în duh și adevăr

Să I ne închinăm lui Dumnezeu în veridicitate cu Cristosul care ne-a saturat ființa pentru a fi realitatea noastră

13/09/2024 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Conform Ioan 4:23-24, trebuie să I ne închinăm lui Dumnezeu Tatăl nostru în duh și în veridicitate; a ne închina lui Dumnezeu în veridicitate înseamnă a I ne închina cu Cristosul pe care L-am savurat și experimentat, Cristosul care ne saturează ființa pentru a deveni realitatea noastră personală prin experimentarea și savurarea de către noi a Dumnezeului Triunic ca realitate divină. Amin!

Săptămâna aceasta am savurat faptul de a avea un surplus din produsele țării bune, adică de a avea un surplus din Cristos de adus la adunările bisericii pentru etalarea lui Cristos.

Mai mult decât atât, am savurat faptul de oferi o închinare corporativă lui Dumnezeu Tatăl în duh și în veridicitate.

În ceea ce privește surplusul, așa cum poporul lui Israel a trebuit să pună deoparte o anumită parte din rezultatul ostenelii lor asupra țării bune în scopul de a I se închina lui Dumnezeu, tot așa și noi, ca credincioși, trebuie să avem un surplus de Cristos.

S-ar putea să credem că abia Îl atingem pe Domnul de câteva ori în timpul săptămânii și că abia că avem ceva pentru a continua cu Domnul în viața noastră de zi cu zi, dar trebuie să venim la Domnul și să-I cerem să ne ofere experiențele de care avem nevoie ca să avem acest surplus în experiența noastră.

Trebuie să învățăm să ne ostenim cu credincioșie asupra Cristosului atotinclusiv, astfel încât să putem avea bogățiile lui Cristos ca produs pentru a-L etala pe Cristos în adunările bisericii.

Aceasta este viața creștină potrivită, o viață de osteneală asupra lui Cristos în fiecare zi pentru a obține și a câștiga un surplus bogat din Cristos pe care să îl aducem la adunările bisericii pentru o etalare bogată a lui Cristos.

Când ne întâlnim, nu-l expunem doar pe Cristosul pe care ni l-a dat Dumnezeu, ci și pe Cristosul pe care Lam savurat, Cristosul asupra căruia ne-am ostenit și pe care l-am experimentat.

Aceasta presupune să ne ostenim continuu asupra lui Cristos, astfel încât să avem un surplus bogat din Cristos.

Ori de câte ori ne adunăm, indiferent de ce fel de întâlnire avem, ar trebui să venim cu Cristosul experimentat de noi ca un surplus care trebuie oferit lui Dumnezeu și etalat întregului univers, chiar și vrăjmașului, pentru ca Dumnezeu să obțină închinarea pe care El o dorește, ca Cristos să fie etalat și dușmanul să fie rușinat. Amin!

O astfel de viață de biserică Îl exprimă pe Dumnezeu și Îl manifestă pe Cristos, și există o etalare bogată a lui Cristos în adunările bisericii.

Trebuie să fim foarte mult înaintea Domnului în ceea ce privește osteneala noastră asupra Cristosului atotinclusiv, astfel încât să nu venim cu mâinile goale la adunările bisericii, ci mai degrabă, să avem mâinile pline de Cristos.

Există o luptă cu privire la închinarea autentică a lui Dumnezeu, pentru că Satan vrea să obțină închinare pentru el însuși. Dumnezeu caută închinători, cei care I se închină în duh și veridicitate. Fie ca noi să fim asemenea persoane astăzi!

Să ne închinăm lui Dumnezeu Tatăl nostru în duh și veridicitate, oferindu-I închinarea pe care El o dorește

Ioan 4:23-24 este o porțiune din Scriptură care nu este încă pe deplin împlinită printre noi astăzi; Dumnezeu Tatăl caută încă închinători adevărați, aceia care I se închină în duh și în veridicitate.

Trebuie să I ne închinăm lui Dumnezeu Tatăl nostru în duh și veridicitate.

În primul rând, locul în care I ne închinăm lui Dumnezeu nu este în cutare sau cutare loc, ci în duh; duhul nostru este locul ales de Dumnezeu pentru ca noi să ne închinăm Lui.

Nu ne putem închina lui Dumnezeu pur și simplu gândindu-ne la El sau iubindu-L; ne închinăm Lui exersându-ne duhul și contactându-L în duhul nostru.

