei este ca turnul lui David; părul simbolizează voința noastră, și gâtul nostru, de asemenea, simbolizează voința noastră.

Când poporul lui Israel s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu și, astfel, voința lor nu a cooperat cu voia Sa, Domnul i-a numit popor cu grumazul înțepenit (Exod 32:9; Fapte 7:51).

Dar în Cântarea Cântărilor 4:1 vedem că era o turmă de capre pe munte, ceea ce arată că voința căutătoarei era supusă; mai târziu se spune că era turnul lui David, ceea ce indică voința puternică în înviere.

În primul rând, voința noastră trebuie să fie supusă, apoi, ea trebuie să fie puternică în înviere.

Problema cu noi însă este că voința noastră este puternică în noi înșine, dar încăpățânată înaintea Domnului și slabă în fața inamicului; este posibil să fim puternici în a decide lucrurile în funcție de ceea ce ne dorim, dar când vine inamicul, cedăm necondiționat, iar el ne învinge mereu.

Voința noastră naturală trebuie tratată și apoi trebuie adusă în înviere pentru a fi înviată; Domnul are nevoie de o voință supusă și înviată pentru scopul Său și pentru războiul spiritual.

Când cooperăm cu Domnul ca să-L lăsăm să ne supună voința și să o aducă în înviere, vom ajunge la maturitatea în viață. Dar dacă voința noastră este nesupusă, ea este slabă înaintea inamicului și încăpățânată în fața Domnului; când vine inamicul, oricât de puternici am fi în voința noastră, vom ceda atacurilor sale.

Dar, dacă avem o voință supusă, o voință care a fost supusă ca o turmă de capre pe o coastă de munte, voința noastră este puternică față de inamic, luptând pentru interesul lui Dumnezeu, și voința noastră este de asemenea supusă în fața Domnului pentru a fi una cu El.

Acesta este secretul maturității pentru războiul spiritual așa cum se vede în Cântarea Cântărilor 3 și 4: ajungem la maturitate prin supunerea voinței noastre și prin aducerea ei în înviere.

Doamne Isuse, vrem să ajungem la maturitate prin faptul că voința noastră a fost supusă și înviată, astfel încât să Îți fie de folos în înviere. Mântuiește-ne din a avea o voință nesupusă și, astfel, rămânând la fel, stagnând în creșterea și maturitatea noastră în viață. Dragă Doamne, adu-ne mai aproape de Tine; ne deschidem Ție, ca să ne saturezi și să ne invadezi mintea, să ne umpli emoția și simțămintele, ne supunem voința și o aducem în înviere. Ne deschidem călăuzirii Tale, iar voința noastră nu este doar înfrântă, ci și supusă; Doamne, condu-ne, formează-ne în armata Ta, și ai o cale în noi conform cu voia Ta!

Să atingem maturitatea având o voință supusă și înviată pentru războiul spiritual

Cântarea Cântărilor portretizează într-un mod poetic faptul că noi, ca și căutători ai Domnului, trebuie să avem mai întâi voința noastră supusă și apoi înviată, ca ea să fie utilă în războiul spiritual.

Când voința noastră va fi supusă, va intra în înviere pentru a fi ca turnul lui David, având o casă de arme pentru războiul spiritual.

În Cântarea Cântărilor 4:4 se spune că gâtul iubitei căutătoare este ca turnul lui David, zidit ca să fie o casă de arme, și o mie de scuturi atârnă de el, toate scuturi de viteji.

Aceasta ne arată că, atunci când voința noastră este supusă și înviată, ea devine o casă de arme puternică care ține toate armele războiului spiritual; aceste arme, însă, sunt în cea mai mare parte pentru apărare, nu pentru atac.

În războiul spiritual nu luptăm pentru victorie, ci din victorie, deoarece victoria a fost deja câștigată de Domnul. Pavezele și scuturile sunt toate pentru protecție pentru a putea rezista.

În războiul spiritual, nu suntem în ofensivă atât de mult pe cât suntem în defensivă; stăm împotriva tuturor atacurilor diabolice, subtile ale inamicului.

