Îl predicăm pe Cristos

Învierea lui Cristos ar trebui să fie punctul focal al mărturiei noastre în timp ce Îl propagăm pe Cristos

21/12/2025 by Credincios in Cristos 4 Comments

Cristosul revelat în cartea Fapte este în înviere, căci prin moarte El a intrat în domeniul învierii; învierea lui Cristos a fost punctul focal al mărturiei apostolilor, iar învierea lui Cristos ar trebui să fie, de asemenea, punctul focal al mărturiei noastre de astăzi. Amin!

Săptămâna aceasta venim la un subiect nou, Cristosul înviat, înălțat și atotinclusiv. Când vorbim despre predicarea lui Cristos sau predicarea Evangheliei pentru ca împărăția lui Dumnezeu să se poată răspândi și crește pe pământ, ce predicăm noi? Nu predicăm o mișcare sau doar un fel de cauză religioasă. Predicăm un Cristos înviat.

Cartea Fapte ne arată că discipolii lui Cristos, urmașii Săi care au fost regenerați de El prin suflarea Sa în ei și au fost îmbrăcați de El ca Duh Sfânt, au făcut o lucrare de predicare a lui Cristos. Ei l-au predicat pe Cristosul înviat în înălțarea Sa prin Duh.

Astăzi, mulți creștini fac multe lucrări pentru Dumnezeu și par a fi distrași de toate activitățile; de multe ori, ei predică o cale, o mișcare sau o doctrină în loc să-L predice pe Cristosul înviat. Cristos astăzi trebuie să fie predicat, căci El este în învierea Sa.

Propagarea Cristosului înviat continuă încă, căci El încă merge înainte! Apostolii și primii discipoli și-au făcut datoria și au îndeplinit ceea ce Domnul le-a măsurat. Acum, iată-ne aici, ca fiind continuarea cărții Fapte; nu continuăm un fel de mișcare sau grup religios, ci continuăm propagarea lui Cristos.

Îl predicăm pe Cristosul care a ieșit din veșnicie și încă merge înainte până când venim la Noul Ierusalim. În cele patru Evanghelii, Cristos a venit ca Dumnezeu încarnat, a trăit o viață smerită și L-a exprimat pe Dumnezeu pe pământ.

La sfârșitul călătoriei Sale pe pământ, El a mers la cruce pentru a fi crucificat și a îndeplini o răscumpărare minunată. Slavă Domnului pentru aceasta. Dar povestea nu s-a încheiat aici; la trei zile după crucificarea și moartea Sa, El a înviat din morți. A înviat.

Cristos este viu și trăiește veșnic! Aleluia, Cristosul nostru este un Cristos viu și noi slujim un Mântuitor viu! Nu avem doar un Cristos crucificat, ci chiar mai mult, un Cristos înviat! El este acum chiar înălțat la ceruri, îndeplinindu-și slujba cerească, fiind mult mai implicat și mult mai extins decât atunci când era pe pământ.

Fie ca noi să fim luminați de Domnul să vedem și să intrăm într-o apreciere a Cristosului înviat, înălțat și întronat, astfel încât să-L putem propaga!

Cristosul revelat în Fapte este în înviere: El a intrat în domeniul învierii după moartea Sa

Cristosul pe care îl vedem în cartea Fapte este în înviere (vezi Fapte 1:3; 2:32; 3:15; 4:33). Isus nu este mort; El nu este încă atârnat acolo pe cruce, ci mai degrabă, El este viu! El este viu astăzi! Mântuitorul pe care-L slujim astăzi nu este un Mântuitor mort care a predicat o evanghelie moartă, un fel de istorie care s-a întâmplat acum două mii de ani.

Slujim un Mântuitor viu care S-a prezentat viu după suferințele Sale prin multe dovezi de netăgăduit, apărând anumitor oameni timp de patruzeci de zile și vorbindu-le despre Împărăția lui Dumnezeu. El este acum viu nu mai este doar în starea fizică; El se află acum într-o altă stare. Prin învierea Sa, El a fost transferat în starea de a fi Duh.

În seara zilei învierii Sale, El s-a întors la discipolii care erau într-o cameră închisă și a suflat în ei, zicând: „Primiți Duhul Sfânt” (Ioan 20:22). Duhul Sfânt este Cristos într-o altă formă – Cristosul pneumatic. El le-a promis discipolilor Săi că Se duce, dar Se va întoarce, iar întoarcerea Lui va fi într-o altă formă, ca Duh. El a venit să se sufle pe Sine înafară ca suflare sfântă.

Acum, Cel care umbla odată printre ei, în mijlocul lor, timp de trei ani și jumătate, era acum în ei; El a intrat în ei ca Duh și nu i-a putut părăsi niciodată. Oriunde mergeau ei, El mergea cu ei.

La începutul cărții Fapte, Domnul Isus li s-a arătat acestor discipoli timp de patruzeci de zile. Deoarece a devenit Duh, El este invizibil; totuși, li s-a arătat totuși într-o formă vizibilă.

El a folosit aceste patruzeci de zile înainte de înălțarea Sa pentru a-Și învăța discipolii să trăiască nu prin prezența Sa vizibilă, prezența Sa fizică, ci prin prezența Sa invizibilă, prin faptul că El este Duhul.

Ceea ce avem astăzi nu este prezența fizică a lui Isus, ci prezența Sa invizibilă ca Duh. Astăzi, Cristos este în înviere pentru a fi Duhul dătător de viață. Ca Duh, El este mult mai prețios, mai intim și mai aproape de noi decât atunci când era cu discipolii fizic în lucrarea Sa pe pământ.

Mulți creștini, inclusiv poate chiar și noi înșine, ar fi dorit să ne fi născut în vremea Domnului Isus pentru a umbla cu El, a mânca pâinea și peștele și a participa la minuni; poate credem că acesta este cel mai bun lucru.

Dar trebuie să ne dăm seama că astăzi avem ceva mai bun; nu-L mai avem pe Cristos printre noi în trup, ci pe Cristos ca Duh dătător de viață în noi și putem savura prezența Sa nevăzută.

Pe de o parte, nu-L putem vedea; pe de altă parte, știm că El este aici cu noi. Acesta este Cristosul înviat. Prin moarte, Cristos a intrat într-un alt domeniu, domeniul învierii.

