copii ai lui Dumnezeu

Biserica este în Dumnezeu Tatăl: El este sursa unică, Inauguratorul și Inițiatorul unic

17/04/2025 by Credincios in Cristos 4 Comments

Casa Tatălui, biserica, este în Dumnezeu Tatăl; Dumnezeu este Tatăl nostru, avem o relație de viață cu El și Îl luăm ca sursă unică, Creatorul și inițiatorul în toate lucrurile în viața noastră creștină și în viața de biserică. Amin!

Casa noastră, locuința noastră, nu este cerul; casa noastră este Dumnezeu Însuși. Așa cum a spus Moise într-unul dintre Psalmi, Dumnezeu a fost și este locuința noastră de-a lungul generațiilor. Dumnezeu vrea să locuiască împreună cu omul. El vrea să obțină un loc de locuit printre oameni, chiar să locuiască în om și ca omul să locuiască în Dumnezeu.

Cum poate Dumnezeu, care locuiește într-o lumină de neapropiat și care este sfânt, drept și glorios, să locuiască împreună cu omul păcătos, căzut și răzvrătit? Este doar prin venirea și plecarea Domnului. În primul rând, Domnul Isus – al doilea din Trinitatea Divină – a venit ca Dumnezeu încarnat pentru a fi om.

Prin încarnarea Sa, Cristos L-a adus pe Dumnezeu în om. Acesta este începutul împlinirii dorinței lui Dumnezeu. În primul rând, Dumnezeu a fost adus în om, iar acest om Isus a fost încarnarea lui Dumnezeu. Când alții L-au văzut, și-au dat seama că era ceva misterios la El – El era un om, dar Dumnezeu a fost exprimat prin El.

A fost un om aici, Isus Cristos, care era și Dumnezeu și om, și Dumnezeu a fost manifestat și trăit în El. Cu toate acestea, nu a fost posibil ca acesta să intre în credincioșii Săi.

Deci Domnul a trebuit să treacă prin moarte și să se întoarcă în învierea Sa; prin moarte, El a tratat toate obstacolele dintre noi și Dumnezeu și s-a ocupat de orice lucru negativ, iar în înviere, El a devenit un Duh dătător de viață!

Acum, ca Duh, Domnul Isus poate regenera pe fiecare dintre credincioșii Săi pentru a-i face copii ai lui Dumnezeu, membre ale Trupului lui Cristos și componenții casei Tatălui. Aleluia, toți credincioșii în Cristos sunt membre ale Trupului lui Cristos și multele locașuri din casa Tatălui!

Casa Tatălui din Ioan 14 nu este ceva fizic sau exterior; este Trupul lui Cristos cu multele sale membre. Prin venirea Sa prin încarnare, Domnul Isus L-a adus pe Dumnezeu în om. Prin trecerea Sa prin moarte și înviere, El l-a adus pe om în Dumnezeu.

Domnul Isus a îmbrăcat umanitatea prin încarnare, iar în învierea Sa, El a înălțat și a adus această umanitate, această parte umană, în divinitate! Acum este un Om în glorie, a cărui viață este pentru noi! Iar acest Om în glorie este Duhul dătător de viață, care să Se distribuie pe Sine însuși ca viață în duhul nostru! Slavă Domnului!

Noi, credincioșii în Cristos, suntem zidiți împreună în Dumnezeu pentru a fi astăzi casa Tatălui!

Biserica, casa Tatălui, este astăzi în Dumnezeu Tatăl: noi suntem copii ai lui Dumnezeu, iar Dumnezeu este Tatăl nostru!

Casa Tatălui din Ioan 14:1-2 nu este doar o entitate spirituală care nu poate fi atinsă sau văzută; casa Tatălui astăzi este biserica în calitate de Trup al lui Cristos. Și biserica este în Dumnezeu Tatăl (vezi 1 Tes. 1:2; 2 Tes. 1:1). Minunat!

Nu numai că suntem în mod individual credincioși în Cristos în Dumnezeu prin faptul că suntem în Cristos, dar suntem și împreună ca biserică, casa Tatălui și suntem în Dumnezeu Tatăl! Slavă Domnului!

În 1 Tes. 1:1 și 2 Tes. 1:1 Pavel a scris Bisericii Tesaloniceni în Dumnezeu Tatăl și în Domnul Isus Cristos. Unde este biserica în calitate de casa Tatălui? Biserica este în Dumnezeu Tatăl.

Ce înseamnă că biserica este în Dumnezeu Tatăl? Da, biserica este locală și este a mulți credincioși din acea localitate, dar locația bisericii, locația reală a bisericii, este Dumnezeu Tatăl.

Pentru ca biserica să fie în Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu trebuie să devină Tatăl pentru noi, iar noi trebuie să avem o relație de viață cu El (Ioan 20:17). Ce este Dumnezeu pentru noi? Dacă Dumnezeu este numai Creatorul nostru, Stăpânul nostru și Prietenul nostru, noi nu suntem în Dumnezeu Tatăl, pentru că Dumnezeu nu este Tatăl nostru.

