Cristos își face domiciliul în noi

Suntem în duh atunci când Îi permitem Duhului Dumnezeului Triunic să-Și facă domiciliul în noi

24/11/2025 by Credincios in Cristos 6 Comments

Noi, credincioșii în Cristos, nu suntem în carne, ci în duh, dacă Duhul lui Dumnezeu locuiește în noi; dacă-I permitem Duhului Dumnezeului Triunic să-Și facă domiciliul în noi, atunci în experiența noastră suntem în duh și nu mai suntem în carne! Aleluia!

Slavă Domnului că Duhul a venit în duhul nostru pentru a ne regenera, distribuind viața lui Dumnezeu în noi, iar acum Duhul Dumnezeului Triunic locuiește în noi! Amin!

Fie ca noi să descoperim, să apreciem și să rămânem în locuirea interioară a Duhului în duhul nostru, astfel încât să putem fi în duh, nu în carne. Ceea ce vrea Dumnezeu este să câștige oameni care sunt în duhul lor contopit, persoane din pomul vieții.

Noi, ființele umane, suntem ca o mănușă, creată de Dumnezeu după chipul și asemănarea Sa, iar El Însuși este mâna care vine în mănușă pentru a ne umple și a fi conținutul nostru. Suntem mănușa lui Dumnezeu; fără Dumnezeu ca și conținut, suntem goi, dar dacă Dumnezeu ne umple și este conținutul nostru, suntem plini de sens.

De aceea, Dumnezeu l-a așezat pe om în fața a doi pomi din grădina Edenului; nu l-a așezat pe om doar în fața mai multor pomi din grădină, ci i-a arătat în principal doi pomi – pomul vieții și pomul cunoștinței.

Când omul mănâncă din pomul vieții, îl primește pe Dumnezeu ca și conținut, iar mănușa are mâna în ea, fiind umplută cu conținut și având sens.

Așa suntem astăzi: noi, credincioșii în Cristos, îl avem pe Dumnezeu în Cristos ca Duh ca și conținut și ne împărtășim din pomul vieții, chiar depindem de pomul vieții, pentru a-L putea exprima pe Dumnezeu!

Din nefericire însă, Adam s-a împărtășit din pomul greșit, fiind înșelat de Satan să se îndoiască de Dumnezeu și să nu-L asculte. După ce omul s-a distribuit din pomul cunoștinței, a devenit un om al cunoștinței.

În ultimii șase mii de ani, omul trăia în domeniul cunoștinței, domeniul morții; el pur și simplu a încercat tot posibilul să aleagă binele și să respingă răul.

Din păcate, chiar și mulți credincioși în Cristos trăiesc conform acestui principiu astăzi – ei aleg să facă binele și să nu facă răul. O, Doamne!

Fie ca noi să fim aduși înapoi la pomul vieții astăzi! Fie ca noi să fim aduși la Cristos ca viața și sursa noastră de viață și fie ca noi să depindem de Cristos în toate lucrurile din viața noastră de zi cu zi!

Ca biserică, suntem Trupul lui Cristos și împreună învățăm să-L luăm pe Cristos ca viața și persoana noastră, astfel încât să putem crește în viață și să devenim expresia Lui corporativă.

Romani 8 în special, ca punct central al Bibliei și centru al universului, ne arată cum Dumnezeu a venit să fie viața noastră, să trăiască în noi și să-Și distribuie viața nu numai în duhul nostru, ci și în fiecare parte a ființei noastre pentru a ne face oameni ai vieții, chiar pentru a câștiga o expresie corporativă a Sa în umanitate! Aleluia!

Nu mai suntem în carne, ci în duh, dacă Duhul lui Dumnezeu locuiește într-adevăr în noi

Prima parte a versetului 9 din Romani 8 spune: „Voi nu sunteți în carne, ci în duh, dacă Duhul lui Dumnezeu locuiește într-adevăr în voi”.

Înainte de acest verset, Pavel a vorbit mult despre carne, în special în capitolul 7. El a spus că carnea este vrăjmășie împotriva lui Dumnezeu (v. 7), nu se supune legii lui Dumnezeu și nici nu poate. Carnea nu-i poate fi plăcută lui Dumnezeu.

Există o condamnare împătrită a firii, deoarece carnea este în vrăjmășie cu Dumnezeu. Carnea nu se supune legii lui Dumnezeu și nu poate fi supusă legii lui Dumnezeu; carnea nu poate fi plăcută lui Dumnezeu și carnea este fără speranță.

Nu ar trebui să ne mai punem niciodată speranța în carnea noastră. Nu ar trebui să credem că, acum că suntem mântuiți și credem în Domnul, carnea noastră va deveni mai bună. Până când va veni Domnul, carnea noastră va fi tot carnea noastră; nu se va îmbunătăți niciodată.

Numai atunci când Domnul, prin mântuirea Sa în viață, ne va glorifica, numai atunci trupul nostru va fi transfigurat și carnea nu va mai fi. Înainte de asta, încă avem problema cărnii, căci carnea este cu noi.