Dumnezeu este Duh, iar cei care I se închină trebuie să se închine în duh.

În Vechiul Testament, Dumnezeu cerea poporului Său două lucruri legate de închinarea lor față de El: un loc anume, care era locul ales de El (nu alegerea lor) și cu ofrande speciale, care L-au satisfăcut.

În Noul Testament, locul unic al alegerii lui Dumnezeu este duhul nostru; trebuie să I ne închinăm lui Dumnezeu în duhul nostru.

Ofrandele cu care I ne închinăm lui Dumnezeu sunt Cristos Însuși ca realitate a tuturor ofrandelor.

Cristos a venit să fie ofranda unică, ofranda care înlocuiește toate ofrandele și trebuie să Îl savurăm, să Îl experimentăm și să-L aplicăm ca ofrande în viața noastră creștină de zi cu zi.

Pe măsură ce îl aplicăm pe Cristos ca ofrande, savurându-L ca fiind realitatea tuturor ofrandelor, există o anumită realitate introdusă în noi.

Cristos este realitatea; El este calea, realitatea și viața, iar când El este introdus în noi, El devine realitatea noastră.

Veridicitatea este realitatea divină revelată – Dumnezeul în Triunic distribuit în om în Fiul, Isus Cristos – devenind autenticitatea și sinceritatea noastră, astfel încât să putem trăi o viață care să corespundă cu lumina divină (1 Ioan 1:5) și să I ne închinăm lui Dumnezeu, după cum Dumnezeu caută, conform cu ceea ce este El (2 Ioan 1; 3 Ioan 1).

Dumnezeu îi caută pe cei care I se închină nu numai în duh, ci și în veridicitate.

Ce este veridicitatea? Nu este doar sinceritate; unii credincioși cred că trebuie să fim sinceri în închinarea la Dumnezeu și aceasta este veridicitatea noastră.

Dar sinceritatea este mult mai mult decât atât. Când savurăm realitatea divină, când Îl savurăm pe Cristos ca realitate divină, avem veridicitate umană, sinceritate și autenticitate (Ioan 4:23-24; 1 Ioan 3:18; 2 Ioan 1; 3 Ioan 1).

În viața noastră de zi cu zi, în viața noastră creștină, în viața noastră de biserică și oriunde ne aflăm, trebuie să Îl savurăm pe Domnul pentru ca El, ca realitate divină, să devină realitatea noastră în viața noastră de zi cu zi.

Fără Cristos ca realitate, noi nu suntem reali, nu avem o realitate și nu suntem autentici.

Când întâlnim oameni pe stradă sau vorbim cu colegii noștri de lucru la birou, ne dăm seama că nu există sinceritate în rândul oamenilor din societatea de astăzi.

Veridicitatea este autenticitatea umană, sinceritatea, onestitatea, demnitatea și credincioșia ca o virtute umană și ca un rezultat a realității divine (Ioan 14:6).

Când Îl savurăm pe Cristos ca fiind realitatea tuturor jertfelor, când Îl aplicăm în toate detaliile vieții noastre de zi cu zi, vom deveni autentici, cinstiți, sinceri, demni de încredere și credincioși, deoarece Cel care este realitatea tuturor acestor lucruri Se introduce pe Sine însuși în noi.

Vrem să fim cinstiți, sinceri, autentici și credincioși, dar nu o putem face în noi înșine și prin propriile noastre eforturi; numai savurându-L pe Cristos ca realitate divină putem fi o astfel de persoană.

Acesta este motivul pentru care zi de zi trebuie să ne deschidem către Domnul și să savurăm distribuirea Sa divină.

Trebuie să primim dispensarea Sa și să-I permitem să introducă pe Sine în noi.

Din savurarea lui Cristos ca realitate divină a tot ceea ce este Dumnezeu, vor rezulta veridicitatea, sinceritatea și autenticitatea umană. O astfel de sinceritate este cerută de Dumnezeu în închinarea noastră față de El.