Învierea nu este doar un eveniment sau un fapt, ci o persoană; Isus a spus: „Eu sunt învierea și viața” (Ioan 11:25). Prin moartea Sa, Cristos a fost introdus în înviere, iar acum El se află în domeniul învierii.

Deoarece Cristos este Cel Viu cu o viață indestructibilă, moartea nu-L poate ține (Evrei 7:16; Fapte 2:24). Dumnezeu a dezlegat legăturile morții, căci nu era posibil ca Cristos să fie ținut de ea.

Când era în carne, El era restricționat de timp și spațiu. Dar acum El a fost transferat în domeniul învierii, căci El are o viață indestructibilă și moartea nu-L poate reține! Slavă Domnului! Cristos S-a predat morții, dar moartea nu a avut cum să-L rețină; mai degrabă, moartea a fost învinsă de El și El a înviat din ea. Tot ce putem spune este Aleluia!

Moartea învinge fiecare ființă umană; în cele din urmă, moartea îi va învinge pe toți oamenii puternici. Dar Cristos a învins moartea și a supus-o. Trebuie să-I cerem Domnului să ne deschidă ochii pentru a-L vedea pe Cristosul înviat.

Trebuie să-L vedem pe Cristos în domeniul învierii și să-L savurăm ca atare, chiar să-L predicăm pe Cristosul înviat!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că Te-ai predat morții și ai biruit moartea! Aleluia, moartea nu a avut cum să-L rețină pe Cristos, căci El este înviere și viață! Slavă Domnului, prin moarte, Cristos a intrat într-un alt domeniu, domeniul învierii! Amin, Doamne, fie ca astăzi să-L vedem pe Cristosul înviat. Fie ca să avem o viziune clară a învierii lui Cristos, ca să putem fi martori la aceasta și să fim cei care predică pe Cristosul înviat pe pământ astăzi! Aleluia, pentru că Cristos este Cel Viu cu o viață indestructibilă, moartea nu-L poate ține! Slavă Domnului, Domnul nostru Isus Cristos a trecut prin moarte și a ieșit din moarte, intrând în domeniul învierii! Amin, Doamne, fie ca noi să avem o apreciere proaspătă a Cristosului înviat, ca să-L putem savura, să fim umpluți de El și să-L predicăm! Aleluia, moartea nu poate reține viața învierii! Cristosul înviat este în noi și-L putem savura și predica! Slavă Domnului!

Învierea lui Cristos ar trebui să fie punctul focal al mărturiei noastre în timp ce-L predicăm pe Cristos

Trebuie să-L cunoaștem pe Cristos în puterea, sfera și elementul învierii Sale (Filipeni 3:10-11). Pavel și-a dat seama că învierea lui Cristos nu a fost doar un eveniment care a avut loc cu mulți ani în urmă, ci că avem nevoie și ar trebui să experimentăm învierea lui Cristos astăzi.

Dumnezeu vrea să-L cunoaștem pe Cristos, să-L savurăm pe Cristos, să-L experimentăm pe Cristos și să-L exprimăm pe Cristos. Suntem acum în procesul de a-L sluji pe Domnul și este posibil să întâmpinăm multe dificultăți; în toate lucrurile, putem experimenta învierea lui Cristos și putem rămâne în domeniul învierii.

Cel care este în noi este Cristosul înviat, iar moartea nu-L poate reține pe El. Indiferent cât de dificil poate fi mediul nostru, Îl putem experimenta pe Cristosul înviat și putem reuși.

În Fapte, vedem că învierea lui Cristos a fost punctul focal al mărturiei apostolilor (vezi Fapte 1:22; 2:32; 3:13, 15, 26; 4:33; 10:39-40; 13:33; 17:3, 18). Care este punctul nostru focal astăzi? Care este punctul focal al mărturiei noastre? Este vorba doar despre slujba în biserică și despre buna coordonare dintre sfinți sau este Cristosul înviat?

Mărturia noastră nu ar trebui să fie despre succesul nostru, câți oameni am câștigat sau ce aranjament bun avem în viața de biserică. Mărturia noastră ar trebui să fie Cristosul înviat.

Trebuie să mărturisim despre învierea lui Cristos, căci Dumnezeu L-a înviat și noi suntem martorii Lui. Dumnezeu L-a glorificat pe Slujitorul Său Isus prin învierea Sa și în înălțarea Sa (Luca 24:26, 46; Fapte 3:13, 15, 26; 4:10, 33; 5:30-31).

Pentru Dumnezeu, învierea lui Cristos a fost considerată a fi glorificarea Sa. Cristos S-a rugat Tatălui în Ioan 17 să-L glorifice, pentru ca Fiul să-L glorifice pe Tatăl; aceasta a fost ultima Sa rugăciune înainte de a pleca de pe pământ.

Această glorificare se referea la moartea Sa iminentă și mai ales la învierea Sa, căci, așa cum ne spune Romani 1:3-4, Cristos a fost desemnat Fiul lui Dumnezeu cu putere în învierea Sa.

El a fost ca o sămânță care a căzut pe pământ ca să moară și, în învierea Sa, a fost glorificat, așa cum sămânța este glorificată prin aducerea de rod sau a unei flori. Prin moartea și învierea Sa, Tatăl a fost glorificat prin glorificarea Fiului în învierea Sa. Aleluia!

Acesta este acum în noi astăzi și ne glorifică pentru ca Tatăl să fie glorificat! Pentru veșnicie, acest lucru se va împlini în Noul Ierusalim!

Învierea Domnului Isus arată înapoi la încarnarea Sa, umanitatea, viața umană și moartea rânduită de Dumnezeu și indică înainte la înălțarea Sa, slujba și administrarea Sa în ceruri și întoarcerea Sa (Fapte 2:23; 1:9-11). Cu alte cuvinte, fără învierea Sa, încarnarea, viața umană și crucificarea Sa ar fi goale și ar însemna nimic!

Care este rostul ca cineva să moară pentru noi dacă nu și învie? Dar Cristos a înviat, iar Dumnezeu a acceptat încarnarea Sa, trăirea umană, crucificarea, moartea și învierea Sa. Dumnezeu a aprobat tot ce a făcut El.

Încarnarea și moartea Sa pe cruce au fost confirmate și acceptate de Dumnezeu prin învierea Sa. Aleluia pentru învierea lui Cristos! Și învierea Sa indică înălțarea Sa. Înălțarea Sa nu a fost doar întoarcerea Sa la Tatăl, de unde a venit, în fața discipolilor Săi.