De exemplu, Îl putem savura pe Domnul în cuvântul Său dimineața, dar apoi luăm micul dejun cu familia noastră sau interacționăm cu soțul/soția și copiii noștri, iar ceva ce spun ei ne supără și ne face să vorbim în carne.

Ne pot spune ceva și noi putem pur și simplu reacționa, răspunzând în carnea noastră. Când ne trezim dimineața, suntem deja în carne, dar când Îl contactăm pe Domnul în cuvântul Său, ne întoarcem către duhul nostru și suntem în duh.

Dar când vorbim cu alții, ceva ce spun ei ne poate trezi carnea și noi pur și simplu reacționăm. Avem un schimb de cuvinte, pur și simplu răspunzând la ceea ce ne spun. O, Doamne!

Carnea noastră este cu adevărat fără speranță și, ori de câte ori mintea noastră este îndreptată spre carne, suntem în moarte. Mai ales că avem o inimă pentru Domnul și vrem să trăim într-un singur duh cu El, căutându-L și făcând tot posibilul să trăim înaintea Lui, carnea este expusă ca fiind fără speranță și incurabilă.

Așadar, ne pocăim de multe ori pentru că suntem în carne. Fie ca să ne dăm seama că nu suntem în carne, ci în duh, dacă într-adevăr Duhul lui Dumnezeu locuiește în noi. Nu trebuie să rămânem în carne.

Nu trebuie să fim în carne sau să trăim în carne. Ori de câte ori simțim carnea ridicându-se și exprimându-se, trebuie să ne întoarcem către duhul nostru și să fim în duh.

Acest lucru sună atât de simplu și este atât de încurajator, dar nu este ușor de practicat în experiența noastră zilnică. Dacă Duhul lui Dumnezeu este în noi, noi nu suntem în carne; spontan, nu trăim în carne.

Dar cum se face că, chiar dacă Duhul este în noi, carnea noastră este încă atât de activă? O, Doamne! Fie ca noi să vedem că Dumnezeul Triunic – Tatăl (Romani 8:15), Fiul (versetele 3, 29, 32) și Duhul (versetele 9, 11, 13-14, 16, 23, 26) – Se împarte pe Sine ca viață (versetele 2, 6, 10, 11) în noi, oamenii tripartiți – duh, suflet și trup – pentru a ne face fiii Săi (versetele 14-15, 19, 23, 29, 17) pentru constituirea Trupului lui Cristos (12:4-5). Aleluia!

Asta dezvăluie cartea Romani! Această carte este Evanghelia lui Dumnezeu, arătându-ne că Dumnezeu îi face pe păcătoși copii ai lui Dumnezeu pentru a constitui Trupul lui Cristos manifestat în bisericile locale.

El nu numai că ne îndreptățește și ne împacă cu Dumnezeu, ci, mai mult decât atât, ne regenerează cu viața Sa pentru a ne face copii ai lui Dumnezeu pentru constituirea Trupului lui Cristos.

Acum Cristos este în noi, căci El ca Duh este în noi, iar noi nu mai suntem în carne, ci în duh! Este bine să venim la Domnul în acest sens și să-I spunem:

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai venit în noi ca să locuiești în noi și să trăiești în noi. Aleluia, nu mai suntem în carne, ci în duh, pentru că Duhul lui Dumnezeu locuiește în noi! Slavă Domnului, Duhul lui Dumnezeu locuiește în noi astăzi! Amin, Doamne, iubim locuirea ta lăuntrică! Te iubim ca Duh care locuiește în noi pentru a-L distribui pe Dumnezeu ca viață fiecărei părți a ființei noastre! Aleluia, Tatăl, Fiul și Duhul Se împarte pe Sine însuși ca viață în noi pentru a ne face fii ai lui Dumnezeu pentru constituirea Trupului lui Cristos! O, Doamne, ajută-ne să ne întoarcem către Tine! Salvează-ne de la a trăi în carne. Fie ca noi să ne întoarcem către duhul nostru ori de câte ori simțim că suntem în carne! Te iubim, Doamne! Te iubim ca Duh care locuiește în noi! Alegem să ne îndreptăm mintea pe duhul nostru astăzi. Fie ca viața Ta să se răspândească din duhul nostru în mintea, emoția și voința noastră. Fie ca noi să rămânem un singur duh cu Tine astăzi! O, Doamne, prețuim și iubim locuirea ta lăuntrică! Trăiește în noi astăzi!

Suntem în duh atunci când Îi permitem Duhului Dumnezeului Triunic să-Și facă domiciliul în noi

Cu toții ne-am pus aceeași întrebare: dacă Cristos ca Duh, este în noi, de ce încă trăim atât de mult în carne? Dacă Domnul ca Duh dătător de viață, locuiește în duhul nostru, cum se face că încă trăim în carne?

