realitatea șarpelui de bronz

Să creștem în viață pentru a fi eliberați din otrava șarpelui și să devenim mireasa lui Cristos

27/02/2020 by Credincios in Cristos 1 Comment

Pe măsură ce studiem problema șarpelui de bronz ridicat în pustie în Num. 21, ne dăm seama că întreaga Biblie vorbește despre acest lucru, și anume despre șarpele și mireasa, iar Biblia se încheie cu căsătoria Duhului cu mireasa și cu înfrângerea șarpelui.

Aleluia, noi, care am fost cândva creșterea lui Satan, fiind mușcați de el și injectați cu otrava lui pentru a fi păcătoși, suntem acum în proces de a deveni creșterea universală a Cristosului nelimitat, Cel care ne dă Duhul fără măsură!

Ioan capitolul 3 vorbește la început despre șarpe și la sfârșit despre miresă.

Când Nicodim a venit la Domnul Isus noaptea, căutând învățături să se îmbunătățească, Domnul i-a spus că El ca Fiul Omului trebuie ridicat ca realitatea șarpelui de bronz, astfel încât toți oamenii șerpești (și Nicodim era unul dintre aceștia) privesc la El (cred în El) și vor trăi.

Nu păcătuim și greșim – suntem păcătoși în natura noastră; chiar și după ce credem în Domnul, când încă trăim în carne și în omul natural, și păcătuim spontan.

A păcătui înseamnă a face ceva despărțiți de Domnul, a face ceva în afara unirii noastre organice cu Cristos. Este posibil să nu fie ceva rău, dar orice facem fără să fim una cu Domnul este un păcat.

În Adam, cu toții am fost mușcați de șarpele vechi și suntem morți în păcat și ofense (Efeseni 2:1, 5); dar slavă Domnului, prin Cristos ca șarpele de bronz ridicat pe cruce, putem primi viața lui Dumnezeu! Aleluia!

Aceasta este adevărata manifestare a iubirii lui Dumnezeu față de noi – El însuși a devenit om, căci singurul Fiu al lui Dumnezeu a devenit asemănător cu carnea păcatului, fără păcat, și El a fost făcut păcat în ochii lui Dumnezeu pe cruce, astfel încât El poate purta păcatul lumii și poate distruge păcatul și pe Satan. Aleluia!

Dumnezeu a judecat pe Satan și păcatul, iar acum putem crede în El și potrivim acest sacrificiu al lui Cristos; ne putem pocăi, mărturisim că suntem păcătoși și primim pe Domnul Isus ca Mântuitor și viața noastră.

Această viață pe care o primim, Cristos Însuși ca viață, este o viață care tratează păcatul; când Îl primim pe Cristos ca viață, El operează în noi pentru a ne elibera de păcat și pentru a ne elibera de natura noastră păcătoasă.

Atâta timp cât cooperăm cu El și Îl savurăm, pocăindu-ne de tot ceea ce El expune sub lumina Sa strălucitoare, viața divină din noi va crește și va opera pentru a ne elibera de păcat și de puterea sa.

Povestea șarpelui și a miresei din Biblie: de la Geneza până la Apocalipsa

Putem spune că, considerată ca un întreg, Biblia ne dezvăluie problema șarpelui și a miresei.

Dumnezeu a folosit coasta lui Adam pentru a o zidi pe Eva, creșterea lui Adam; Eva nu a fost ceva diferit sau separat de Adam – Eva a fost creșterea lui Adam, făcută complet din elementul lui Adam.

Cu toate acestea, în Gen. 3:1-6, șarpele a vizitat-o pe Eva ca mireasă și a reușit să o captureze; în timp ce vorbea cu ea, el i-a otrăvit mintea, emoția și voința și chiar trupul ei a fost transmutat pentru a deveni carne.

Ea s-a angajat într-o conversație cu Satan, fără să verifice cu soțul ei, iar Satan i-a pus următoarea întrebare: Oare a spus Dumnezeu cu adevărat acest lucru …? Astfel, Satan i-a otrăvit mintea și emoția, pentru că ea s-a îndoit de inima lui Dumnezeu față de ea; așa că a decis să ia din rodul pomului – astfel, voința ei a fost otrăvită.

Satan ca păcat a intrat în trupul omului pentru a-l transmuta în carne, care conține otrava șerpească a lui Satan.

Dar aleluia, Dumnezeu este mai mare, mai înalt și mai înțelept decât șarpele! El a venit să pronunțe judecata asupra șarpelui și, în vorbirea Lui, vedem cum sămânța femeii (Cristos) va zdrobi capul șarpelui (Gen. 3:15).

Chiar mai mult, în v. 21 vedem cum sămânța femeii va deveni dreptate față de cei care au fost otrăviți de șarpe.

Putem spune că aceasta este o poveste de acum șase mii de ani și este posibil să nu aibă de-a face cu noi, dar în 2 Cor. 11:2-3 Pavel spune că prin slujba sa el i-a logodit pe credincioșii corinteni cu Cristos pentru a-i prezenta ca o fecioară pură lui Cristos.

El că s-a temut ca nu cumva, așa cum șarpele a înșelat-o pe Eva prin viclenia sa, gândurile credincioșilor vor fi corupte de la simplitatea și curăția față de Cristos.

Pavel era îngrijorat că șarpele care venise să o muște pe Eva va veni să-i muște pe credincioșii din Corint; din nou aici vedem că noi, ca credincioși în Cristos, facem parte din povestea șarpelui și a miresei (vezi 2 Corinteni 11:2-3; cf. Apoc. 12:9; 1 Tes. 3:5; 1 Tim. 2:14; 4: 1; 2 Pet. 3:17).

În cartea Apocalipsa vedem ultimul cuvânt despre șarpe și mireasă; în cap. 19 vedem că mireasa este pregătită pentru nunta Mielului (v. 7). A sunat un apel: Să ne bucurăm și să exultăm, căci căsătoria Mielului a venit, iar soția Lui s-a pregătit!

După ce Dumnezeu a tratat toate lucrurile negative ce ți de șarpe, păcătoșii mușcați de șarpe au devenit mireasa Mielului, iar căsătoria Mielului a venit!

Soția s-a pregătit prin creșterea în viață înspre maturitatea tuturor credincioșilor din Cristos, iar cei care compun mireasa sunt plin de dragoste față de Domnul și îngrozitori ca soldații din armata lui Dumnezeu să lupte pentru interesul lui Dumnezeu!