Dacă citim Efeseni 6 vom vedea că majoritatea articolelor armurii ale războinicului spiritual corporativ nu sunt de atac, ci de apărare; nu este nevoie ca noi să luptăm – Domnul a câștigat deja lupta, iar noi trebuie doar să proclamăm victoria Sa și să stăm în victoria Sa.

Când ajungem la maturitate, având o voință supusă și înviată, pur și simplu vom sta în Domnul și vom rezista tuturor atacurilor inamicului; suntem protejați de săgețile inamicului de către “scut și pavăză” în turnul puternic al voinței noastre supuse și înviate.

Dar dacă nu cooperăm cu Domnul și nu-I permitem să ne supună voința și să o aducă în înviere, voința noastră nesupusă va face întotdeauna o predare necondiționată înaintea inamicului; o astfel de voință nu poate sta de partea lui Dumnezeu și nici nu poate fi folosită de El în războiul spiritual.

Este posibil să avem o formă exterioară de supunere față de Dumnezeu și față de ceilalți, dar dacă voința noastră nu este supusă față de Dumnezeu și nu este supusă de către El, ne vom preda atacurilor inamicului. O, Doamne Isuse!

Cât de importantă este voința noastră în războiul spiritual și cât de mult avem nevoie să cooperăm cu Domnul, având o voință supusă și înviată pe măsură ce ajungem la maturitate!

Când pornim pe calea noastră creștină, suntem ca un căutător la începutul Cântării Cântărilor, ca o iapă, plină de voință și zel și putere naturală; dar pe măsură ce mergem mai departe cu Domnul și Îi permitem să trateze toate părțile ființei noastre, devenim o persoană fără voință proprie, și suntem una cu voința Domnului.

Fie ca Domnul să ne dea experiențele de care avem nevoie ca să ieșim din voința noastră naturală și să stăm în voința noastră înviată împotriva inamicului, luptând războiul spiritual prin faptul că suntem un singur duh cu Domnul și stând în Trup cu semenii noștri.

Aleluia, dacă avem o voință supusă, voința noastră devine ca turnul lui David care deține tot felul de arme pentru război (2 Cor. 10:3-5) și vom duce războiul spiritual una cu Domnul.

Doamne Isuse, dă-ne experiențele de care avem nevoie ca să avem o voință supusă și înviată, o voință care poate fi una cu Tine pentru înfrângerea inamicului. Amin, Doamne, fie ca să cooperăm cu Tine pentru a ne supune voința și să o aducem în înviere pentru a fi ca turnul lui David, care deține tot felul de arme pentru război. Fă-ne armata Ta nupțială care se va întoarce împreună cu Tine pentru a-L trata pe inamic la Armaghedon! Amin, Doamne Isuse, fie ca să atingem maturitatea spirituală într-o asemenea măsură încât voința noastră să fie supusă și înviată!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Reaching Maturity by Having a Subdued and Resurrected Will for the Spiritual Warfare (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 2 ziua 3 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

În viața de biserică suntem formați într-o armată sfântă pentru a lupta împreună cu Dumnezeu

28/01/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Cartea Numeri, în ansamblu, revelează nevoia ca poporul ales al lui Dumnezeu să fie format într-o armată sfântă pentru a duce războiul sfânt; pentru aceasta, ei parcurg multe stații și experimentează multe lucruri, astfel încât Dumnezeu să-Și câștige armata Sa sfântă.

Am văzut că, în cartea Exod, Dumnezeu a scos pe poporul Său de sub uzurparea lui faraon și Și-a deschis inima față de ei la Muntele Sinai, arătându-le cine este El și ce vrea El prin faptul că le-a dat legea și prin faptul că le-a dat un model al zidirii lui Dumnezeu, tabernaculul.

Tabernaculul este un lucru foarte semnificativ, deoarece în el vedem revelația lui Dumnezeu și economia Sa; în economia Sa, Dumnezeu vrea să Se zidească în om și să-l zidească pe om în El Însuși, astfel încât Dumnezeul Triunic să fie una cu omul și să trăiască împreună cu omul ca o singură entitate, o locuință corporativă, mărturia lui Dumnezeu.