Romani 8:9 ne spune nu doar că Duhul este în noi, ci că El locuiește în noi. Duhul nu numai că este în noi sau trăiește în noi, ci locuiește în noi, adică Duhul Dumnezeului Triunic Își face domiciliul în noi.

Cristos este Duhul, Duhul este al lui Cristos și Duhul este Duhul Dumnezeului Triunic; El este în noi și Își face domiciliul în toată ființa noastră.

Pentru a nu fi în carne, ci în duh, trebuie să-I permitem Duhului Dumnezeului Triunic să-Și facă domiciliul în noi. Nu ar trebui să-L tratăm doar ca pe un oaspete, ca și cum ar vizita ființa noastră, fără a avea permisiunea de a schimba lucrurile și de a ne reconstitui.

Trebuie să ne deschidem către Domnul și să-I permitem, ca Duh al Dumnezeului Triunic, să-Și facă domiciliul în întreaga noastră ființă. Când facem aceasta, când Duhul locuiește în noi, cerința dreaptă a legii se va împlini spontan și fără efort în noi, căci nu umblăm după îndemnurile cărnii, ci conform duhului (Romani 8:4).

Dacă-I permitem Duhului Dumnezeului Triunic să locuiască în noi, atunci, în experiența noastră, suntem în duh și nu mai suntem în carne. Acesta este secretul: trebuie să permitem Duhului să locuiască în noi.

În noi înșine, nu suntem capabili să respectăm cerințele legii; în loc să încercăm să o facem, ar trebui pur și simplu să umblăm conform duhului. Când umblăm conform duhului, cerința dreaptă a legii este împlinită spontan în noi, căci Duhul Dumnezeului Triunic va locui în noi și Îl va exprima pe Dumnezeu prin noi.

Slavă Domnului, nu suntem în carne, ci în duh, căci Duhul lui Dumnezeu locuiește în noi! Fie ca să-I permitem să locuiască în noi. Fie ca El să aibă libertatea de a-Și face domiciliul în noi, de a locui în noi și de a se stabili în ființa noastră.

De atâtea ori, Domnul, ca Duh al Dumnezeului Triunic, este în noi și ne vorbește, ne mustră, ne oprește și ne deranjează, căci El nu este de acord cu atitudinea noastră, cu cuvintele noastre, cu acțiunile noastre și cu atâtea lucruri legate de noi.

Dacă doar Îl ascultăm și Îi permitem, dacă Îi dăm terenul să ne vorbească și să ne conducă din interior, Duhul Dumnezeului Triunic va avea o cale să-Și facă domiciliul în noi și vom fi în duh, nu în carne.

O, noi, cei care credem în Cristos, suntem în duh și nu în carne, căci Duhul Dumnezeului Triunic locuiește în noi! Fie ca noi să nu mai fim înșelați de vrăjmaș, ci să credem cuvântul lui Dumnezeu!

Când simțim că suntem în carne, când avem sentimentul că există moarte prin viața, acțiunile și vorbirea noastră, fie ca noi să ne întoarcem pur și simplu către duhul nostru! Fie ca noi să nu ne mai plângem de faptul că suntem atât de carnali, ci mai degrabă să refuzăm să credem această minciună a vrăjmașului și să ne întoarcem către duhul nostru!

Noi credem în cuvântul lui Dumnezeu și nu în sentimentele noastre sau în orice altceva din mediul exterior. Când suntem pe cale să avem un schimb de cuvinte cu soția noastră, când simțim că suntem pe cale să ne certăm cu cineva din cauza a ceea ce tocmai ne-a spus, trebuie să ne amintim că Duhul Dumnezeului Triunic locuiește în noi și vrem ca El să-Și facă domiciliul în noi.

Fie ca noi să continuăm să ne întoarcem către duhul nostru zi de zi până când vom fi pe deplin în duhul nostru și nu vom mai fi în carne!

Cristos locuiește în noi ca Duh. Locuința Lui este faptul că El Își face domiciliul în noi (Efeseni 3:17). S-ar putea să nu-I placă anumite lucruri din ființa noastră, s-ar putea să nu fie de acord cu anumite gânduri și opinii și s-ar putea să nu-I placă modul în care tratăm cu o anumită situație sau cum vorbim cu cineva.

Simțim locuirea Lui lăuntrică în noi întorcându-ne către duhul nostru. Fie ca noi să continuăm să ne întoarcem către duhul nostru, îndreptându-ne mintea spre duhul nostru (Romani 8:6).

Când mergem undeva să cumpărăm ceva, când ne uităm la anumite lucruri și le analizăm sau când ne ocupăm de lucruri personale, trebuie să-L contactăm pe Domnul, să Îl savurăm și să-I permitem Duhului Dumnezeului Triunic să-Și facă domiciliul în noi.

Trebuie să-L lăsăm să ne ajusteze mintea, emoțiile și voința. Trebuie să-L lăsăm să fie implicat în deciziile noastre și în lucrurile pe care urmează să le facem. Fie ca noi să-I permitem Duhului Dumnezeului Triunic să locuiască în noi.