Imediat după nunta Mielului, acest cuplu universal va lupta împotriva lui Satan, șarpele cel vechi care a devenit acum marele dragon și adepții săi, fiara și falsul profet.

Apoi, Satan va fi legat și aruncat în abis, unde va fi închis timp de o mie de ani (Apocalipsa 19:11-16, 19-21; 20:1-3).

După aceasta, Satan se va răzvrăti din nou și va fi aruncat în cele din urmă în lacul de foc (vv. 7-10), iar universul va fi complet curățat și va exista un cer nou și un pământ nou.

Aleluia, pentru eternitate va exista un cuplu universal – Cristos ca Soțul și biserica în calitate de mireasă (Apoc. 21:1-2, 9-10), iar șarpele va fi în lacul de foc împreună cu toți urmașii săi!

Doamne Isuse, dă-ne creșterea în viață pentru azi, astfel încât să înaintăm înspre maturitatea în viață și să facem parte din armata Ta divină și mistică pentru a-l înfrânge pe Satan și a răspândi împărăția Ta pe tot acest pământ! Amin, Doamne, Îți mulțumim că ai intrat în noi ca viață divină; acum vrem să cooperăm cu Tine pentru ca Tu să crești în noi, să Te răspândești în noi și să aduci Împărăția Ta în noi, pentru ca noi să fim produși ca mireasa Mielului. Fă-ne biruitorii Tău, cei care se întorc împreună cu Tine pentru a lupta și a distruge pe Satan și armatele sale de la Armaghedon și pentru a aduce împărăția Ta pe pământ!

Să credem în Domnul și să creștem în viață pentru a fi eliberat de otrava șarpelui și a fi Mireasa lui Cristos

Dumnezeu are un dușman – Satan; acesta vine la om într-un mod subtil ca să-l facă pe om să pună la îndoială pe Dumnezeu, inima Lui, intenția Sa și scopul Său, iar atunci când omul se angajează într-o conversație cu el, mintea, emoția și voința lui vor fi otrăvite și corupte.

Chiar și după ce am crezut în Domnul Isus, dacă încă îi permitem vrăjmașului să aibă teren în noi, dacă încă ne angajăm în conversație cu Satan și lăsăm săgețile lui înflăcărați să ne străpungă mintea, vom fi corupți de la simplitatea și puritatea față de Domnul Isus.

Îi mulțumim Domnului și-L lăudăm că El ne-a mântuit; El ne-a adus sub slujba apostolilor, adevărata slujbă a Noului Testament care ne-a logodit cu Cristos.

În calitate de credincioși în Cristos, suntem logodiți cu Cristos pentru a fi căsătoriți cu El, iar ochii noștri trebuie să fim concentrați asupra Lui, fără a fi atenți la nimic sau la nimeni altcineva decât la El.

Dar Satan vine totuși într-un mod subtil și înșelător pentru a ne corupe ființa interioară și pentru a ne distrage de la Domnul Isus.

Domnul a venit ca șarpele de bronz și a fost făcut păcat pentru noi pe cruce; El nu a fost niciodată păcătos, dar a venit asemănător cu carnea păcatului și cu privire la păcat, iar când a fost pe cruce, Dumnezeu L-a făcut păcat în locul nostru (2 Cor. 5:21).

Păcatul a venit de la Satan, a intrat în om (Rom. 5:12) și a făcut din om un păcătos, chiar păcatul însuși sub judecata lui Dumnezeu; deci Cristos a devenit om în trup (Ioan 1:14) și a fost făcut păcat (nu păcătos) în numele nostru pentru a fi judecat de Dumnezeu (Rom. 8:3).

Prin moartea Sa pe cruce, Cristos a deschis calea ca noi, păcătoșii, să credem în El și să-L primim; acum putem primi viața Lui și, făcând acest lucru, devenim creșterea lui Cristos.

Noi, care am fost creșterea lui Satan, putem deveni creșterea lui Cristos – există un transfer din împărăția lui Satan în împărăția lui Dumnezeu și suntem re-generați cu gene noi, genele divine, genele lui Dumnezeu pentru a deveni parte a creșterii lui Cristos.

Aleluia, toți credincioșii în Cristos fac parte din creșterea lui Cristos pentru a fi reproducerea și continuarea Lui pe pământ!

Deci, acum trebuie să creștem în viață înspre maturitate; trebuie să permitem ca această viață divină care ne-a regenerat să crească și să se răspândească în noi până când ne saturează mintea, emoția și voința și întreaga noastră ființă.

Mintea noastră este câmpul de bătălie – trebuie să fim reînnoiți în duhul minții noastre, astfel încât viața divină din duhul nostru să se răspândească în mintea noastră pentru a îndepărta și eradica otrava șarpelui din mintea noastră, până când mintea noastră devine viață.

Trebuie să cooperăm cu Domnul în emoția, deciziile, sentimentele și dorințele noastre, pentru ca El să Se răspândească în emoția și voința noastră și să le satureze.

Regenerarea este doar primul pas al unui proces lung – ce durează viața noastră întreagă – de a deveni creșterea lui Cristos, mireasa lui Cristos.

Apostolul Pavel a fost gelos pe credincioși, ca Satan să nu le corupă mintea de la simplitatea și curăția față de Cristos; cu cât rămânem mai mult în slujba Noului Testament, slujba apostolilor, cu atât mai mult Îl iubim pe Domnul, dorim întoarcerea Lui și Îi dăm cooperarea de care El are nevoie pentru a ne produce ca mireasa Sa, creșterea Sa.

Doamne Isuse, Te iubim. Ne deschidem Ție și Îți permitem să ne saturezi mintea, emoția și voința, astfel încât orice element al otravei lui Satan să fie îndepărtat și eradicat din ființa noastră, iar noi să fim produși ca mireasa Ta. Amin, Doamne, fie ca mintea noastră să fie saturată și îmbibată de cuvântul Tău, pe măsură ce rămânem în adevărata slujbă a Noului Testament, iubindu-Te și savurându-Te ca logodnica Ta. O, Doamne Isuse, vrem să creștem în viață înspre maturitate, în fiecare zi, pentru a putea face parte din mireasa Ta biruitoare, creșterea Ta!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Growing in Life to be Delivered from the Serpent’s Poison and become Christ’s Bride (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 6 ziua 4 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Șarpele și mireasa: să vedem cum noi, ca și creștere a Satan, devenim creșterea lui Cristos

26/02/2020 by Credincios in Cristos 6 Comments

În Ioan 3 vedem șarpele și mireasa; deși am fost mușcați de șarpe și suntem șerpi în natură, Cristos a venit și a fost ridicat ca Substitut al nostru, a purtat judecata lui Dumnezeu pentru noi și acum noi putem crede în El pentru a deveni parte a creșterii Sale, mireasa Sa.