Doamne Isuse, vrem să I ne închinăm lui Dumnezeu Tatăl nostru în duh și în veridicitate. Ne exersăm duhul pentru a veni să I ne închinăm lui Dumnezeu în duh, pentru că Dumnezeu este Duh și noi Îl putem închina numai în duh. Păstrează-ne în duhul nostru astăzi. Vrem să Te contactăm și să Te savurăm. Aleluia, Dumnezeu este Duh și ne putem închina Lui în duhul nostru! Amin, Doamne, venim la Tine așa cum suntem, exersându-ne duhul pentru a Te contacta și a Te primi. Introdu-Te mai mult în noi astăzi. Vrem să fim și să rămânem sub distribuirea divină, avându-l pe Dumnezeul Triunic distribuit în noi pentru a deveni autenticitatea și sinceritatea noastră. Da, Doamne, fie ca realitatea divină revelată să devină autenticitatea și sinceritatea noastră, astfel încât să putem trăi o viață care să corespundă cu lumina divină. Amin, vrem să I ne închinăm lui Dumnezeu în conformitate cu ceea ce este El, realitatea divină introdusă în noi pentru a deveni realitatea noastră, veridicitatea și sinceritatea și onestitatea noastră. Vrem să Te savurăm, Doamne Isuse, ca realitatea a tot ceea ce este Dumnezeu, până când vom avea veridicitatea umană, sinceritatea și autenticitatea pentru închinarea noastră față de Dumnezeu Tatăl în veridicitate!

Să I ne închinăm lui Dumnezeu în veridicitate cu Cristosul care ne-a saturat ființa pentru a fi realitatea noastră

S-ar putea să înțelegem ce înseamnă să I ne închinăm lui Dumnezeu în duh, pentru că singurul mod în care putem veni la Dumnezeu pentru a-I închina Lui este în și prin intermediul duhului nostru, nu în și prin mintea, emoția, voința sau simțurile noastre fizice.

Dar ce înseamnă să ne închinăm lui Dumnezeu în veridicitate? Ce este această veridicitate?

În tot acest univers, numai Dumnezeu este realitate, iar ceea ce este de la Dumnezeu este real.

Omul este aici astăzi și a dispărut mâine, iar realizările și cele mai bune fapte ale omului sunt aici astăzi și mâine uitate.

Numai Dumnezeu este real și doar savurându-L pe Dumnezeu în tot ceea ce El este în Cristos în duhul nostru, putem fi infuzați cu realitatea divină pentru ca să avem această realitate ca realitatea noastră.

Pe de o parte, Cristos este realitatea; pe de altă parte, prin savurarea și experiența noastră cu Cristos, Îl avem pe Cristos ca realitate.

Veridicitatea din Ioan 4:23-24 denotă realitatea divină devenind autenticitatea și sinceritatea noastră pentru adevărata noastră închinare la adresa lui Dumnezeu în veridicitate.

Dacă credem în Cristos, dar trăim viața noastră de zi cu zi fără a-L contacta pe Domnul și fără nicio experiență cu Cristos, deși credem în numele Domnului și suntem etici și morali, nu avem nimic din Cristos de adus la adunările bisericii.

Într-un sens real, nu suntem autentici și nu avem veridicitate, pentru că realitatea divină nu este introdusă în noi.

Când venim la întâlnire, vom sta doar și vom privi pe alții cum funcționează, pentru că nu avem nimic de oferit lui Dumnezeu din savurarea noastră din Cristos.

Acest tip de închinare este respins de Dumnezeu și condamnat de către El.

Dumnezeu dorește să venim la El și să Îl savurăm pe El, să-L experimentăm și să-L contactăm în viața noastră de zi cu zi, astfel încât El să Se poată introduce pe Sine în noi și să devină autenticitatea și sinceritatea noastră pentru adevărata închinare la adresa lui Dumnezeu în veridicitate.

Zi de zi trebuie să venim la Domnul și să-L bem, să ne împărtășim din bogățiile Sale și să fim satisfăcuți de El.

Realitatea divină este Cristos ca fântâna de apă vie împărtășită de noi și băută de noi ca credincioși în Cristos pentru a fi realitatea din noi (Ioan 4:10, 14, 23).

Pe măsură ce bem din Domnul ca izvorul apelor vii, chemând numele Său și contactându-L în rugăciune pe tot parcursul zilei, realitatea divină devine autenticitatea și sinceritatea noastră în care I ne închinăm lui Dumnezeu cu închinarea pe care El o caută.

Nu putem presupune că, atâta timp cât venim la adunări și îi spunem lui Dumnezeu că I ne închinăm, aceasta este închinarea pe care El o dorește.

Trebuie să venim la întâlniri cu mâinile pline de Cristos; trebuie să existe ceva din Cristosul pe care L-am experimentat în viața noastră de zi cu zi.

