Facem voia Tatălui nostru ceresc pentru a intra în împărăția cerurilor

Pentru ca noi să intrăm în împărăția cerurilor, nu trebuie ca doar să chemăm numele Domnului, ci și mai mult, să facem voia Tatălui ceresc, pentru că este posibil ca noi să facem lucruri în numele lui Dumnezeu făr ca să fim aprobați de El, căci noi nu facem acest lucruri în El, împreună cu El și în voia Sa perfectă. O, Doamne Isuse!

Astăzi, noi, credincioșii în Cristos, trebuie să trăim în realitatea împărăției cerurilor, astfel încât, la întoarcerea Domnului, să fim răsplătiți de El cu manifestarea împărăției cerurilor. Pe măsură ce ne trăim viața creștină, trebuie să fim atenți și să facem voia Tatălui nostru ceresc. Domnul Isus a făcut voia Tatălui și El a fost limitat și restricționat nu de vreo lege sau reglementare exterioară, ci de voia Tatălui.

Când alții mergeau la un ospăț, Domnul Isus nu mergea cu ei, pentru că Tatăl voia ca El să meargă ceva mai târziu; El a mers mai târziu, dar nu în mod deschis. Altă dată, Domnul S-a dus într-un anumit loc și a ocolit pentru a trece printr-un oraș în care era o femeie samariteană care trebuia să bea apa vie.

Lucrurile pe care le-a spus Domnul și lucrările pe care le-a făcut nu erau propriile Lui lucruri și fapte, ci ceea ce El a auzit de la Tatăl și ceea ce El a văzut pe Tatăl făcând. Domnul Isus a spus că El a venit să facă voia Tatălui Său și, Tatăl a fost pe deplin satisfăcut de El. Tatăl a fost atât de satisfăcut de Domnul Isus încât de cel puțin trei ori a vorbit din ceruri despre El, aprobându-L în mod deschis.

Domnul Isus a făcut voia Tatălui până la moarte, pentru că El a luat voia Tatălui, crucea, și a murit pe cruce pentru noi. El a băut paharul mâniei lui Dumnezeu pentru ca noi să bem paharul binecuvântării Sale. El a luat paharul suferinței, acum ne împărtășim cu paharul bucuriei. El Și-a dat viața sufletească și chiar viața Sa fizică pentru noi, astfel încât să putem lua parte din viața Sa divină.

Acum o astfel de Persoană trăiește în noi. Cel care face toate lucrurile și vorbește după voia Tatălui locuiește în noi. Ce fel de viață trăiește El în noi astăzi? El trăiește în noi o viață pentru satisfacția Tatălui de a împlini voia Tatălui. Domnul Isus trăiește în noi astăzi, nu pentru a ne ajuta să facem ceea ce este corect și să respingem lucrul greșit; El trăiește în noi pentru a face voia Tatălui în noi.

Când suntem una cu Domnul, când ne exersăm duhul și suntem în Domnul, rămânând în El, facem voia Tatălui nostru ceresc, iar Tatăl este satisfăcut de noi, pentru că Cristos în noi face voia Tatălui.

Pentru a intra în împărăția cerurilor, trebuie să facem voia Tatălui nostru ceresc

Când vorbim despre voia lui Dumnezeu, mulți creștini vor să știe care este voia lui Dumnezeu pentru viața lor. Cu toate acestea, Apocalipsa 4:11 spune clar că toate lucrurile există și au fost create pentru voia lui Dumnezeu. Dumnezeu are o voie. El vrea să-și împlinească voia. Când suntem una cu Domnul pentru a face voia Tatălui nostru ceresc, vom fi satisfăcuți, pentru că voia Sa este bună și plăcută, iar când voia Sa se face, El este satisfăcut și noi suntem satisfăcuți.

Matei 7:21-23 este o porțiune din Biblie care-i neliniștește pe mulți creștini și ar trebui să-i tulbure în special pe mulți care astăzi fac mari lucrări de putere în numele lui Dumnezeu. Aici Domnul spune că nu oricine Îi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăția cerurilor, ci cel care face voia Tatălui Său care este în ceruri.

Mulți creștini în ziua judecății vor spune Domnului: Doamne, oare nu în numele Tău am proorocit și în numele Tău am scos demoni și în numele Tău am făcut multe fapte de putere? Și Domnul le va spune în ziua aceea: Depărtați-vă de la Mine, că nu v-am cunoscut. Extraordinar!