Ce plan extraordinar și ce destin minunat avem! Și totul depinde de realizarea noastră și de a vedea că suntem păcătoși, șerpi în natură și ne pocăim pentru a primi viața divină.

Copiii lui Israel au fost mușcați de șerpi înfocați în Num. 21 și au trebuit să privească la șarpele de bronz ridicat pe stâlp pentru a trăi; noi am fost mușcați de Satan și avem natura sa păcătoasă în noi și trebuie să privim (să credem în) la Isus și să trăim.

Dumnezeu ne-a creat după chipul Său și după asemănarea Lui, pentru ca noi să primim viața Lui și să devenim una cu El, chiar pentru a fi mireasa Sa, soția Sa.

Cu toate acestea, înainte ca viața lui Dumnezeu să poată intra în noi, Satan a intervenit și ne-a înșelat, injectându-și natura lui rea și otrăvitoare. Acum toți oamenii se nasc în păcat – toți oamenii se nasc „șerpești” în natură și nu este nevoie ca părinții să-i învețe pe copii cum să păcătuiască, căci aceștia o fac spontan și automat.

Când lumina Domnului strălucește asupra noastră și ne dăm seama că suntem păcătoși, ne pocăim întorcându-ne de la orice din trecut la El și avem o schimbare de gândire și de scop.

A ne pocăi înseamnă a avea o schimbare a minții rezultând în regret și a avea o schimbare a scopului, întorcându-te de la toate celelalte lucruri către Dumnezeu Însuși.

Ne pocăim nu doar inițial când am crezut în Domnul, ci în fiecare zi trebuie să ne pocăim.

Există atât de multe lucruri care ne distrag de la savurarea și experimentarea lui Cristos, și zi de zi trebuie să ne pocăim și să ne întoarcem către Domnul, pentru a putea primi și savura viața divină și eternă a lui Dumnezeu.

Domnul ne aranjează mediul și circumstanțele pentru ca noi să primim mântuirea Sa și să-L savurăm ca viață, iar din partea noastră trebuie să cooperăm cu El, permițându-I să strălucească asupra noastră și pocăindu-ne atunci când El expune anumite lucruri în noi.

Este o mare binecuvântare ca să știm că Cristos a venit în asemănarea cărnii păcatului, pentru ca El să moară pe cruce ca Substitut al nostru, Substitutul nostru, pentru ca noi să privim la El, crezând în El pentru a primi viața veșnică.

Iar această primire nu este o dată pentru totdeauna – noi primim și savurăm în mod constant viața veșnică, întrucât ne pocăim sub strălucirea Domnului și Îl luăm pe Cristos ca realitatea ofrandei pentru păcat, realitatea șarpelui de bronz. Aceasta ne va constitui ca să fim mireasa lui Cristos.

Cristos ca adevărata ofrandă pentru păcat a purtat pentru noi judecata lui Dumnezeu, pentru ca noi să credem și să avem viața veșnică

Majoritatea credincioșilor cunosc Ioan 3:16 și iubesc foarte mult acest verset, deoarece transmite dragostea lui Dumnezeu față de noi; dar Ioan 3:16 este rezultatul versetelor 14-15, care vorbesc despre faptul că Moise a ridicat șarpele în pustie.

Ioan 3:16 este rezultatul versetelor 14 și 15; primirea vieții divine și veșnice este rezultatul înălțării lui Cristos pe cruce ca șarpele de bronz, adevărata ofrandă pentru păcat.

Așa cum Moise a ridicat șarpele în pustie, pentru ca toți cei mușcați de șerpii înfocați să privească la el și să trăiască, tot astfel, Domnul Isus a fost ridicat ca Substitut al nostru pentru a purta judecata lui Dumnezeu pentru noi, pentru ca noi să privim la El (adică să credem în El) și să avem viață veșnică.

Chiar și un astfel de gentilom ca Nicodim, un învățător al legii cu un înalt standard de moralitate, care a căutat învățături să se perfecționeze în fața lui Dumnezeu, chiar și un astfel de om a trebuit să-și dea seama că el era șerpesc în natură și că trebuia să creadă în Isus ca realitatea șarpelui de bronz.

Când ne dăm seama că suntem șerpești în natură și credem în Domnul Isus ca șarpele de bronz ridicat ca Substitut al nostru, avem viață veșnică; aceasta înseamnă să fim regenerați, și anume a primi viața divină a lui Dumnezeu.

În ochii lui Dumnezeu, Domnul Isus a fost ridicat ca Substitut al nostru pentru a purta judecata lui Dumnezeu pentru noi, astfel încât să putem privi la El și să primim și să savurăm viața veșnică; aceasta este manifestarea reală a iubirii lui Dumnezeu față de lume.

Faptul că Cristos a murit pe cruce ca șarpele de bronz înseamnă că El a murit ca adevărata ofrandă pentru păcat.

În Lev. 10:17 vedem ofranda pentru păcat; preotul s-a împărtășit de ofranda pentru păcat pentru a purta nelegiuirea poporului. Aceasta înseamnă că noi ne împărtășim din Cristos ca ofranda pentru păcat în sensul de a participa în viața lui Cristos, viața care poartă păcatele altora, ca viață a noastră, pentru ca noi să putem purta problemele poporului lui Dumnezeu.

Savurarea bogată din Cristos ca ofranda noastră pentru păcat în viața de biserică ne permite să-L administrăm pe Cristos credincioșilor ca viață care tratează păcatul pentru ca aceștia să trateze păcatele lor și, astfel, să restabilească părtășia cu Dumnezeu.

Când credem întru Cristos noi primim viața Lui, iar această viață este o viață care tratează păcatul; viața care a fost eliberată de Cristos după ce a fost ridicat este o viață care tratează păcatul.

Această viață tratează păcatul dinn ființa noastră, iar când distribuim viață altora, această viață este o viață care tratează păcatul în ei pentru ca ei să-și trateze păcatul.

Trebuie să-L savurăm mai mult pe Domnul ca viață, iar atunci când îi întâlnim pe ceilalți, îi vizităm pe cei noi din biserică, trebuie ca pur și simplu să le administrăm pe Cristos, pentru că acest Cristos ca viață va trata păcatul din ei. El este adevărata ofrandă pentru păcat și viața Sa este o viață care tratează păcatul.