Mai degrabă, învierea Sa se referă la un om-Dumnezeu înviat care s-a înălțat ca om-Dumnezeu după ce a trecut prin încarnare, trăire umană, moarte și înviere! Acum există un om-Dumnezeu care stă la dreapta lui Dumnezeu, căci El este în înălțare pentru a fi întronat, pentru a fi făcut Domn și Cristos!

Fără înviere, nici măcar înălțarea nu ar avea atât de multă semnificație! Învierea lui Cristos este un lucru important. Învierea lui Cristos este esențială în procesele prin care a trecut Cristos.

În învierea Sa, Cristos a adus umanitatea în divinitate, El a fost născut pentru a fi primul Fiu al lui Dumnezeu, iar noi am fost regenerați pentru a fi mulții frați ai lui Cristos. Aleluia!

Prin încarnare, El a îmbrăcat natura umană, iar prin moarte și înviere, Și-a adus natura umană în natura divină pentru a-L face Fiul lui Dumnezeu! Minunat!

Mai mult, în învierea Sa, cu toții am fost regenerați pentru a fi copii ai lui Dumnezeu și membre ale lui Cristos! Cristos și-a distribuit viața învierii în noi, credincioșii în Cristos, pentru a ne face copii ai lui Dumnezeu.

Acum, noi, fiind continuarea cărții Fapte, Îl predicăm pe Cristosul înviat. Îl slujim pe un Cristos înviat. El nu doar a murit pentru noi, ca să-Și verse sângele pentru răscumpărarea noastră; mai mult, a înviat și acum este întronat în ceruri.

Savurăm prezența Sa nevăzută, trăim în prezența Sa, suntem una cu El și El trăiește în noi. Acum Îl predicăm pe Cristosul înviat și suntem martori ai învierii lui Cristos pentru cei din jurul nostru! Slavă Domnului!

Doamne Isuse, vrem să Te cunoaștem în puterea, sfera și elementul învierii Tale! Amin, Doamne, Te lăudăm nu doar pentru că ai înviat din morți, ci, mai mult decât atât, pentru că ești înviere și viață! Venim la Tine pentru a Te savura și a Te experimenta ca înviere și viață. Fie ca noi să cunoaștem, să savurăm și să experimentăm învierea lui Cristos și fie ca noi să fim cei care mărturisesc învierea lui Cristos! Aleluia, Dumnezeu L-a glorificat pe Slujitorul Său Isus prin învierea Sa și în înălțarea Sa! Slavă Domnului pentru învierea lui Cristos. Amin, Doamne, fie ca noi să vedem importanța și prețiozitatea învierii lui Cristos și fie ca acesta să fie punctul focal al mărturiei noastre de astăzi. Salvează-ne de la a ne concentra asupra oricărui altceva în afară de Cristos. Fie ca noi să fim cei care-L predică pe Cristosul înviat astăzi, mărturisind despre învierea Sa și trăind prin viața învierii Sale! Slavă Domnului, Mântuitorul nostru este viu în înviere și El este în noi ca Duh dătător de viață pentru a ne face copii ai lui Dumnezeu și membre ale Trupului lui Cristos pentru glorioasa Sa expresie corporativă!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ’s Resurrection should be the Focus of our Testimony as we Propagate Christ, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Singurul acord și aspecte cruciale din cartea Fapte – săptămâna 4 cu tema: Cristosul înviat, înălțat și atotinclusiv (ziua 1), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Suntem în durerile nașterii și ne ostenim să-L împărțim pe Cristos altora până când Cristos este format în ei

17/09/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

În Galateni 4:19, Cristos este prezentat ca fiind Cel care este format în credincioși; Cristos este format în noi, căci El vrea să fie exprimat prin noi, iar noi putem coopera cu El prin travaliu, astfel încât Cristos să poată fi format și în alții, împărțindu-L pe Cristos lor. Amin!

În cartea Galateni vedem că Cristos este intim legat de noi, căci lui Dumnezeu Tatăl îi face plăcere să-L descopere pe Fiul Său în noi, Cristos trăiește în noi și Cristos este format în noi. Slavă Domnului! Trebuie să-L cunoaștem pe Cristos nu doar într-un mod obiectiv, cunoscând adevărul despre Cristos și înțelegând doctrinele legate de lucrarea Sa, ci să-L cunoaștem într-un mod subiectiv.

Cel mai fundamental adevăr al economiei lui Dumnezeu este că Cristos trăiește în noi – nu mai trăim noi, ci Cristos este cel care trăiește în noi. Prin credința în Cristos, am fost uniți cu El în mod organic, iar acum El trăiește în noi. Când am crezut în Domnul Isus, am fost despărțiți de vechea sursă și am fost altoiți în Cristos; acum avem o singură viață și o singură trăire cu El.

Când trăim noi, El trăiește, iar când El trăiește în noi, trăim și noi. Trebuie să vedem această unire organică cu Domnul în duh și să trăim în această unire organică astăzi (1 Corinteni 6:17). În unirea organică cu Cristos, savurăm tot ceea ce El este și a realizat, iar El are o cale de a avea o reproducere, o extindere și o exprimare prin noi.

Din păcate, însă, mulți creștini de astăzi nu văd acest adevăr fundamental al economiei lui Dumnezeu – nu eu mai trăiesc, ci Cristos trăiește în mine. Prin urmare, ei fac tot posibilul să se perfecționeze, să împlinească poruncile lui Dumnezeu, să citească Biblia și să participe la întâlniri creștine în mod regulat.

Mai mult, astăzi, cu vasta cunoaștere și predicatorii evangheliei prosperității, mulți și-au acordat urechile să audă doar o evanghelie bună, o evanghelie care îi încurajează și le gâdilă urechile, și nu cresc în viață. Cât de mult are nevoie Domnul Isus să devină personal și intim cu toți credincioșii Săi! Cât de mult are nevoie să crească în toți credincioșii Săi, pentru a putea fi format în ei!

Trebuie să ne rugăm unii pentru alții, în special pentru toți credincioșii în Cristos, pentru ca Cristos să fie format în ei și să trăiască în ei în viața lor de zi cu zi. Fie ca noi toți să ne dăm seama că fiecare dintre noi a fost crucificat împreună cu Cristos și nu mai trăim noi, ci Cristos trăiește în noi.