Ce înseamnă acest lucru și cum are legătură cu noi? Se pare că există posibilitatea ca noi, creștinii, să facem lucrări mari pentru Dumnezeu, chiar și lucrări miraculoase, dar să nu facem voia Tatălui nostru ceresc, iar Domnul ne va respinge și ne va renega la scaunul Său de judecată. O, Doamne!

În Rom. 10:13 ni se spune că, dacă chemăm mumele Domnului, suntem mântuiți; aceasta este pentru mântuirea noastră. Când vine vorba de răsplata noastră, însă, nu este suficient doar să chemăm numele Domnului; trebuie să facem și voia Tatălui nostru ceresc. Nu oricine zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăția cerurilor în manifestarea ei; cei care Îl cheamă pe Domnul și fac voia Tatălui ceresc sunt cei care vor intra.

Intrarea în împărăția cerească în manifestarea ei necesită să facem voia Tatălui ceresc, în timp ce intrarea în împărăția lui Dumnezeu presupune să fim regenerați cu viața și natura lui Dumnezeu (Ioan 3:3, 5). Trebuie ca nu doar să fim regenerați chemându-L pe Domnul pentru a primi viața Sa și să intrăm în domeniul împărăției lui Dumnezeu, ci și mai mult, trebuie să facem voia Tatălui nostru ceresc, astfel încât să putem intra în manifestarea împărăției cerurilor (Matei 25:11; Luca 6:46; 13:25).

Voia Tatălui include și regenerarea noastră și merge și mai departe. Mulți fac multe lucruri pozitive și mărețe în numele lui Dumnezeu, iar Domnul nu spune că nu fac aceste lucrări, ci că El nu le aprobă. Mulți astăzi și de-a lungul secolelor au făcut cutare mare lucrare și chiar mari minuni în numele Domnului. Unii au scris lucrări teologice uimitoare, au rostit predici atât de puternice și au predicat evanghelia în multe locuri și multor oameni.

Dar ei au făcut aceasta în numele Domnului ci de unii singuri; nu au făcut voia Tatălui lor ceresc. S-au simțit bine, alții i-au lăudat și au fost foarte apreciați, poate chiar li s-a ridicat o statuie după moartea lor sau s-au scris cărți despre ei; dar în ochii lui Dumnezeu, ei sunt respinși. Chiar mai mult, Domnul îi va numi, lucrători ai fărădelegii.

Am putea face ceea ce considerăm ca fiind o lucrare spirituală în lucruri foarte cruciale și trebuie să fie făcută o astfel de lucrare, dar dacă noi suntem sursa, vom fi respinsi de Domnul la scaunul de judecată. Dacă noi suntem sursa lucrării și nu facem voia Tatălui nostru ceresc, Domnul nu o va aproba.

Uneori se manifestă că cineva are un mare dar de la Dumnezeu și este capabil să deschidă cuvântul lui Dumnezeu sau să predice Evanghelia cu putere; dacă p asemenea persoană nu face voia Tatălui ceresc, luându-L pe Tatăl ca sursă, nu este aprobat de Dumnezeu. De multe ori vedem astfel de oameni luându-se pe ei înșiși ca sursă și făcând propria lor lucrare și, în cele din urmă, ajung să facă o mare diviziune în Trupul lui Cristos, ținând totul sub controlul lor și stabilindu-și propria „împărăție” în împărăția lui Dumnezeu.

Ei fac încă o lucrare mare pentru Dumnezeu, dar acum sunt folosiți de dușman pentru a diviza Trupul lui Cristos. O, Doamne Isuse!

A chema pe Domnul este suficient pentru ca noi să fim mântuiți, dar pentru a intra în împărăția cerurilor, trebuie să facem și voia Tatălui ceresc (Rom. 10:13; 12:2; Mat. 12:50; Efeseni 5:17; Col. 1:9). Amin! Întrucât intrarea în împărăția cerurilor necesită împlinirea voii Tatălui ceresc, este în mod clar diferit de intrarea în împărăția lui Dumnezeu prin regenerare.