Mulțumim Doamne că ai iubit lumea atât de mult încât ai dat pe singurul Tău Fiu născut, astfel încât oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică. Ne-am născut în Adam, șerpești în natură, dar Îl putem privi pe Isus crezând în El ca realitatea șarpelui de bronz și putem primi viața veșnică, viața lui Dumnezeu! O, ce fel de iubire este asta! Îți mulțumim Doamne că Tu ești ofranda pentru păcat și Tu ne-ai dat viața Ta care tratează păcatul. Vrem să să venim la Tine în mod continuu ca să Te savurăm, să Te experimentăm și chiar să Te administrăm altora ca viață care tratează păcatul.

Șarpele și mireasa: să vedem cum noi, ca și creștere a Satan, devenim creșterea lui Cristos

Când Satan șarpele ne-a mușcat, el a injectat otrava naturii sale în noi pentru a ne face creșterea lui; prin căderea în păcat, întreaga rasă umană a devenit creșterea lui Satan.

Cu toate acestea, Ioan 3 dezvăluie că, chiar dacă suntem șepri în natură și trebuie să credem în Domnul Isus ca realitate a șarpelui de bronz, prin regenerare noi devenim creșterea lui Cristos, mireasa Lui.

Ioan 3 dezvăluie că regenerarea nu înseamnă doar că viața divină e adusă în noi, credincioșii în Cristos; regenerarea este pentru a ne face mireasa corporativă pentru creșterea lui Cristos (Ioan 3:29-30).

Așa cum Adam a fost crescut / sporit în Eva, mireasa și soția sa, tot așa Cristos este crescut / sporit în biserică, mireasa și soția Sa (Gen. 2:21-22).

Prin faptul că Cristos a fost ridicat pe cruce ca șarpele de bronz, creșterea lui Satan a devenit creșterea lui Cristos, mireasa Sa; noi, care am fost cândva creșterea lui Satan, am devenit creșterea lui Cristos.

Deci Biblia vorbește nu doar despre o minunată poveste de dragoste divină între Dumnezeu și om, ci și despre șarpe și mireasă; Biblia ne arată cum noi, ca și creștere a Satan, devenim creșterea lui Cristos pentru a fi mireasa Lui.

Cristosul nelimitat trebuie să aibă o creștere universală, iar El este în proces de a obține această creștere astăzi.

El dă Duhul fără măsură (Ioan 3:34) pentru a produce și a zidi biserica ca creștere a lui Cristos.

Fiecare dintre milioanele de oameni care cred în Domnul Isus a primit Duhul incomensurabil pentru a face parte din creșterea universală a Cristosului nelimitat. Aleluia!

Chiar dacă Satan și-a injectat natura păcătoasă în noi, crezând în Cristos suntem regenerați și devenim creșterea lui Cristos!

Cristosul nelimitat dă Duhul incomensurabil pentru a produce o creștere universală a Sa, care este biserica în calitate de Trup al lui Cristos finalizat în Noul Ierusalim. Toate persoanele regenerate sunt componentele miresei, care se vor căsători cu Domnul Isus în calitate de Mire.

Regenerarea înseamnă nu numai că primim viața divină în duhul nostru, ci și că ființa noastră șerpescă este anulată și că primim viața divină pentru a deveni o ființă nouă care face parte din mireasa lui Cristos! Aleluia!

Aici vedem șarpele și mireasa – prin regenerare, noi cei care au fost șerpi în natură devenim mireasa lui Cristos pentru a fi creșterea Lui! Amin!

Regenerarea este pentru producerea miresei lui Cristos, căci prin regenerare, ființele șerpești devin fii ai lui Dumnezeu pentru a face parte din creșterea, sporirea lui Cristos în umanitate.

Intenția lui Ioan 3 este de a ne arăta că Cristosul nelimitat trebuie să aibă o creștere universală și că El este în proces de a obține această creștere astăzi; Duhul incomensurabil produce o creștere universală a Cristosului nelimitat (Ioan 3:29-36). Amin!

Putem spune chiar că, considerată ca un întreg, Biblia dezvăluie șarpele și miresa. Ce minunat!

În Biblie vedem povestea de dragoste divină, dar vedem și șarpele și mireasa – șarpele vrea să ne frustreze povestea de dragoste cu Domnul și să ne oprească din a-I spune cât de mult Îl iubim, dar prin regenerare devenim parte a miresei a lui Cristos, iar acum devenim în realitate mireasa lui Cristos! Aleluia!

Mulțumim Doamne Isuse că ai murit pentru a ne regenera cu viața Ta divină și pentru a ne face parte din mireasa lui Cristos! Aleluia, noi, care suntem șerpești în natură, putem fi regenerați și putem anula natura noastră șerpească, pentru a putea deveni parte a creșterii lui Cristos, a bisericii! Amin, Doamne, fie ca Tu să crești și iar noi să scădem; crești în noi pentru mireasa lui Cristos și fă-ne parte din creșterea Ta pe pământ. Vrem să primim și să savurăm Duhul incomensurabil, astfel încât Cristosul nelimitat să obțină o creștere universală pentru Sine!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The serpent and the Bride: how we as Satan’s Increase are Becoming Christ’s Increase (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 6 ziua 3 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Cristos a venit ca realitatea șarpelui de bronz și l-a distrus pe Satan pe cruce

24/02/2020 by Credincios in Cristos 1 Comment

Cristos a venit ca realitatea șarpelui de bronz; El a fost ridicat pe cruce, iar noi – oamenii mușcați de șarpe, cei care au devenit serpești în natură – Îl putem privi și să nu murim, ci să trăim! Aleluia!

În această săptămână, în studiul nostru aprofundat din cartea Numeri, am ajuns la capitolul 21 și, în special, vrem să-L vedem pe Cristos așa cum este reprezentat de șarpele de bronz.

Nu doar lucrurile pozitive din Biblie sunt un tip reprezentativ al lui Cristos, ci și unele lucruri aparent negative, lucruri pe care poate nu le considerăm pozitive, sunt, de asemenea, un tip reprezentativ al lui Cristos.

În Ioan 3, Domnul a folosit această porțiune din Numeri 21 referindu-Se la El Însuși, iar în 1 Corinteni 10 Pavel de asemenea a vorbit despre acest exemplu al șarpelui de bronz.

Contextul din Numeri 21 este că poporul lui Israel a devenit nerăbdător pe drum, li s-au săturat sufletele și s-au plâns împotriva lui Dumnezeu.

