Dumnezeu ne despoaie și ne mistuie ca să ne reconstruiască cu Sine Însuși și să ne aducă pe linia vieții

Intenția lui Dumnezeu este să aibă oameni care se află pe linia vieții – cei care mănâncă din pomul vieții, trăiesc pe linia vieții și nu se bazează pe propriile abilități naturale, pe integritate sau pe priceperea lor, ci depind în totalitate de Dumnezeu ca viață, pentru a-L exprima și a-L reprezenta pe El. În acest scop, El îngăduie o anumită măsură de suferință, menită să ne despoaie și să ne reconstituie cu Sine Însuși.

Doamne Isuse, ne dăm astăzi Ție pentru împlinirea scopului Tău. Te iubim și ne deschidem Ție. Ai Tu calea Ta în ființa noastră. Vrem să fim una cu Tine astăzi, în viața noastră de zi cu zi. Salvează-ne de la a ne baza pe ființa noastră naturală, pe abilitățile sau pe integritatea noastră; dorim pur și simplu să Te căutăm pe Tine și să fim umpluți cu Tine! Amin, Doamne, adu-ne pe deplin pe linia vieții. Fă din noi oameni ai vieții, care depind de Domnul și Îl exprimă pe Domnul! Amin!

În ochii lui Dumnezeu există doar două surse care dau naștere la două linii, două principii de viață, două împărății și două finalizări. Există pomul vieții – care este Dumnezeu în Cristos, ca viață – și pomul cunoștinței binelui și răului – care este Satan, ca sursă a morții.

Fie trăim prin pomul vieții, fie prin pomul cunoștinței. Dacă depindem de Cristos ca viață – dacă Îl primim pe Cristos ca viață a noastră, Îl căutăm și Îl câștigăm, astfel încât El să poată trăi în noi și să fie exprimat prin noi – atunci vom fi pe linia vieții și vom trăi conform principiului vieții.

Aceasta nu înseamnă că vom fi perfecți în tot ceea ce trăim, că nu vom mai păcătui niciodată sau că vom fi mereu integri și morali în toate privințele. Înseamnă, pur și simplu, că Îl căutăm pe Dumnezeu; iar atunci când greșim, ne întoarcem la El, ne încredem în El, depindem de El și facem toate lucrurile fiind una cu El.

Însă, dacă nu depindem de Dumnezeu în Cristos ca viață, dacă facem lucrurile potrivit pomului cunoștinței binelui și răului, trăim în moarte și ne aflăm pe linia morții. Putem fi morali, putem face totul corect, putem alege binele și respinge răul, având o mare cunoștință a binelui; cu toate acestea, suntem în moarte.

Putem chiar să trăim viața de biserică ca fiind creștini veritabili; s-ar putea să nu-i ofensăm pe alții, să fim amabili, blânzi, buni și îngăduitori, dar, cu toate acestea, trăim în noi înșine și prin noi înșine, iar ceilalți simt propria noastră aromă și savoare, nu pe Cristos trăit în noi; acest lucru răspândește moartea. O, Doamne!

Fie ca noi să fim salvați de la aceasta și să fim aduși pe linia vieții astăzi!

Destinul final al omului este fie Noul Ierusalim, fie lacul de foc: noi alegem linia vieții!

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să alegem calea vieții, astfel încât să ne aflăm pe linia vieții și să trăim potrivit principiului vieții, pentru a flinaliza Noul Ierusalim – cetatea vieții și a luminii. Există doar două destinații sau deznodăminte finale pentru om: fie Noul Ierusalim, fie lacul de foc.

Dacă ne aflăm astăzi pe linia vieții, dacă ne exersăm duhul și ne renegăm sinele pentru a-I permite lui Cristos să trăiască în noi, atunci destinația noastră va fi cetatea apei vieții, Noul Ierusalim (Apoc. 21:2, 11, 23; 22:1-2, 14).

Noul Ierusalim va fi locuința eternă a lui Dumnezeu și a omului; nu este o cetate fizică, alcătuită din aur, perle și pietre prețioase ca materiale, ci o entitate spirituală, o persoană corporativă și o viață corporativă.

Noul Ierusalim este cel mai bun și mai glorios țel pentru toți oamenii care umblă pe calea vieții, conform dorinței lui Dumnezeu și spre plăcerea Sa.

Având Noul Ierusalim drept țel și motivație, dorim să trăim astăzi pe linia vieții. Dorim să trăim nu potrivit pomului cunoștinței binelui și răului, ci potrivit pomului vieții, întorcându-ne către duhul nostru, trăind în duhul nostru și permițându-I Domnului să trateze tot ceea ce El expune în noi, în ființa noastră, sub lumina Sa.

