Noi, cei care credem în Cristos, suntem oameni-Dumnezeu – o reproducere a lui Cristos, primul om-Dumnezeu – fiind părtași la viața și natura lui Dumnezeu și una cu Dumnezeu, pentru a-L exprima pe El. Modul în care facem acest lucru este prin a muri pentru a trăi; mai exact, murind față de sine, astfel încât Cristos să poată trăi în noi și să fie exprimat prin noi.
Doamne Isuse, astăzi dorim să trăim într-un singur duh cu Tine. Ne deschidem Ție. Introdu-Te în noi. Constituie-ne cu Tine Însuți astăzi puțin mai mult. Fie ca noi să fim una cu Tine în viața noastră de zi cu zi. Fie ca astăzi să trăim o viață de om-Dumnezeu, murind față de sine și trăind înspre Cristos! Amin, Doamne, fie ca Cristos să trăiască în noi astăzi! Conformează-ne cu moartea Ta prin puterea învierii Tale, astfel încât să nu mai trăim înspre noi înșine, ci înspre Domnul – și într-o unitate cu Domnul! Amin!
Cât de mult Îi mulțumim Domnului și-L lăudăm pentru că ne-a arătat care este sensul existenței noastre umane, care este scopul suferinței și care este destinul nostru ca credincioși în Cristos.
Sensul existenței noastre umane este să-L exprimăm pe Cristos; de aceea suntem regenerați, suntem transformați și vom fi glorificați – pentru ca Cristos să poată fi exprimat prin noi. Amin!
Sensul, sau scopul, suferinței este acela de a câștiga mai mult din Dumnezeu. Dumnezeu dorește să Îl câștigăm pe El și, în același timp, El elimină elementul nostru natural, astfel încât doar Cristos să rămână în noi și să fie exprimat prin noi. Iar destinul nostru este să devenim la fel ca Dumnezeu în viață, natură, expresie și funcție.
Vedem acest lucru în Noul Ierusalim, unde Dumnezeu și omul – omul și Dumnezeu – sunt contopiți, aflați într-o unitate deplină; Dumnezeu este în om, iar omul este în Dumnezeu – o locuință reciprocă. Aleluia!
Pentru un destin atât de glorios și înalt, noi, cei care credem în Cristos, trecem astăzi prin multe experiențe care pot fi nedrepte, pline de suferință și însoțite de multe lacrimi. Dumnezeu are o cale de a face ca toate lucrurile să lucreze împreună spre binele nostru, astfel încât Cristos să poată fi exprimat prin noi.
Dumnezeu dorește ca El Însuși să fie exprimat în noi; cu toate acestea, noi tindem să ne exprimăm pe noi înșine, să ne iubim pe noi înșine și să trăim prin noi înșine. La fel ca Iov din Vechiul Testament, noi, cei care credem în Cristos, ne putem clădi propria dreptate și integritate; ținem cu tărie la ele și nu suntem dispuși să renunțăm, nici chiar atunci când trecem prin suferințe.
Însă, dacă ne deschidem Domnului și Îi permitem să Se introducă în noi și să lucreze în ființa noastră pentru a înlătura tot ceea ce este natural, El va deveni dreptatea noastră și va fi trăit prin noi pe parcursul vieții noastre creștine.
Noi, credincioșii, suntem fiii lui Dumnezeu – o multitudine de oameni-Dumnezeu care se împărtășesc din viața și natura lui Dumnezeu și care sunt una cu Dumnezeu
Dacă citim Biblia, descoperim o Persoană minunată, dar plină de mister: Isus Cristos, omul-Dumnezeu. El a venit ca Dumnezeu încarnat pentru a fi om și a trăit pe pământ o viață de om-Dumnezeu.
Modul Său de viață a fost minunat și, totodată, profund misterios, căci El S-a renegat neîncetat pe Sine; nu a trăit în Sine sau prin Sine, ci a trăit prin viața divină, exprimându-L pe Dumnezeu.
În această Persoană minunată vedem misterul prin care Dumnezeu devine om, pentru a-l face pe om asemenea Lui – în viață și în natură dar nu în Dumnezeire. În Cristos, Îl vedem pe Dumnezeu și pe om zidiți împreună și constituiți unul în celălalt.
Este uimitor să observăm cum, în Cristos, Dumnezeu a fost constituit în om, omul a fost constituit în Dumnezeu, iar Dumnezeu și omul au fost contopiți pentru a forma o singură entitate: omul-Dumnezeu (Matei 1:21, 23; Luca 1:35; Tit 2:13; 1 Timotei 2:5).