Slavă Domnului că Cristos este în noi și, chiar dacă trupul este mort din cauza păcatului, duhul este viață din cauza dreptății (Romani 8:10). Duhul nostru este viață! Când ne întoarcem către duhul nostru, Îl savurăm pe Dumnezeu ca viață!

Duhul Dumnezeului Triunic este cu duhul nostru, locuind în duhul nostru și El vrea să se răspândească în sufletul nostru, chiar în fiecare parte a ființei noastre interioare. Când Îi permitem să se răspândească și să-Și facă domiciliul în noi, vom fi în duh, nu în carne.

Dacă permitem Duhului Dumnezeului Triunic să locuiască în noi, făcându-Și domiciliul în noi, Dumnezeul Triunic ca Duh, se va răspândi din duhul nostru (Romani 8:10) în toate părțile sufletului nostru (începând cu mintea noastră (v. 6) și chiar El va da viață trupului nostru muritor (v. 11). Slavă Domnului!

Doamne Isuse, Te lăudăm că suntem în duh și nu în carne, căci Duhul lui Dumnezeu locuiește în noi! Aleluia, Cristos este în noi și, chiar dacă trupul este mort din cauza păcatului, duhul este viață din cauza dreptății! Slavă Domnului, duhul nostru este viață, căci Dumnezeul Triunic în Cristos ca Duh, locuiește în duhul nostru! Amin, Doamne, ne întoarcem către duhul nostru chiar acum. Nu vrem să rămânem în carne sau să acordăm atenție cărnii: pur și simplu ne întoarcem către duhul nostru! Fie ca Duhul Dumnezeului Triunic să locuiască în noi. Amin, Doamne, îți permitem, ca Duh, să-Ți faci domiciliul în noi. Fă-Ți domiciliul în fiecare parte a ființei noastre, răspândindu-Te în mintea, emoția și voința noastră. Saturează-ne și pătrunde-ne cu Tine Însuți. Trăiește în noi astăzi. Ai libertatea de a ne ajusta mintea, emoția și voința. O, Doamne, vrem să permitem Duhului Dumnezeului Triunic să-Și facă domiciliul în noi, astfel încât să putem fi în duh și nu în carne! Amin, fie ca Dumnezeul Triunic, ca Duh, să se poată răspândi din duhul nostru în sufletul nostru și chiar în trupul nostru!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, We’re in the spirit when we Allow the Spirit of the Triune God to make His Home in us, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Capitolele de la 5 până la 8 din Romani — miezul Bibliei – săptămâna 5 cu tema: Cristosul care locuiește înăuntru (ziua 2), bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Cristos este format în noi: suntem saturați și constituiți cu El pentru a exprima imaginea Sa

18/09/2025 by Credincios in Cristos 4 Comments

A-L avea pe Cristos format în noi înseamnă a-I permite să ne satureze și să pătrundă ființa interioară, să-Și facă domiciliul în inimile noastre, să ocupe fiecare parte a ființei noastre interioare și să fie contopit cu ființa noastră, astfel încât să putem fi constituiți cu Cristos și imaginea Sa să fie exprimată prin noi. Amin!

Dumnezeu în Cristos vrea să fie intim legat de noi; El vrea să aibă o relație intimă cu noi până la punctul în care ființa Lui este infuzată în noi pentru a deveni noi, iar noi suntem una cu El pentru a-L exprima în mod corporativ.

Noul Testament folosește niște termeni organici minunați cu privire la relația noastră cu Cristos, iar în cartea Galateni vedem trei astfel de termeni.

În primul rând, Cristos este revelat în noi; El nu este doar revelat nouă, ci în noi, într-un mod subiectiv, pentru a fi imprimat și infuzat în ființa noastră. Apoi, Cristos trăiește în noi; prin credința în Cristos, suntem crucificați împreună cu Cristos și nu mai suntem noi cei care trăiesc, ci Cristos este cel care trăiește în noi.

Mai întâi, Cristos este revelat în noi, apoi El trăiește în noi și, în final, El este format în noi. Nu numai că Cristos este infuzat în noi și nu numai că El trăiește în noi, dar, mai mult decât atât, însăși imaginea noastră este schimbată, expresia noastră este înălțată, astfel încât alții Îl văd pe Cristos în noi, căci suntem conformați imaginii Sale.

Ce înseamnă ca Cristos să fie format în noi? Pavel a spus în Galateni 4:19 că s-a ostenit și a fost în durerile nașterii până când Cristos este format în credincioșii galateni.

Cristos nu este format în noi brusc sau peste noapte; există un proces lung care implică durerile nașterii și osteneala multor sfinți, pentru ca Cristos să fie format în noi.

Și noi putem intra în acest dureri ale nașterii pentru sfinți, căutând nu doar să-i ajutăm, să-i vizităm sau să-i invităm în domiciliul nostru, ci, mai mult decât atât, să le împărțim pe Cristos după nevoile lor, pentru ca Cristos să fie format în ei.

