vedem viziunea cerească

Avem nevoie de o consacrare de tip camera de sus pentru recâștigarea mărturiei Domnului

16/01/2026 by Credincios in Cristos 5 Comments

Dacă vrem să fim în continuarea cărții Fapte, trebuie să continuăm să trăim în istoria divină având o consacrare de tip camera de sus; trebuie să plătim prețul pentru ca întreaga noastră ființă să fie „căsătorită” cu viziunea cerească, astfel încât Domnul să-Și câștige mărturia pe pământ astăzi. Amin!

Fie ca noi să fim cei care continuă să trăiască în istoria divină din interiorul istoriei omenești pentru a fi continuarea cărții Fapte pentru răspândirea și zidirea bisericii ca manifestare corporativă a lui Cristos.

Dacă citim cartea Fapte având în vedere ceea ce face Dumnezeu pe pământ în istoria divină, ne dăm seama că discipolii lui Cristos, care L-au continuat pe Cristos pe pământ, au trăit într-un domeniu diferit. Da, ei au trăit în domeniul pământesc, ocupându-se de multe treburi practice, făcând multe lucruri practice și mergând în locuri diferite.

Cu toate acestea, ei au trăit și în istoria divină din interiorul istoriei omenești. Ei erau Dumnezeul care acționează pe pământ; au devenit atât de una cu Domnul încât, atunci când alții i-au văzut, L-au văzut pe Isus. Faptul că erau una cu Domnul în vorbirea, acțiunea și lucrarea lor era pentru răspândirea și zidirea bisericii ca manifestare corporativă a lui Cristos.

Ei chemau numele Domnului și erau chiar identificați ca cei care Îl chemau pe Isus. Erau dispuși să sufere pentru numele Domnului, chiar considerând o adevărată onoare să fie dezonorați pentru numele lui Isus. Tot ce făceau era în numele lui Isus, în special vorbirea lor.

Discipolii trăiau în istoria divină fiind în Trupul lui Cristos; trăiau, se mișcau și acționau ca un singur Trup și tot ce făceau era în Trup și pentru Trup.

Nu trăiau prin viața lor naturală, ci se respingeau pe ei înșiși și trăiau printr-o altă viață – pe Cristos ca viață divină din duhul lor. Prin urmare, Domnul avea o cale de a câștiga realitatea Trupului lui Cristos, trăirea corporativă a lui Cristos pe pământ la acea vreme.

Discipolii au trăit în istoria divină continuând cu statornicie în rugăciune și în slujba cuvântului pentru a-I oferi Capului înălțat cooperarea de care are nevoie pentru a-Și îndeplini slujba cerească ca Mare Preot al nostru. Discipolii au fost una cu Cristos ca și centru al mișcării lui Dumnezeu pe pământ și au continuat să-L savureze, să-L trăiască și să-L proclame pe Cristosul înviat!

Ei L-au savurat, au trăit și l-au proclamat pe Cristosul înviat ca primul Fiu născut al lui Dumnezeu și ca lucrurile sfinte ale lui David, lucrurile credincioase, care sunt tot ceea ce este Cristos ca îndurări sigure a lui Dumnezeu față de noi. Amin!

Și toate acestea au început în Fapte 1, unde cei o sută douăzeci au avut o consacrare de tip camera de sus față de Domnul pentru mișcarea Sa pe pământ. Aceasta este ceea ce Domnul vrea să obțină printre noi astăzi.

Discipolii au avut o consacrare de tip camera de sus, arzând podurile și fiind una cu Domnul pentru mișcarea Sa

Fapte 1:13-14 ne arată că cei o sută douăzeci au continuat cu statornicie într-un singur acord în rugăciune, împreună cu femeile și Maria, mama lui Isus, și cu frații Săi. Înainte de moartea Domnului, discipolii nu aveau niciun interes să se roage pentru lucruri spirituale (vezi Luca 22:40, 45-46); mai degrabă, se certau între ei cu privire la care dintre ei era considerat cel mai mare (Luca 22:24).

Dar după învierea și înălțarea Domnului, ei fuseseră regenerați prin viața Domnului, iar starea lor spirituală s-a schimbat radical. Nu a mai existat nicio ceartă între ei, ci, dimpotrivă, au continuat cu stăruință, într-un singur acord, în rugăciune, cel puțin zece zile înainte de ziua cincizecimii, când au primit Duhul de putere revărsat în mod economic.

Domnul le-a spus să rămână în Ierusalim (Luca 24:49; Fapte 1:4) până când va veni Duhul Sfânt; apoi, primind această însărcinare, s-au rugat într-un singur acord, iar Domnul a avut o cale de a-Și turna Duhul în mod economic.

Dumnezeu a vrut să-Și reverse Duhul pentru îndeplinirea economiei Sale noutestamentare și a promis că va face acest lucru. Însă El încă avea nevoie ca poporul Său ales să se roage și să coopereze cu El pentru a face acest lucru.

Cei o sută douăzeci au avut consacrarea de tip camera de sus. Erau cam o sută douăzeci și s-au rugat într-un singur acord timp de zece zile. Nu numai că s-au rugat, dar s-au și consacrat Domnului, oferindu-se Lui într-un mod foarte real și practic.

Da, mulți dintre ei se consacraseră deja Domnului cu trei ani și jumătate mai devreme, când Domnul i-a chemat pe țărmul mării sau acolo unde i-a întâlnit și i-a chemat, dar acum aveau o consacrare de tip camera de sus.

Experiența lor în camera de sus a fost un nou fel de consacrare; nu a fost doar o consacrare obișnuită pentru a-L urma pe Domnul, ci ceva specific.

Când Domnul l-a chemat pe Petru pe țărmul mării, el a renunțat la slujba sa, dar în camera de sus, el a renunțat la mult mai mult. Discipolii erau în camera de sus cu riscul vieții lor. Cei din camera de sus erau dispuși să-și riște viața pentru a fi acolo.