Dumnezeu trebuie să devină Tatăl nostru. Prin regenerare, suntem născuți din Dumnezeu pentru a fi copiii lui Dumnezeu; după cum spune Ioan 1:12-13, noi suntem născuți din Dumnezeu pentru a fi copiii Lui, iar Dumnezeu este Tatăl nostru! Aleluia!

Dacă suntem fiul președintelui, nu-l numim pe președinte doar, Domnul președinte, ci chiar mai mult, putem spune cu drag, Tatăl meu, președintele. Nimeni nu poate spune că președintele este tatăl lor decât dacă au o relație de viață cu el.

Nimeni nu poate spune că Dumnezeu este Tatăl lor dacă nu sunt născuți din Dumnezeu. Știai tu că, de îndată ce chemi Numele Domnului și crezi în El, te naști din Dumnezeu? Nu trebuie să simțim asta sau să vedem ceva schimbat în exterior: pur și simplu suntem copii ai lui Dumnezeu, pentru că suntem fii ai lui Dumnezeu! Dumnezeu ne-a trimis Duhul Fiului Său în inimile noastre strigând: Ava, Tată (Romani 8:16).

Există un strigăt în noi, mai ales când Îl savurăm pe Domnul la masa Sa săptămână de săptămână, care spune: Avva, Tată! Nu ne rugăm doar lui Dumnezeu ca un Dumnezeu din ceruri care vrea să aibă grijă de noi pe pământ; ne rugăm lui Dumnezeu ca Tatăl nostru și venim înaintea Lui pentru a ne bucura de El și a ne împărtăși din ceea ce este El.

Suntem părtași naturii lui Dumnezeu prin intermediul promisiunilor sfinte ale lui Dumnezeu în Cuvântul Său (2 Pet. 1:4) și avem viața lui Dumnezeu în duhul nostru.

Titlul Dumnezeu se referă la creație; cu toate acestea, titlul Tată se referă la împărtășirea și înmulțirea vieții (1 Ioan 3:1). Dumnezeu nu mai este doar Creatorul nostru; El este și Tatăl nostru, Născătorul nostru, pentru că El ne-a născut cu viața Sa. Viața Sa este în noi, în duhul nostru; avem viața lui Dumnezeu în noi și suntem copiii lui Dumnezeu.

Împreună, noi, ca biserică, suntem casa Tatălui, iar biserica este în Dumnezeu Tatăl și în Domnul Isus Cristos! Îl putem numi pe Dumnezeu Tatăl nostru pentru că ne-am născut din El, iar acum, ca și copii ai Săi, avem o relație de viață cu El (Romani 8:15-16).

Nimeni, în afară de copii, spune Ava; numai noi, ca copii ai lui Dumnezeu, copii autentici ai lui Dumnezeu, Îl putem numi Tatăl nostru. Îi mulțumim Domnului că, prin moartea Sa care dă viață și prin învierea care dă viață, El ne-a făcut una cu El, iar Tatăl Său este Tatăl nostru (Ioan 20:17).

Ceva s-a întâmplat în timpul învierii Domnului; înainte de învierea Sa, ucenicii Săi erau cel mult prietenii Lui, dar după învierea Sa, ei erau frații Săi. Aceasta este ceea ce Domnul a profețit în Ioan 17:20, că în ziua aceea – în ziua învierii Sale – vom ști că El este în Tatăl și noi în Cristos și Cristos în noi.

Suntem copii ai lui Dumnezeu, avem o relație de viață cu Dumnezeu și, ca biserică, suntem în Dumnezeu Tatăl! Slavă Domnului!

Aleluia, biserica în calitate de casă a Tatălui este în Dumnezeu Tatăl! Slavă Domnului, Dumnezeu este Tatăl nostru! Ce fapt glorios! Amin, Doamne Isuse, mulțumim că ai devenit un Duh dătător de viață pentru a ne regenera și a ne face copiii lui Dumnezeu! Acum Dumnezeu este Tatăl nostru și noi suntem mulții Săi copii. Îți mulțumim, Doamne Isuse, că ai trecut prin moarte și înviere pentru a ne face să fim copii ai lui Dumnezeu și frați ai lui Cristos! Aleluia, noi credincioșii în Cristos am fost născuți din Dumnezeu cu viața Sa pentru a fi copii ai lui Dumnezeu! Slavă Domnului, prin moartea Sa care eliberează viața și prin învierea care dă viață, Domnul Isus ne-a făcut una cu El, iar acum Tatăl Său este Tatăl nostru! Ce minunat, Doamne, și ce privilegiu este pentru noi să-L numim pe Dumnezeu Tatăl nostru! Dumnezeu nu mai este doar Creatorul nostru – El este și Tatăl nostru, Născătorul nostru, pentru că El ne-a născut cu viața Sa! Aleluia! Noi, ca biserică, suntem în Dumnezeu Tatăl și în Domnul Isus Cristos! Amin, în virtutea faptului că suntem în Cristos, suntem în Dumnezeu Tatăl!

Biserica este în Dumnezeu Tatăl: El este sursa unică și Creatorul și Inițiatorul unic

Ce înseamnă că biserica este în Dumnezeu Tatăl? Pe de o parte, aspectul organic al faptului de a fi în Dumnezeu Tatăl este că suntem uniți cu Domnul ca un singur duh și Îl avem pe Dumnezeu ca Tată. Acest lucru este minunat!