Cristos trebuie să fie format în noi. Faptul că Cristos este format în noi înseamnă că El este pe deplin crescut în noi (Efeseni 4:13-16).

Trebuie să ajungem la un om complet matur, la măsura staturii plinătății lui Cristos; apoi, Cristos este pe deplin format în noi. Puțin câte puțin, zi de zi, Cristos este format în noi; pe măsură ce creștem în viață, El este format în noi. Este foarte important pentru noi să creștem în viața divină zi de zi, pentru ca Cristos să fie format în noi.

Mai întâi, Cristos S-a născut în noi în momentul în care ne-am pocăit și am crezut în El, apoi El trăiește în noi în viața noastră creștină (Galateni 2:20) și, în final, El va fi format în noi la maturitatea noastră.

Există o progresie aici și trebuie să rămânem în procesul de a-L avea pe Cristos format în noi. Trebuie să-I oferim Domnului terenul în ființa noastră pentru ca El să facă ceea ce vrea El să facă în noi pentru a ne conforma imaginii lui Cristos.

A-L avea pe Cristos format în noi înseamnă a-I permite să ne pătrundă ființa, să ne satureze părțile interioare și să-Și facă domiciliul în inima noastră

Pentru ca noi, credincioșii în Cristos, să-L avem pe Cristos format în noi, trebuie să-I permitem să ne pătrundă întreaga ființă și să ne satureze părțile interioare (vezi Galateni 4:19; Efeseni 3:17a; Coloseni 3:4, 10-11).

Trebuie să ne deschidem către El și să-I permitem să ne satureze și să ne pătrundă cu Sine Însuși. Când Cristos ocupă ființa noastră interioară în acest fel, El este format în noi (Psalmul 51:6).

Fie ca noi să fim cei care se deschid zilnic către Domnul în situațiile noastre, în tot felul de lucruri și legate de toate problemele și încercările noastre și fie să-I permitem să ne satureze.

Fie ca noi să-I permitem lui Cristos să satureze fiecare parte a ființei noastre interioare, astfel încât El să ne poată ocupa și să ne satureze mintea, emoțiile și voința (Filipeni 2:5; Efeseni 3:17).

Dumnezeu nu se va impune niciodată asupra noastră; El nu ne va forța niciodată să ne deschidem către El, astfel încât să se poată introduce în noi. Trebuie să-I permitem în mod activ.

Uneori putem simți că Domnul este departe, iar alteori ne putem afla într-o situație în care venim la Domnul și pare că El nu este acolo. El poate să nu ne răspundă la rugăciune și putem crede că nu este atât de disponibil. Toate acestea sunt legate de sentimentele noastre.

Trebuie să uităm de sentimentele și gândurile noastre, care sunt foarte înșelătoare, și pur și simplu să ne exersăm duhul pentru a veni la Domnul. Nu vă faceți griji dacă Domnul este acolo, dacă ascultă cu adevărat sau dacă pare să ne răspundă la rugăciune; Domnul este acolo, El ascultă și El va răspunde la rugăciune.

Însă aceasta nu este ceva ce ține de senzație sau sentiment; este ceva ce ține de credință, căci noi nu trăim prin vedere sau sentiment, ci prin credință. Trebuie pur și simplu să ne exersăm duhul credinței și să trăim o viață de credință, petrecând timp cu Domnul dimineața și contactându-L pe tot parcursul zilei.

Am putea simți că, deși citim Biblia și chemăm numele Domnului, s-ar putea să nu dobândim atât de mult sau că nu rămâne mult în noi după timpul petrecut cu Domnul. Nu ar trebui să ne încredem în sentimentele sau gândurile noastre.

Trebuie doar să fim sârguincioși să venim la Domnul, căci puțin câte puțin, zi de zi, Domnul lucrează în noi.

Trebuie să rămânem pe calea vieții deschizându-ne către Domnul, exersându-ne duhul credinței și petrecând timp cu Domnul cu sârguință.

Creșterea nu este ceva ce putem observa cu ochiul liber. Când vezi pe cineva după aproximativ un an, poți observa creșterea; totuși, dacă vezi acea persoană în fiecare zi, nu vei observa cum crește.

Multă creștere se întâmplă sub pământ, în secret, în timpul nostru personal cu Domnul. Așa cum plantele își trimit rădăcinile adânc în sol pentru a absorbi elementele nutritive bogate și nu pare să se întâmple prea multă creștere deasupra solului, tot așa trebuie să avem mult timp personal, secret, ascuns cu Domnul pentru a-L absorbi și a fi umpluți de bogățiile Sale.

Treptat, pe măsură ce petrecem timp cu Domnul dimineața și ne deschidem Lui pe parcursul zilei, Domnul are o cale să crească în noi, iar Cristos este format în noi.

