Noi, credincioșii în Cristos, suntem cei care zilnic, chiar și clipă de clipă, privim țintă la Isus, care este Autorul și Perfectatorul credinței noastre, căci privim de la toate lucrurile din mediul nostru și din trecutul nostru și țintă la Isus pentru a-L savura și a fi infuzați de El!
Amin, Doamne, privim țintă la Tine chiar acum! Aleluia, privim țintă la Isus! Nu privim la lucrurile din jurul nostru sau la problemele noastre: ne întoarcem privirea și privim țintă la Isus! Infuzează-ne mai mult cu Tine Însuți astăzi! Dă-ne harul să alergăm în cursă! Amin!
Săptămâna aceasta, în înviorarea noastră de dimineață, venim la Evrei capitolul 12, unde vedem un aspect minunat al Domnului Isus pentru experiența, savurarea și exprimarea noastră.
Vrem să ne concentrăm în principal pe subiectul: Să privim țintă la Isus, Autorul și Perfectatorul credinței noastre. Cât de mult Îl iubim pe Domnul! Cât de mult vrem să privim de la orice și de la oricine altcineva țintă la El! Vrem să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm, pentru a putea fi mărturia Lui pe pământ.
În timp ce cugetăm cu rugăciune la Cuvântul lui Dumnezeu pentru a vedea numeroasele aspecte minunate ale lui Cristos în Noul Testament, ne rugăm asupra cuvântului lui Dumnezeu, astfel încât El să ne poată face toate aceste aspecte reale în experiența noastră.
În special în ceea ce privește credința noastră, Cristos este Autorul și Perfectatorul credinței noastre și trebuie să privim la El. Cartea Evrei a fost scrisă în principal credincioșilor evrei care se aflau într-o situație în care erau persecutați. În primele zile ale bisericii primare, primii credincioși erau supuși persecuției și opoziției, iar cea mai mare parte provenea de la iudaizatori, de la cei din religia iudaică.
Credincioșii ieșiseră din această religie și își îndreptaseră inima către Cristos, fiind regenerați, iar acum se aflau în viața de biserică. Însă, continuarea lor în credință a fost o luptă, iar Pavel, care cel mai probabil a fost scriitorul acestei cărți, ducea războiul pentru a-i salva pe credincioșii evrei de vechile căi, de vechiul legământ, de rânduieli și de lege, pentru a-i aduce în realitatea economiei noutestamentare a lui Dumnezeu.
Cuvântul Evrei înseamnă cei ce trec râurile. Toți, fie că suntem credincioși evrei sau neamuri, trebuie să fim cei care trec râurile, cei care continuăm să traversăm orice râu până ajungem la destinație, Dumnezeu Însuși. Trebuie să lăsăm lucrurile vechi în urmă, să privim țintă la Isus și să intrăm în noul și vastul teritoriu al lui Cristos din fața noastră pentru a-L experimenta și a-L savura, astfel încât să-L putem exprima! Amin!
Privim țintă la Isus cu o atenție neîmpărțită, întorcându-ne de la orice lucru către El!
Nu putem niciodată sublinia prea mult acest aspect al privirii țintă la Isus, așa cum se vede în prima parte a Evrei 12:2. Pe măsură ce considerăm cursa credinței noastre creștine, pe măsură ce considerăm viața noastră creștină și viața de biserică, trebuie să privim țintă la Isus. Trebuie să fim cei care își întorc mereu privirea, către Isus.
A privi țintă este diferit de a privi pur și simplu; cuvântul „a privi țintă” are un înțeles special. Țintă înseamnă că trebuie să ne îndepărtăm de toate lucrurile, de toate problemele, de toate chestiunile și să privim țintă înspre Isus.
Trebuie să privim de la problemele noastre, de la neajunsurile noastre, de la eșecurile noastre și de la mediul înconjurător, către Isus. Cu toții ne cunoaștem problemele și greșelile. Ei bine, trebuie să privim țintă la Isus, să privim de la orice altceva către El!
Cuvântul grecesc tradus prin „a privi țintă la” înseamnă de fapt „a privi cu atenție neîmpărțită, întorcându-te de la orice alt obiect”.
De exemplu, atunci când cineva aleargă într-o cursă, nu se uită la oamenii din stânga și din dreapta și nici nu se uită la cine este în spatele lui; pur și simplu se uită spre țintă și continuă să alerge cursa! Trebuie să fim cei care nu privesc la stânga sau la dreapta, nu privesc înapoi, ci pur și simplu întorc privirea țintă la Isus! Trebuie să fim cei care privesc țintă la Isus cu atenție neîmpărțită, întorcându-ne de la orice alt obiect.
În cazul credincioșilor evrei, aceștia trebuiau să privească țintă la Domnul și nu la toate lucrurile din mediul lor, vechea lor religie, iudaismul, persecuția și toate lucrurile pământești. Trebuiau să privească în altă parte decât toate aceste lucruri și țintă la Isus, care acum stă la dreapta tronului lui Dumnezeu în ceruri (Evrei 1:3).