Pe de altă parte, însă, a fi în Dumnezeu Tatăl înseamnă că Dumnezeu Tatăl este sursa unică, Creatorul și Inițiatorul (1 Cor. 8:6). Dumnezeu este Tatăl nostru; Tatăl este sursa, Inițiatorul, Planificatorul și Proiectantul.

Domnul Isus l-a luat pe Tatăl ca sursă; El a spus că El este de la Tatăl, iar Tatăl L-a trimis (Ioan 7:29). Tot ceea ce El a făcut pe pământ a fost luând pe Tatăl ca sursă. Tatăl este sursa și El l-a trimis pe Fiul pe pământ.

Domnul Isus știa că Tatăl dăduse totul în mâinile Sale și că venise de la Dumnezeu și Se ducea la Dumnezeu. Dumnezeu Tatăl este sursa; El este Planificatorul, Inițiatorul și Creatorul și L-a trimis pe Dumnezeu Fiul, Domnul Isus Cristos, pentru a-I îndeplini scopul și dorința.

Domnul Isus a spus că El, ca Fiu, nu poate face nimic din Sine însuși decât ceea ce El vede pe Tatăl făcând, pentru că orice face Acela, aceste lucruri le face și Fiul la fel (Ioan 5:19).

Aceasta trebuie să fie experiența noastră și astăzi. Mântuirea noastră nu a fost inițiată de noi; Dumnezeu Tatăl a inițiat-o, pentru că El este sursa. El ne-a căutat ca Duh, sfințindu-ne pozițional în mediul nostru și dispozițional pentru a ne aduce la Sine.

Acum că suntem copii ai lui Dumnezeu și suntem biserica în Dumnezeu Tatăl, trebuie să-l luăm pe Tatăl ca sursă, inițiator și inaugurator. Când ne dăm seama că Dumnezeu este sursa și Creatorul tuturor lucrurilor, vom fi binecuvântați; ne vom da seama că nu suntem sursa și, de fapt, nu putem face nimic, pentru că suntem neputincioși.

În omul nostru natural putem face multe lucruri, iar partea spirituală a cărnii noastre este dornică să facă multe lucruri pentru Dumnezeu. Dar când Domnul ne arată pentru a vedea că biserica este în Dumnezeu Tatăl și, prin urmare, El este Sursa, ne vom opri pur și simplu ființa.

În loc să inițiem ceva sau să facem ceva conform ceea ce credem că ar trebui făcut pentru Dumnezeu, ne vom întreba: A inițiat Dumnezeu Tatăl acest lucru?

Asta a făcut Avraam. El a învățat prin multe eșecuri că nu el este sursa, ci Dumnezeu este sursa. El L-a ofensat pe Dumnezeu încercând să fie sursa și, prin urmare, l-a produs pe Ișmael, iar Dumnezeu nu i s-a arătat timp de treisprezece ani.

Dar apoi Dumnezeu i s-a arătat din nou și și-a dat seama că Dumnezeu trebuie să fie sursa seminței sale, în care vor fi binecuvântate toate națiunile pământului.

Trebuie să învățăm să ne oprim ființa și să venim la Domnul pentru a-L lua ca sursă în toate lucrurile. A-L cunoaște pe Dumnezeu ca Tată înseamnă a ști că totul provine de la El și că totul provine de la El (Matei 15:13; Rom. 11:36).

Nu suntem noi sursa. Nu nevoia din mediul nostru este sursa. Abilitatea și aptitudinile noastre nu sunt sursa. Dumnezeu este sursa. Trebuie să învățăm în viața de biserică că Tatăl este sursa unică și că noi toți ar trebui să fim în scopul și planul Său unic (2 Tim. 1:9; Rom. 8:28).

Dacă știm că Dumnezeu este Tatăl și, prin urmare, Îl luăm ca sursă, nu vom fi atât de încrezători în noi înșine să facem ceva sau să mergem undeva și nu ne va place să facem tot ce vrem. Mai degrabă, vom depinde de Domnul. Îl vom lua ca sursă, știind că, dacă El este dispus să facă ceva, El o va face.

Asta nu înseamnă că acum suntem indeciși și nu știm ce să facem nimic, chiar și să ne îmbrăcăm sau să ne legăm pantofii. Mai degrabă, învățăm să trăim un singur duh cu Domnul, luându-L pe Dumnezeu ca sursă în toate lucrurile.

Fie ca Domnul să ne dea să avem nu doar o cunoaștere doctrinară a lui Dumnezeu Tatăl, ci să-L luăm în realitate ca sursă în viața noastră de zi cu zi. Fie ca noi să învățăm lecția că nu putem face nimic fără Dumnezeu și că totul depinde de Dumnezeu.

Fie ca noi să vedem că Dumnezeu este Tatăl și El este Inițiatorul tuturor. Atât în lucrurile mari, cât și în cele mici, atât în viața noastră personală, cât și în viața noastră de familie, și în tot ceea ce este în viața de biserică, să învățăm să-L luăm pe Dumnezeu ca Tată.