Ei au fost regenerați de Domnul ca viață și acum se consacrau Domnului într-un mod specific. Totul a fost dedicat într-un mod practic și a fost dedicat cu orice preț. Au plătit prețul religiei strămoșilor lor, al țării lor, al relațiilor lor cu vecinii și prietenii lor, al rudelor și familiilor lor și chiar prețul vieții lor.

Erau dispuși să pună totul pe altar și să riște totul pentru un singur lucru: consacrarea de tip camera de sus pentru ca Domnul să trimită ceea ce promisese că va trimite.

Petru și discipolii au stat de partea viziunii cerești să renunțe la religia strămoșilor săi; el a renunțat la țara sa, la relația sa cu vecinii și prietenii săi și la rudele sale; el era chiar dispus să-și riște viața.

Erau dispuși să ardă podurile și să nu se uite niciodată înapoi, căci avuseseră viziunea cerească și erau „căsătoriți” cu ea; nu exista nimic altceva în lume sau în religie pentru ei, erau doar pentru Domnul și scopul Său.

Întreaga lor ființă era susținută de această viziune cerească și erau făcuți nebuni de această viziune cerească. Aceasta este consacrarea de tip camera de sus și aceasta este ceea ce Domnul trebuie să obțină printre noi astăzi.

Trebuie să venim la Domnul în timp ce citim capitolul 1 din Fapte și să ne dăm Lui într-un mod proaspăt și specific pentru a avea consacrarea de tip camera de sus de care are nevoie astăzi.

Doamne Isuse, Te iubim și ne dăm Ție. Vrem să avem consacrarea de tip camera de sus astăzi. Fie ca să continuăm să trăim în istoria divină din interiorul istoriei omenești, având o consacrare de tip camera de sus față de Tine astăzi. Strălucește asupra noastră, Doamne, și infuzează-ne cu viziunea cerească a economiei Tale. Fie ca o viziune clară și stăpânitoare a economiei Tale să ne călăuzească inima și să ne aprindă întreaga ființă pentru Tine și pentru scopul Tău pe pământ. Amin, Doamne, suntem una cu viziunea cerească pe care ne-ai arătat-o. Ne dăm Ție pentru a fi pentru scopul Tău pe pământ astăzi. Nu privim înapoi, nu vrem să rămânem în nimic din trecut și părăsim orice lucru din trecut. Amin, Doamne, fie ca viziunea cerească să ne întărească să renunțăm la tot pentru a Te urma și să nu ne bazăm pe nimic din religie, origine, familie sau chiar propria noastră viață, ci să ne dăm pe deplin Ție! Amin, Doamne, câștigă o consacrare de tip camera de sus în noi și printre noi, astfel încât Tu să ai o cale să Te miști nestingherit!

Avem nevoie de o consacrare de tip camera de sus, plătind prețul pentru a fi „căsătoriți” cu viziunea cerească

Fie ca noi să venim astăzi la Domnul pentru a cumpăra alifia pentru ochi, așa cum ne sfătuiește El în Apocalipsa 3:18, ca să putem vedea.

El vrea să vedem viziunea cerească a economiei Sale eterne, chiar viziunea a ceea ce vrea El să facă astăzi pe pământ, dar trebuie să plătim prețul pentru a cumpăra alifia pentru ochi ca să vedem. Nu este vorba doar de a ne ruga, a cere sau a lua prin credință, ci de a plăti prețul.

Fie ca noi toți, prin îndurarea Domnului, să plătim prețul pentru a fi dispuși să fim în camera de sus și să avem o consacrare de tip camera de sus. Când Domnul ne unge ochii și vom vedea cu adevărat, cerurile se vor deschide, orice solzi vor cădea de pe ochi și vom vedea viziunea cerească. Această viziune ne va guverna și ne va îndruma.

Felul de consacrare de care avem nevoie astăzi este o consacrare de tip camera de sus, o consacrare în care plătim prețul pentru ca întreaga noastră ființă să fie „căsătorită” cu viziunea cerească (Fapte 26:19; 1:8; 20:24).

Nu există divorț sau separare; pur și simplu vedem viziunea cerească, așa cum a văzut Pavel, și nu putem fi neascultători de viziunea cerească. Dacă plătim prețul pentru viziunea cerească, vom „arde podurile” în urma noastră și nu vom avea nicio cale de a ne întoarce, așa cum au făcut primii discipoli.

Primii discipoli au ars orice poduri dintre ei și trecutul lor, mediul lor, familia lor și religia lor anterioară, în măsura în care nu exista nicio cale pentru ei de a se întoarce; chiar dacă ar fi vrut, nu ar fi mai fost primiți.

La fel este și cu noi astăzi. Trebuie să urmăm calea Domnului în mod absolut astăzi; această cale nu este ieftină, ci scumpă, necesitând o consacrare costisitoare. A urma calea recâștigării Domnului nu este ieftin; trebuie să avem o consacrare de tip camera de sus astăzi.

Nu suntem aici pentru o mișcare, ci pentru recâștigarea Domnului, iar recâștigarea poate fi realizată doar prin consacrarea specifică și extraordinară de tip camera de sus.

Acest lucru ne va costa religia strămoșilor noștri, țara noastră, mediul nostru, relațiile noastre cu vecinii și rudele noastre și chiar propria noastră viață. Odată ce vedem viziunea cerească a economiei lui Dumnezeu și suntem captivați de ea, nu putem să nu avem o consacrare de tip camera de sus.

Domnul poate realiza și duce la îndeplinire recâștigarea Sa doar prin experiența consacrării de tip camera de sus. Când ne dăm pe noi înșine Domnului pentru interesul Său pe pământ, având o consacrare de tip camera de sus împreună cu sfinții cu care suntem vitalizați, devenim cu toții o ofrandă arsă.

Asemenea celor o sută douăzeci din Fapte 1, devenim o ofrandă arsă, fiind arși și arzându-i pe alții. Domnul, ca foc divin, va arde în noi și printre noi; El va arde toată zgura și va arde în noi și prin noi, răspândind focul vieții divine la cei din jurul nostru.