Viața și modul Său de a trăi au schimbat cursul istoriei umane; căci aici nu vedem doar un om și nici doar pe Dumnezeu, ci un om-Dumnezeu – Dumnezeu contopit cu omul și omul contopit cu Dumnezeu – trăind o viață de om-Dumnezeu.
Domnul ne-a spus, în Ioan 12:24, că, dacă El, ca bob de grâu, nu cade în pământ și nu moare, rămâne singur; dar, dacă moare, aduce mult rod. Și tocmai acest lucru l-a făcut: a mers pe cruce și a murit; în moartea Sa a fost singur, dar prin învierea Sa a produs multe boabe – pe numeroșii oameni-Dumnezeu.
Așa cum ne spune 1 Petru 1:3, am fost regenerați prin învierea lui Cristos pentru a fi acești numeroși oameni-Dumnezeu, iar acum suntem părtași la viața și natura lui Dumnezeu.
Dumnezeu, în Cristos, Se constituie în om pentru a deveni elementul omului. Noi, cei care credem în Cristos, suntem fii ai lui Dumnezeu, fiind constituiți cu un element divin. Elementul Său divin este constituit în noi, iar noi suntem zidiți în Dumnezeu.
Noi suntem mulții oameni-Dumnezeu, mulții fii ai lui Dumnezeu; noi suntem creșterea, reproducerea, duplicatul și continuarea lui Cristos ca primul om-Dumnezeu (Ioan 12:24; Evrei 2:10; Romani 8:29).
Așa cum a fost El, așa suntem și noi în această lume; El a fost primul om-Dumnezeu, iar noi suntem mulți oameni-Dumnezeu care ne împărtășim din viața și natura lui Dumnezeu și sunt pe deplin una cu Dumnezeu.
Ce este un om-Dumnezeu? Nu este doar un om spiritual sau un om perfect; nu aceasta este ceea ce urmărește Dumnezeu. Dumnezeu dorește să câștige un om-Dumnezeu, o persoană regenerată care se împărtășește din viața și natura lui Dumnezeu, pentru a fi una cu Dumnezeu în viața și natura Sa și, astfel, să-L exprime pe El (Ioan 3:15; 2 Petru 1:4; 1 Corinteni 6:17).
Noi, credincioșii în Cristos, suntem un singur duh cu Domnul și, zi de zi, ne împărtășim din viața și natura lui Dumnezeu pe măsură ce ne exersăm duhul pentru a-L contacta pe Domnul, a chema Numele Său și a citi Cuvântul Său cu rugăciune.
Pe măsură ce ne împărtășim din Cristos în fiecare zi, devenim una cu El, iar El are posibilitatea de a trăi în noi pentru a fi exprimat prin noi.
Un om-Dumnezeu este născut din Dumnezeu pentru a fi un copil al lui Dumnezeu, având viața și natura lui Dumnezeu (Ioan 1:12-13; 3:6). Toți credincioșii autentici în Cristos sunt oameni-Dumnezeu, căci au fost născuți din Dumnezeu în duhul lor și posedă viața și natura lui Dumnezeu.
Noi, credincioșii în Cristos, suntem oameni-Dumnezeu: avem două vieți – viața umană și viața divină – și avem două naturi – umanitatea și divinitatea. Acum învățăm să trăim prin viața divină, pentru a trăi viața unui om-Dumnezeu în existența noastră cotidiană.
Un om-Dumnezeu este un om al vieții, căci noi avem viața lui Dumnezeu și trăim prin viața Lui pentru a exprima viața Lui, pentru a fi eliberați de Satan și de influența sa și pentru a fi umpluți cu viața Lui în duhul, sufletul și trupul nostru (1 Ioan 5:11-13; Rom. 8:2, 6, 10-11). Noi devenim oameni ai vieții, pentru a fi umpluți de viața lui Dumnezeu și pentru a trăi viața lui Dumnezeu! Amin!
Noi, credincioșii în Cristos, suntem oameni aurii (Exod 25:11; 1 Petru 1:7; Apoc. 3:18; 21:18b), deoarece natura Sa divină este aurie, iar El Se introduce pe Sine Însuși în noi pentru a ne face la fel ca El.
Un om-Dumnezeu este constituit cu Dumnezeu, avându-L pe Dumnezeu ca viață, ca rezervă de viață și ca totul; astfel, un om-Dumnezeu este om, dar și Dumnezeu, și Dumnezeu, dar și om (Efes. 3:16-17a). Amin! Un om-Dumnezeu este o nouă creație și dreptatea lui Dumnezeu în Cristos (2 Cor. 5:17, 21). Aleluia!
Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai venit ca primul om-Dumnezeu, pentru a-L aduce pe Dumnezeu în om, astfel încât omul să poată fi adus în Dumnezeu! Aleluia, în Cristos, Dumnezeu a devenit om, pentru ca omul să poată deveni Dumnezeu în viață și în natură, dar nu în Dumnezeire! Slavă Domnului, noi, credincioșii în Cristos, suntem oameni-Dumnezeu, căci am fost născuți din Dumnezeu pentru a fi copii ai lui Dumnezeu, având viața și natura lui Dumnezeu! Amin, Doamne, vrem să ne împărtășim din viața și natura Ta, pentru a fi una cu Tine în viața și natura Ta și, astfel, să Te exprimăm! Nu vrem să trăim în noi înșine sau prin noi înșine pentru a ne exprima pe noi înșine; vrem să trăim prin viața și natura Ta pentru a Te exprima pe Tine! Slavă Domnului, avem viața și natura divină în noi, pe lângă viața și natura noastră umană! Amin, Doamne, fă-ne oameni ai vieții, oameni plini de Dumnezeu ca viață, care trăiesc prin viața divină pentru a-L exprima pe Dumnezeu! Constituie-ne cu Tine Însuți astăzi. Te primim ca viață a noastră, ca hrană pentru viața noastră și ca totul nostru. Fă-ne la fel ca Tine. Trăiește în noi astăzi. Exprimă-Te prin noi astăzi! Amin!
Trăim o viață de de om-Dumnezeu prin a muri pentru a trăi pentru ca Cristos să trăiască în noi pentru Trupul lui Cristos
Când vedem vârful înalt al revelației divine și realizăm că, în Cristos, Dumnezeu a devenit om pentru ca omul să poată deveni Dumnezeu în viață și în natură, suntem cuprinși de uimire, dar ne putem întreba, totodată, cum este posibil acest lucru.
Dacă dorința și intenția lui Dumnezeu sunt ca El să devină om, pentru ca omul să poată deveni Dumnezeu, cum putem trăi acest lucru în mod practic? Cum putem noi, cei care credem în Cristos, să trăim o viață de om-Dumnezeu?
Ce înseamnă să trăiești o viață de om-Dumnezeu și cum putem face acest lucru astăzi? Trebuie să privim la Domnul Isus și la modul Său de viață ca om-Dumnezeu, pentru a învăța de la El.
Cristos este primul om-Dumnezeu, iar Dumnezeu L-a făcut pe Acesta un prototip pentru reproducerea în masă a multor frați (Rom. 8:29). Noi, ca fii ai lui Dumnezeu, suntem frații lui Cristos, meniți să fim conformați imaginii Sale. Așa cum a trăit El pe acest pământ, așa trăim și noi astăzi.
Cum a trăit Cristos pe pământ? Este oare suficient să-I imităm modul de viață, străduindu-ne să facem ceea ce a făcut El și să spunem ceea ce a spus El? A trăi o viață de om-Dumnezeu nu înseamnă a-L imita pe Cristos doar la nivel exterior; ci înseamnă a-L urma pe Domnul, renegându-ne sinele și luându-ne crucea pentru a merge pe urmele Sale (Mat. 16:24).
Domnul Isus a trăit renegându-Se pe Sine și trăind înspre Tatăl; El a trăit într-o unitate deplină cu Tatăl, pentru ca Tatăl să fie glorificat. Trebuie să trăim o viață în care purtăm crucea, urmând pașii lui Cristos; noi urmărim felul Său de a trăi și Îl imităm în duh, murind pentru a trăi, astfel încât Cristos să trăiască în noi (1 Pet. 2:21).
Noi, cei care credem în Cristos, putem și trebuie să trăim o viață de om-Dumnezeu, murind față de noi înșine și trăind înspre Dumnezeu (2 Cor. 5:15; Gal. 2:19).
Îi mulțumim Domnului că am fost crucificați împreună cu Cristos, pentru ca El să poată trăi în noi. Trăim o viață de om-Dumnezeu murind pentru a trăi, astfel încât Cristos să poată trăi în noi viața unui om-Dumnezeu pentru zidirea Trupului lui Cristos.
Dacă noi, cei care credem în Cristos, trăim încă potrivit cărnii, trebuie să murim; dar dacă, prin Duhul, dăm la moarte faptele trupului, vom trăi (Rom. 8:13).
Aceasta nu înseamnă că trebuie să ne străduim mai mult să ne renegăm sinele și să devenim asemenea asceților, refuzând trupului nostru nevoile sau plăcerile sale. Dimpotrivă, trebuie să ne exersăm duhul și să fim una cu Domnul, pentru a da la moarte — prin Duhul, în învierea Sa — tot ceea ce face trupul nostru.