Despre acest lucru vorbește întreaga Biblie, iar în Vechiul Testament – în special în Exod – vedem acest lucru în tip reprezentativ, în timp ce în Noul Testament avem revelația și definiția clară a economiei lui Dumnezeu.

Înainte ca Dumnezeu să creeze toate lucrurile, El a avut dorința inimii Sale de a câștiga o expresie corporativă; pentru aceasta, El ne-a ales, ne-a predestinat și, cu timpul, a venit să ne răscumpere și să ne mântuiască. Acum, după mântuirea noastră, ne dezvăluie cine este El pentru noi și ne arată care este dorința inimii Sale.

Conform dorinței inimii Sale, Dumnezeul Triunic Se zidește pe Sine în om și se contopește pe Sine Însuși cu omul, ca să obțină o locuință, o mărturie.

Acest lucru este văzut în tabernacul, în care vedem multe tipuri reprezentative ale faptului că Dumnezeului Triunic și omul sunt contopiți și zidiți împreună.

Scândurile tabernaculului, chivotul, lampadarul, altarele și tot ce are legătură cu tarbernaculul sunt un tip reprezentativ al Dumnezeului Triunic care Se introduce în om și Se contopește cu omul, astfel încât Dumnezeu să obțină o mărturie pentru El Însuși, o expresie corporativă în umanitate.

Cartea Exod descoperă acest lucru.

Apoi, cartea Levitic ne arată cum Dumnezeu Și-a instruit poporul cum să I se închine și să se împărtășească din El, și cum să trăiască o viață sfântă, curată și plină de bucurie.

Întreaga carte este plină de vorbirea lui Dumnezeu despre cum noi, poporul sfânt al Dumnezeului sfânt, ar trebui să ne închinăm Lui și să ne împărtășim din El; pe măsură ce facem acest lucru, vom trăi o viață sfântă, curată și plină de bucurie împreună cu Dumnezeul nostru, care trăiește în mijlocul nostru.

Dumnezeul nostru ne instruiește – noi suntem discipolii Săi și suntem instruiți să Îl savurăm pe Domnul, să trăim o viață sfântă, o viață curată și o viață plină de bucurie.

Nevoia poporului lui Dumnezeu de a fi format într-o armată sfântă pentru a duce la îndeplinire războiul sfânt

În totalitatea sa, cartea Numeri descoperă nevoia ca noi, în calitate de popor ales și răscumpărat al lui Dumnezeu, să fim formați într-o armată pentru a duce războiul sfânt (1 Tim. 1:18; 2 Tim. 2:3-4).

Prin urmare, poporul Israel a trebuit să treacă prin multe experiențe și să ajungă prin multe stații, călătorind cu Dumnezeu și luptând împreună cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu, astfel încât să fie formați într-o armată sfântă pentru a lupta pentru interesele lui Dumnezeu pe pământ.

Pentru a fi formați într-o armată sfântă, poporul lui Dumnezeu trebuia mai întâi să fie numărat în funcție de maturitatea lor în viață (vezi Num. 1:3, 18).

Ca să fim formați într-o armată sfântă pentru a lupta împreună cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu, trebuie să fim aduși la maturitate (Evrei 6:1), ca să fim parte a acestei armate trebuie să avem o oarecare maturitate în viață.

După ce au fost numărați, poporul ales al lui Dumnezeu a fost, de asemenea, zidit într-un singur trup (Num. 1:44-46); așezarea lor în aranjamentul rânduit de Dumnezeu arăta că ei au fost zidiți ca un singur trup.

Apoi, poporul lui Dumnezeu a călătorit împreună cu Dumnezeu, și în călătoria lor au avut prezența lui Dumnezeu. Oriunde mergeau, poporul lui Israel a avut prezența lui Dumnezeu așa cum este simbolizată de norul din timpul zilei și de focul din timpul nopții (Exo. 33:14; 40:36-38; Num. 9:15-23).

Pentru a fi formați în armata sfântă ca să luptăm pentru interesul lui Dumnezeu, trebuie să călătorim împreună cu Dumnezeu, având prezența Sa cu noi; prezența Sa ne face poporul Său, un grup distinct și remarcabil pe pământ, care stă pentru Dumnezeu și pentru interesul Său.