Intrarea în împărăția lui Dumnezeu se face prin nașterea din viața divină (Ioan 1:12-13; 3:5-6), iar intrarea în împărăția cerurilor se face prin trăirea prin viața divină (Mat. 7:21; 12:50). Fie ca noi să fim cei careÎl caută pe Domnul, fac voia Tatălui nostru ceresc și Îl ia pe Tatăl ca sursă în toate lucrurile, nefăcându-ne propria noastră lucrare în împărăția lui Dumnezeu. Fie ca să ne deschidem Domnului cu privire la acest lucru și să ne dăruim Lui în rugăciune,

Doamne Isuse, vrem să facem voia Tatălui nostru ceresc! Îți mulțumim că ne-ai mântuit de la pierzarea veșnică și că ne-ai regenerat cu viața Ta atunci când ne-am pocăit și am chemat numele Domnului. Aleluia, acum suntem în împărăția lui Dumnezeu, căci suntem copii ai lui Dumnezeu, născuți din Dumnezeu! Amin, Doamne, dorim nu numai să fim în împărăția lui Dumnezeu, ci și să fim răsplătiți cu o intrare în împărăția cerurilor în manifestarea ei la întoarcerea Domnului. Vrem să fim cei care trăiesc prin viața divină, depinzând mereu de Domnul, astfel încât să nu ne facem propria lucrare sau să ne spunem propriile cuvinte, ci să-L luăm pe Dumnezeu ca sursă a tuturor lucrurilor. Salvează-ne de la a face o lucrare pentru Dumnezeu în numele lui Dumnezeu, dar în afara voii Tatălui nostru ceresc. Salvează-ne de la a face lucrări mari pentru Dumnezeu, dar fără aprobarea lui Dumnezeu. Doamne, Te luăm ca sursă. Dacă nu inițiezi ceva, nici noi nu vrem să-l inițiem. Doamne, păstrează-ne un duh cu Tine. Fii sursa întregii noastre lucrări pentru Domnul! Fie ca noi să fim cei care sunt aprobați de Dumnezeu la scaunul de judecată!

Facem voia Tatălui nostru ceresc trăind prin viața divină și luându-L pe Dumnezeu ca sursă în toate lucrurile

Fie ca noi să luăm în considerare cuvântul de avertizare al Domnului din Matei 7:21-23 și să ne rugăm asupra acestor versete, astfel încât Domnul să ne umple cu o frică sfântă de Dumnezeu în lucrarea noastră pentru Domnul. Simplul fapt că putem face ceva pentru Dumnezeu, că avem capacitatea de a face o lucrare iar rezultatul este o lucrare mare pentru Dumnezeu, nu înseamnă că El o aprobă.

Există multă lucrare care trebuie făcută pentru Domnul și în viața de biserică. Este multă lucrare de făcut. Dar cine este sursa? Cine preia conducerea și o inițiază: suntem noi sau este Domnul? Acest cuvânt nu este doar pentru cei care preiau conducerea și sunt în pericol de a-L înlocui pe Domnul ca Cap și Sursă în inițierea lucrării; acesta este un cuvânt pentru noi toți, credincioșii în Cristos.

Simplul fapt că sfinții sunt de acord că ar trebui să facem cutare lucru sau cei conducători îi încurajează pe sfinți să facă o anumită lucrare nu înseamnă că facem voia Tatălui ceresc; trebuie să-L luăm mai întâi pe Tatăl ca sursă și să facem toate lucrurile prin viața divină a Tatălui nostru.

Suntem oameni cerești care nu fac lucruri doar pentru că trebuie făcute și nici nu lucrăm doar pentru Dumnezeu pentru că este nevoie ca o astfel de lucrare să fie făcută. Suntem aici nu doar pentru a ne birui temperamentul, poftele noastre, sinele și carnea noastră, și nici nu suntem aici doar pentru a fi buni și simpatici cu ceilalți.

Suntem aici pentru ca voia Tatălui să se facă. Aceasta înseamnă că trebuie să mergem pe un drum strâmt, luând voia Tatălui nostru ceresc drept cale pentru a merge. Dacă Tatăl inițiază o lucrare, noi suntem una cu El pentru a o face, dar dacă El nu o inițiază, trebuie să ne abținem de la a o face.

Trebuie să învățăm să trăim conform vieții Tatălui nostru ceresc și să facem voia Tatălui. Viața noastră creștină este a trăi din viața Tatălui în noi și a face voia Tatălui în viața noastră. Voia Tatălui este de a zidi biserica (Matei 16:18) ca Trup al lui Cristos pe Cristos ca stâncă. Trebuie să trăim în viața Tatălui nostru ceresc și prin viața Sa, iar lucrarea noastră este să zidim biserica pe Cristos ca temelie unică, stânca.

Acest lucru este dezvoltat pe deplin în Faptele Apostolilor, în Epistole și în cartea Apocalipsei. Ca fii ai Tatălui nostru ceresc, trebuie să trăim conform vieții Tatălui nostru și să zidim biserica în calitate de Trup al lui Cristos pentru ca Tatăl să aibă o expresie corporativă pe pământ.