Dorința noastră este să participăm, împreună cu Dumnezeu, la toate binecuvântările Sale – care sunt viața eternă – pentru întreaga veșnicie; dorim să fim Noul Ierusalim, una cu Dumnezeu!

Cel de-al doilea deznodământ, sau destin, al omului este lacul cu foc; cei care trăiesc pe linia morții, bazându-se pe pomul cunoștinței binelui și răului, vor ajunge în lacul cu foc și pucioasă, în Gheena focului (Mat. 5:22).

Acest lac de foc a fost pregătit pentru Satan și urmașii săi, servind drept închisoare pentru ei – fiind sfârșitul cel mai rău și mai nenorocit pentru toți oamenii care aleg calea morții, conform planului malefic al lui Satan.

Acesta nu este un loc destinat omului, ci unul pe care Satan și urmașii săi îl vor avea pentru veșnicie.

Cei care urmează astăzi sfatul malefic al lui Satan și trăiesc potrivit pomului cunoștinței binelui și răului vor avea parte, împreună cu Satan, de judecata eternă și de pierzarea eternă (Ioan 16:11; Mat. 25:41; Apoc. 21:8, 27; 22:15). O, Doamne Isuse!

Noi, cei care credem în Cristos, nu vom avea niciodată parte de un asemenea destin, căci am fost mântuiți și regenerați, iar Noul Ierusalim este destinul nostru.

Totuși, dacă astăzi nu trăim pe linia vieții – alegând pomul vieții – s-ar putea să fim atinși de acest foc în epoca următoare; epoca următoare va fi fie o gustare anticipată a Noului Ierusalim, fie o formă de judecată și perfecționare.

Faptul dacă vom avea o gustare anticipată a Noului Ierusalim – ospătând împreună cu Domnul și domnind alături de El – sau că vom fi perfectați de Domnul în epoca următoare, depinde de linia pe care alegem să trăim astăzi.

Noi dorim ca Noul Ierusalim să fie sfârșitul cel mai bun și mai glorios al căii vieții lui Dumnezeu; acesta este stimulentul nostru de astăzi – un stimulent dinamic care ne îndeamnă să-L căutăm pe Dumnezeu până când Îl vom câștiga pe deplin, conform dragostei și harului Său. Amin!

De asemenea, privim lacul de foc drept sfârșitul cel mai rău și mai nenorocit al căii morții lui Satan – calea binelui și a răului – și îl considerăm un avertisment solemn în viața noastră creștină de zi cu zi.

Mai mult, dorim să cooperăm cu Domnul pentru a-i mântui pe mulți dintre oamenii de pe linia pomului cunoștinței binelui și răului, ajutându-i să fie transferați de pe linia morții pe linia vieții.

Ne rugăm ca mulți dintre cei din jurul nostru să scape de judecata eternă și de pierzarea eternă a lui Satan, fiind aduși pe linia vieții, pentru a avea parte de Noul Ierusalim ca destin al lor glorios și minunat! Amin!

Doamne Isuse, alegem astăzi să rămânem pe linia vieții! Ne exersăm duhul pentru a ne împărtăși de Tine ca pom al vieții și pentru a depinde de Tine ca viață. Amin, Doamne, luăm Noul Ierusalim drept scop al nostru, căci dorim să ajungem la finalizare în cetatea apei vieții, locuința eternă a lui Dumnezeu și a omului! Aleluia, destinul nostru cel mai bun și mai glorios este să trăim veșnic una cu Dumnezeu, depinzând de Dumnezeu, exprimându-L pe Dumnezeu și reprezentându-L pe Dumnezeu prin viața Sa! Amin, Doamne, dorim să umblăm pe calea vieții, conform dorinței lui Dumnezeu și spre plăcerea Lui. Dorim să Te savurăm, să ne împărtășim de Tine și să trăim într-un singur duh cu Tine. Ne ținem departe de tot ce ține de pomul cunoștinței binelui și răului; pur și simplu Te alegem pe Tine ca viață. O, Doamne, Te așezăm pe tron ​​în ființa noastră astăzi; Tu ești Domnul, Împăratul și Stăpânul. Îți dăm primul loc. Ne deschidem pur și simplu pentru a bea din râul apei vieții care curge din tronul lui Dumnezeu și al Mielului! Aleluia, devenim Noul Ierusalim și putem avea chiar și o gustare anticipată a Noului Ierusalim încă de astăzi! Amin!