Pe măsură ce copiii lui Israel călătoreau împreună cu Dumnezeu, Îngerul lui Iehova lua conducerea (Ex. 32:34); titlul de Îngerul lui Iehova este un titlu special al lui Cristos în Vechiul Testament, așa cum a fost revelat în Exod 3:2-6. Acest lucru arată că, în călătoria lor, copiii lui Israel se mișcau, umblau și trăiau împreună cu Iehova, Dumnezeul Triunic.

În călătoria noastră împreună cu Dumnezeu pe pământ, în timp ce suntem formați într-o armată sfântă pentru a lupta pentru interesele Sale, trebuie să ne mișcăm, să umblăm și să trăim împreună cu Dumnezeul Triunic; viața noastră zilnică trebuie să fie una cu Domnul și în Domnul, și tot ceea ce facem trebuie să fie în această uniune organică cu El și sub conducerea Sa.

Poporul ales și răscumpărat al lui Dumnezeu a trecut prin pustiul cel mare și înfricoșător cu tot felul de încercări, suferințe și îngrijire, alimentare și disciplină divină (Deut. 1:19; 8:2-5).

Acesta este un tip reprezentativ al vieții noastre creștine; deși am putea crede că viața creștină ar trebui să fie plină de bucurie și pace, în tipul reprezentativ al copiilor lui Israel vedem cum călătoria noastră creștină este precum pustiul întins și avem tot felul de încercări, suferințe, împreună cu îngrijirea, proviziile și disciplina divină a lui Dumnezeu.

Pe de o parte experimentăm încercări și suferințe, iar pe de altă parte Domnul este credincios și delicat să ne îngrijească, să ne alimenteze cu hrană și băutură și chiar să ne disciplineze.

Domnul este cu noi în timp ce trecem prin suferințele și încercările din viața noastră creștină; El nu doar ne conduce prin aceste necazuri și încercări, ci, de asemenea, El se îngrijește de noi în mod divin, ne alimentează în mod îmbelșugat și ne disciplinează.

De multe ori suntem precum copiii lui Israel, “creștini obraznici”, așa că Domnul vine să ne disciplineze pentru un timp, până când învățăm lecțiile pe care El vrea să le învățăm și ne deschidem către El fără rezerve, ca El să ne instruiască și să ne formeze în armata sfântă de care El are nevoie ca să lupte pentru interesele Sale.

În călătoria lor prin pustie, copiii lui Israel au trecut prin patruzeci și două de stații pentru a intra în odihnă în țara bună promisă de Dumnezeu (vezi Num. 33:1-49; Iosua 1:2).

Aceste patruzeci și două de stații simbolizează cele 42 de generații de la Avraam la Cristos (vezi Mat. 1); țelul celor patruzeci și două de stații era țara bună, iar țelul celor patruzeci și două de generații era Cristos.

Corespondența de aici ne arată că intenția lui Dumnezeu este de a-Și duce pe poporul Său în țara bună, deoarece acest Cristos atotinclusiv este țelul.

Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai ales, ne-ai mântuit și ne-ai făcut poporul Tău, ca să fim formați într-o armată sfântă pentru a duce războiul sfânt, luptând pentru interesele Tale pe pământ. Fie ca noi să fim aduși la maturitate, astfel încât să fim formați într-o armată, și fie ca să fim zidiți cu sfinții într-un singur trup pentru interesul Tău. Doamne, vrem să ne mișcăm, să umblăm și să trăim împreună cu Dumnezeul Triunic în timp ce călătorim în viața noastră creștină zi de zi. Îți mulțumim că ne-ai condus pas cu pas, stație după stație, prin tot felul de încercări și suferințe, și Îți mulțumim că ai venit să ne îngrijești în mod divin, să ne alimentezi și să ne disciplinezi, până când vom deveni armata sfântă de care Tu ai nevoie pentru scopul Tău pe pământ.

Ca o armată preoțească, poporul ales și răscumpărat al lui Dumnezeu luptă împreună cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu

Gândul central al cărții Numeri este că Cristos este sensul vieții, mărturia, centrul poporului lui Dumnezeu, și El este Conducătorul, calea și scopul călătoriei și luptei lor.