Fie ca noi să fim deschiși Domnului ca El să ne dea experiențele de care avem nevoie pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu ca Sursă unică, Inițiator și Creator în toate lucrurile.

Doamne, vrem să-L cunoaștem pe Dumnezeu ca Tată, luându-L ca sursă unică în toate. Amin, Doamne, Tu ești sursa; noi nu suntem sursa tuturor, ci Tu ești sursa noastră. Dă-ne experiențele de care avem nevoie pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu ca Tată într-un mod subiectiv. Salvează-ne de la a ști doar într-un mod doctrinar că biserica este în Dumnezeu Tatăl și că Dumnezeu este Tatăl nostru. Fie ca acest lucru să fie real pentru noi în viața noastră de zi cu zi. Amin, Doamne Isuse, fie ca noi să învățăm lecția că Dumnezeu este Tatăl, Inițiatorul și Creatorul tuturor lucrurilor. Fie ca să ne dăm seama că nu putem face nimic și că totul depinde de Dumnezeu. Amin, Tată, Tu ești sursa! Tu ești sursa vieții noastre. Tu ești sursa lucrării noastre. Tu ești sursa tuturor lucrurilor. Te luăm ca sursă. Ne închinăm Ție. Depindem de Tine. Te așteptăm. Tu ești și noi nu suntem. Ne place să fim aici cu Tine, luându-Te ca sursă și origine a tuturor lucrurilor. Ava Tată, Te iubim!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Church is in God the Father: He’s the unique Source, Originator, and Initiator, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos – săptămâna 11 (În casa Tatălui — să trăim în locul pregătit pentru noi prin moartea și învierea lui Cristos) ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Ca și copii ai lui Dumnezeu fără vină și fără vicleșug, strălucim ca luminători în lume

31/10/2019 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Trebuie să facem toate lucrurile fără murmure și fără raționamente pentru a deveni fără vină și fără vicleșug, copii ai lui Dumnezeu fără cusur, ținând sus cuvântul vieții, pentru a putea străluci ca lumini în lume.

Este posibil să nu avem probleme mari cu alți oameni, nici să nu provocăm o diviziune mare sau disensiune, dar cum rămâne cu murmurarea și raționamentul nostru? Încă mai murmurăm și mai raționăm noi în viața noastră creștină și în viața de biserică?

Murmurarea este în principal în emoția noastră; este posibil să fim nemulțumiți de lucrurile care ni se întâmplă, de viața de familie, de slujba noastră și de viața de biserică, așa că există o plângere cu volum redus care are loc continuu.

Atât frații cât și surorile, cu toții ne plângem și murmurăm. De asemenea noi avem raționamente, întotdeauna ne gândim să descoperim mai departe și mai adânc de ceea ce se manifestă, poate chiar ținând cont că există motive diferite în spatele la ceea ce alții fac și spun…

Murmurele vin din emoțiile noastre, iar raționamentele provin în principal din minte; dacă nu ne lucrăm mântuirea cu frică și tremur, atunci, în mod implicit, ne plângem și raționăm.

Mântuirea lui Dumnezeu are ca obiectiv să ne facă la fel ca Cristos, chiar la fel ca Dumnezeu în viață și în natură, dar nu în Dumnezeire; noi am primit mântuirea lui Dumnezeu la momentul regenerării noastre, dar trebuie să fim ascultători pentru a ne duce la îndeplinire mântuirea zilnică.

Întregul Dumnezeu Triunic a venit în noi, în duhul nostru, pentru a opera în noi atât vrerea cât și înfăptuirea; pe măsură ce suntem de acord cu operarea Sa interioară, El poate lucra în noi, El poate opera în noi și El poate face în noi ceea ce El dorește să facă.

Aleluia, Dumnezeu operează în noi atât vrerea cât și înfăptiorea pentru buna Sa plăcere, iar noi cooperăm cu El spunând pur și simplu Amin cuvântului Său și dorinței Lui de a lucra El în noi.

Când ne vom exersa voința de a spune Amin cuvântului Său și operării Sale interioară, El se va răspândi din duhul nostru în fiecare parte a sufletului nostru; El se va răspândi în mintea noastră pentru a o reînnoi, în emoția noastră pentru a o supune și pentru a o tempera, și în voința noastră de a o face pliabilă și dispusă să coopereze cu El.

Buna plărere a voii lui Dumnezeu este să lucreze în noi pentru a putea atinge punctul culminant al mântuirii Sale supreme; dar atunci când murmurăm și raționăm, suntem frustrați de la a ne ducem mântuirea până la măsura cea mai deplină.

Domnul să ne mântuiască de murmurele și raționamentele noastre și să nu mai fim răzvrătiți să ne plângem și să raționăm, ci să cooperăm cu operarea interioară a Domnului!

Să facem toate lucrurile fără murmure și raționamente pentru a fi copiii lui Dumnezeu fără vină și fără vicleșug

Ar trebui să facem toate lucrurile fără murmure și raționamente pentru a putea deveni fără vină și fără vicleșug, copii ai lui Dumnezeu fără cusur (Fil. 2:15).