Savurarea noastră din Dumnezeul Triunic rezultă într-o realitate pe care o putem numi realitatea noastră personală; realitatea divină nu este numai cu Cristos, ci devine a noastră în experiența noastră.

Această realitate personală este ceva ce ține de a-L avea pe Cristos saturând ființa interioară.

Când avem această realitate, Îl avem pe Cristos nu numai în duhul nostru, ci și în inima noastră, în mintea noastră, în emoția noastră și în voința noastră. Cristosul pe care Îl savurăm și prin care trăim devine realitatea noastră și aceasta este veridicitatea noastră pentru închinarea la Dumnezeu în veridicitate.

Aceasta nu este doar realitatea divină pentru a o savura, ci și realitatea noastră umană, realitatea noastră personală, care provine din savurarea de către noi a realității divine.

Apostolul Ioan, de exemplu, nu numai că i-a iubit pe sfinți, ci i-a iubit în veridicitate; realitatea divină a dragostei, Dumnezeu ca dragoste, i-a saturat ființa într-o asemenea măsură încât i-a iubit pe sfinți cu sinceritate.

Trebuie să Îl savurăm și experimentăm pe Domnul încetul cu încetul, zi de zi, până când realitatea divină a tot ceea ce este El ne saturează ființa și devine realitatea noastră.

În viața noastră de zi cu zi, trăim o viață normală făcând tot felul de lucruri care sunt normale și comune în situația și mediul nostru, dar realitatea divină devine realitatea noastră în viața noastră de zi cu zi pe măsură ce Îl savurăm și experimentăm pe Cristos.

A ne închina lui Dumnezeu în sinceritate înseamnă a I ne închina cu Cristosul care ne-a saturat ființa pentru a deveni realitatea noastră personală prin experiența noastră și savurarea noastră din Dumnezeul Triunic ca realitate divină. Amin!

Ne închinăm Tatălui cu sinceritate, oferindu-I pe Cristos care ne-a saturat ființa pentru a deveni realitatea noastră pe măsură ce Îl savurăm zilnic și îl experimentăm. Wow!

Dacă luăm în considerare acest lucru înaintea Domnului, vom vedea cu adevărat că există o luptă în acest univers pentru închinare și vom alege să I ne închinăm lui Dumnezeu în duh și în veridicitate.

Pe de o parte, I ne închinăm lui Dumnezeu în duhul nostru, exersându-ne duhul și tratând orice lucru care ne împiedică.

Pe de altă parte, I ne închinăm lui Dumnezeu în veridicitate, oferindu-I-L pe Cristos pe care L-am experimentat în viața noastră de zi cu zi pentru ca El să fie satisfăcut.

Tată, vrem să ne închinăm Ție în duh și în veridicitate. Amin, Doamne, venim la Tine în duh să Te savurăm și să Te bem ca izvorul apei vii! Ne exersăm duhul pentru a bea apa vie și pentru a fi umpluți cu Cristos ca realitate divină! Doamne, saturează-ne ființa. Umple-ne. Vrem să devii savurarea și experiența noastră zi de zi. Vrem să Te savurăm și să Te experimentăm zi de zi, astfel încât Tu să poți deveni realitatea noastră personală, veridicitatea noastră. O, Doamne Isuse, fie ca Tu să ne saturi toată ființa și să ne umpli cu Tine Însuți ca realitate a tot ceea ce este Dumnezeu. Fie ca realitatea divină să devină realitatea noastră umană, pe măsură ce Îl savurăm pe Cristos ca realitate. Amin, Tată, vrem să ne închinăm Ție împreună cu Cristosul care ne-a saturat ființa pentru a deveni realitatea noastră personală prin experiența și savurarea noastră din Dumnezeul Triunic ca realitate divină!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Worship God in Truthfulness with the Christ who Saturated our being to be our Reality, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să ne ostenim asupra Cristosului atotinclusive reprezentat de țara bună pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos, pentru realitatea și manifestarea împărăției, și pentru ca mireasa să se pregătească pentru venirea Domnului – săptămâna 11 ziua 6 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să-L oferim pe Cristos lui Dumnezeu pentru închinarea noastră la adresa lui Dumnezeu în duh în adunările bisericii

12/09/2024 by Credincios in Cristos Leave a Comment

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să-L oferim pe Cristos lui Dumnezeu pentru închinarea noastră în duh lui Dumnezeu în adunările bisericii.