Aceasta nu este o mișcare a omului și nici nu este un eveniment sau o mișcare organizată în creștinism; este consacrarea de tip camera de sus pentru a deveni o ofrandă arsă, arzând pentru Domnul în duh (Luca 12:49-50; Fapte 2:3-4; Romani 12:11).

Focul vieții divine arde în noi și noi îi ardem și pe alții cu focul vieții divine. Domnul a spus că a venit să arunce foc pe pământ și El dorește ca acesta să fie aprins; acesta este focul vieții divine.

Dacă vedem viziunea cerească și suntem „căsătoriți” cu ea, vom arde orice poduri și vom avea o consacrare de tip camera de sus pentru a-I permite Domnului să facă ceea ce vrea El să facă în noi și prin noi.

Dacă vedem viziunea cerească, vom plăti prețul renunțării la toate lucrurile care fac parte din noi, lucruri apropiate și dragi nouă, inclusiv țara noastră, relația noastră cu vecinii, prietenii, rudele și familia.

Domnul Isus a spus că nu a venit să aducă pace, ci sabie, iar într-o familie, doi vor fi împotriva a trei. O, Doamne! Tatăl va fi împotriva fiului, mamele împotriva copiilor, socrii unul împotriva celuilalt; acesta nu este ceva ce căutăm să avem, dar rezultatul vederii viziunii cerești va fi acesta.

Consacrarea de tip camera de sus ne va separa de toate lucrurile pentru acea viziune, astfel încât să putem fi umpluți de viziunea cerească și să avem impulsul focului divin arzând în noi.

Mulți erau în jurul Domnului Isus când El era pe pământ, iar mulțimile se înghesuiau în jurul Lui și Îl urmau; însă doar o sută douăzeci erau în camera de sus. Mari mulțimi L-au urmat, dar nu I-au oferit nimic pentru mișcarea Lui.

Mișcarea Lui nu este cu mulțimile, ci cu cei din camera de sus, cu cei ai căror ochi au fost deschiși și ale căror inimi au fost atinse (Fapte 17:6).

Fie ca ochii noștri să fie deschiși și inimile noastre să fie atinse astăzi, să vedem că nu avem nicio opțiune, nicio altă alegere decât să mergem pe această cale până la sfârșit.

Domnul vrea să câștige un număr mic de oameni care au o consacrare de tip camera de sus; aceștia vor întoarce lumea cu susul în jos și vor schimba epoca. Dacă vrem să în camera de sus, trebuie să ne rugăm într-un mod specific și să-I spunem Domnului:

Doamne Isuse, prin îndurarea Ta vrem să cumpărăm alifia pentru ochi ca să ne ungem ochii pentru a vedea viziunea cerească. Prin îndurarea Ta suntem dispuși să plătim prețul pentru a fi în camera de sus. Amin, Doamne, suntem dispuși să fim în camera de sus pentru recâștigarea mărturiei Tale. Dă-ne să vedem viziunea cerească și să ne unim cu ea până la măsura în care suntem dispuși să lăsăm totul deoparte pentru Tine, pentru a câștiga mărturia Ta pe pământ astăzi! Amin, Doamne, nu vrem doar să ne înghesuim în jurul Tău și să doar știm despre Tine; vrem să vedem viziunea cerească și să plătim prețul pentru a urma această viziune, pentru ca Tu să o împlinești astăzi! Fie ca impulsul vieții divine să ardă în noi și să ne țină pe linia economiei Tale astăzi. Vrem să avem o consacrare de tip camera de sus pentru Tine, pentru a câștiga ceea ce cauți pe pământ astăzi, recâștigarea mărturiei Tale! Amin, Doamne, câștigă biruitorii care vor întoarce lumea cu susul în jos și vor schimba epoca! Câștigă consacrarea de tip camera de sus în noi și în toți sfinții, pentru ca Tu să ai o cale de a pune capăt acestei epoci și să aduci epoca împărăției!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We need to have an Upper-Room Consecration for the Recovery of the Lord’s Testimony, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Singurul acord și aspecte cruciale din cartea Fapte – săptămâna 7 cu tema: Să continuăm să trăim în istoria divină din interiorul istoriei omenești în continuarea cărții Fapte pentru răspândirea și zidirea bisericii ca manifestare corporativă a lui Cristos (ziua 5), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Putem fi într-un singur acord pentru că avem o viziune atotinclusivă – viziunea epocii

12/12/2025 by Credincios in Cristos 5 Comments

Astăzi putem fi într-un singur acord pentru că avem o singură viziune atotinclusivă – viziunea epocii; viziunea pe care Dumnezeu ne-a dat-o în recâștigarea Sa este o viziune atotinclusivă, iar astăzi suntem într-un singur acord vorbind același lucru și fiind la fel în practică. Aleluia!

Slavă Domnului că astăzi avem unitatea Trupului lui Cristos, căci suntem membre în Trup, iar Trupul este unul singur. În cartea Fapte vedem un punct de reper care desparte Evangheliile de Fapte – este rugăciunea într-un singur acord a celor o sută douăzeci de ucenici.

Trebuie să ne dăm seama că singurul acord este cheia principală a fiecărei binecuvântări din Noul Testament. Dacă vrem să savurăm binecuvântarea și să primim binecuvântarea lui Dumnezeu, trebuie să practicăm unitatea prin singurul acord.

Singurul acord se referă la armonia din ființa noastră interioară, la armonia din mintea și voința noastră. Cuvântul grecesc este *homothumadon*, care este un termen puternic și atotinclusiv, deoarece denotă o armonie a sentimentului interior în întreaga noastră ființă.

Pentru a avea un singur acord, trebuie să fim în armonie, în acord; se referă la sunetul armonios al instrumentelor muzicale sau al vocilor. Când avem armonia sentimentului interior în noi și printre noi, este ca o melodie armonioasă pentru Domnul.

Astăzi practicăm unitatea – singurul acord – conform învățăturii apostolilor. În Fapte 1 vedem singurul acord printre cei o sută douăzeci de ucenici, căci ei au continuat cu sârguință în învățătura apostolilor.

Învățătura apostolilor este factorul de susținere al singurului acord. Pe măsură ce învățăm să practicăm singurul acord, trebuie să fim într-un singur duh cu un singur suflet.