Dacă nu facem aceasta, Domnul nu ne va pedepsi astăzi; suntem în epoca harului și, la fel cum mântuirea este prin har prin credință – și este opțională, în același fel lucrarea noastră de astăzi poate să nu fie ajustată sau dezvăluită de Domnul, dar ziua judecății o va dezvălui. Ce rușine va fi în acea zi pentru atâția lucrători creștini a căror lucrare va fi respinsă de Domnul!

În Mat. 7:22 „în ziua aceea” se referă la ziua scaunului de judecată al lui Cristos (1 Cor. 3:13; 4:5; 2 Cor. 5:10). În ziua judecății, când noi toți credincioșii în Cristos vom sta în fața scaunului de judecată al lui Cristos, mulți vor spune că au proorocit, au scos demoni și au făcut fapte mari de putere în numele Său, dar Domnul îi va respinge. El va spune: Nu te-am cunoscut niciodată (Mat. 7:23); asta nu înseamnă că El nu i-a întâlnit niciodată, ci că El nu i-a aprobat sau recunoscut niciodată.

Domnul Isus i-a mustrat pe cei care au profețit, au scos demoni și au făcut fapte de putere în numele Său, deoarece, fiind „lucrători ai fărădelegii”, au făcut aceste lucruri din ei înșiși, nu din ascultare de voia lui Dumnezeu. Același cuvânt pentru „cunosc” a fost tradus prin „recunoaștere” în Rom. 7:15, unde Pavel a spus că, ceea ce face el, el nu recunoaște. O, Doamne Isuse!

Domnul nu neagă faptul că acești lucrători au făcut multe lucrări mari în numele lui Dumnezeu; El va spune pur și simplu că ei sunt lucrători ai fărădelegii pentru că nu au făcut voia Tatălui ceresc. Ei au făcut multe lucruri în numele lui Dumnezeu și părea că Dumnezeu era cu ei, binecuvântându-le lucrarea; cu toate acestea, Domnul nu a aprobat lucrarea lor. O, Doamne. Acesta ar trebui să fie un cuvânt de avertizare pentru noi toți.

Chiar și scriind acest articol și menținând acest site web cu multă savurare din cuvânt și din slujbă, vrem să-L luăm pe Tatăl ca sursă, să trăim prin viața Tatălui și să vorbim cuvintele pe care Tatăl ni le dă să le vorbim. Nu vrem să facem lucruri doar pentru că le putem face sau suntem împovărați să le facem și nici nu vrem să inițiem vreo lucrare pur și simplu pentru că este nevoie de acea lucrare și suntem calificați să o facem.

Domnul să Se îndure de noi. Fie ca noi să fim cei care trăim prin viața divină a Tatălui și facem voia Tatălui nostru ceresc de a zidi biserica în calitate de Trup al lui Cristos. Fie ca tot ceea ce facem să fie în linia voii divine, pentru ca, la scaunul de judecată al Domnului, El să ne răsplătească cu intrarea în bucuria Stăpânului nostru, împărăția cerurilor.

Doamne Isuse, vrem să facem voia Tatălui nostru ceresc în viața noastră de zi cu zi și în lucrarea noastră pentru Dumnezeu. Te luăm pe Tine, Tată, ca sursă a lucrării noastre. Nu vrem să inițiem nimic; fii Tu sursa a tot ceea ce spunem și facem. O, Doamne, vrem să trăim prin viața Ta divină astăzi, ca să Te exprimăm și să zidim biserica în calitate de Trup al lui Cristos. Fie ca trăirea noastră de astăzi să fie prin viața Tatălui, după natura Tatălui și ca voia Tatălui să se facă. Păstrează-ne un duh cu Tine astăzi. Păstrează-ne în Trup, în părtășia cu Trupul lui Cristos, astfel încât să fim echilibrați, coordonați și zidiți. Amin, Doamne, nu vrem să fim lucrători ai fărădelegii, cei care facem multe lucrări în numele Tău, dar fără aprobarea Ta. Vrem să venim la Tine în toate lucrurile și să depindem de Tine în tot ceea ce facem. Fie ca toate lucrările noastre să fie făcute în conformitate cu voia Tatălui ceresc!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We Do the Will of our Heavenly Father to Enter into the Kingdom of the Heavens, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să fim un vas înspre onoare, un om al lui Dumnezeu deplin echipat, prin faptul de a fi întăriți în harul care este în Cristos Isus ca să îndeplinim în totalitate slujba noastră din unica slujbă a economiei lui Dumnezeu (2024 ITERO din primăvară) – săptămâna 2 ziua 5 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.