Mai mult, fie ca noi să vedem că viața pe care o trăim acum în trup, o trăim în credință – credința Fiului lui Dumnezeu care ne-a iubit și S-a dat pe Sine însuși pentru noi.

Evanghelia este centrată pe Cristos – Cristos este format în noi, credincioșii în Cristos!

În Galateni 4:19, Pavel a spus că el suferă din nou durerile nașterii până când Cristos este format în credincioși. Extraordinar, ce cuvânt! El se aseamănă cu o mamă care naște un copil, suferind durerile nașterii, până când Cristos este format în credincioșii galateni.

El s-a ostenit în felul acesta la început când le-a predicat Evanghelia, căci i-a născut prin Evanghelie. Dar acum se ostenește din nou, suferă din nou durerile nașterii, până când Cristos va fi format în ei.

Acest lucru ne arată că Pavel nu urmărea doar să-i îmbunătățească pe credincioșii galateni sau să le ceară să schimbe anumite lucruri care nu erau pozitive; mai degrabă, el era concentrat asupra lui Cristos. Evanghelia predicată de Pavel era centrată pe Cristos, iar tot ceea ce Pavel voia era ca Cristos să fie revelat în credincioși, să trăiască în ei și să fie format în ei.

Evanghelia noastră se concentrează pe Cristos. Nu predicăm o doctrină sau un concept religios; noi Îl predicăm pe Cristos. Nu dăm ca învățătură legea în litere și nici nu dăm ca învățătură doar legea lui Dumnezeu; noi Îl predicăm și Îl dăm ca învățătură pe Cristos.

În cartea Galateni vedem că Cristos a fost crucificat (Galateni 3:1) pentru a ne răscumpăra din blestemul legii (v. 13) și a ne salva din cursul religios rău al lumii (1:4) și El a înviat din morți pentru a trăi în noi (2:20) și a fi format în noi la maturitatea noastră (4:19). Aleluia!

Din partea noastră, am fost botezați în Cristos, fiind identificați cu El și ne-am îmbrăcat cu El, îmbrăcându-ne cu Cristos (3:27). Noi, cei care credem în Cristos, suntem în Cristos (v. 28) și am devenit El (v. 29; 5:24). Cristos este atât de subiectiv legat de noi încât a fost revelat în noi (1:16), El trăiește acum în noi (2:20) și El va fi format în noi (4:19).

Chiar și în raport cu legea, legea dată de Dumnezeu poporului Său a fost doar un conducător de copii care să ne conducă la Cristos (3:24), iar în Cristos suntem cu toții fii ai lui Dumnezeu (v. 26). Mai mult, în Cristos moștenim binecuvântarea promisă de Dumnezeu și savurăm Duhul atotinclusiv ca binecuvântare a Evangheliei (3:14). Slavă Domnului!

În Cristos suntem cu toții una (v. 28). Acest Cristos este bogat față de noi, intim legat de noi și El este harul în duhul nostru (6:18) pentru ca noi să-L putem trăi pe Cristos. Aleluia!

Când am crezut în Domnul Isus ca urmare a auzirii Evangheliei, L-am primit în duhul nostru ca viață și persoană; acest lucru ne-a făcut să fim regenerați. Am fost regenerați primind cuvântul lui Dumnezeu prin Evanghelie.

Acum, Cristos trebuie să trăiască în noi, căci am fost crucificați împreună cu Cristos și acum Cristos trăiește în noi – noi încă trăim, dar trăim prin credință și în credință, și Cristos trăiește în noi pe măsură ce Îl trăim pe Cristos.

Galateni 4:19 dezvăluie că Cristos este format în noi, credincioșii în Cristos. Cristos trăiește acum în noi și El va fi format în noi. Acesta nu este doar ceva la care sperăm; acesta este viitorul nostru, destinația noastră și aceasta va fi realitatea noastră.

El nu este încă format pe deplin în noi, dar noi suntem în acest proces și mulți sfinți se ostenesc în jurul nostru și asupra noastră, chiar în durerile nașterii, până când Cristos este format în noi.

Există un proces metabolic interior prin care Domnul este în cele din urmă format în noi, astfel încât El să poată fi exprimat. Fie ca noi să ne deschidem Domnului și să-I permitem să se reveleze în noi, să trăiască în noi și să fie format în noi.

Fie ca în fiecare zi să devenim mai asemănători Lui, fiind transformați după imaginea Sa, pentru ca Cristos să poată fi format în noi. Fie ca noi să ne concentrăm asupra lui Cristos, nu asupra îmbunătățirii noastre, și fie ca să-L luăm ca viață și totul pentru noi, pentru ca Cristos să poată fi format în noi.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai venit în noi ca viața și persoana noastră. Îți mulțumim că trăiești în noi astăzi, căci am fost crucificați împreună cu Tine și nu mai trăim noi, ci Cristos trăiește în noi. Amin, Doamne, ne rugăm să fii format în noi! Aleluia, intenția și plăcerea lui Dumnezeu este ca Cristosul Său să fie format în noi! Ne deschidem Ție, dragă Doamne. Ține-ne în procesul organic prin care Cristos este format în noi puțin câte puțin, zi de zi. Vrem să ne concentrăm doar asupra Ta, nu asupra a nimic altceva în afară de Tine. Renunțăm la străduința noastre. Lăsăm deoparte toate eforturile noastre de a ne îmbunătăți. Pur și simplu Îți dăm terenul din ființa noastră pentru ca Tu să fii format în noi. Aleluia, am fost botezați în Cristos, ne-am îmbrăcat cu Cristos, iar El este în noi și noi suntem în El! Amin, Doamne, vrem să Te savurăm ca har cu duhul nostru, pentru ca Cristos să fie format în noi! Fie ca și alții să Te vadă în noi. Transformă-ne în interior până când, chiar și în exterior, vom fi conformați imaginii Tale glorioase!

Suntem în durerile nașterii pentru ca Cristos să fie format în credincioși, împărțindu-L pe Cristos lor

În Galateni 4:19, Pavel nu a spus că s-a rugat ca Cristos să fie format în credincioși; mai degrabă, a spus că era în durerile nașterii până când Cristos era format în ei. Pavel era în durerile nașterii pentru ca Cristos să fie format în credincioși pentru deplina lor filiație (vv. 5, 19).