Pe de o parte, trebuie să fim acordați în aceeași minte și în aceeași opinie, adică una în sufletul nostru. Pe de altă parte, când suntem una în vorbirea noastră, căci atunci când suntem într-un singur acord în întreaga noastră ființă, vom vorbi același lucru, chiar un singur lucru.

Așa cum trupul nostru omenesc este unul și gura vorbește doar ceea ce decide capul, în unitate și într-un singur acord cu capul, așa este și în Trupul lui Cristos.

Avem un singur Cap, care este Cristos, și suntem cu un singur acord și cu o singură gură, căci, chiar dacă suntem mulți și toți vorbim, toți vorbim același lucru. Pentru a fi într-un singur acord, trebuie să avem o singură inimă și o singură cale.

Slavă Domnului că ne-a dat o inimă nouă pentru a-L căuta, a-L iubi și a fi constituiți cu Dumnezeu. De asemenea, El ne-a dat o singură cale, care este Dumnezeul Triunic Însuși ca lege interioară a vieții cu capacitatea sa divină.

Mai mult, pentru a avea un singur acord, ar trebui să avem o singură scală în viața de biserică – să nu ne judecăm unii pe alții și nici să ne măsurăm, ci să ne îngrijim unii de alții în dragoste.

Discipolii erau într-un singur acord în rugăciune pentru că au avut o viziune a Cristosului crucificat, înviat și înălțat

Cum se face că discipolii erau într-un singur acord și s-au rugat într-un singur acord timp de zece zile, rezultatul fiind că Domnul a turnat Duhul Sfânt asupra lor?

Trebuie să vedem care sunt factorii care au condus la rugăciunea într-un singur acord și să fim înaintea Domnului în ceea ce privește viața și trăirea noastră creștină, astfel încât și noi să putem fi într-un singur acord și să avem binecuvântarea Domnului.

Domnul a turnat Duhul peste cei o sută douăzeci pentru că ei au perseverat într-un singur acord în rugăciune, împreună cu femeile și Maria, mama lui Isus, și cu frații Săi.

Când discipolii erau cu Domnul în slujba Sa pământească, Domnul i-a instruit și i-a făcut discipolii Săi pur și simplu fiind cu ei. Din nefericire, de atâtea ori nu erau una, ci mai degrabă erau în discordie, unii dorind să fie la stânga și la dreapta Domnului, în timp ce alții erau geloși. O, Doamne!

În timp ce discipolii erau cu Domnul, ei erau făcuți discipoli de Domnul și au avut o viziune a Cristosului încarnat. Apoi, când Domnul a trecut prin moarte și înviere, au avut o viziune a Cristosului crucificat și înviat.

L-au văzut pe Domnul Isus fiind crucificat la Golgota (Ioan 19:17-18). Apoi, au văzut că El era îngropat într-un mormânt și au fost dezamăgiți și triști.

Apoi ei au avut viziunea Cristosului ca fiind Cel înviat. În dimineața învierii Sale, au auzit vești despre Cristos înviat și despre faptul că S-a arătat unora dintre surori și Mariei Magdalena (20:17).

Apoi, în seara învierii Sale, El a venit la discipolii Săi pentru a li se revela ca Cristosul înviat (v. 19). Ceea ce s-a întâmplat cu discipolii este că aceștia erau instruiți și făcuți discipoli de Domnul și se aflau constant sub viziunea Cristosului încarnat, crucificat și înviat.

Apoi, după învierea Domnului, El a petrecut timp cu ei, arătându-se lor și dispărând din fața lor, iar ei se aflau sub viziunea constantă a viziunii lui Cristos înviat.

Înainte de înălțarea Sa publică, Domnul Isus, în înviere, le-a poruncit discipolilor să aștepte în Ierusalim botezul cu Duhul Sfânt (Fapte 1:4-8), spunându-le că vor primi putere când Duhul Sfânt va veni peste ei și că vor fi martorii Lui atât în Ierusalim, cât și până la marginile pământului.

Apoi, discipolii L-au văzut pe Domnul înălțându-se la cer înaintea lor, de pe Muntele Măslinilor (vv. 9-11). Au avut o viziune a Cristosului crucificat, înviat și înălțat.

După ce au văzut o astfel de viziune, s-au întors la Ierusalim, s-au dus în camera de sus și au continuat cu sârguință, cu un singur acord, în rugăciune (vv. 12-14).

Au riscat totul pentru a fi acolo, dar se aflau sub viziunea cerească a Cristosului crucificat, înviat și înălțat. Ceea ce i-a întărit să renunțe la țara, cariera, viitorul, casa și rudele lor este viziunea Cristosului crucificat, înviat și înălțat.

Au putut lăsa totul și pe toți ceilalți deoparte pentru a se ruga pur și simplu cu un singur acord timp de zece zile, deoarece se aflau sub vederea unei astfel de viziuni a unui astfel de Cristos.

Când vedem o viziune proaspătă a Cristosului atotinclusiv în crucificarea, învierea și înălțarea Sa, vom fi, de asemenea, motivați și întăriți să renunțăm la tot și să ne rugăm pur și simplu într-un singur acord.

Pentru a lucra într-un singur acord, trebuie să vedem viziunea Cristosului crucificat, înviat și înălțat și să fim pe deplin eliberați de sine și de lume.

Doamne Isuse, dezvăluie-ne pentru a vedea o viziune a Cristosului atotinclusiv. Dă-ne să vedem viziunea cerească a Cristosului crucificat, înviat și înălțat. Amin, Doamne, ne deschidem Ție. Venim la Tine așa cum suntem. Ne dăm Ție astăzi. Fie ca să vedem viziunea Cristosului crucificat, înviat și înălțat. Fie ca o astfel de viziune să ne elibereze de noi înșine, de lume și de orice altceva. Fie ca să vedem o viziune care să ne captiveze și să ne guverneze în viața noastră de zi cu zi, astfel încât să putem trăi și lucra într-un singur acord! Amin, Doamne Isuse, mântuiește-ne de la a fi preocupați de propria noastră situație, viitor și țel. Fie ca să plătim prețul pentru a fi într-un singur acord cu sfinții în rugăciunea noastră. O, Doamne, doar o viziune a Cristosului crucificat, înviat și înălțat ne poate face să fim pe deplin eliberați de sine și de lume și să fim într-un singur acord! Dă-ne să vedem viziunea cerească, viziunea epocii! Fie ca viziunea cerească să ne întărească să renunțăm la orice altceva și să ne concentrăm doar asupra lui Cristos și asupra bisericii!