Mai înainte s-au certat pentru apă, era drept că le era sete, așa că Dumnezeu le-a dat să bea; dar acum erau nerăbdători și vorbeau împotriva lui Moise și împotriva lui Dumnezeu spunând: De ce ne-ai scos în Egipt ca să murim în pustie, căci nu este mâncare și apă, iar sufletul nostru s-a scârbit de această pâine ușoară.

Prin faptul că au numit mana pâine ușoară, ei au considerat-o inutilă și lipsită de valoare.

Așa că Iehova le-a trimis șerpi înfocați și i-au mușcat și mulți din popor au murit; poporul a venit la Moise și a zis: Am păcătuit, pentru că am vorbit împotriva Domnului și împotriva ta; roagă-te ca Iehova să ia șerpii.

Moise s-a rugat și Dumnezeu i-a spus să facă un șarpe înfocat și să-l pună pe un stâlp, iar toți cei mușcați, când îl văd, vor trăi.

Așa cum spunea Pavel în 1 Corinteni 10:5-9, aceste lucruri s-au întâmplat ca exemple, ca să nu poftim după lucruri rele așa cum au poftit ei, și nici să nu-L punem la încercare pe Cristos așa cum unii dintre ei au făcut-o, și au fost mușcați de șerpii din pustie.

Ei L-au pus la încercare pe Domnul până la maxim, astfel încât judecata lui Dumnezeu a intervenit. Dar când s-au uitat la șarpele de bronz, au trăit.

Fie ca să uităm de situația noastră, de starea noastră, de ziua de mâine sau de cele din trecut și să privim doar la Cristos ca șarpele de bronz!

A privi nu înseamnă că doar aruncăm o privire, ci că privim cu atenție, în așteptare, cu privirea constantă și absorbantă; Îl privim pe Isus cu atenție, în așteptare și cu o privire constantă și absorbantă, ca să trăim!

Fie ca să nu fim vrăjiți de nici un lucru sau de vreo persoană, ci să privim la Isus (Galateni 3:1; Evrei 12:2). Isus ne încurajează întotdeauna să privim la El; trebuie să privim la Isus cu atenție neîmpărțită, întorcându-ne de la orice alt lucru.

Cristos este ca un magnet imens care îi atrage pe toți căutătorii Săi la El Însuși când privim la El! Amin!

În Ioan 3, când Domnul vorbea cu Nicodim despre nașterea din nou, El a spus: “Ce este născut din carne, este carne, iar ceea ceea ce este născut din Duhul este duh.”

Nicodim nu înțelegea ce spunea Domnul, chiar dacă era un învățător al legii educat, etic și demn; Domnul a vrut să-i arate că are nevoie de o altă viață – viața divină, pentru că el era șerpesc!

Căci așa cum Moise a ridicat șarpele în pustie, tot așa trebuie să fie ridicat Fiul Omului; Cristos a trebuit să fie ridicat pe cruce ca adevăratul șarpe de bronz ca un înlocuitor pentru toți păcătoșii, și toți cei care cred în El pot să aibă viață veșnică (Ioan 3:14-16).

Când Domnul a mers la cruce ca șarpele de bronz, în asemănarea cărnii păcatului, dar fără păcatul cărnii, El e asemenea Și-a eliberat viața din interior; aceasta a fost manifestarea dragostei Sale față de întreaga lume. Aleluia!

Cristos ca realitatea șarpelui de bronz a fost ridicat pe cruce: Priviți la El și trăiți!

Această istorisire din Numeri 21:4-9 este foarte semnificativă și se aplică vieții noastre creștine de astăzi.

Când copiii lui Israel au păcătuit împotriva lui Dumnezeu, El a trimis șerpi înfocați și au fost mușcați; apoi, Dumnezeu i-a spus lui Moise să ridice un șarpe de bronz pe un stâlp, în numele lor, pentru judecata lui Dumnezeu, ca atunci când ei privesc la șarpe, să trăiască.

Dumnezeu nu a înlăturat șerpii înfocați – El a oferit o cale poporului Său să privească și să trăiască.

Șarpele de bronz îl simbolizează pe Cristos (Ioan 3:14), iar stâlpul simbolizează crucea (1 Petru 2:24); Cristos a venit ca realitatea șarpelui de bronz și a purtat păcatele noastre în trupul Său pe lemn, pentru ca noi, după ce am murit față de păcate, să trăim înspre dreptate (1 Petru 2:24).

Bronzul, în tipologie, simbolizează judecata; șarpele de bronz avea forma unui șarpe, dar nu avea natura otrăvitoare a unui șarpe.

În același fel, Cristos a venit ca realitatea șarpelui de bronz și a fost ridicat pe cruce (Ioan 8:28); El a spus că, atunci când oamenii Îl vor ridica pe Fiul Omului, ei vor ști că El este – când a fost ridicat pe cruce, toți vor ști că El este Cel care este, Dumnezeul Triunic, Cel etern!

Cristos a venit în asemănarea cărnii păcatului, fără să se facă părtaș în vreun fel la păcatul otrăvitor al cărnii (Rom. 8:3; 2 Cor. 5:21; Evrei 4:15), la fel cum șarpele de bronz a avut doar asemănarea șarpelui, dar nu avea natura și otrava lui.

Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său în asemănarea cărnii păcatului și în ceea ce privește păcatul, și El a condamnat păcatul în carne. Așa cum șarpele de bronz era asemănător șarpelui, dar fără otrava acestuia, tot așa Domnul nu avea păcatul cărnii.

Acest lucru este destul de misterios: Dumnezeu a devenit carne, El a intrat în sfera cărnii pentru a-l distruge pe Satan, venind pe teritoriul lui Satan ca să-l distrugă pe acesta în carne. El a mers la cruce în asemănarea cărnii păcatului, dar fără vreun păcat în carne.

Cum poate fi posibil acest lucru? Acesta este un mister, pe care Biblia îl numește, misterul evlaviei – Dumnezeu manifestat în carne (1 Timotei 3:15).

Deci Cristos a venit ca realitatea șarpelui de bronz și a fost ridicat pe cruce, iar acum putem privi la El și să trăim!

Da, șarpele ne-a mușcat și, așa este, am devenit șerpești în natura noastră, căci păcatul locuiește în carnea noastră, dar putem privi la Cel care a fost înălțat, putem privi la El și putem fi infuzați cu El, și putem fi mântuiți și să trăim!