Trebuie doar să-I spunem Domnului, Doamne, ne deschidem ființa: infuzează-ne cu Tine Însuți și saturează ființa noastră interioară cu Tine Însuți! Pe măsură ce ne deschidem, pe măsură ce ne întoarcem, mintea Lui devine mintea noastră, iar mintea care era în Cristos va fi și ea în noi (Filipeni 2:5).

El Își va face domiciliul în inima noastră. Însă dacă suntem pasivi în viața noastră creștină, am putea ajunge ca Lot – am putea alege ceea ce este mai bine pentru interesul nostru, familia noastră și bunurile noastre și am putea fi în lume, printre oamenii din lume, departe de Dumnezeu și de poporul Său.

Domnul s-ar putea să nu ne oprească atunci când alegem să facem ce vrem noi; El nu este în misiunea de a ne forța să-L urmăm, ci, mai degrabă, vrea să fie urmărit de noi. Lui Îi place când noi, credincioșii în Cristos, Îl căutăm pe Cristos și ne străduim să-L cunoaștem, exersându-ne duhul pentru a-L contacta.

Pe măsură ce ne exersăm duhul credinței zi de zi, Cristos ne va pătrunde întreaga ființă și ne va satura părțile interioare; în acest fel, Cristos este format în noi (Galateni 4:19).

Pentru ca Cristos să-Și facă domiciliul în inimile noastre, El trebuie să poată să se stabilească în noi; aceasta necesită să-I permitem lui Cristos să-Și facă domiciliul în toate părțile ființei noastre interioare și să fie format în noi (Efeseni 3:17).

Cristos Își face domiciliul în inimile noastre prin credință. Dacă Îi dăm doar terenul, dacă ne deschidem către El, El ne va satura și ne va pătrunde cu Sine Însuși. Ce viață de biserică vom avea dacă Îi vom permite cu toții lui Cristos să-Și facă domiciliul în inimile noastre!

De multe ori trebuie să ne pocăim că nu I-am permis lui Cristos să-Și facă domiciliul în inimile noastre; este posibil să fi reținut unele dintre camerele și zonele ființei noastre interioare de El, împiedicându-L să se răspândească în fiecare parte a inimii noastre.

Fie ca să învățăm să ne deschidem către El și să-I dăm cea bună cooperare, astfel încât El să se poată stabili în noi, făcându-Și domiciliul în fiecare parte a ființei noastre. Fie ca să avem multe rugăciuni scurte către Domnul pe parcursul zilei, deschizându-ne către El și spunând:

Doamne Isuse, vrem să fii format în noi. Ne deschidem către Tine. Îți permitem să ne pătrunzi întreaga ființă cu Tine Însuți. Amin, Doamne, saturează-ne părțile interioare cu Tine Însuți. Fie ca Tu să-Ți faci domiciliul în mintea, emoția și voința noastră. Ne pocăim, Doamne, că Te-am limitat în multe feluri în ființa noastră. Ne deschidem către Tine cât de mult putem. Spunem pur și simplu: Da, Doamne, fă-Ți domiciliul în gândirea noastră, în deciziile noastre, în emoțiile noastre, în sentimentele noastre și în fiecare cameră a inimii noastre. Saturează fiecare parte a ființei noastre interioare cu Tine Însuți. Ocupă-ne, Doamne, umple-ne și saturează-ne! Nu avem încredere în sentimentele noastre și renunțăm la conceptele noastre. Nu vrem să ne hrănim gândurile și nici nu ne îndreptăm mintea spre lucrurile cărnii. Pur și simplu ne deschidem către Tine! Doamne, venim la Tine! Saturează-ne! Pătrunde-ne! Ia în stăpânire întreaga noastră ființă, ca să poți fi format în noi! Fă-ți domiciliul adânc în inima noastră. Stabilește-Te în noi. Amin, Doamne, fie ca Cristos să fie format în noi! Fie ca Cristos să ne satureze, să ne pătrundă și să ne umple!

A-L avea pe Cristos format în noi înseamnă a-I permite Duhului atotinclusiv să ocupe fiecare parte a ființei noastre și a-L avea pe Cristos contopit cu întreaga noastră ființă

A-L avea pe Cristos format în noi înseamnă a-I permite Duhului atotinclusiv să ocupe fiecare parte a ființei noastre interioare (Galateni 4:19; 3:2-3, 14). Fie ca noi să învățăm ca pur și simplu să-I permitem.

Domnul este un gentleman – El nu ne va forța să facem ceea ce nu vrem să facem, așa că trebuie pur și simplu să ne deschidem către El și să-I permitem să ocupe fiecare parte a ființei noastre interioare.

Cristos nu ar trebui doar să se răspândească în mintea, emoția și voința noastră; El ar trebui să devină de fapt mintea, emoția și voința noastră. De aceea, Pavel a spus că trebuie să lăsăm mintea lui Cristos să fie în noi (Filipeni 2:5) și că avem mintea lui Cristos (1 Corinteni 2:16).