El era una cu Domnul nu doar pentru a munci, ci și pentru a fi în durerile nașterii, fiind în multă trudă și durere, până când Cristos este format în credincioși.

Când tinerele mame își nasc copilul, există un proces de travaliu, suferință; există un rezultat plin de bucurie atunci când se naște copilul, dar procesul este foarte dureros. Cu toate acestea, fiecare mamă privește spre bucuria care îi este pusă înainte, un om adus pe lume.

În mod similar, Pavel era în durerile nașterii, în travaliu și chiar se ostenea până când Cristos era format în credincioși. Pavel a fost un model pentru noi; ar trebui să-i imităm povara și să călcăm pe urmele Lui (1 Corinteni 4:15; Filipeni 1:10).

Trebuie să fim una cu Domnul pentru a putea suferi din nou durerile nașterii, pentru ca frații noștri în credință să aibă Cristos format în ei.

De exemplu, am putea vedea câțiva sfinți noi în adunare și am putea observa că unii sfinți pot fi destul de latenți, nefiind activi sau necrescând în Domnul. Nu trebuie doar să facem o lucrare creștină exterioară pentru a-i recupera pe sfinții latenți sau a-i păstori pe cei noi, ci, mai mult decât atât, să facem o lucrare interioară, chiar o lucrare de osteneală și durerile nașterii, până când Cristos este format în credincioși.

Una este să faci o lucrare creștină exterioară și alta este să-L împărțim pe Cristos altora pentru ca ei să-L aibă pe Cristos format în ei. Povara noastră în grija față de alții ar trebui să fie ca Cristos să poată fi format în ei.

Aceasta a fost povara lui Pavel. El a suferit durerile nașterii, pentru ca credincioșii galateni să-L poată primi pe Domnul și să se nască din Dumnezeu. Acum își dădea seama că fuseseră înșelați, așa că Cristos nu crescuse încă în ei și nici nu fusese format în ei.

Așadar, Pavel s-a ostenit din nou, așa cum o mamă are durerile nașterii, pentru ca Cristos să fie format în credincioșii galateni. Modul în care a trudit și a fost în durerile nașterii a fost prin împărțirea lui Cristos. El le-a împărțit pe Cristos. Nu le-a dat doar învățături sau doctrine; el le-a administrat pe Cristos.

A-L împărți pe Cristos nu este ușor; împărțirea lui Cristos necesită adesea suferință și durerile nașterii. Este ușor să verifici cu alții ce mai fac și să stai de vorbă cu ei și s-ar putea să fim destul de împovărați ca ei să crească în viață și ca Cristos să fie format în ei. Dar nu este atât de ușor pentru noi să le împărțim pe Cristos.

Scopul slujirii noastre în biserică și în lucrare trebuie să fie să-L împărțim pe Cristos altora pentru ca Cristos să fie format în ei. Putem predica Evanghelia, să avem grijă de cei noi și să facem lucruri practice în întâlnirile bisericii; scopul nostru în slujirea noastră ar trebui să fie să-L împărțim pe Cristos altora.

Poate fi destul de ușor să faci o lucrare creștină de a predica Evanghelia, de a ajuta cu probleme practice și chiar de a ne deschide casele pentru întâlnirile bisericii, dar nu este atât de ușor pentru noi să-L împărțim pe Cristos altora.

Dacă vom purta cu o inimă sinceră povara de a-L împărți pe Cristos altora, vom descoperi ce osteneală și suferință necesită. Vom fi ca o mamă care naște, fiind în durere și durerile nașterii până când Cristos este format în alții (Filipeni 2:5-6).

Care este atitudinea noastră unii față de alții? Cum simțim față de sfinți și față de cei noi? Avem oare o astfel de povară pentru ei ca Cristos să fie format în ei? Sau vrem doar ca ei să fie la întâlnirile bisericii și să citească Biblia?

Chiar și în viața de biserică este ușor pentru noi să cădem în religie, adică să cădem în a face o lucrare creștină, dar fără a-L împărți pe Cristos altora. Putem fi împovărați pentru ridicarea bisericilor locale și pentru întărirea bisericilor; totuși, suntem împovărați să-L împărțim pe Cristos sfinților?

A predica Evanghelia și a întemeia biserici este un lucru, dar a purta povara de a-L împărți pe Cristos sfinților este cu totul altceva. O, Doamne! A purta povara de a-L împărți pe Cristos sfinților pentru ca Cristos să fie format în ei implică multă rugăciune, răbdare și dragoste, și vine cu suferință și durerile nașterii.

Slavă Domnului că fratele nostru Pavel nu a ales calea ușoară de a predica Evanghelia, a vizita sfinții, a întemeia bisericile și a face lucruri practice în viața de biserică, ci a luat inițiativa de a-L împărți pe Cristos sfinților, pentru ca Cristos să fie format în ei (Coloseni 4:12).

Fie ca noi să intrăm în această povară și s-o experimentăm astăzi. Fie ca noi să fim cei care fi în durerile nașteriie în naștere până când Cristos este format în ei, împărțindu-L pe Cristos lor.

Fie ca noi să-L savurăm pe Cristos nu doar pentru noi înșine, ci și pentru a câștiga o porțiune suplimentară din Cristos pentru a împărți altora după nevoia lor. Fie ca noi să fim dispuși să ne ostenim și să trudim, chiar să avem durerile nașterii pentru alții, pentru ca Cristos să fie format în ei.