Îți mulțumim, Doamne Isuse, că ai venit ca realitatea șarpelui de bronz pentru a fi înălțat pe cruce și ca să mori pentru a condamna păcatul în carne și a-l distruge pe Satan prin cruce. Aleluia, putem privi la Isus, Cel înălțat pe cruce și putem trăi! Amin, Doamne, privim cu atenție nedivizată întorcându-ne de la orice alt lucru înspre Tine. Privim la Isus, fiind plini de așteptare și cu o privire constantă absorbantă, ca să fim mântuiți și să trăim! Aleluia pentru scumpul nostru Domn Isus Cristos, care este realitatea șarpelui de bronz!

Toți oamenii sunt șerpești în natură, fiind mușcați de Satan, șarpele; Dumnezeu l-a prins pe Satan în carnea omului pentru a-l distruge

În Geneza 3 vedem cum Satan, șarpele, a venit și și-a injectat natura în carnea omului; căderea omului nu a fost doar omul care nu a ascultat de Dumnezeu și a fost pedepsit de către El, ci, mai degrabă, prin faptul că omul a conversat cu Satan, însăși natura celui rău a fost injectată în om.

Acum toți descendenții lui Adam sunt născuți “mușcați” de șarpele vechi, diavolul. În ochii lui Dumnezeu, întreaga rasă umană decăzută este formată din ființe șerpești cu otrava șarpelui vechi în natura lor decăzută; prin naștere suntem șerpești, căci păcatul locuiește în noi.

Domnul Isus a zis în Ioan 8:44 că diavolul este tatăl păcătoșilor; în natura noastră noi suntem copii ai șarpelui vechi, diavolul (1 Ioan 3:10). Suntem fie copii ai lui Dumnezeu, fie copii ai diavolului – nu există un al treilea lucru.

În Matei 12:34 Domnul Isus i-a numit pe farisei “pui de vipere”, iar în 23:33 i-a numit: “Șerpi! Pui de vipere!”

Diavolul este șarpele antic (Apocalipsa 12:9; 20:2) și toți păcătoșii sunt șerpi, pui de vipere; în natura noastră decăzută nu suntem doar păcătoși – suntem șerpești.

În Romani 7 Pavel ne spune clar că în el (și în noi toți) există o altă persoană, păcatul personificat, care îl face să facă lucruri pe care el nu vrea să le facă. Satan ca păcat personificat este în carnea noastră; păcatul poate înșela oamenii (v. 11) și poate locui în ei și îi determină să facă lucruri împotriva voinței lor (vv. 17, 20).

Păcatul este viu în noi (v. 9) și este extrem de activ, deci trebuie să fie natura rea a lui Satan, cel rău, care locuiește în noi, acționează în noi și lucrează în noi ca oameni decăzuți. O, Doamne Isuse!

Această situație pare destul de disperată, dar Dumnezeu este înțelept, pentru că El Însuși a devenit om și El Însuși S-a îmbrăcat cu această carne, asemănarea cărnii păcatului și a dus-o la cruce.

Satan a crezut că a reușit atunci când și-a injectat natura rea în om, dar acest lucru doar I-a dat Domnului o oportunitate și o cale ușoară de a-l da pe Satan la moarte.

De exemplu, dacă un șoarece este liber în casă, nu este ușor să-l prindeți, iar lui îi este ușor să facă multe pagube; dar dacă puneți o momeală și o capcană, șoarecele poate fi prins cu ușurință.

Când șoarecele mănâncă momeala, el crede că a primit în cele din urmă ceea ce își dorea – o hrană delicioasă, dar a fost prins în capcană și este ușor ca proprietarul casei să-l omoare.

În mod similar, Satan este ca un șoarece obraznic care aleargă prin univers, dar când a intrat în om, a fost prins și întemnițat în om. Omul a fost “momeala” pentru ca Satan să fie prins și dat la moarte.

Cristos a venit în asemănarea cărnii păcatului ca realitatea șarpelui de bronz; El S-a îmbrăcat cu forma șarpelui și a dus-o pe cruce, pentru a-l reduce la nimic pe cel care are puterea morții, adică diavolul.

Moartea lui Cristos pe cruce a fost o moarte care l-a distrus pe diavolul (Evrei 2:14). Omul a fost capcana, Satan a fost prins în om și, prin încarnare, Dumnezeu S-a îmbrăcat cu omul corupt și l-a adus la cruce și, în același timp, l-a dus pe Satan pe cruce și l-a distrus acolo.

Acesta este motivul pentru care Satan se teme de cruce și de aceea Domnul ne-a spus să ne luăm crucea; crucea este calea de a-l birui pe Satan!

Unde este Satan astăzi? Satan este în noi – în carnea noastră; Satan ca păcat locuiește în carnea noastră (Galateni 5:24). Dar slavă Domnului, Cristos a crucificat carnea cu patimile și poftele ei. Satan a fost pus pe cruce, îngropat și apoi Cristos l-a lăsat în moarte, întemnițat până când va fi distrus pe deplin.

Așa cum Israelul a trecut prin Marea Roșie și faraonul cu armatele sale i-au urmat, dar doar Israelul a ieșit, în timp ce faraon și armatele sale au rămas acolo, tot așa Cristos l-a dus pe Satan și păcatul împreună cu El în moarte, și i-a lăsat acolo, când S-a înălțat în înviere! Aleluia!

Cristos l-a adus pe om împreună cu Satan în mormânt și El l-a scos pe om din mormânt în înviere, lăsându-l pe Satan îngropat în mormânt; acum acest om înviat este una cu Cristos!

Te lăudăm, Doamne, pentru înțelepciunea Ta, și minunata Ta lucrare ca realitatea șarpelui de bronz! Chiar dacă Satan și-a injectat natura rea în noi și ne-a făcut șerpești în natură la fel ca el, Cristos a venit în asemănarea cărnii păcatului și a distrus păcatul și pe Satan în carne! Slavă Domnului! Acum, Satan a fost distrus, dat la moarte și lăsat în mormânt, iar noi, cei ce am fost crucificați împreună cu Cristos, suntem înviați împreună cu El pentru a fi un om nou în învierea lui Cristos! Îți mulțumim, Doamne Isuse! Te lăudăm!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ came as the reality of the Bronze Serpent and Destroyed Satan on the Cross (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 6 ziua 1 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să credem în Cristos ca realitatea șarpelui de bronz și să savurăm viața Sa care tratează păcatul

01/08/2019 by Credincios in Cristos 3 Comments

Șarpele de bronz din Numeri 21:4-9 este un tip reprezentativ al Domnului Isus, care a fost crucificat în asemănarea cărnii păcatului ca Substitut și înlocuitor al nostru pentru ca noi, păcătoșii care suntem mușcați de șarpe, să Îl privim (să credem în El) și să avem viață eternă.