Dumnezeu ne despoaie și ne mistuie pentru a ne reconstrui cu Dumnezeu și a ne aduce pe linia vieții

În timp ce cugetăm cu un duh de rugăciune asupra cărții lui Iov – una dintre cele mai dificile, dar și mai prețioase cărți din Biblie – trebuie să avem în vedere scopul lui Dumnezeu; altfel, ne vom lăsa distrași de cunoștințele și dezbaterile prezente în această carte.

Iov era un om perfect și drept – atât de perfect, încât a avut loc o „conferință” la care a participat chiar și Satan, iar Dumnezeu i-a arătat lui Satan cât de perfect era Iov.

Fără ca el să știe, Dumnezeu a vrut să Se folosească de Satan ca de un instrument neplăcut pentru a-l trata pe Iov: să-l despoaie de integritatea și de dreptatea sa proprie, mistuindu-l până la capăt, astfel încât Iov să ajungă pe linia vieții, depinzând de Dumnezeu ca viață.

Iov era desăvârșit și perfect, însă această desăvârșire și integritate erau în el și de la el însuși; erau lucrarea lui, perfecțiunea lui, integritatea lui – fără ca Dumnezeu să aibă vreun rol în toate acestea.

Astfel, Iov a trecut prin mari suferințe și a fost deposedat de tot ce avea: bunurile i-au fost distruse, copiii i-au murit, iar sănătatea i-a fost grav afectată; a suferit cumplit și a căzut în depresie.

Mai mult, trei dintre prietenii săi au venit și au susținut, în discuțiile cu el, că trebuie să fi făcut ceva greșit, de vreme ce Dumnezeu a îngăduit ca toate aceste lucruri să se abată asupra lui.

Logica lui Iov și a prietenilor săi era în domeniul pomului cunoștinței binelui și răului (Iov 2:11–32:1). Timp de peste treizeci de capitole, ei au dezbătut acest subiect. La fel ca prietenii săi, Iov era limitat la cunoștința binelui și a răului, neavând cunoștință despre economia lui Dumnezeu (4:7-8).

Atât Iov, cât și prietenii săi se aflau în sfera greșită; ei se găseau în sfera pomului cunoștinței binelui și răului (1:1; 2:3; 19:10). Dumnezeu, însă, încerca să-i salveze din acel domeniu și să-i așeze în domeniul pomului vieții.

Aici vedem unul dintre scopurile principale ale modului în care Dumnezeu lucrează cu noi în ceea ce privește suferința. Scopul lui Dumnezeu în interacțiunea cu Iov a fost să-l întoarcă de la calea binelui și a răului la calea vieții, astfel încât el să-L poată câștiga pe Dumnezeu în cea mai deplină măsură (Iov 42:1-6).

Dumnezeu a intenționat să mistuie această persoană fără prihană și dreaptă și chiar să-l deposedeze de realizările sale, de reușitele sale și de cel mai înalt standard etic de perfecțiune și dreptate.

Nu aceasta este ceea ce dorește Dumnezeu; aceasta este ceea ce noi credem că El dorește, însă Dumnezeu vrea oameni care să fie pe linia vieții, depinzând de El ca pom al vieții.

Intenția lui Dumnezeu a fost să-l dărâme pe Iov cel natural, cu perfecțiunea și dreptatea sa, pentru ca Dumnezeu să poată zidi un Iov înnoit, având natura și atributele lui Dumnezeu.

Dumnezeu nu dorește o persoană perfectă și dreaptă care acționează astfel prin ea însăși; El dorește o persoană înnoită, care posedă natura și atributele lui Dumnezeu, pentru a-L exprima pe Dumnezeu pe linia vieții.

Dumnezeu nu dorește oameni care sunt drepți și perfecți pe linia pomului cunoștinței binelui și răului, ci persoane care se află pe linia pomului vieții. Amin!

În cartea lui Iov, vedem că Dumnezeu l-a tratat în mod sever pe Iov pentru a-i ajusta logica cu privire la relația sa cu Dumnezeu – o relație care ar trebui să fie guvernată de principiul vieții, astfel încât omul să-L câștige pe Dumnezeu, să fie umplut de Dumnezeu și să-L exprime pe Dumnezeu.

Dumnezeu dorește să ne ajusteze logica, în calitate de creștini, cu privire la relația noastră cu El: să trecem de la principiul binelui și al răului – bazat pe etică – la principiul vieții, conform lui Dumnezeu!