Cristos a fost dispus să Se smerească, să Se umilească și să fie ascultător până la moarte și chiar până la moartea crucii. Trebuie să lăsăm această gândire să fie în noi.

Mintea noastră trebuie să fie înnoită prin Duh, duhul nostru răspândindu-se în mintea noastră. Prin înnoirea minții noastre, putem avea în cele din urmă mintea lui Cristos. Imaginați-vă ce viață de biserică am avea dacă i-am permite minții lui Cristos să devină mintea noastră!

Când Cristos ne ocupă mintea, suntem dispuși să ne onorăm unii pe alții, suntem dispuși să avem părtășie și suntem dispuși să fim limitați unii de alții în coordonarea noastră în dulce armonie.

Asta este ceea ce Domnul dorește să obțină printre noi astăzi – El dorește ca Cristos să fie format în noi pe măsură ce-i permitem Duhului atotinclusiv să ocupe fiecare parte a ființei noastre cu Sine!

Aceasta înseamnă că tot ce nu este Cristos trebuie să se diminueze și Cristos trebuie să devină totul pentru noi în experiența noastră; aceasta înseamnă ca Cristos să fie format în noi.

Fie ca noi să fim dispuși să-I permitem lui Cristos să ocupe și să ia în stăpânire toate părțile interioare ale ființei noastre, astfel încât El să poată fi format în noi.

Există un preț de plătit, căci suntem ceea ce suntem prin natură și, implicit, gândim într-un anumit fel, avem anumite sentimente și luăm decizii bazate pe preferințele și dorințele noastre.

Dar dacă ne deschidem Domnului din nou și din nou, dacă ne deschidem Lui și Îi chemăm numele în timp ce suntem pe cale să facem ceva, să decidem ceva sau să spunem ceva, El are o cale de a se răspândi în ființa noastră interioară.

El vrea să se răspândească în mintea, emoția și voința noastră până când devine mintea, emoția și voința noastră. Domnul vrea să fie format în noi până la punctul în care avem mintea lui Cristos, avem sentimentele tandre ale ființei interioare a lui Cristos, și voința noastră este în deplină armonie cu voința Lui.

Fie ca noi să plătim prețul zi de zi, în toate situațiile și circumstanțele, pentru a fi una cu Domnul în acest fel.

A-L avea pe Cristos format în noi înseamnă a-L avea pe Cristos contopit cu întreaga noastră ființă (1 Corinteni 6:17). În fiecare parte a ființei noastre, Cristos ar trebui să fie contopit cu noi. El trebuie să ne satureze și să ne pătrundă într-o asemenea măsură încât să fie complet contopit cu noi; atunci El va fi format în noi.

Pe măsură ce-I acordăm atenție lui Cristos, Îl contactăm pe Cristos și suntem una cu Cristos în toate lucrurile, verificând întotdeauna cu Domnul despre toate lucrurile, suntem saturați de El și El este format în noi.

Pe măsură ce-L contactăm pe Domnul chemând numele Lui din nou și din nou în toate situațiile noastre, noi descreștem și El crește. Tot ce nu este Cristos se diminuează și El devine totul pentru noi în experiența noastră.

Doamne Isuse, Îți permitem să te răspândești în ființa noastră și să ocupi fiecare parte a ființei noastre interioare. Pur și simplu ne deschidem către Tine și Îți permitem să te răspândești în noi. Amin, Doamne, răspândește-te în mintea noastră cu gândurile ei, în emoțiile noastre cu sentimentele și dorințele ei și în voința noastră cu deciziile ei. Pur și simplu ne deschidem. Menține-ne deschiși către Tine pe tot parcursul zilei. Ocupă-ne mintea, emoția și voința. Ocupă fiecare parte a ființei noastre interioare. Fie ca tot ce nu este Cristos să se diminueze în noi și ca Cristos să devină totul pentru noi în experiența noastră. Amin, Doamne, spunem Amin saturării, pătrunderii și ocupării Tale în toate părțile ființei noastre interioare! Fie ca Tu să te răspândești în mintea, emoția și voința noastră până la punctul în care Tu devii mintea, emoția și voința noastră! O, Doamne, fie ca noi să avem mintea lui Cristos! Fie ca Tu să Te contopești cu emoțiile noastre, astfel încât să putem avea sentimentele și emoțiile Tale. Supune-ne voința, dragă Doamne, astfel încât voința noastră să fie în armonie cu voința Ta!

Cristos format în noi înseamnă că suntem constituiți cu Cristos și transformați după imaginea Sa

Cuvântul lui Pavel despre faptul că Cristos este format în noi, credincioșii în Cristos, implică faptul că suntem constituiți cu Cristos (Coloseni 1:27; 3:4, 10-11). Cristos este în noi, Cristos trăiește în noi, Cristos este format în noi și Cristos devine constituția noastră.