A fi fără vină înseamnă a nu avea nicio vină în comportamentul nostru exterior, iar a fi lipsit de vicleșug înseamnă că nu trebuie să nu avem nici un vicleșug în caracterul nostru interior. A fi fără vicleșug înseamnă a fi simplu, necomplicați (npolitici) și nevinovați (Mat. 10:16).

Dumnezeu dorește ca noi, copiii Săi, să devenim fără vină prin ducerea la îndeplinire a mântuirii noastre. Dar suntem noi oare fără vină sau mai avem zone în viața noastră care constituie o bază pentru ca alții să ne învinovățească? Dăm noi vina pe alții? Atunci și noi putem fi învinuiți.

De multe ori când unele lucruri se întâmplă, suntem repede să-i învinovățim pe ceilalți sau să blamăm situațiile.

Dacă ne uităm la Pavel și Sila, când ei se aflau în închisoare din Filipi, Pavel nu a dat vina pe Sila că din cauza lui au fost puși în temniță, nici Sila nu l-a acuzat pe Pavel din cauza vorbelor lui au ajuns în închisoare.

Dar noi avem tendința de a-i blama pe ceilalți, de a da vina pe frați, pe surori, pe prezbiteri, pe membrii familiei, și blamăm situațiile, mediul înconjurător … dăm vina pe toate și pe toți, cu excepția noastră.

Când dăm vina pe alții, nu ne facem pe noi înșine fără vină; deoarece îi învinovățim pe ceilalți, îi dăm inamicului terenul pentru a zidi vina în noi, iar alții vor vedea ceva în noi ca să dea vina pe noi.

Dar atunci când ne ducem la îndeplinirea mântuirea noastră, devenim fără vină și fără vicleșug.

Cu cât suntem mai mult în viața de biserică, cu atât devenim mai deștepți, experimentați, învățați și chiar mai politici; de fapt, devenim vechi. Da, s-ar putea să devenim mai deștepți, dar suntem vechi și bătrâni în viață, învechiți, stătuți, nu atât de simpli și de fără vină pe cât ne obișnuiam să fim.

Trebuie să ne lucrăm mântuirea cu frică și tremur, pentru că Dumnezeu este Cel care operează în noi; această mântuire ne va face atât fără vină, cât și fără vicleșug – vom fi simpli și puri.

În calitate de copii ai lui Dumnezeu, avem viața și natura lui Dumnezeu (vezi Ioan 3:16; 2 Pet. 1:4). Noi nu suntem doar creștini sau discipoli ai lui Isus – suntem copii ai lui Dumnezeu.

Poate că suntem „copii mici”, dar suntem copii ai lui Dumnezeu, părtași la viața divină și la natura divină. Prin nașterea divină posedăm viața și natura divină; avem natura lui Dumnezeu și viața lui Dumnezeu.

Scopul mântuirii lui Dumnezeu este acela de a ne face fără vină și fără vicleșug, copii ai lui Dumnezeu care posedă și trăiesc viața și natura lui Dumnezeu.

Trebuie să fim mântuiți și eliberați de toate murmurele și raționamentele care lucrează în subteran în noi, provocându-ne o mulțime de distrageri. Și pe măsură ce suntem mântuiți, devenim fără vină și fără vicleșug, copii ai lui Dumnezeu fără cusur!

Doamne Isuse, mântuiește-ne și izbăvește-ne de murmurările și raționamentele noastre. Fie să facem toate lucrurile fără murmure și raționamente pentru a putea deveni fără vină și fără vicleșug, copii ai lui Dumnezeu fără cusur. Amin, Doamne, fie ca să nu dăm vina pe ceilalți ca să nu oferim niciun motiv altora care să ne învinovățească. Mântuiește-ne de a fi politici, complicați, uscați și vechi. Dragă Doamne, fie ca să trăim în conformitate cu viața și natura divină din duhul nostru, pentru a fi în realitate copii ai lui Dumnezeu fără cusur în lume.

Să strălucim ca luminători, ținând sus cuvântul vieții în mijlocul acestei lumi întunecate și corupte

În mijlocul acestei lumi întunecate și corupte, care este uzurpată de Satan (vezi 1 Ioan 5:19; 2:15-17), funcția noastră este aceea de a străluci ca luminători, ținând sus cuvântul vieții (Fil. 2:15 -16).

Murmurările și raționamentele încearcă să deterioreze și să frustreze lucrarea lui Dumnezeu în noi și asupra noastră; acesta este ceva interior.

În exterior, însă, există această generație strâmbă și pervertită, această lume întunecată și coruptă din jurul nostru.

Când privim în jurul nostru simțim că lumea devine din ce în ce mai pervertită și mai coruptă; pe de o parte există toate multe progrese în tehnologie, comunicare, transport, comerț, etc., dar pe de altă parte, nivelul moral este tot mai scăzut.

Corupția și perversitatea sunt predominante în epoca de astăzi, atât în politică, comerț, societate, educație, cât și în fiecare aspect al vieții noastre.

În această situație noi, ca copii ai lui Dumnezeu cărora li s-a prezentat acest model al lui omului-Dumnezeu Isus, suntem datori să ne lucrăm propria noastră mântuire în mijlocul acestei generații pervertite și corupte.