Astăzi putem fi într-un singur acord pentru că avem o singură viziune atotinclusivă – viziunea epocii

Astăzi, în viața de biserică din recâștigarea Domnului, putem fi într-un singur acord pentru că avem o singură viziune atotinclusivă, care este viziunea epocii (Proverbe 29:18; Fapte 26:19). Ce binecuvântare este ca să avem viziunea epocii, viziunea atotinclusivă!

Mulți credincioși în Cristos Îl iubesc astăzi pe Domnul și Îl slujesc, dar fiecare are propria viziune; prin urmare, nu există nicio cale de a avea singurul acord.

Chiar și în viața de biserică, este posibil ca unii să fie implicați în viața de biserică și să lucreze pentru Domnul, fiind foarte implicați în slujirea din biserică, și totuși să nu fie guvernați de viziunea atotinclusivă, viziunea epocii.

Mai rău, unii sfinți pot crede că acum au o viziune mai înaltă, ceva mai înalt decât alții, și cred că sunt mai avansați decât restul sfinților. O, Doamne!

Pot chiar să scrie asta într-o carte sau online, afirmând lucruri îndrăznețe despre care spun că Domnul li le-a revelat. Fie ca Domnul să ne mântuiască de a avea vreo viziune diferită de viziunea atotinclusivă, viziunea epocii!

Fie ca Domnul să ne acordeze în aceeași minte și opinie și fie ca noi să rămânem sub învățătura și părtășia apostolilor, continuând cu sârguință în aceste lucruri.

Vrăjmașul este subtil în atacurile sale; el atacă chiar și prin intermediul lucrurilor spirituale, introducând o „viziune mai înaltă” sau o „viziune diferită” de cea pe care o prezintă slujba. Atâta timp cât avem viziuni diferite asupra unui punct minor, nu putem avea singurul acord (Filipeni 3:15).

Aceasta nu înseamnă că trebuie să fim de acord asupra tuturor lucrurilor, ci că trebuie să rămânem sub vederea viziunii atotinclusive, viziunea epocii. Trebuie să fim guvernați de aceeași viziune într-un mod amănunțit.

Slavă Domnului că viziunea pe care ne-a dat-o în recâștigarea Sa este o viziune atotinclusivă – împlinirea finală a tuturor viziunilor din Biblie (Apocalipsa 21:2, 10-11).

Cât de binecuvântați suntem că am primit viziunea epocii! Prin slujba acestei epoci, El a recâștigat toate punctele majore ale adevărului din Biblie, iar noi avem o viziune atotinclusivă care include totul, de la creația lui Dumnezeu până la Noul Ierusalim în cerul nou și pământul nou.

Dacă astăzi suntem deschiși Domnului și avem o relație serioasă cu El, vom primi viziunea atotinclusivă, viziunea epocii. Pentru mișcarea actuală a Domnului, toate bisericile trebuie să fie într-un singur acord.

Toți ar trebui să exprimăm același lucru, să trâmbițăm același lucru, să dăm ca învățătură același lucru și să fim la fel în practică (Iosua 1:16-18; 6:1-16; Fapte 2:42; 4:24, 32; 1 Corinteni 4:17; 7:17; 11:16; 14:33b-34; 1 Timotei 1:3-4; 6:3). Amin!

Trebuie să alegem să fim vitali și vii în Domnul. Este posibil să auzim multe despre grupurile vitale și este posibil să avem multe mesaje în cărțile slujbei cu privire la a fi vitali.

Dar dacă nu ne dăm pe noi înșine Domnului pentru a practica grupurile vitale, nu putem fi vitalizați. Pentru a fi vitali înseamnă a fi vii și plini de activitate spirituală.

Dacă suntem cu toții vitalizați, vom avea un viitor strălucitor în recâștigarea Domnului. Astăzi suntem în mișcarea actuală a Domnului, fiind sub viziunea atotinclusivă, viziunea epocii și învățăm să fim vitalizați.

Fie ca noi să ne dăm pe noi înșine Domnului, astfel încât mișcarea Lui pe pământ să aibă un impact prin faptul că suntem într-un singur acord. Putem munci mult, dar fără prea mult rezultat și putem lucra atât de mult fără prea mult spor.

Domnul vrea să-i câștige astăzi pe Ghedeon și pe cei trei sute de oameni ai săi (Judecători 7:3-7), pe cei care nu fac parte dintr-o mișcare sau nu se alătură armatei din cauza entuziasmului, ci pe cei puțini la număr care sunt într-un singur acord pentru mișcarea Domnului.

Domnul sună din trâmbiță în viața de biserică din recâștigarea Domnului, iar noi Îl urmăm pe Domnul rugându-ne într-un singur acord, pentru ca El să aibă o cale de face ceea ce El vrea să facă.

Fie ca noi să fim dispuși să fim aduși înapoi la un singur acord pentru a lupta bătălia în Trup, pentru ca Domnul să aibă o cale astăzi.

Domnul ne cheamă, iar noi Îl urmăm. El îi cheamă pe cei care sunt dispuși să fie aduși înapoi la un singur acord, pentru ca El să poată binecuvânta rugăciunea într-un singur acord pentru mișcarea Sa.