În aceste zile din urmă, Domnul va recâștiga și recâștigă experiența autentică a lui Cristos pentru ca un surplus din bogățiile Sale să fie oferit în adunări pentru zidirea bisericii; El recâștigă experimentarea zilnică a lui Cristos, ostenirea asupra lui Cristos și savurarea lui Cristos, astfel încât să-L putem oferi pe Cristos lui Dumnezeu Tatăl pentru satisfacția Sa în închinarea noastră față de El. Amin!

Aceasta este slujba adevărată a noului legământ, slujba care dă viață.

De multe ori creștinii vin la întruniri doar pentru a asculta o predică sau pentru a auzi pe cineva care este înzestrat să împărtășească ceva, să cânte ceva sau să facă ceva.

Dar întâlnirile pe care noi creștinii ar trebui să le avem trebuie să fie conform principiului din 1 Cor. 14:26, unde fiecare are câte ceva.

Cum pot fiecare frate și soră să aibă ceva când vin la întâlnire?

Este oare doar împărtășind un verset de care ne-a plăcut în citirea Bibliei, sau împărtășind o experiență despre cum Dumnezeu ne-a eliberat de cutare lucru sau ne-a protejat de vreun pericol?

Ceea ce zidește biserica este Cristos și nu doar Cristos așa cum a fost revelat în Noul Testament, ci și mai mult, Cristosul pe care noi L-am savurat și experimentat în calitate de credincioși în Cristos.

Cum poate fiecare să aibă ceva și să împărtășească ceva în adunările bisericii? Numai dacă fiecare dintre noi este serios cu Domnul în viața noastră personală.

În viața noastră de zi cu zi, toți trebuie să-L contactăm pe Domnul și să trăim într-o legătură vie cu El.

Trebuie să Îl savurăm pe Domnul zilnic, să chemăm numele Lui și să împărtășim cu El toate bucuriile și necazurile noastre.

Cu cât ne deschidem mai mult către Domnul, chemând numele Lui chiar și din groapa cea mai de jos, cu atât El are mai mult o cale de a ne infuza cu ceea ce este El și vom avea ceva experimentare și savurare din Cristos.

Pe măsură ce facem asta zi de zi, va exista un surplus de Cristos, o revărsare de Cristos, iar când vom veni la întâlniri, vom avea ceva din Cristos pentru a împărtăși.

De exemplu, putem fi tulburați în privința unei anumite situații sau a relației noastre cu o anumită persoană și venim la Domnul în Cuvântul Său cu un duh exersat și o inimă întoarsă.

Domnul are ceva să ne vorbească atunci și El ne impresionează cu un anumit verset din cuvântul Său, cum ar fi Fil. 4:7, Pacea lui Dumnezeu, care depășește înțelegerea oricărui om, vă va păzi inimile și mințile în Cristos Isus.

Poate că am citit acel verset și chiar l-am memorat, dar când ne deschidem către Domnul în mijlocul situațiilor noastre și lumina Lui strălucește asupra noastră, nsavurăm din nou acel verset, pentru că strălucește cu lumină nouă și infuzează o nouă parte a lui Cristos. în noi.

Apoi, când vom veni împreună cu sfinții, vom avea o porțiune din Cristos pe care o putem împărtăși, ceva din Cristos de oferit lui Dumnezeu pentru satisfacția Sa în închinarea noastră față de El și sfinților pentru savurarea lor.

Fie ca Domnul să recâștige astfel de întâlniri printre noi astăzi!

Să venim la întâlniri cu bogățiile lui Cristos produse de osteneala noastră zilnică asupra lui Cristos

Conform cu Deut. 16:15-17, trebuie să ținem sărbătoarea lui Dumnezeu și să ne arătăm înaintea lui Dumnezeu nu cu mâinile goale, ci aducând surplusul, conform binecuvântării lui Dumnezeu pe care El ne-a dat-o.

Așa ar trebui să ne întâlnim cu sfinții, aducând un surplus din Cristos la adunările bisericii.

De exemplu, când venim la întâlnirea de la Masa Domnului pentru a ne aminti de Domnul și a ne închina Tatălui, trebuie să venim cu bogățiile lui Cristos produse de osteneala noastră zilnică asupra lui Cristos.

Întâlnirea de la Masa Domnului este o întâlnire ca noi să venim să Îl savurăm pe Cristos împreună, să-L etalăm pe Cristos și să I ne închinăm lui Dumnezeu cu închinarea pe care El o dorește.