Trebuie să știm ce fel de generație și în ce epocă trăim; nu trebuie să fim înșelați de abundența de știri, multimedia, divertisment și oportunități din jurul nostru, ci să vedem un sistem monstruos care crește în lume.

Întreaga lume zace în cel rău, iar cel rău operează în și printre toți oamenii pentru a ne otrăvi și a ne dăuna.

În interior există murmure și raționamente, iar în exterior, există lumea întunecată și rea. Funcția noastră este să străluceasim ca luminători, ținând sus cuvântul vieții.

Ca luminători, noi nu avem lumină în noi înșine; din contră, Cristos este soarele, biserica este luna, iar credincioșii sunt planetele care să-L reflecte, ținând sus cuvântul vieții.

A ține sus cuvântul vieții înseamnă a-l aplica, a-l prezenta și a-l oferi lumii trăindu-L pe Cristos.

În Fapte 5:20, îngerul i-a spus lui Petru să meargă să vorbească cuvintele acestei vieți; viața și lucrarea sa L-au mărit pe Cristos atât de mult încât chiar și îngerii L-au văzut pe Cristos în ucenici, așa că i-a spus să meargă să vorbească cuvintele acestei vieți.

În calitate de credincioși în Cristos care trăiesc astăzi în lumea întunecată și coruptă, trebuie să ne reamintim că, prin mântuirea lui Dumnezeu, devenim luminatori, reflectori.

Trebuie să venim la Domnul ca lumină și să-L savurăm pe El, să fim infuzați cu El și să-L strălucim reflectându-L la ceilalți. Avem o abilitate divină de a-L reflecta pe Dumnezeu altora, ținând sus cuvântul vieții.

Aceasta este mai mult decât predicarea evangheliei – aceasta înseamnă să luminăm în această lume întunecată prin cuvintele acestei vieți! Oriunde ne-am afla, la serviciu sau acasă, la școală sau pe stradă, nu ar trebui să ne punem sub un obroc, ci să lăsăm ca lumina să strălucească, ținând sus cuvântul vieții.

Trebuie să venim la Domnul și să-L privim pentru ca să-L reflectăm. Nu putem străluci de unii singuri – trebuie să venim la El, să fim luminați și străluciți de către El și să-L lăsăm să strălucească prin noi.

Nu avem nevoie de mai multe activități și de lucruri de făcut pentru Dumnezeu, ci avem nevoie de mai multă strălucire; nu avem nevoie de mai multe decorații, ci de mai multă iluminare și strălucire! Avem nevoie de iluminare ținând sus cuvântul vieții.

Doamne Isuse, reamintește-ne că, oriunde am fi, putem străluci ca luminători în această lume întunecată, ținând sus cuvântul vieții. Fie ca să nu ne punem lumina sub un obroc, ci să venim în continuare pentru a fi iluminați și străluciți de Tine, pentru a Te reflecta și altora. Fie ca să ținem sus cuvântul vieții aplicându-l, prezentându-l și oferindu-l lumii prin trăirea de către noi a lui Cristos. Aleluia, avem o capacitate divină de a-L exprima pe Cristos și de a-L trăi pe Cristos, reflectându-L și exprimându-L pe Cristosul pe care Îl savurăm, Îl experimentăm, cu care suntem infuzați și saturați!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, As Blameless and Guileless Children of God, we Shine forth as Luminaries in the World (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Experimentarea lui Cristos – săptămâna 3 ziua 4 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Dumnezeu ne binecuvintează păstrându-ne în distribuirea Dumnezeului Triunic și departe de cel rău

09/07/2019 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Primul aspect al binecuvântării Dumnezeului Triunic, așa cum o vedem în Numeri 6, este faptul că Tatăl ne binecuvintează și ne păzește (ne păstrează, ne menține); Tatăl ne păstrează în distribuirea Dumnezeului Triunic și departe de cel rău – ce binecuvântare este asta! Amin!

Această binecuvântare din Numeri 6:2-27 este modelul de binecuvântare al preoților și nu este o binecuvântare vechi-testamentară, nici o binecuvântare nou-testamentară, ci e mai degrabă binecuvântarea eternă a Dumnezeului Triunic! Amin!

Binecuvântarea eternă a Dumnezeului Triunic nu este altceva decât Dumnezeul Triunic care Se distribuie în Trinitatea Sa Divină întru noi pentru savurarea noastră. Numeri 5 vorbește despre pângărire, de suspiciune (gelozia lui Dumnezeu) și apoi de jurământul de nazireu – toate acestea au legătură cu formarea armatei lui Dumnezeu.

După ce a fost dată legea nazireilor, ajungem la subiectul binecuvântării lui Dumnezeu. Binecuvântarea Dumnezeului Triunic are de-a face cu războiul nostru, cu lupta noastră pentru interesul lui Dumnezeu.

Cum putem lupta și să fim armata lui Dumnezeu fără binecuvântarea lui Dumnezeu?

În Psa. 44:3 se spune clar că poporul lui Israel nu a luat în posesie țara prin sabia lor și nici mâna lor nu a fost cea care i-a scăpat, ci mâna dreaptă al lui Iehova și lumina chipului Său.

Noi putem lua țara și putem să-i înfrângem pe vrăjmași nu prin puterea sau abilitatea noastră, ci prin puterea lui Dumnezeu și prin lumina chipului Său.