Doamne Isuse, Te iubim și vrem să ne întoarcem la un singur acord! Suntem dispuși să fim aduși înapoi la un singur acord pentru a lupta bătălia. Amin, Doamne, Îți mulțumim că ne-ai dat viziunea atotinclusivă, viziunea epocii. Fie ca o viziune clară și guvernatoare a economiei Tale să ne îndrume inima și să ne întărească pentru a fi într-un singur acord. Amin, Doamne, avem nevoie de recâștigarea singurului acord printre noi, pentru ca Tu să poți avea un impact în viața și lucrarea noastră creștină! Salvează-ne de a avea viziuni diferite de viziunea centrală a economiei eterne a lui Dumnezeu. Salvează-ne de a avea propria noastră viziune, care este diferită de viziunea atotinclusivă! O, Doamne, Te iubim și ne dăm Ție astăzi! Vrem să fim cei puțini la număr care sunt dispuși să fie aduși înapoi la singurul acord în viața de biserică de astăzi! Fă-Ți voia în ființa noastră și fă-Ți voia printre noi în viața de biserică de astăzi. Obține ceea ce cauți în noi și găsește o cale de a Te mișca fără nici o piedică în noi și prin noi, pe măsură ce practicăm singurul acord!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We can be in One Accord because we have an All-inclusive Vision – the Vision of the Age, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Singurul acord și aspecte cruciale din cartea Fapte – săptămâna 2 cu tema: Singurul acord (ziua 6), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să vedem o viziune a Celui Atotsuficient și să vedem o viziune divină a poporului lui Dumnezeu

30/03/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

La fel ca Balaam – un profet păgân care a fost adus într-o viziune – trebuie ca și noi să vedem viziunea Celui Atotsuficient și să avem o viziune divină a poporului lui Dumnezeu, ca să avem viziunea lui Dumnezeu despre lucruri și despre poporul Său.

Săptămâna aceasta în studiul nostru de cristalizare Numeri ajungem la Num. 23-24, iar subiectul principal este: Viziunea Celui atotsuficient, viziunea divină a poporului lui Dumnezeu.

Balaam – un profet păgân – a fost plătit de Balac pentru a-i blestema pe copiii lui Israel, care se îndreptau spre țara bună și urmau să treacă prin țara lui Balac. Cu toate acestea, Balaam nu a putut vorbi altceva decât ceea ce Dumnezeu i-a dat să vorbească și, chiar dacă Balac a încercat să-l îndemne să blesteme poporul lui Dumnezeu, Balaam a rostit numai binecuvântarea.

Deși poporul lui Israel nu era perfect, totuși Dumnezeu i-a văzut desăvârșiți și frumoși și El nu a văzut nicio nelegiuire în poporul Său.

În ochii lui Dumnezeu, poporul Său este frumos, toți sfinții sunt frumoși și toți credincioșii în Cristos sunt frumoși; biserica este frumoasă și toate bisericile locale sunt frumoase în ochii Lui, căci Trupul lui Cristos este frumos.

Când Pavel s-a adresat bisericii din Corint, o biserică locală care a avut mari probleme pe care majoritatea bisericilor locale de pe pământ nu le au astăzi, el i-a adresat ca fiind, Biserica lui Dumnezeu care se află în Corint (1 Corinteni 1:2).

El avea viziunea divină asupra bisericii; și-a dat seama că biserica este glorioasă și minunată în ochii lui Dumnezeu, căci biserica este în Cristos. O astfel de adresare simplă ar fi trebuit să elimine toată diviziunea și confuzia atât în practică, cât și în doctrină.

Într-o astfel de biserică locală care poate părea „rea” în ochii noștri, cu o mulțime de probleme, cu manifestări ale cărnii, cu influența lumii, cu idoli, cu o căutare incorectă a Duhului, cu abuzul de daruri, cu învățături eretice și împărțiri – Pavel a numit-o, biserica lui Dumnezeu.

Trebuie să ne întrebăm: cine are dreptate, Dumnezeu sau noi? Este corectă oare părerea noastră despre biserică sau este corectă părerea lui Dumnezeu despre biserică?

Dumnezeu nu dezbate niciodată, nici nu Se luptă – El pur și simplu își prezintă felul de a vedea lucrurile în toate scripturile.

Când citim cartea Numeri, am putea crede că poporul lui Israel era groaznic, cu tot felul de probleme, situații rele, păcate, nelegiuire și revoltă; ei păreau atât de groaznici, încât chiar și Dumnezeu a fost înfuriat cu ei uneori.

Dar așa cum Dumnezeu a spus în Zaharia, cel care se atinge poporul Său atinge pupila ochilor Săi. Oricât de rău sau de păcătos au devenit cei din poporul lui Dumnezeu, oricât de degenerată a devenit starea lor, pentru Dumnezeu ei sunt încă pupila ochiului Său.

Nimic nu este mai drag pentru Dumnezeu decât poporul Său; ei sunt comoara Lui deosebită, posesia Sa specială.

Dumnezeu îi iubește pe cei din poporul Său și, indiferent de ce ar spune Satan ca acuzator al fraților și indiferent de ce ar spune poporul Său despre ei înșiși, Dumnezeu are o vedere divină a poporului Său, considerându-i frumoși.

Să avem vederea lui Dumnezeu asupra lucrurilor și să vedem viziunea cerească care ne direcționează spre destinația lui Dumnezeu

Niciodată nu ar trebui să subestimăm valoarea de a avea o viziune adecvată asupra unei anumite chestiuni; vederea noastră ne schimbă, căci ne afectează întreaga ființă (vezi Apoc. 21:9-10; Fapte 26:19).

Modul în care privim lucrurile determină modul în care trăim, modul în care ne comportăm pe noi înșine, ne ocupăm de lucruri și ne ocupăm de alți oameni, căci aproape totul depinde de concepția noastră asupra lucrurilor și a altora.

Balac l-a dus pe Balaam pe un munte pentru a vedea poporul Israel dintr-un anumic unghi, apoi l-a dus să-i vadă dintr-un unghi diferit, crezând că unghiul nu este corect. Totuși, ceea ce contează nu este unghiul din care îi privim pe oameni, ci dacă avem viziunea lui Dumnezeu despre ceilalți sau avem propria noastră părere.