În Numeri 21 cei din poporul Israel au devenit nerăbdători pe drum și au murmurat împotriva lui Moise și Aaron, plângându-se că nu este mâncare și apă în pustie, iar sufletul lor detestă mana pe care trebuiau să o mănânce în fiecare zi.

Poporul s-a plâns atât de mult încât Domnul a trimis șerpi înfocați printre ei și i-a mușcat, așa că mulți dintre ei au murit; acest lucru arată că noi, ca oameni decăzuți, am fost mușcați de cel rău, șarpele, și suntem pe moarte.

În Mat. 3:7 Domnul Isus i-a numit pe farisei și pe saduchei pui de vipere, iar în Ioan 8:44 El a spus că: Voi sunteți de la tatăl vostru, diavolul. În 1 Ioan 3:10, Ioan ne spune că există copiii lui Dumnezeu sau copiii diavolului. Dacă oamenii nu sunt regenerați, ei sunt copiii diavolului.

Poporul lui Israel a venit la Moise și a mărturisit că au păcătuit plângându-se și murmurând împotriva lui Iehova, și i-au cerut să meargă la Dumnezeu în numele lor; Dumnezeu i-a spus lui Moise să facă un șarpe de bronz asemănător cu șarpele înfocat care a mușcat poporul, și să îl ridice pe un stâlp.

Toți cei care au fost mușcați de șarpele înfocat și priveau la șarpele de bronz trăiau.

Aceasta este o istorisire unică a cărții Numeri și este foarte semnificativă în viața noastră creștină de astăzi, pentru că Domnul Isus însuși a aplicat tipului șarpelui de bronz la Sine însuși.

În Ioan 3:14-15, în timp ce Domnul Isus vorbea cu acest bărbat în vârstă nobil, drept și respectat, Nicodim, El a spus: Așa cum Moise a ridicat șarpele în pustie, tot astfel trebuie să fie ridicat și Fiul Omului, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață eternă.

Știm cu toții că Cristos este realitatea tuturor lucrurilor pozitive din univers, dar aici vedem că Cristos este realitatea unui element negativ, șarpele de bronz. El a venit în asemănarea cărnii păcatului (El “S-a arătat ca un șarpe”, dar nu a avut otrava lui), dar fără păcatul în carne, și a venit să moară și să omoare șarpele și păcatul, astfel încât toți cei care cred în El să nu moară, ci să aibă viață eternă.

Și în conversația Sa cu Nicodim, Domnul S-a referit la El Însuși ca șarpele de bronz, făcând aluzie la faptul că Nicodim, care părea a fi un om bun, onorabil și aparent drept / neprihănit, a fost mușcat de șarpe și era șerpesc în natură.

Trebuie să vedem cum se aplică acest lucru la noi și cum Îl putem savura pe Cristos ca realitatea șarpelui de bronz.

Crezând în Cristos ca realitatea șarpelui de bronz, avem viața eternă

Ca descendenți ai lui Adam, toți oamenii au fost mușcați de șarpele vechi, Satan; Satan ne-a mușcat și ne-a infuzat cu otrava sa atunci când Adam a păcătuit, și toți suntem născuți în păcat. În ochii lui Dumnezeu, toți păcătoșii sunt nu doar mușcați de Satan, șarpele, ci ei sunt șerpești, adică au natura rea și otrăvitoare a lui Satan ca păcat.

Când copiii lui Israel au păcătuit împotriva lui Dumnezeu, au fost mușcați de șerpi; Dumnezeu i-a spus lui Moise să ridice un șarpe de bronz în numele lor, pentru judecata lui Dumnezeu, pentru ca toți cei care privesc la acel șarpe de bronz, să poată trăi.

Domnul Isus a venit în “asemănarea cărnii păcatului” (Rom. 8:3) – a cărui asemănare este cea din forma șarpelui de bronz – și în ceea ce privește păcatul pentru ca El să condamne păcatul în carne.

Șarpele de bronz avea forma șarpelui, dar era fără otrava șarpelui; Domnul Isus a venit în asemănarea cărnii păcatului, dar în nici un caz nu a avut păcatul cărnii.

E adevărat că Cristos a fost făcut “în asemănarea cărnii păcatului” când a devenit om și S-a îmbrăcat cu natura umană, dar El nu a participat în nici un fel în păcatul cărnii (2 Cor. 5:21).

Când a fost ridicat în carne pe cruce, prin moartea Sa, Satan, șarpele vechi, a fost tratat; El a murit ca realitatea șarpelui de bronz, astfel încât Dumnezeu să poată judeca șarpele vechi cu natura sa otrăvitoare.

Prin cruce Cristos, realitatea șarpelui de bronz, a tratat șarpele vechi și, de asemenea, natura șarpelui din omul decăzut (Evrei 2:14; Ioan 1:29).

La fel ca și copiii lui Israel, trebuie să privim la Cristos, realitatea șarpelui de bronz și să trăim; aceasta înseamnă că trebuie să credem în Cristos și să primim viața eternă!

Șarpele de bronz Îl simbolizează mai întâi pe Domnul Isus, apoi pe copiii lui Israel (care au păcătuit și ar fi trebuit să fie atârnați pe stâlp pentru a fi blestemați și judecați), iar în al treilea rând, îl simbolizează pe Satan, șarpele vechi.

Nu este vorba de faptul că copiii lui Israel au vrut și au fost porniți spre păcat, ci mai degrabă, șarpele din ei i-a determinat să păcătuiască. Când Dumnezeu i-a judecat pe copiii lui Israel, El a judecat de fapt șarpele; cel atârnat de stâlp era șarpele, nu copiii lui Israel.

Ca ființe umane noi am fost mușcați de șarpe și am păcătuit, iar acum există o natură șerpească în ființa noastră; prin natură, suntem una cu Satan, șarpele vechi, și suntem șerpești.

Dar slavă Domnului, Cristos a venit ca Substitut al nostru – El a venit ca realitatea șarpelui de bronz, și El a judecat șarpele pe cruce. Ceea ce avem nevoie este un Substitut, cineva care să poată fi judecat în numele nostru, și Dumnezeu L-a judecat pe Cristos ca realitatea șarpelui de bronz, care a venit în asemănarea cărnii păcatului.