Fie ca noi să fim cei care astăzi privesc țintă la Isus cu atenție neîmpărțită. Trebuie să privim de la atâtea lucruri care ne tulbură atât pe dinafară, cât și pe dinăuntru. Este atât de ușor pentru noi să fim împovărați și tulburați de lucrurile din mediul nostru, din ființa noastră, din viața noastră de familie și din viața profesională.
Unul dintre lucrurile care ne tulbură foarte mult este sinele nostru; petrecem mult timp privind la noi înșine. Mai ales când Îl iubim pe Domnul, Îl căutăm și Îl savurăm în cuvânt, fiind sub vorbirea Domnului în întâlniri și conferințe, ne este ușor să privim în interior și să verificăm cu noi înșine unde ne aflăm, cât de departe suntem și cum avansăm.
Introspecția este ceva în care te privești pe tine însuți; te uiți la propriul tău progres spiritual și vrei să vezi cum te descurci. Cu toții suntem introspectivi într-o anumită măsură, iar introspecția este ceva care ne împiedică în creșterea noastră în viață și în a merge mai departe cu Domnul.
De exemplu, putem auzi că trebuie să privim țintă la Isus și ne întoarcem spre interior și verificăm cu noi înșine cât de mult ne întoarcem de fapt către Isus. O, Doamne! Am putea dori să ne măsurăm propriul progres. Pe de o parte, este bine să mărturisim înaintea Domnului neajunsurile, greșelile și eșecurile pe care El le expune sub strălucirea Sa; pe de altă parte, a fi introspectivi înseamnă a merge prea departe.
Este posibil să ne pese prea mult de condiția noastră în fața Domnului, căzând astfel în introspecție și ne-înaintând împreună cu El, ci mai degrabă pierzând prezența lui Cristos. Biblia ne spune să privim țintă la Isus; introspecția, însă, ne îndrumă să privim în noi înșine. Introspecția este o inspecție interioară a stării noastre interioare; este de fapt o boală spirituală.
Tot felul de introspecție, autoanaliză a propriilor sentimente, autoconsiderare a propriului progres sau preocupare excesivă pentru propria spiritualitate ne vor împiedica progresul. O, Doamne! Unul dintre cele mai mari pericole în alergarea cursei creștine constă într-o introspecție subconștientă din cauza îngrijorării noastre legate de progres.
Este bine să dorim să progresăm cu Domnul și trebuie să avansăm împreună cu El; totuși, a fi introspectivi și a ne analiza pe noi înșine pentru a vedea unde ne aflăm și cât de departe am mers până acum nu este de ajutor. Pur și simplu trebuie să privim țintă la Isus! Trebuie să chemăm numele Domnului și să plătim prețul astăzi pentru a-L savura!
Fie ca noi să uităm toate lucrurile care sunt în urmă și să ne întindem înainte spre Cristosul dinaintea noastră pentru a-L savura (Filipeni 3:13-14). Dacă vrem să-L savurăm pe Cristosul ceresc, trebuie să ne întoarcem privirea de la toate lucrurile de pe pământ către El.
Fie ca noi pur și simplu să chemăm Numele Lui și să petrecem timp cu El, refuzând să fim introspectivi, pentru a putea privi țintă la Isus astăzi!
Doamne Isuse, ne exersăm duhul și ne îndreptăm inima către Tine, astfel încât să putem privi țintă la Isus! Amin, Doamne, nu privim la mediul nostru sau la eșecurile noastre; privim țintă la Tine. Nu privim la greșelile, eșecurile și păcatele noastre, ci pur și simplu ne concentrăm asupra Ta. Tu ești obiectul unic la care vrem să privim. Atrage-ne, Doamne, astfel încât să ne putem uita de orice altceva către Isus! Amin, Doamne, Te iubim și privim insistent către Tine, uitând de toate lucrurile și de toate persoanele! Nu vrem să fim introspectivi, să privim în noi înșine pentru a vedea unde ne aflăm în progresul nostru spiritual. Pur și simplu privim de la sine înspre Isus! Aleluia, Isus Cristos este Cel ceresc, Cel mai minunat, și Îl iubim și privim la El! Amin, Doamne, uităm lucrurile care au rămas în urmă și ne întindem înainte pentru a Te câștiga mai mult! Ne întindem înainte către Tine pentru a Te câștiga într-un mod proaspăt, în timp ce ne întoarcem privirea de la orice alt obiect către Isus! Doamne Isuse, Te iubim și ne concentrăm asupra Ta!
Privim țintă la Isus cel minunat care este întronat în cer și este încoronat cu glorie și onoare: El e cea mai mare atracție din univers!
În multe dintre Epistolele din Noul Testament, vedem că Cristos locuiește în duhul nostru (Romani 8:10; 2 Timotei 4:22) și că El este Duhul dătător de viață (1 Corinteni 15:45) pentru a fi viața și totul pentru noi. Însă în cartea Evrei îl vedem pe Cristosul ceresc, Cristosul care a făcut totul, a realizat totul și acum stă în cer, având multe aspecte minunate pentru savurarea și experiența noastră.