În loc să încercăm să fim etici și morali, ar trebui să fim aceia care Îl câștigă pe Dumnezeu și ne împărtășim din Dumnezeu, pentru împlinirea economiei eterne a lui Dumnezeu!

Iov și prietenii săi, însă, s-au oprit la nivelul cunoașterii a ceea ce este corect și greșit; ei nu cunoșteau economia lui Dumnezeu și nu au înțeles pe deplin care a fost scopul lui Dumnezeu în crearea omului. Ei nu aveau nicio revelație divină și nici vreo experiență a vieții divine.

Nu aveau nicio idee că Dumnezeu nu intenționează să sporească perfecțiunea, corectitudinea, dreptatea și integritatea omului, ci dorește ca oamenii să fie pe linia vieții, depinzând de pomul vieții.

Trebuie să vedem acest lucru astăzi. Trebuie să conștientizăm că, deși sună bine să fii perfect, drept și moral, ceea ce dorește Dumnezeu este să fim pe linia vieții, căutându-L pe Dumnezeu și câștigându-L pe El.

În acest scop, Dumnezeu săvârșește o lucrare de despuiere și mistuire, pentru ca noi să putem fi pe deplin pe linia vieții. Cartea lui Iov este ca un fundal întunecat; cuvintele lui Iov și ale celor trei prieteni ai săi arată că, deși păreau a fi oameni evlavioși, duceau lipsă de Dumnezeu și nu Îl exprimau pe El.

În loc să se roage cu privire la această situație și să se deschidă înaintea lui Dumnezeu, ei au intrat în dezbateri și dispute, situându-se pe deplin pe linia pomului cunoștinței binelui și răului. Dumnezeu a dorit să-i salveze din acel domeniu și să-i aducă în domeniul pomului vieții.

El a îngăduit ca Satan să-l trateze pe Iov într-un mod sever, astfel încât Iov să fie dărâmat și mistuit; în acest fel, Dumnezeu a putut interveni pentru a-l reconstrui pe Iov cu Trinitatea Divină, transformându-l într-un om nou — parte a noii creații a lui Dumnezeu — pentru împlinirea economiei eterne a lui Dumnezeu și expresiei Sale (Gal. 2:20).

Iată ce dorește Dumnezeu. El îngăduie să trecem prin diverse încercări, suferințe și situații neplăcute, pentru ca omul nostru natural — împreună cu dreptatea și integritatea noastră proprie — să fie mistuit, despuiat și dărâmat, permițându-I astfel lui Dumnezeu să ne reconstruiască și să ne înnoiască cu Sine Însuși.

Fie ca noi să ne deschidem Domnului în timp ce trecem prin tot felul de experiențe, conștientizând că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce Îl iubesc pe Dumnezeu (Rom. 8:28-29).

Doamne Isuse, îndură-Te de noi astăzi și eliberează-ne pe deplin de la a trăi potrivit pomului cunoștinței binelui și răului! Salvează-ne de a rămâne blocați în cunoștința binelui și a răului, fără a cunoaște însă economia lui Dumnezeu. Fie ca noi să realizăm că Dumnezeu nu caută oameni perfecți și integri, ci oameni care se află pe linia vieții și care depind de Dumnezeu ca viață. Ne deschidem Ție, Doamne. Ne deschidem lucrării Tale cu noi, menită să dărâme omul nostru natural — cu perfecțiunea și integritatea sa naturale — și să ne zidească din nou, transformându-ne în persoane înnoite, în natura și atributele lui Dumnezeu. O, Doamne, adu-ne pe deplin pe linia pomului vieții. Ajustează-ne logica în ceea ce privește relația noastră cu Dumnezeu. Fie să fim salvați de încercarea de a face binele, de a fi etici, morali sau „oameni buni”; fie să fim, în schimb, cei care Îl caută pe Dumnezeu, Îl câștigă pe Dumnezeu și depind de Dumnezeu! Amin, Doamne! Lucrează prin tot ceea ce ne înconjoară pentru a despuia ființa noastră naturală — chiar și de aspectele ei „pozitive” — și pentru a ne reconstrui cu Dumnezeu. Lucrează, Doamne, pentru a face din noi un om nou, o parte a noii creații a lui Dumnezeu, împlinind astfel economia eternă a lui Dumnezeu, pentru expresia Sa! Amin!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, God Strips and Consumes us to Rebuild us with God and bring us on the Line of Life, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Noe, Daniel și Iov – modele ale trăirii unei vieți biruitoare pe linia vieții pentru a împlini economia lui Dumnezeu – săptămâna 4 cu tema: Iov și cei doi pomi (ziua 3) bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.