Cristos, Substitut al nostru, a fost judecat prin faptul că a fost identificat cu noi, oamenii pe care i-a înlocuit.

De aceea, pe cruce vedem două înlocuiri: noi, ca oamenii care am fost răscumpărați de Cristos, am fost identificați cu Satan, și Cristos S-a identificat cu noi, poporul Său răscumpărat.

Când auzim Evanghelia, ne dăm seama că suntem șerpești în interior, păcătoși în natură și condamnăm pe Satan din noi; atunci, primim crucea lui Cristos și credem întru El și avem viață eternă!

Acesta este principiul regenerării: noi, care am fost identificați cu Satan și chiar suntem o parte din Satan, vedem că Domnul Isus a tratat identificarea noastră cu Satan pe cruce; prin urmare, condamnăm această identificare cu Satan și primim mântuirea Domnului cu urmarea că trăim și avem viață eternă! Aleluia!

Văzând că Domnul Isus ca realitate a șarpelui de bronz l-a tratat pe Satan, șarpele vechi, pe cruce, îl condamnăm pe Satan din noi, primim crucea, credem în Domnul și avem viață eternă prin credință!

Îți mulțumim, Doamne Isuse, că ai venit ca realitatea șarpelui de bronz pentru a trata șarpele vechi și natura noastră șerpească. Doamne, ne dăm seama că am fost mușcați de Satan, șarpele, și că suntem prin natură șerpești, chiar una cu Satan. O, Doamne, privim la Tine și credem în Tine, realitatea șarpelui de bronz, căci Tu ai venit în asemănarea cărnii păcatului, dar fără otrava acestuia, și ai tratat păcatul și pe Satan pe cruce! Aleluia, Isus Cristos l-a terminat pe Satan, păcatul și carnea pe cruce și putem crede în El, să avem viață eternă și să trăim!

Să Îl savurăm, să Îl aplicăm și să Îl distribuim pe Cristos ca viața care tratează păcatul în noi și alții

Cristos ca realitatea șarpelui de bronz se referă la El Însuși ca fiind realitatea ofrandei pentru păcat; s-ar putea să apreciem mai mult ofranda pentru abatere deoarece putem vedea câte păcate comitem, dar ofranda pentru păcat este un lucru mare.

Uneori, însă, am putea crede că luarea lui Cristos ca ofranda noastră pentru păcat este ceva teoretic, pentru că nu avem o înțelegere a ceea ce înseamnă faptul ca Cristos este ofranda pentru păcat. Deoarece Cristos este realitatea șarpelui de bronz, putem să Îl savurăm zi de zi și să Îl aplicăm la ființa noastră ca realitatea ofrandei pentru păcat.

Cristos nu este numai Cel care a tratat natura noastră păcătoasă pe cruce, dar El este și viața care tratează păcatul, viața care tratează natura noastră păcătoasă.

Prin urmare, noi nu doar Îl savurăm pe Cristos inițial ca realitatea șarpelui de bronz, atunci când credem în Domnul și ne dăm seama că Îl avem ca Substitut, dar zilnic Îl putem savura și aplica pe Domnul la ființa noastră ca realitatea ofrandei pentru păcat, viața care tratează păcatul.

Mai mult decât atât, Îl putem administra altora pe Cristos ca viața care tratează păcatul. Dacă știm că un anumit frate sau soră a săvârșit unele păcate, trebuie doar să ne rugăm pentru ei și să învățăm înaintea Domnului cum să Îl administrăm pe Cristos lor ca viața care tratează păcatul, pentru ca să își poată trata păcatele.

Viața lui Cristos este o viață care tratează păcate. În primul rând, noi trebuie să fim tratați prin faptul că savurăm viața lui Cristos care tratează păcatul și, apoi, trebuie să distribuim altora un astfel de Cristos ca viață care tratează păcatul.

A expune păcatele și greșelile altora și a pretinde că “strălucim cu lumina lui Dumnezeu asupra lor” nu înseamnă că aceștia vor primi vreun ajutor; ceea ce îi ajută pe alții este distribuirea lui Cristos de către noi ca viață care tratează păcatul.

În calitate de preoți, trebuie să îndepărtăm nelegiuirea congregației, savurând mai întâi pe Cristos ca viața care tratează păcatul și apoi având capacitatea de a îndepărta nelegiuirea poporului lui Dumnezeu.

Domnul să ne aducă într-o astfel de experiență; să ne dăm seama că mai întâi trebuie să Îl savurăm și să Îl aplicăm pe Domnul la noi înșine ca viața care tratează păcatul, și apoi trebuie să Îl distribuim altora ca viața care tratează păcatul.

Când mergem la alții care au păcătuit, mai întâi trebuie să le înmuiem inima împietrită; o persoană care păcătuiește, de obicei, are inima împietrită (Evrei 3:14) de înșelăciunea păcatului.

Trebuie să avem încredere în Domnul că avem harul cu duhul de a-i înmuia inima împietrită. Și apoi, atunci când inima lui se va înmuia, Cristos ca viață îi va fi distribuit într-un mod real și bogat, iar această viață va opera în el.

Nici măcar nu trebuie să menționăm greșelile sau păcatele sale – Cristosul pe care Îl distribuim altora va lucra în el pentru a expune ceea ce trebuie expus, și pentru a-l vindeca.

Așa cum medicamentul adecvat ajunge la părțile bolnave ale trupului nostru fizic și le vindecă, tot astfel și distribuirea lui Cristos altora ca viață care tratează păcatul va ajuta să îndepărtăm păcatele dintre sfinți.

Fie ca noi toți să învățăm să Îl luăm pe Cristos ca ofranda noastră pentru păcat, astfel încât să Îl putem distribui ca viața care tratează păcatul poporului lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, Te luăm ca ofranda noastră pentru păcat, pentru ca păcatul nostru să fie tratat și pentru ca să Te putem distribui altora ca viața care tratează păcatul. Doamne, Îți mulțumim că ai murit pentru noi pe cruce ca Substitut al nostru, ca realitatea șarpelui de bronz; Tu ai purtat păcatul nostru și ai terminat păcatul din natura noastră. Fie ca zi de zi să Te savurăm și să Te aplicăm ca realitatea ofrandei pentru păcat și să Te distribuim ca viața care tratează păcatul în alții. Amin, Doamne Isuse, Tu ești viața care tratează păcatul, viața care tratează natura noastră păcătoasă; vrem să Te experimentăm, să Te aplicăm și să Te distribuim ca pe o asemenea Persoană!