Isus cel minunat, care este întronat în cer și este încoronat cu glorie și onoare (Evrei 2:1), este cea mai mare atracție din univers. Când Îl vedem, când ne îndreptăm inima către El și ne exersăm duhul pentru a-L contacta, suntem pur și simplu atrași de El.
Cine este ca Isus? El este tot ceea ce dorim. Dragostea Lui ne atrage și El ne aprinde duhul! Isus cel minunat, care este întronat în ceruri și încoronat cu glorie și onoare, El este cea mai mare atracție din univers. El este ca un magnet imens care îi atrage pe toți căutătorii Săi la Sine.
Pe de o parte, El este Cel care locuiește în duhul nostru; pe de altă parte, El este Isus cel minunat întronat în ceruri și trebuie să privim țintă la Isus tot timpul! Pentru a-L experimenta pe Cristosul care locuiește în noi, trebuie pur și simplu să ne întoarcem către duhul nostru și să-L contactăm.
Pentru a-L savura de Cristosul ceresc, cea mai minunată Persoană, Cel întronat în ceruri, trebuie să privim de la toate lucrurile la El! El a făcut totul. A trecut prin încarnare, trăire omenească, moarte și înviere, iar acum este atât Dumnezeu, cât și om și stă în ceruri, întronat mult mai presus de toate!
Acum, în înălțarea Sa, El șade în ceruri, în persoana Fiului lui Dumnezeu (1:5) și a Fiului Omului (2:6), în persoana lui Dumnezeu (1:8) și a omului (2:6), ca Moștenitor desemnat al tuturor lucrurilor (1:2), ca Uns al lui Dumnezeu (1:9), în calitate de Căpitan al mântuirii noastre (2:10), ca Sfințitor (2:11), ca Ajutor neîntârziat și ca Sprijin constant (2:18), ca Apostol de la Dumnezeu (3:1), ca Mare Preot (2:17; 4:14; 7:26), ca Slujitor în adevăratul tabernacul (8:2) având o slujbă mai excelentă (8:6), ca siguranță și Mediator al unui legământ mai bun (7:22; 8:6; 12:24), ca Executor al noului testament (9:16-17), ca Înainte-mergător (6:20), ca Autor și Perfectator al credinței (12:2) și ca mare Păstor al oilor (13:20).
Ce Cristos avem! Dacă pur și simplu privim la această minunată Persoană, la Cristosul atotinclusiv, El ne va oferi viața, cerul și puterea și ne va infuza și ne va transfuza tot ce este El în noi, astfel încât să putem alerga în cursa cerească și să trăim o viață cerească pe pământ.
Numai privind țintă la El putem noi trăi viața creștină și putem alerga în cursa creștină. Fiind atrași de frumusețea Lui fermecătoare, privim de la toate lucrurile în afară de El, astfel încât să putem alerga cu stăruință cursa care ne stă înainte (Evrei 12:1). Fără un astfel de obiect fermecător, cum putem să privim de la atâtea lucruri care ne distrag atenția și ne atrag de pe pământ?
Asta au făcut primii discipoli; l-au văzut pe Isus cel minunat, au fost fermecați de El și au lăsat totul și L-au urmat. El era ca un magnet imens, atrăgând toți oamenii la Sine. Și noi suntem la fel astăzi. Îl iubim și Îl apreciem. El este Isus cel minunat, care este întronat în ceruri și încoronat cu glorie și onoare, iar noi suntem atrași de El.
El a croit calea spre glorie, a suferit crucea și a disprețuit rușinea, iar acum El este întronat mult mai presus de toate. Pur și simplu ne îndreptăm privirea către Isus, cea mai minunată persoană, și alergăm astăzi în cursa creștină.
Doamne Isuse, ne îndreptăm privirea către Isus, cea mai minunată Persoană din univers! O, Isus cel minunat este acum întronat în cer și e încoronat cu glorie și onoare, iar El este cea mai mare atracție din univers! Amin, Doamne, întărește-ne în omul nostru interior și dezvăluie-ne pentru a-L vedea pe Isus cel ceresc, astfel încât să putem fi cei care privesc țintă la Isus! Suntem atrași de Tine, dragă Doamne, și suntem fermecați de frumusețea Ta. Ne îndreptăm privirea de la toate lucrurile în afară Ta pentru că Tu ne-ai fermecat! Dragă Doamne, suntem atrași de frumusețea Ta fermecătoare. Pur și simplu ne îndreptăm privirea de la toate lucrurile în afară de Tine. Infuzează-ne cu Tine însuți ca fiind credința noastră. Ne deschidem către Tine pentru a primi cerul, viața și puterea pe care Tu le distribuiești în noi. Infuzează-ne și transfuzează-ne cu tot ceea ce ești Tu, ca să putem alerga cursa cerească și să trăim viața cerească pe pământ! Doamne Isuse, ne îndreptăm privirea către Tine, ca să ne poți purta prin toată calea vieții și să ne conduci și să ne aduci în glorie! Amin!