Cu toții trebuie să învățăm să avem viziunea adecvată, care este viziunea divină; această viziune ne va schimba și ne va afecta ființa. Când avem o anumită viziune asupra lucrurilor și a oamenilor, deși poate că nimic nu se schimbă în exterior, în interior avem o realizare diferită a lucrurilor.

S-ar putea să ne uităm la oamenii lui Dumnezeu și să credem că nu sunt atât de buni, ci mai degrabă, sunt ca niște cârtițe sau șerpi și îi vom trata în acest fel, nu stând cu ei, ci mai degrabă disprețuindu-i. Dar dacă avem viziunea divină, modul de a trata și de a fi cu ei va fi complet diferit.

În Biblie o viziune denotă o scenă extraordinară, referindu-se la un fel special de a vedea – o vedere glorioasă, lăuntrică – și peisajul spiritual pe care îl vedem de la Dumnezeu (Ezechiel 1:1, 4-28; Dan. 7:1, 9-10, 13-14).

Când Ezechiel și Daniel au văzut o viziune, ei au fost capturați de ea și întreaga lor ființă a fost guvernată de această viziune.

În calitate de credincioși în Cristos, nu avem de ales: putem vedea lucruri și oameni doar prin ochii lui Dumnezeu. Fie ca Domnul să orbească propriile noastre păreri și să ne ofere viziunea divină asupra lucrurilor și a poporului Său.

Unii sfinți pot fi probleme în viața de biserică și, dacă îi vedem ca atare, îi vom trata ca atare. Cu toate acestea, dacă îi vedem din punctul de vedere al lui Dumnezeu, va trebui totuși să îi păstorim și să ajutăm situația, dar o vom face n mod diferit, așa cum a spus Petru, păstorind turma lui Dumnezeu care este printre noi – potrivit lui Dumnezeu.

Pentru a avea o viziune, avem nevoie de revelație, lumină și vedere (Efeseni 1:17-18); trebuie să-i cerem Domnului să ne dea un duh de înțelepciune și revelație și să ne dea lumină și vedere, pentru a avea viziunea divină asupra lucrurilor și mai ales a poporului Său.

Când avem viziunea cerească, când vedem lucrurile așa cum le vede Dumnezeu, această viziune ne va guverna, ne va restrânge, ne va controla, ne va păstra, ne va revoluționa și ne va ține în unitatea autentică, pentru că această viziune ne dă îndrăzneala de a continua.

Cum putem fi păstrați în recâștigarea Domnului? Este prin a avea o viziune. Dar este oare viziunea noastră pământească, egoistă sau este ea cerească? Când suntem pe pământ și privim lucrurile cu o vedere pământească, vedem lucrurile într-un anumit fel; dar dacă suntem în ceruri împreună cu Cristos și privim lucrurile cu vederea divină, vedem lucrurile altfel.

Trebuie să fim duși în duh pe munte mare și înalt pentru a vedea orașul sfânt, Noul Ierusalim; trebuie să vedem mai departe de spațiul și timpul trecut până în eternitate, să vedem ceea ce vede Dumnezeu la sfârșit – mireasa lui Hristos, cu nimic imperfect sau înfrânt în ea!

Vedem noi ceea ce vede Dumnezeu? Trebuie să avem punctul de vedere al lui Dumnezeu, telescopul Său, pentru a vedea ce vede Dumnezeu și a vedea modul în care El vede lucrurile. Sub viziunea cerească, suntem direcționați către destinația lui Dumnezeu, iar viața noastră este controlată în funcție de economia lui Dumnezeu (Fil. 3:13-14; 1 Tim. 1:4).

Acest tip de vedere, această viziune a lui Dumnezeu, trebuie să ne controleze întreaga viață. Este posibil să auzim despre ceva tulburări aici sau despre o problemă acolo și ne dăm seama că Satana vrea să vină să fure „binoclul divin”, „telescopul divin” și să ne dea înapoi ochii carnali, astfel încât să putem crede că biserica este groaznică.

Ar trebui să aruncăm la pământ și să distrugem ochelarii carnali, modul nostru de a privi lucrurile, și fie ca să primim viziunea divină; când o astfel de vedere ne controlează viața, vom fi păstrați.

Doamne Isuse, salvează-ne de la a privi lucrurile și poporul Tău cu propria noastră părere, sentimentul nostru și punctul nostru de vedere trupesc și pământesc. Dă-ne o viziune cerească, pentru a putea vedea lucrurile și oamenii așa cum Tu le vezi. Fie ca noi să avem părerea lui Dumnezeu despre poporul Său. Fie ca noi să fim guvernați de viziunea divină asupra lucrurilor și a poporului lui Dumnezeu. Dă-ne un duh de înțelepciune și revelație, Doamne, și dă-ne să avem lumină și vedere. Fie ca viziunea divină a lucrurilor și a oamenilor să ne guverneze și să ne restrângă, să ne direcționeze și să ne controleze, să ne țină, să ne revoluționeze și să ne păstreze în unitatea autentică, dându-ne îndrăzneala de a continua în Domnul și în viața de biserică!

Trebuie să vedem o viziune a celui Atotsuficient și să avem o viziune divină a poporului lui Dumnezeu

Povestea lui Balaam în Num. 23-24 ne inspiră foarte mult; la fel ca el, și noi trebuie să vedem viziunea Celui Atotsuficient și să avem o viziune divină a poporului lui Dumnezeu (Num. 23:7-12, 19-26; 24:3-9).

De fiecare dată când există o încercare în recâștigarea Domnului, când are loc o furtună sau se întâmplă lucruri, viziunea noastră este testată – vedem noi lucrurile așa cum le vede Dumnezeu sau modul în care omul le vede?

Trebuie să vedem o viziune particulară – viziunea Celui Atotsuficient. În Gen. 17 vedem acest nume auto-declarat de Iehova; când Avram avea nouăzeci și nouă de ani, Iehova i-a apărut și a spus: Eu sunt El-Șaddai, Dumnezeul atotsuficient.

El este Dumnezeul Atotputernic cu un uger (precum ugerul de vacă), oferind aleșilor Săi tot ceea ce au nevoie, distribuindu-se în Sine pentru a fi aprovizionarea lor bogată.