Ne închinăm lui Dumnezeu prin oferirea Cristosului pe care L-am produs și pe care L-am savurat în osteneala noastră zilnică asupra lui Cristos.

S-ar putea să avem obiceiul de a cânta unele imnuri la întâlnirea de la Masa Domnului, iar imnurile sunt foarte bune, dar ceea ce trebuie să exersăm cu toții este să ne duhul nostru pentru a aduce bogățiile lui Cristos pentru a-L oferi pe Cristos lui Dumnezeu pentru închinarea noastră la adresa lui Dumnezeu.

Ne închinăm lui Dumnezeu împreună cu Cristos, Cristosul pe care L-am savurat și L-am experimentat.

Ioan 4:23 spune că vine ceasul, și este acum, când adevărații închinători se vor închina Tatălui în duh și adevăr, căci și Tatăl caută ca asemenea persoane să I se închine.

I ne închinăm lui Dumnezeu în duh, adică exersându-ne duhul, și în adevăr, adică cu Cristos ca realitate a tuturor ofrandelor și cu Cristosul pe care L-am savurat și experimentat pentru a deveni realitatea, autenticitatea și veridicitatea noastră.

Cristos este realitatea tuturor ofrandelor din Vechiul Testament și Îl putem aplica zilnic ca realitate a ofrandelor; apoi, când venim la Întâlnirea Masei Domnului, Îl oferim Tatălui pe acest Cristos.

Pe de o parte, ne aflăm pe terenul autentic al unității în Trupul lui Cristos; pe de altă parte, Îl oferim lui Cristos lui Dumnezeu pentru închinarea noastră față de Dumnezeu, exersându-ne duhul pentru a aduce la iveală bogățiile lui Cristos produse de osteneala noastră zilnică asupra lui Cristos.

Dacă nu există nici o osteneală asupra lui Cristos, însă, nu există bogății ale lui Cristos de adus și oferit lui Dumnezeu.

Cum putem avea un surplus de Cristos dacă Îl contactăm pe Domnul și nu-L bem în viața noastră de zi cu zi?

Trebuie să venim la Domnul din nou și din nou și să-I cerem să ne dea să bem din apa vie, pentru ca această apă a vieții să devină în noi un izvor de apă care izvorăște în viața eternă (Ioan 4:14).

Când bem cu adevărat din Cristos ca apă vie, Îl vom curge afară.

Trebuie să bem adânc din Domnul exersându-ne duhul prin chemarea numelui Său și citirea cu rugăciune a cuvântului Său.

Aceasta înseamnă a ne osteni asupra lui Cristos; este să Îl contactăm pe Domnul exersându-ne duhul, astfel încât să putem savura ceva din bogățiile Sale și să câștigăm ceva din ființa Lui.

S-ar putea să stăm întinși în pat bolnavi, să fim îngrijiți de alții și chiar și acolo, putem să ne ostenim asupra lui Cristos, pentru că chemăm în interior numele Domnului și Îl bem.

S-ar putea să fim la birou, să ne facem treaba și să fim sârguincioși să avem grijă de lucrurile care ni s-au încredințat și, în interior, putem chema numele Domnului pentru a-L bea și a fi umpluți cu El.

Oriunde ne-am afla, indiferent de circumstanțele în care ne aflăm, putem chema numele Domnului pentru a-L bea și vom avea unele experiențe din Cristos care sunt porțiunea noastră din Cristos.

A ne închina lui Dumnezeu împreună cu Cristos înseamnă a ne închina Lui împreună cu toți copiii lui Dumnezeu, savurâmdu-L pe Cristos unii cu alții și împreună cu Dumnezeu (1 Cor. 14:26).

Dacă Îl savurăm pe Cristos zi de zi și venim la întâlnirile bisericii cu bogățiile lui Cristos produse de osteneala noastră zilnică asupra lui Cristos, ne vom închina lui Dumnezeu împreună cu Cristos în mod colectiv.

Amin, fie ca noi să fim cei care ne ostenim asupra lui Cristos în viața noastră de zi cu zi, astfel încât să putem obține bogățiile Lui și să avem mâinile pline de Cristos și să venim la adunările bisericii cu bogățiile lui Cristos pentru a le oferi lui Dumnezeu și a le aduce înaintea sfinților!