Domnul i-a zis lui Moise: “Prezența mea va merge cu tine și Eu îți voi da odihnă”; și Moise a răspuns: “Dacă prezența Ta nu merge cu noi, nu ne trimite acolo.” Prezența lui Dumnezeu este binecuvântarea Sa, este fața lui Dumnezeu, chipul lui Dumnezeu.

Noi trebuie să fim sub această binecuvântare pentru ca să fim armata lui Dumnezeu care luptă pentru interesul Său.

Și această binecuvântare specială din Numeri 6 nu este o binecuvântare vechi-testamentară a poporului lui Israel din Vechiul Testament, nici nu este doar o binecuvântare nou-testamentară pentru credincioșii de astăzi, aceasta este o binecuvântare eternă, pentru că Dumnezeul Triunic vrea să ne binecuvânteze în continuu și pentru totdeauna cu El Însuși prin distribuirea tot ceea ce este El în noi ca binecuvântare.

Dumnezeu vrea să ne dea tot ceea ce este El pentru noi pentru savurarea noastră și, pentru aceasta, El ne pune în poziția corectă în care ne poate binecuvânta și apoi Se distribuie pe Sine Însuși în noi.

După cum vom vedea mai târziu, Tatăl ne păstrează în distribuirea divină și ne ține departe de cel rău, pentru ca noi să savurăm distribuirea divină a Trinității Divine pentru savurarea noastră. Aleluia!

Tatăl ne binecuvintează în dragostea Sa și ne ține departe de cel rău în numele Său

“Iehova să te binecuvinteze și să te păzească (păstreze)” (Numeri 6:24) poate fi atribuită lui Dumnezeu Tatăl, care ne binecuvântează în orice fel și în orice aspect al dragostei Sale și ne păzește (păstrează) în toate privințele și în toate aspectele prin puterea Sa.

Dumnezeu Tatăl ne-a binecuvântat cu fiecare binecuvântare spirituală în locurile cerești în Cristos Isus (Efes. 1:3). Dumnezeu nu ne binecuvântează într-un mod obiectiv, dăruindu-ne lucruri, ci ni Se dăruiește pe Sine Însuși întru noi în Trinitatea Sa, pas cu pas și puțin câte puțin.

Binecuvântarea pe care o primim de la Dumnezeu nu sunt lucruri sau simțăminte, ci Dumnezeul Triunic Însuși distribuit întru noi în Trinitatea Sa Divină pentru savurarea noastră. Dumnezeul nostru Triunic este binecuvântarea noastră.

Tatăl ne binecuvintează în orice fel și în orice aspect în dragostea Sa, conform căreia El ne-a ales (Efes. 1:3) și, de asemenea, ne păzește (păstrează) în toate privințele și în toate aspectele prin puterea Sa (vezi Ioan 17:11, 15).

Domnul Isus S-a rugat Tatălui să ne păstreze; El a cerut Tatălui nu să ne scoată din lume, ci să ne păzească de cel rău.

Acest cuvânt, a păzi (a păstra), este de o importanță crucială. Noi suntem păziți în numele Tatălui; acest nume este numele cel mai înalt, care denotă persoana Tatălui, și noi suntem păziți în acest nume – aici suntem ocrotiți și protejați de cel rău.

Cum ne păzește Tatăl prin puterea Sa de cel rău? În Efeseni 1 vedem că, în eternitatea trecută, Tatăl ne-a ales chiar înainte de întemeierea lumii ca noi să fim sfinți și fără cusur înaintea Sa în dragoste.

De asemenea, El ne-a predestinat la filiație în El Însuși, potrivit bunei plăceri a voii Sale. Există oare ceva mai solid și mai de neclintit decât selecția și predestinarea eternă a lui Dumnezeu? Ar trebui să ne simțim în siguranță în selectarea și predestinarea Sa.

Deși în calitate de credincioși în Cristos suntem în lume, totuși nu suntem din lume și Tatăl nostru sfânt ne păzește de cel rău în numele Său.

A fi păziți în numele Tatălui înseamnă a fi păziți prin viața Sa, căci doar cei care s-au născut din Tatăl și au viața Tatălui pot participa în numele Tatălui.

Slavă Domnului, Fiul ne-a dat viața Tatălui, pentru că am fost dați Fiului (Ioan 17:2) și acum împărtășim numele Tatălui fiind păziți în El și chiar suntem una în acest nume!

Pe de o parte, suntem păziți de cel rău în numele Tatălui și, pe de altă parte, suntem făcuți una în acest nume!

În calitate de credincioși în Cristos, cei născuți din viața Tatălui, noi savurăm numele Tatălui ca factor al protecției și a unității noastre.

Întreaga lume se află în cel rău (1 Ioan 5:19), așa că trebuie să fim păziți din mâinile celui rău și trebuie să fim mereu vigilenți în rugăciune, ca să fim eliberați de cel rău (Mat. 6:13). Aleluia!

Tatăl Însuși ne păzește de la cel rău în numele Său și ne binecuvintează cu Sine Însuși, cu distribuirea Sa divină – și toate acestea sunt pentru zidirea casei Sale, biserica!