Trebuie să învățăm să ne exersăm duhul în toate lucrurile, pentru a fi conformați cu moartea lui Cristos prin puterea învierii Sale (Fil. 3:10). Zi de zi, trebuie să trăim în așa fel încât să murim pentru a trăi, permițându-I astfel lui Cristos să trăiască în noi.
Vârful înalt al revelației divine poate fi atins doar atunci când murim pentru a trăi, astfel încât Cristos să poată trăi în noi. Nu există nicio posibilitate ca Cristos să fie exprimat prin noi dacă, asemenea lui Iov din Vechiul Testament, continuăm să ne agățăm de integritatea noastră și să ne construim propria perfecțiune și corectitudine.
Însă, atunci când murim față de sine — când murim pentru a-L trăi pe Cristos — El are calea deschisă pentru a trăi în noi.
Viața noastră creștină nu constă în a face tot posibilul pentru a-i iubi pe alții, a fi amabili cu ei sau a da dovadă de blândețe și răbdare în cadrul eticii noastre umane. Viața creștină este o viață în care Îl trăim pe Cristos, murind pentru a trăi, astfel încât Cristos să poată trăi în noi.
Când mergem la universitate, trebuie să murim față de colegii noștri, pentru ca Cristos să poată trăi în noi. În viața de acasă, alături de soț/soție și în cadrul familiei, trebuie să murim pentru a trăi, astfel încât Cristos să poată fi exprimat prin noi.
În toate lucrurile, în toate situațiile și în toate circumstanțele, trebuie să murim pentru a trăi, astfel încât numeroșii oameni-Dumnezeu să devină materialul de construcție pentru zidirea Trupului lui Cristos.
Aceasta înseamnă a trăi o viață de biruitor – ca oameni-Dumnezeu care nu mai trăiesc prin viața lor umană, ci prin viața divină, astfel încât Cristos să poată trăi în ei. Acesta este adevăratul sens al faptului de a fi creștin: o viață în care murim pentru a trăi, în fiecare zi.
Totuși, nu toți creștinii trăiesc în acest fel; dar noi ne putem exersa duhul și putem trăi, zilnic, într-un singur duh cu Domnul.
Îi mulțumim Domnului că ne-a dezvăluit cel mai înalt vârf al revelației Sale divine în Biblie. Și Îi mulțumim că rânduiește, de asemenea, un anumit mediu în care să putem muri pentru a trăi (Filipeni 3:10).
Fie ca noi să-I permitem Domnului să ne conformeze morții Sale, prin puterea învierii Sale, astfel încât să putem muri pentru a trăi astăzi – pentru ca Cristos să trăiască în noi.
Fie ca noi să ne deschidem Domnului cu privire la acest aspect și să avem multe conversații cu El, mai ales atunci când falimentăm și constatăm că, de fapt, tot noi suntem cei care trăim.
Fie ca noi nu doar să citim Cuvântul lui Dumnezeu cu rugăciune și să chemăm Numele Său, ci, mai mult decât atât, să murim pentru a trăi astăzi, astfel încât Cristos să poată trăi în noi și să fie exprimat prin noi!
Doamne Isuse, Te luăm pe Tine ca model în viața noastră creștină. Vrem să trăim așa cum ai trăit Tu. Vrem să trăim o viață de om-Dumnezeu în viața noastră de zi cu zi. Amin, Doamne, Te urmăm renegându-ne sinele și luându-ne crucea pentru a Te urma. Te iubim, Doamne, și Te urmăm, murind pentru a trăi. Arată-ne ce înseamnă acest lucru în viața noastră creștină și în viața de biserică. Fie ca noi să învățăm să murim pentru a trăi, zi după zi. Dă-ne experiențele de care avem nevoie pentru a fi conformați morții lui Cristos prin puterea învierii Sale, astfel încât Cristos să poată trăi în noi. Amin! Doamne, fă-ne astăzi o reproducere și o continuare a Ta – oameni care mor față de sine pentru a trăi înspre Dumnezeu! Fie ca să cunoaștem puterea învierii Tale și părtășia suferințelor Tale, pentru a fi conformați morții Tale. Mântuiește-ne de simpla îndeplinire a unor fapte exterioare, menite doar să ne facă oameni mai buni sau mai amabili cu ceilalți; fie ca să murim pentru a trăi în viața noastră creștină, astfel încât Cristos să poată trăi în noi! Amin! Doamne, fă-ne astăzi biruitorii Tăi – oameni care trăiesc o viață de om-Dumnezeu pentru zidirea Trupului lui Cristos!