Doamne Isuse, venim la Tine să Te bem ca pe apa vie. Aleluia, Cristos curge acum ca Duh pentru a fi apa vie care să ne potolească setea! Ne deschidem larg, Doamne, să Te bem ca apa vie. Fie ca apa vie să devină în noi un izvor de apă care izvorăște în viața eternă! Da, Doamne, izvorăște în noi cu apă vie ca să curgă și către alții! Amin, menține-ne în contact cu Tine pe tot parcursul zilei și în toate situațiile. Vrem să ne ostenim asupra lui Cristos exersându-ne duhul pentru a-L câștiga pe Cristos, a-L savura pe Cristos și a-L experimenta pe Cristos de-a lungul zilei. Vrem să obținem un surplus din Cristos pe care să-l aducem la adunările bisericii pentru închinarea noastră la adresa lui Dumnezeu. Amin, Doamne, vrem să venim la întâlniri cu bogățiile lui Cristos produse de osteneala noastră zilnică asupra lui Cristos. Fie ca mâinile noastre să fie pline de Cristos când venim împreună cu sfinții și să ne închinăm lui Dumnezeu împreună cu Cristos împreună cu toți sfinții în adunările bisericii pentru ca Tatăl să fie satisfăcut!

Să-L oferim pe Cristos lui Dumnezeu pentru închinarea noastră la adresa lui Dumnezeu în duh în adunările bisericii

Ne închinăm lui Dumnezeu în duh și în adevăr nu numai în adunările bisericii, ci și mai mult, în viața noastră de zi cu zi cu toate activitățile și lucrurile ei. Închinarea la adresa lui Dumnezeu în adevăr are foarte mult de-a face cu viața noastră de zi cu zi.

Pentru ca noi să ne închinăm lui Dumnezeu în duh în adunările bisericii, trebuie să-L oferim pe Cristos lui Dumnezeu.

Aceasta înseamnă că în viața noastră de zi cu zi trebuie să-L savurăm pe Cristos și să-L aplicăm în toate situațiile noastre.

Cristos S-a făcut atât de disponibil și real pentru noi, căci din nou și din nou El a spus că El este pâinea vieții și pâinea vie (Ioan 6:35, 51) și că trebuie să-L mâncăm și să trăim datorită Lui (v. 57).

Când mâncăm ceva, putem pur și simplu să-L aplicăm pe Cristos ca hrana noastră adevărată pentru a mâncă și a trăi.

Cristos a spus că ne poate da să bem apa vie dacă doar venim la El (Ioan 4:14; 7:37-39), iar această apă vie va țâșni înspre viața eternă din ființa noastră cea mai lăuntrică.

Când bem ceva sau ne este sete, putem pur și simplu sî-L contactăm pe Domnul și să-L luăm ca realitatea băuturii noastre, amintindu-ne că El este adevărata băutură.

El este, de asemenea, aerul viu, chiar și suflarea noastră, pentru că El Sa suflat pe Sine ca Duh în ucenicii Săi (Ioan 20:22).

Pe măsură ce respirăm, putem doar să chemăm numele Domnului, poate nu audibil, ci în interior, ca să-L inspirăm pe Domnul.

În toate lucrurile din viața noastră de zi cu zi, chiar și atunci când ne pieptănăm părul, ne spălăm pe dinți, ne îmbrăcăm și avem grijă de atâtea lucruri, putem face toate aceste lucruri cu Cristos.

Pe măsură ce continuăm să ne întoarcem către Domnul și-L contactăm, Dumnezeu va trimite Duhul viu ca ploaia cerească pentru a ne uda și a face să crească ceva din Cristos în noi.

Cristos va fi atât de real pentru noi și vom rămâne în uniunea organică cu El.

Când venim la întâlniri, nu doar vom asculta un mesaj sau vom primi niște învățături sau încurajare; vom avea ceva din Cristos pentru a-L oferi pe Cristos lui Dumnezeu pentru închinarea noastră în duh lui Dumnezeu în adunările bisericii.

Vom veni la întruniri pentru Domnul, aducându-L pe Cristos pe care L-am savurat și experimentat pentru a-L prezenta ca ofranda noastră către Tatăl și pentru a-L savura înpreună cu sfinții.

Aceasta înseamnă că, înainte de a veni la întâlnire, Îl savurăm pe Domnul și Îl contactăm.

Ne putem pregăti să mergem la întâlnire prin chemarea numelui Său, cântând ceva și exersându-ne duhul.

Întâlnirea începe din propria noastră casă, iar în drum spre întâlnire, continuăm să-L contactăm pe Domnul pentru a fi plini de El.