Doamne Isuse, vrem să intrăm în povara și experiența durerilor nașterii până când Cristos va fi format în sfinți. Fie ca Cristos să fie format în noi și fie ca Cristos să fie format în sfinți! Amin, Doamne, nu vrem să îndeplinim doar o lucrare creștină predicând Evanghelia, îngrijindu-ne de cei noi, întărind bisericile și facem multe lucruri practice în viața de biserică. Fie ca scopul lucrării noastre în biserică și al slujirii noastre să fie acela de a-L împărți pe Cristos altora, pentru ca Cristos să fie format în ei. O, Doamne Isuse, mântuiește-ne de a alege calea ușoară de a face lucrurile doar în exterior; fie ca să lucrăm în interior, fiind pe deplin una cu Tine, pentru ca Cristos să fie format în alții! Ne dăm Ție, Doamne, și Te luăm ca răbdare, dragoste și rezistență în timp ce ne străduim să-L împărțim pe Cristos altora, pentru ca Cristos să fie format în ei. Fie ca toți sfinții să intre în această povară și experiență, pentru ca Cristos să fie format în sfinți! Amin, Doamne, câștigă imaginea Ta în noi și printre noi. Fie ca Tu să fii exprimat prin noi în viața de biserică!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Travail and Labor to Minister Christ to others until Christ is Formed in Them, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 19 cu tema: Cel care este format în credincioși, ziua 4, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Luptăm bătălia pentru împărăția lui Dumnezeu, răspândirea lui Cristos ca viață în credincioși

25/04/2025 by Credincios in Cristos 4 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, astăzi noi luptăm bătălia pentru împărăția lui Dumnezeu, pentru răspândirea lui Cristos ca viață în credincioși, pentru că Satan atacă și frustrează lucrarea de zidire a lui Dumnezeu.

Împărăția lui Dumnezeu este răspândirea lui Cristos ca viață în credincioșii Săi pentru a forma un domeniu în care Dumnezeu domnește în viața Sa; Satan luptă împotriva răspândirii lui Dumnezeu, dar noi proclamăm împărăția lui Dumnezeu pentru răspândirea Cristosului înviat. Amin!

Săptămâna aceasta, ultima săptămână din prima parte a cărții „Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos”, am savurat trei aspecte principale din cartea Faptele Apostolilor. În primul rând, am văzut subiectul Trinității Divine ca structură a Noului Testament și structura cărții Faptele Apostolilor.

Cartea Faptele Apostolilor pare să fie despre răspândirea Evangheliei și înființarea bisericilor locale, cu multe călătorii misionare ale lui Pavel și ale colaboratorilor săi. Ceea ce ne arată această carte este propagarea Cristosului înviat ca Evanghelie prin ucenici pentru stabilirea bisericilor locale ca împărăție a lui Dumnezeu pe pământ.

Structura acestei cărți este Trinitatea Divină, căci peste tot îl vedem pe Dumnezeul Triunic împărțindu-se pe Sine și fiind predicat prin ucenici pentru a câștiga o împărăție pentru Sine, bisericile ca împărăție a lui Dumnezeu.

Al doilea lucru major din Faptele Apostolilor este Duhul lui Isus; această mențiune specifică a Duhului are legătură cu conducerea și îndrumarea apostolilor în călătoria lor de evanghelie. Apostolii nu au fost călăuziți doar de Duhul Sfânt, care a avut mult de-a face cu încarnarea lui Cristos, ci, mai mult decât atât, au fost constituiți cu Duhul lui Isus.

În suferințele și persecuțiile lor, ei au fost aprovizionați din belșug de Duhul lui Isus, astfel încât să predice Evanghelia pentru propagarea lui Cristos. În special, apostolii au fost limitați și interziși de Duhul lui Isus. Așa cum Isus a fost pe pământ, așa au fost și ei în slujba lor – limitați, restrânși și restricționați, dar fiind întotdeauna alimentați în interior cu Duhul ca sursă din belșug.

Al treilea punct major din cartea Faptele Apostolilor este împărăția lui Dumnezeu. De la începutul acestei cărți, unde îl vedem pe Domnul Isus rămânând cu ucenicii Săi timp de patruzeci de zile pentru a vorbi despre lucruri legate de împărăția lui Dumnezeu, până la ultimele versete ale cărții, unde Pavel a învățat despre împărăția lui Dumnezeu, vedem despre această împărăție menționată peste tot.

Subiectul principal al predicării apostolilor a fost împărăția lui Dumnezeu, iar rezultatul acestei predicări a fost că bisericile au fost stabilite pentru a fi împărăția lui Dumnezeu pe pământ. Cristosul înviat se propagă în înălțarea Sa prin Duh prin ucenici pentru a produce bisericile ca realitate a împărăției lui Dumnezeu. Aleluia!

Împărăția lui Dumnezeu este răspândirea lui Cristos ca viață în credincioșii Săi pentru a forma un domeniu în care Dumnezeu domnește în viața Sa

Ce este împărăția lui Dumnezeu? Nu este doar domnia lui Dumnezeu, ci mai mult, este domeniul vieții divine, domeniul vieții lui Dumnezeu și al speciei lui Dumnezeu. Împărăția lui Dumnezeu este Persoana minunată a lui Cristos care se răspândește în om.

Împărăția lui Dumnezeu este răspândirea lui Cristos ca viață în noi, credincioșii Săi, pentru a forma un domeniu în care Dumnezeu domnește în viața Sa.

În 2 Petru 1:3-11 vedem că împărăția lui Dumnezeu este răspândirea lui Cristos ca viață, având ca rezultat o dezvoltare exterioară, trăirea unei vieți de om-Dumnezeu cu multe virtuți minunate pentru exprimarea lui Dumnezeu. Pentru a intra în împărăția lui Dumnezeu trebuie să fim regenerați, iar pentru ca această împărăție să se dezvolte în noi, trebuie să creștem în viață.

Pocăința și regenerarea reprezintă intrarea în împărăția lui Dumnezeu. Într-un sens, trebuie pur și simplu să chemăm numele Domnului; într-un alt sens, într-un sens foarte practic, trebuie să ne pocăim pe deplin, sub strălucirea luminii divine care ne expune păcătoșenia și ființa căzută, și trebuie să ne mărturisim păcatele, astfel încât ființa noastră să fie deschisă Domnului pentru ca viața Sa să vină în noi.

Trebuie să cerem iertare Domnului pentru păcatele noastre și să acceptăm spălarea și curățirea cu sângele Său prețios.

Pentru a intra în împărăția lui Dumnezeu, oamenii trebuie să se pocăiască de păcatele lor și să creadă în Evanghelie, pentru ca păcatele lor să fie iertate și pentru ca ei să poată fi regenerați de Dumnezeu pentru a avea viața divină, care se potrivește cu natura divină a acestei împărății (Marcu 1:15; Ioan 3:3, 5).

Când ne mărturisim păcatele ca urmare a strălucirii Domnului asupra noastră prin Evanghelie, Domnul ne iartă păcatele noastre și, de asemenea, El uită păcatele noastre. Ne putem aminti încă de păcatele noastre și putem încerca să ne pocăim din nou pentru ele, dar Domnul le-a iertat și le-a și uitat. Amin!