Întreaga Biblie ne arată un singur lucru, și anume că intenția lui Dumnezeu este să aibă un popor format într-o armată care să-L ia pe Cristos ca înțelesul vieții, mărturie, centru, Conducător, cale și scop și să meargă înainte și să lupte pentru Dumnezeu, ca El să poată avea un popor zidit ca împărăție a Sa și casă a Sa, care se va finaliza în Noul Ierusalim (Gen. 1:26-28; Exo. 12:41, 51; 13:18; Mat. 16:16-19; Efes. 6:10-12; Apoc. 17:14; 19:11-16; 21:2, 10-11). Aleluia!

Întreaga Biblie ne arată acest lucru – pe partea pozitivă, Dumnezeu câștigă mărturia și expresia Sa, iar pe partea negativă El câștigă o armată sfântă, o armată preoțească, care luptă pentru interesul Său pe pământ.

Astăzi noi, în calitate de credincioși în Cristos, suntem formați ca să fim armata preoțească, pentru a lupta împreună cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu.

Pentru aceasta, mai întâi trebuie să ne mișcăm, să trăim și să umblăm împreună cu El și, de asemenea, trebuie să trecem prin multe lucruri în viața și experiența noastră creștină; numai în acest fel putem fi calificați să luptăm împreună cu Dumnezeu.

În viața de biserică astăzi ar trebui să luptăm pentru Dumnezeu și împreună cu Dumnezeu ca armata sfântă pe care El a pregătit-o și a format-o.

Aceasta înseamnă că viața de biserică nu este în mod principal pentru noi, ci pentru Dumnezeu; Dumnezeu ne-a regenerat și ne-a adus în viața de biserică, pentru ca noi să fim formați în armata sfântă, luptând pentru interesele Sale.

Dar, de multe ori, în simțământul nostru cu privire la viața de biserică, am putea fi prea egoiști și prea subiectivi – nu într-un mod negativ, ci în modul de a ne gândi că viața de biserică este în mod principal pentru noi, pentru savurarea noastră.

Să mulțumim și să-L lăudăm pe Domnul că ne-a adus în viața de biserică, căci aici ne-am găsit casa; am rătăcit în multe diviziuni, am căutat un loc pe care să-l numim acasă, și nu am putut găsi hrană, băutură, odihnă, pace și satisfacție – dar slavă Domnului, am găsit viața de biserică!

O, cât de bună este viața de biserică! Înainte de a intra în viața de biserică, eram fără adăpost, dar acum suntem acasă în biserică! Amin! Și acest lucru este absolut adevărat și corect să-l spunem și pentru care să ne rugăm.

Cu toate acestea, ar trebui să ne ridicăm ochii și să vedem că Dumnezeu Însuși are o nevoie – El are nevoie nu doar de o casă în care El și noi să avem odihnă, în savurare și satisfacție reciprocă, ci și de o armată, o armată sfântă, o armată preoțească, care să lupte împreună cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu.

Numele lui Dumnezeu, interesul Său și cuvântul Său este înăbușit pe pământ astăzi, iar împărăția Sa este împiedicată să vină; acest lucru este pentru că nu există o armată sfântă pregătită să lupte războiul împreună cu Dumnezeu. Deci este bine să învățăm să ne rugăm în felul următor,

Doamne Isuse, viața de biserică este de fapt viața Ta; Tu vrei să trăiești în acest fel și noi toți trăim împreună cu Tine. Dacă nu am vrea să trăim și să ne mișcăm împreună cu Tine, Tu nu ai fi satisfăcut. Doamne, Tu nu vrei să fii singur: ai nevoie de o armată sfântă care să lupte împreună cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu și interesul Său pe pământ. Îți mulțumim că ne-ai ales, ne-ai răscumpărat și ne-ai mântuit ca să Te însoțim în mișcarea Ta. Viața noastră de biserică, Doamne, este cu adevărat pentru Tine. Câștigă-ne ca armata preoțească care să lupte împreună cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu în viața de biserică!