Pur și simplu avem conștientizarea interioară că venim la întâlnire pentru a aduce un surplus de Cristos pentru a-L oferi pe Cristos lui Dumnezeu pentru închinarea noastră la Dumnezeu în duh și veridicitate în adunările bisericii.

Îl vom oferi pe Cristos lui Dumnezeu ca ofranda noastră și Îl vom împărtăși pe El împreună cu sfinții pentru a-L savura împreună cu ei.

Dacă avem o astfel de realizare, viața noastră de zi cu zi va fi revoluționată, pentru că vom face tot posibilul să producem suficient din Cristos, astfel încât să existe un surplus pe care să îl împărtășim cu alții și să oferim cele mai bune produse lui Dumnezeu Tatăl pentru a savurarea, desfătarea și satisfacția Sa (Deut. 15:11; 18:3-4; 12:11). Amin!

Dacă toți avem o astfel de realizare, viața noastră de biserică va fi plină de viață și întâlnirile noastre vor fi revoluționate, pentru că toți sfinții vor aduce bogățiile lui Cristos, surplusul lor din Cristos pe care l-au experimentat și savurat.

Fiecare dintre sfinți va avea ceva de prezentat lui Dumnezeu pentru satisfacția Sa și ceva de împărtășit tuturor sfinților dinaintea Lui.

Aceasta este ceea ce Domnul recâștigă printre noi în aceste zile.

În aceste ultime zile, Domnul va recâștiga experimentarea autentică a lui Cristos pentru un surplus din bogățiile Sale în întâlnirile pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos și pentru ca mireasa să se pregătească pentru venirea Mirelui. Amin!

Noi, ca mireasă, ne pregătim (Apoc. 19:7-8) ostenindu-ne zilnic asupra lui Cristos pentru a-L experimenta și a-L trăi, având astfel dreptățile sfinților ca haină de nuntă.

Apoi, când venim la adunările bisericii, Îl oferim pe Cristos lui Dumnezeu pentru închinarea noastră la Dumnezeu în mod colectiv.

Pentru ca aceasta să aibă loc, trebuie să ne ostenim asupra lui Cristos, la fel cum un fermier se ostenește asiăra pământului pentru a obține un produs bogat.

Trebuie să-L contactăm pe Domnul exersându-ne duhul în fiecare aspect al vieții noastre zilnice.

Pe măsură ce facem aceasta, va exista o porțiune din Cristos care va fi păstrată, neatinsă și pusă deoparte pentru închinarea lui Dumnezeu în adunări.

Când ne adunăm, Îl vom oferi pe Cristos lui Dumnezeu pentru închinarea și satisfacția Sa și, de asemenea, pentru savurarea sfinților.

Să privim la Domnul și să cooperăm cu El, rugându-ne ca adunările bisericii să fie recâștigate în această măsură.

Doamne Isuse, Te iubim și dorim să Te experimentăm și să Te savurăm în toate aspectele vieții noastre de zi cu zi. Chiar când ne spălăm pe dinți, ne spălăm pe față și facem lucruri în viața noastră de zi cu zi, vrem să Te contactăm, să Te savurăm și să Te câștigăm. Amin, Doamne, vrem să facem toate lucrurile cu Cristos și în Cristos, ca să Îl savurăm pe Duhul viu ca de ploaia cerească care să ne udă și ca Cristos să crească în noi. O, Doamne, umple-ne cu Tine Însuți. Dă-ne experiențele lui Cristos de care avem nevoie astăzi. Vrem să Te savurăm și să obținem un surplus din Cristos pe care să-l aducem la biserică. Venim la întruniri numai pentru Tine, pentru că vrem să-L oferim pe Cristos lui Dumnezeu pentru închinarea noastră la Dumnezeu cu sfinții în adunări. Am dori să-L prezentăm pe Cristos lui Dumnezeu ca ofrandă Tatălui și savurarea noastră cu sfinții. Tată, vrem să aducem surplusul Fiului Tău drag la întâlnire ca închinare la adresa Ta. Dorim să Ți-L prezentăm pe dragul nostru Cristos pe care l-am savurat și pe care L-am experimentat în viața noastră de zi cu zi ca ofrandă noastră și vrem să-L împărtășim cu dragii noștri frați și surori. Amin, Doamne, câștigă o astfel de experiență printre noi în viața de biserică de astăzi!