Îți mulțumim, Tată, că ne-ai binecuvântat cu fiecare binecuvântare spirituală în locurile cerești în Cristos Isus! Aleluia, noi suntem binecuvântați de tot ceea ce Dumnezeul Triunic are și este! Îți mulțumim, Tată, pentru că ne binecuvintezi în toate privințele și în toate aspectele în dragostea Ta. Păstrează-ne, Tată, în numele Tău. Păzește-ne de cel rău. Chiar dacă suntem în lume, Doamne, noi nu suntem din lume; Îți aparținem Ție, și avem viața divină și avem nevoie de puterea Ta care ne păzește! Tată, păzește-ne în numele Tău și fă-ne una în numele Tău pentru zidirea casei Tale, biserica!

Dumnezeu ne binecuvintează păstrându-ne în distribuirea Dumnezeului Triunic și departe de cel rău

Noi toți trebuie să ne rugăm pentru binecuvântarea de a fi păstrați absolut în distribuirea Dumnezeului Triunic și cu totul în afara celui rău; ce binecuvântare este acest lucru! Amin!

În Numeri 6:24 vedem că primul aspect al binecuvântării lui Dumnezeu este faptul că El ne binecuvintează și ne păzește; aceasta înseamnă că Cel ce binecuvintează este și Cel ce păzește, și aceste două lucruri sunt asociate.

Tatăl ne păzește nu numai de atacurile și uneltirile celui rău, ci El ne păstrează în distribuirea divină a Dumnezeului Triunic.

Faptul că Tatăl ne păstrează înseamnă că El ne păstrează în numele Său, chiar în persoana Sa, pentru ca să distribuie tot ceea ce este El întru noi. În timp ce Dumnezeul Triunic Se distribuie în noi, suntem păstrați în Cel care se distribuie, iar răul nu are nimic în noi – nici un motiv și nici o posibilitate!

Trebuie să ne rugăm să fim păstrați de Tatăl în distribuirea Sa divină și, pe măsură ce El ne păstrează sub distribuirea Sa, suntem automat păziți de cel rău. Când suntem păstrați în distribuirea Dumnezeului Triunic, nu mai rămâne nimic pentru mâna dușmanului. Aleluia!

Dacă înțelegem cu adevărat acest lucru, dacă vedem binecuvântarea de a fi păstrați în distribuirea Dumnezeului Triunic și, astfel, departe de cel rău, nu ne vom mai ruga pentru binecuvântări exterioare sau prosperitate ci ne vom ruga pentru această binecuvântare!

Noi toți trebuie să ne rugăm pentru binecuvântarea de a fi păstrați în mod absolut în distribuirea Dumnezeului Triunic și cu totul în afara celui rău!

Pe măsură ce trăim în lume, ne dăm seama că întreaga lume se află în cel rău, fiind sub sfera sa de influență; lumea se află adormită sub operarea celui rău, iar noi trăim în această lume, dar nu suntem din această lume.

Pe măsură ce trăim în lume, trebuie să fim păstrați de Tatăl pentru a fi una cu El și cu credincioșii Săi, la fel cum și Trinitatea Divină este una, adică să fim una în Trinitatea Divină.

Domnul Isus S-a rugat ca noi să fim păstrați în numele Tatălui și prin puterea Sa; în același fel, noi trebuie să imităm rugăciunea Domnului și să ne rugăm pentru acest lucru.

Putem fi păstrați în numele Tatălui în distribuirea Dumnezeului Triunic și departe de cel rău pentru că avem viața divină în duhul nostru și, prin urmare, putem participa în numele Tatălui.

Aleluia, noi suntem născuți din Dumnezeu – ni sa dat autoritatea de a deveni copii ai lui Dumnezeu, născuți din Dumnezeu, iar acum putem fi păstrați în numele Tatălui pentru a fi în distribuirea Dumnezeului Triunic și departe de cel rău!

Când Tatăl ne păstrează în numele Său, suntem păziți în distribuirea Dumnezeului Triunic și nu vom mai acționa sau trăi prin propria noastră persoană, ci trăim, acționăm și lucrăm în persoana Tatălui pentru zidirea bisericii.

Nu ar trebui să fim încrezuți, gândindu-ne că ne putem păzi pe noi înșine și că suntem suficient de puternici pentru a rezista inamicului prin noi înșine; mai degrabă, ar trebui să ne smerim, să imităm rugăciunea Domnului din Ioan 17 și să-L rugăm pe Tatăl să ne păstreze în distribuirea Dumnezeului Triunic și departe de cel rău.

Tată, păstrează-ne în distribuirea Dumnezeului Triunic și departe de cel rău! Ne rugăm pentru binecuvântarea de a fi păstrați absolut în distribuirea Dumnezeului Triunic și cu totul departe de cel rău! O, Tată, numai în numele Tău, în persoana Ta, noi suntem păstrați, păziți și protejați; păstrează-ne în numele Tău și prin puterea Ta departe de cel rău. Păstrează-ne sub distribuirea Ta divină până când nu mai există nimic în noi pentru cel rău, și suntem pe deplin în afara celui rău! Amin, Tată, binecuvintează-ne și păzește-ne!