„El” înseamnă Cel Puternic, iar „Shaddai” provine din cuvântul ebraic care înseamnă sân sau uger; Dumnezeu este Cel Puternic cu uger, adică El este Cel Puternic care este atotsuficient.

El este sursa harului pentru a ne aproviziona pe noi, cei chemați ai Săi, cu bogățiile ființei Sale divine, pentru ca noi să-L aducem pe Cristos ca sămânța pentru împlinirea scopului Său.

Ca atare, El ne determină să facem lucruri pe care nu le putem face în mod natural; El i-a promis lui Avraam un copil și a dus acest lucru la îndeplinire în felul Său, pentru că El este Cel Atotputernic.

Profetul Balaam a auzit cuvintele lui Dumnezeu și a văzut o viziune a Celui Atotsuficient.

Apoi, când a vorbit despre Israel, a spus: „Din vârful stâncilor îl văd / Și de pe dealuri îl privesc. / Iată un popor care trăiește singur / Și nu se socotesc printre națiuni ”(Num. 23:9).

Acest verset indică faptul că copiii lui Israel erau un popor sfânt, un popor sfințit, separat de națiuni. Dumnezeu ne vede ca un popor sfințit, o preoție sfântă, o națiune sfântă, un popor separat de toate națiunile (vezi 1 Corinteni 3:17; Efeseni 1:4; 5:27; 1 Pet. 2:9).

„Cine poate număra praful lui Iacob, sau poate număra a patra parte a Israelului? / Lasă-mă să mor moartea celor drepți, / Și sfârșitul meu din urmă să fie ca al lor!” (Num. 23:10). Acest cuvânt a fost o binecuvântare a creșterii abundente; este un cuvânt de mare binecuvântare și apreciere.

„El nu a văzut nelegiuire în Iacob, și nici nu a văzut necazuri în Israel; / Iehova, Dumnezeul lor este cu ei, / Și strigătele unui rege sunt printre ei ”(v. 21). Ce verset este acesta! Aceasta este ceva vorbit nu în conformitate cu concepția omului, ci conform viziunii divine asupra lucrurilor și a poporului lui Dumnezeu.

Trebuie să-i binecuvântăm pe cei din poporul lui Dumnezeu și să-i vorbim bine. A-i binecuvânta pe cei din poporul lui Dumnezeu înseamnă a vorbi de bine despre ei, indiferent de cum ar fi; asta nu înseamnă că ne păcălim și ne înșelăm pe noi înșine, neavând discernământ, ci mai degrabă, să vorbim lucrurile din punctul de vedere al lui Dumnezeu.

Trebuie să fim extrem de atenți când vorbim despre sfinți, mai ales în menționarea defectelor lor; nu ar trebui să fim nepăsători, ci să fim foarte mult în duh, chiar și atunci când menționăm unele dintre nevoile, slăbiciunile și defectele sfinților.

În opinia noastră, sfinții pot avea un defect, dar, potrivit lui Dumnezeu, fiecare sfânt este desăvârșit; cine are dreptate – Dumnezeu sau tu? Asta nu înseamnă că Dumnezeu Își închide ochii, astfel încât El să nu vadă necazurile sau nelegiuirile; mai degrabă, El are o viziune divină asupra tuturor lucrurilor.

În ochii lui Dumnezeu, Israelul este fără vină; în ei înșiși, poporul lui Dumnezeu are multe defecte, dar în răscumpărarea lui Dumnezeu și în Cristos ei nu au NICIUN defect. Deci, atunci când Dumnezeu privește la poporul Său, El nu îi vede în conformitate cu ceea ce sunt în ei înșiși, ci în conformitate cu ceea ce ei sunt în Cristos (vezi 2 Cor. 5:16-17).

Ca oameni ai lui Dumnezeu, avem un statut dublu: unul în noi înșine, în sinele nostru căzut și în acest statut suntem săraci, păcătoși și plini de nelegiuire; dar celălalt statut al nostru este în răscumpărare, iar în acest statut nu avem niciun defect, căci aici suntem în Cristos.

Când ne uităm la sfinți, trebuie să-i vedem în Cristos; atunci când vom face acest lucru, ne vom raporta la ei în mod potrivit, căci îi vom onora așa cum ar face Dumnezeu și îi vom trata conform lui Dumnezeu datorită modului de vedere divin pe care îl avem.

Dacă Dumnezeu nu ne vede în Cristos, avem mari probleme; în afara lui Cristos suntem destinați pierderii și mânia Lui este asupra omului păcătos.

Dar slavă Domnului, Dumnezeu ne-a răscumpărat, ne-a pus în Cristos, iar atunci când El ne privește, ne vede în Preaiubitul Să și în El suntem preaiubiți așa cum este și El!

Am fost transferați din vechiul Adam întru Cristos; aici aparținem. Nu ar trebui să ne evaluăm unul pe altul în afara lui Cristos, ci să ne privim unii pe alții în Cristos. Când ne evaluăm unii pe alții în Cristos, nu îi vom mai învinui pe sfinți, nu îi vom mai disprețui, nu ne vom mai critica unii pe alții și nu vor mai exista bârfe.

Doamne Isuse, arată-ne o viziune a Celui Atotsuficient care ne poate aproviziona cu tot ceea ce avem nevoie. Amin Doamne, Tu ești atotsuficient, iar Tu, în noi, poți face ceea ce ai spus că ar trebui să facem în cuvântul Tău. Acordă-ne viziunea divină a poporului lui Dumnezeu, astfel încât să putem vedea poporul lui Dumnezeu așa cum îi vede Dumnezeu. Fie ca să-i vedem pe toți credincioșii Tăi în Cristos, răscumpărați și sfințiți, o comoară pentru Dumnezeu fără nelegiuire și fără necazuri. Amin, Doamne, schimbă-ne viziunea asupra lumii, felul nostru de a vedea lucrurile și mai ales felul nostru de a vedea poporul lui Dumnezeu; fie ca să avem modul divin de a vedea lucrurile și oamenii, realizând că sfinții sunt în Cristos!