Astăzi, noi, ca oameni ai împărăției, trebuie să trăim în viața de biserică și să-I permitem Domnului să crească în noi, să Se dezvolte în noi și să Se răspândească în noi.

Împărăția lui Dumnezeu este răspândirea Domnului Isus în ființa noastră. Pe măsură ce trăim în viața de biserică astăzi, trăim în împărăția lui Dumnezeu, iar această împărăție se va dezvolta în împărăția viitoare ca o răsplată de moștenire (Galateni 5:21; Efeseni 5:5) pentru sfinții biruitori din mileniu.

Slavă Domnului, astăzi toți credincioșii în Cristos pot avea parte de împărăție în epoca bisericii pentru a-L savura pe Dumnezeu în dreptate, pace și bucurie în Duhul Sfânt (Romani 14:17).

Cu toții am fost eliberați de Dumnezeu din împărăția lui Satan și transferați în împărăția Fiului dragostei lui Dumnezeu (Coloseni 1:12-13). El domnește peste noi în dragoste și lumină; domeniul este dragostea, iar mijlocul este lumina.

Pe măsură ce trăim în realitatea împărăției lui Dumnezeu astăzi, permițându-I Domnului să Se răspândească în noi, vom fi răsplătiți cu împărăția lui Dumnezeu în manifestarea ei în împărăția viitoare.

Împărăția lui Dumnezeu va deveni împărăția lui Cristos și a lui Dumnezeu pentru ca credincioșii biruitori să o moștenească și să o savureze în era viitoare, astfel încât să poată domni cu Cristos timp de o mie de ani (1 Corinteni 6:9-11; Galateni 5:19-21; Efeseni 5:5; Apocalipsa 20:4, 6). Amin!

Fie ca noi să fim credincioși care cooperează personal și individual cu Domnul astăzi, astfel încât El, ca Duh intensificat în șapte ori, să ne producă în calitate de biruitori ai Săi.

Fie ca noi să ne dăm Domnului astăzi, astfel încât El să facă în noi tot ce trebuie făcut, să se răspândească în noi până la capăt ca sămânța împărăției și să ne pregătească să fim sfinții biruitori la întoarcerea Lui. Vrem nu doar să fim în împărăția lui Dumnezeu într-un sens general în această epocă, ci, mai mult, să fim împreună cu Cristos în împărăția viitoare.

Ca împărăție eternă, împărăția lui Dumnezeu va fi o binecuvântare eternă a vieții eterne a lui Dumnezeu pentru ca toți oamenii răscumpărați ai lui Dumnezeu să se bucure de ea în cerul nou și pământul nou pentru eternitate (Apocalipsa 21:1-4; 22:1-5, 14, 17).

Pentru eternitate Îl vom savura pe Domnul; vom avea această savurare pentru totdeauna și în eternitate. Dumnezeul nostru Triunic, care este infinit, nelimitat, atotinclusiv și universal bogat, va fi savurarea noastră pentru eternitate. Aleluia! Dumnezeul Triunic și infinit devine savurarea noastră! Ce Dumnezeu minunat avem!

Fie ca astăzi să-I permitem Domnului să Se răspândească în noi și să ne satureze cu Sine ca viață și fie ca noi să cooperăm cu El pentru ca împărăția Lui să vină în noi astăzi, astfel încât, atunci când Se va întoarce să-i răpească pe biruitorii Săi, să fim gata să fim răpiți de El pentru a avea parte de împărăția lui Dumnezeu și a lui Cristos timp de o mie de ani.

Doamne Isuse, mulțumim că ne-ai adus în împărăția lui Dumnezeu prin pocăință și regenerare. Îți mulțumim că strălucești asupra noastră pentru a ilumina gloria cunoașterii lui Cristos Isus, Domnul nostru. Aleluia, suntem acum în împărăția lui Dumnezeu, căci ne-am pocăit, ne-am mărturisit păcatele și am crezut în Domnul Isus pentru a primi viața Sa. Slavă Domnului, ne-au fost iertate păcatele și suntem regenerați cu viața divină care se potrivește cu natura divină a împărăției lui Dumnezeu! Amin, Doamne, crește în noi astăzi. Răspândește-Te în noi ca viață. Câștigă o domeniu în noi în care Tu poți domni și guverna în viața Ta divină. Vrem să ne împărtășim din împărăția în epoca bisericii pentru a-L savura pe Dumnezeu împreună cu sfinții! Aleluia, în biserică în calitate de împărăție a lui Dumnezeu, astăzi Îl savurăm pe Dumnezeu în dreptatea, pacea și bucuria Sa în Duhul Sfânt! Amin, Doamne, vrem să trăim în realitatea împărăției astăzi, pentru a putea fi răsplătiți cu manifestarea împărăției în epoca viitoare! Amin, Doamne, ne deschidem pe deplin Ție. Fă în noi ceea ce trebuie să faci pentru a ne câștiga și a ne produce ca sfinții Tăi biruitori, care vor fi răpiți la întoarcerea Ta pentru a avea parte de împărăția lui Dumnezeu și a lui Cristos!

Satan luptă împotriva răspândirii împărăției Sale de către Dumnezeu, așa că noi Îl predicăm pe Cristos și ducem bătălia pentru împărăția lui Dumnezeu!

Pe partea pozitivă, împărăția lui Dumnezeu este răspândirea Domnului Isus ca viață în credincioși pentru a câștiga un domeniu în care El domnește și domnește prin viața Sa divină. Pe partea negativă, însă, Satan luptă împotriva răspândirii împărăției Sale de către Dumnezeu pe pământ (Faptele Apostolilor 19).

Satan nu vrea să piardă teren în om; el luptă împotriva răspândirii lui Cristos în om. Trebuie să avem o slujbă care biruie pentru propagarea lui Cristos, iar această slujbă este o luptă, o bătălie, pentru împărăția lui Dumnezeu (v. 23-41).

Din punct de vedere personal, noi, cei care credem în Cristos, intrăm în împărăția lui Dumnezeu prin multe necazuri și suferințe (Faptele Apostolilor 14:22). Acest lucru se datorează faptului că vrăjmașul luptă cu toată puterea lui, prin oameni, situații și medii, pentru a zădărnici răspândirea împărăției lui Dumnezeu și răspândirea lui Cristos în noi.

Întreaga lume, care zace în cel rău, se opune intrării noastre în împărăția lui Dumnezeu. A intra în împărăția lui Dumnezeu înseamnă a intra în savurarea deplină a lui Cristos ca împărăție.

Cu toții putem mărturisi că, atunci când cooperăm cu Domnul pentru ca Cristos să se răspândească în ființa noastră, vrăjmașul se ridică și se întâmplă multe lucruri pentru a ne frustra.

Mai mult, atunci când încercăm să predicăm Evanghelia sau să împărtășim cuvântul lui Dumnezeu cu alții, se ridică persecuția, oamenii din jurul nostru se ridică și chiar propria noastră familie ne poate persecuta sau spune lucruri împotriva noastră.

Mai ales sfinții care locuiesc în Europa își dau seama că inamicul își intensifică atacurile împotriva sfinților și împotriva bisericilor. El împietrește inimile oamenilor și ridică tot felul de persecuții și lucruri frustrante înaintea sfinților pentru a opri răspândirea împărăției lui Dumnezeu.

Satan luptă împotriva răspândirii împărăției lui Dumnezeu pe pământ; de partea noastră, luptăm pentru răspândirea împărăției lui Dumnezeu pe pământ! Amin! Stăm una cu Domnul, stăm una cu biserica și stăm una în Trup pentru a avea o slujbă care prevalează pentru răspândirea lui Cristos, iar slujba noastră este o luptă pentru împărăția lui Dumnezeu.

Luptăm sub autoritatea Cristosului victorios și suntem așezați împreună cu El în locurile cerești (Efeseni 2:6), privind în jos la inamic din văzduh pentru a declara victoria lui Cristos. Ne bazăm pe victoria lui Cristos, proclamăm victoria Lui și stăm în Trup pentru a fi pregătiți ca mireasă a lui Cristos și echipați ca armată a lui Dumnezeu, fiind gata pentru lupta cu vrăjmașul. Slavă Domnului!

Și așteptăm cu nerăbdare ziua în care ne vom întoarce cu Cristos ca armate ale Sale care stau alături de El în timp ce vrăjmașul este aruncat în jos și în abis. Slavă Domnului! Vrăjmașul va fi aruncat în iazul de foc, iar Dumnezeul Triunic Se va căsători cu mireasa pentru a trăi o viață eternă de căsătorie cu omul regenerat, transformat și glorificat, ca mireasă a lui Cristos. Slavă Domnului!

Până atunci, noi proclamăm Evanghelia. Ultimul verset din Faptele Apostolilor 28 ne spune că Pavel a proclamat împărăția lui Dumnezeu pentru a-L propaga pe Cristosul înviat (Faptele Apostolilor 28:31).

Acest lucru este dovedit de cuvintele „învăța lucrurile despre Domnul Isus Cristos”, care merg împreună cu „împărăția lui Dumnezeu”. A învăța lucrurile despre Domnul Isus Cristos înseamnă a răspândi împărăția lui Dumnezeu.

Împărăția lui Dumnezeu, prin urmare, este propagarea Cristosului înviat, un proces care continuă să fie realizat prin credincioșii de astăzi (v. 31).

Noi, credincioșii în Cristos, suntem continuarea cărții Faptele Apostolilor; continuăm să-I permitem Domnului Isus să se răspândească în noi ca viață pentru a-Și lărgi împărăția în noi și Îl proclamăm pe Domnul Isus Cristos ca Evanghelie pentru propagarea lui Cristos astăzi.

Cartea Faptele Apostolilor nu s-a încheiat încă; a fost lăsată deschisă și noi o continuăm, căci lucrarea Duhului Sfânt continuă în fiecare dintre noi și prin fiecare dintre noi, credincioșii în Cristos.

Astăzi suntem una cu Domnul pentru a duce la bun sfârșit o lucrare de predicare a evangheliei pentru propagarea, înmulțirea și răspândirea lui Cristos, pentru a produce mulți fii ai lui Dumnezeu (Romani 8:29), ca ei să fie membrele lui Cristos pentru a constitui Trupul Său (12:5) pentru îndeplinirea planului etern al lui Dumnezeu și împlinirea voinței Sale eterne.

Aceasta este ceea ce dezvăluie Epistolele și cu care se încheie cartea Apocalipsa.

Slavă Domnului, Dumnezeul care S-a întrupat, a trăit o viață umană, a murit și a înviat în Evanghelii este acum răspândit prin mulții credincioși în Cristos ca o continuare și o duplicare a lui Cristos pentru aducerea împărăției lui Dumnezeu!

Toate acestea sunt pentru producerea bisericii ca împărăție a lui Dumnezeu în această epocă, pentru ca Dumnezeu să aibă un domeniu în care să poată domni în viața Sa divină.

Pentru eternitate, Noul Ierusalim va fi expresia deplină a lui Dumnezeu și împărăția Sa eternă ca sferă în care El domnește în viața Sa divină în eternitate, pentru totdeauna și în veci. Aceasta este realitatea și scopul predicării de către noi a evangheliei astăzi.

Doamne Isuse, suntem una de Tine pe pământ astăzi pentru ca împărăția Ta să vină și să se răspândească. Vrem să continuăm în credință până la întoarcerea Ta, știind că prin multe necazuri trebuie să intrăm în împărăția lui Dumnezeu. O, Doamne, chiar dacă întreaga lume se opune intrării noastre în împărăția lui Dumnezeu, noi vrem să intrăm în deplina savurare a lui Cristos ca împărăție! Amin, Doamne, fie ca noi să avem slujba care prevalează pentru propagarea lui Cristos, luptând astăzi în bătălia pentru împărăția lui Dumnezeu pe pământ! Vie împărăția Ta! Fie ca Cristos să se răspândească în toți sfinții! Suntem una cu Tine, Doamne Isuse, pentru a proclama împărăția lui Dumnezeu și a-L predica pe Cristosul înviat! Vrem să-i învățăm pe alții lucrurile referitoare la Domnul Isus Cristos, astfel încât împărăția lui Dumnezeu să se răspândească și să fie stabilită în ei. Amin, Doamne Isuse, vrem să-L predicăm pe Cristosul înviat ca evanghelie, pentru ca Dumnezeu să poată câștiga o împărăție pe pământ, biserica din această epocă finalizându-se în Noul Ierusalim!