Viața creștină nu este în primul rând ceva ce ține de ceea ce facem; este ceva ce ține de cine suntem. A fi creștin nu este ceva ce ține de ceea ce facem pentru Dumnezeu sau în viața de biserică; este ceva ce ține de cine suntem și ce suntem prin însăși constituția noastră.

Nu ar trebui să ne lăsăm distrași de activitățile exterioare, nici măcar de activitățile care sunt foarte necesare în viața de biserică; mai degrabă, să acordăm atenție constituției noastre interioare.

Aceasta nu înseamnă că ar trebui să încercăm să discernem dacă ceva este religios sau spiritual și să alegem lucrul spiritual. Mai degrabă, trebuie pur și simplu să Îl savurăm pe Domnul și să acordăm atenție lui Cristos care crește în noi și se răspândește în noi.

Cristos trăiește în noi, El este format în noi și El devine însăși constituția noastră; Cristos trăiește acum în noi, astfel încât să putem fi constituiți organic cu El.

Ceea ce suntem prin natură este ceea ce contează. Însăși constituția noastră, ceea ce suntem în ființa noastră interioară, este ceea ce zidește biserica. Noul Testament acordă mai multă atenție la ceea ce suntem decât la ceea ce facem.

De aceea, în cele din urmă, întreaga noastră ființă va fi constituită cu elementul lui Cristos, căci El va constitui fiecare parte a sufletului nostru, astfel încât să putem avea forma Sa, imaginea Sa, în fiecare parte a ființei noastre.

Pe măsură ce Îl privim pe Domnul zi de zi cu fața descoperită, Îl reflectăm ca o oglindă și suntem transformați în aceeași imagine ca Cristos, din glorie în glorie, ca de la Duhul Domnului (2 Corinteni 3:18).

La aceasta ne-a chemat Dumnezeu și ne-a cunoscut mai dinainte și ne-a predestinat să fim asemenea imaginii lui Cristos, Fiul întâi născut al lui Dumnezeu (Romani 8:29).

Acesta ar trebui să fie obiectivul nostru astăzi, să fim un grup de oameni care cooperează cu Domnul, astfel încât Cristos să fie constituit în ființa noastră până când Cristos este format în noi și noi suntem transformați după imaginea Sa.

Cuvântul „format” din Galateni 4:19 corespunde cuvântului „chip” sau imagine din 2 Corinteni 3:18. Cristos este format în noi înseamnă că suntem transformați după imaginea Sa.

Cristos, cu elementul Său, lucrează în noi în mod organic, astfel încât să putem avea forma Lui și să exprimăm imaginea Sa. Fiecare dintre noi, credincioșii în Cristos, am fost predestinați să fim transformați după imaginea lui Cristos și acum suntem în procesul de a fi transformați, astfel încât Cristos să poată fi format în noi.

Fie ca să-I oferim mai mult teren în ființa noastră pentru ca acest proces să aibă loc. Suntem transformați după imaginea Sa, El este format în noi și noi suntem transformați după imaginea Sa. Faptul că Cristos este format în noi depinde de transformarea noastră după imaginea Sa.

Transformarea noastră după imaginea Sa și faptul că El este format în noi ne face să fim transformați după imaginea Sa. Conformarea noastră după imaginea lui Cristos este rezultatul faptului că El e format în noi.

Aleluia, cu toții vom fi conformați imaginii lui Cristos, astfel încât nu numai în interior Cristos să fie format în noi, ci și în exterior să arătăm ca El, exprimând imaginea Sa glorioasă!

Doamne Isuse, ne deschidem Ție: constituie-ne cu Tine Însuți. Fie ca noi să fim atenți mult mai mult la ceea ce suntem decât la ceea ce putem face pentru Tine. Fie ca noi să ne concentrăm mai mult pe ceea ce suntem intrinsec în constituția noastră decât pe ceea ce facem în exterior pentru Dumnezeu. O, Doamne, fii format în noi prin a fi constituit în ființa noastră. Aleluia, Cristos trăiește în noi, Cristos este format în noi și Cristos devine constituția noastră! Amin, Doamne, trăiește în noi astăzi, astfel încât să putem fi constituiți organic cu Tine! Slavă Domnului, în cele din urmă întreaga noastră ființă va fi constituită cu elementul lui Cristos! Pur și simplu ne deschidem, Doamne, și Îți permitem să constitui fiecare parte a sufletului nostru, astfel încât să putem avea forma Ta, imaginea Ta, în fiecare parte a ființei noastre! Fă-ne să Te privim cu fața descoperită, ca să Te putem reflecta și să fim transformați în aceeași imagine! Amin, Doamne, transformă-ne mai mult după imaginea Ta astăzi! Fă-ne să fim transformați în imaginea lui Cristos, ca să putem purta imaginea Sa în exterior!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ is Formed in us: we’re Saturated and Constituted with Him to Express His Image, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (partea 2) – săptămâna 19 cu tema: Cel care este format în credincioși, ziua 5, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Cristos este format în noi și Își face domiciliul în inima noastră pentru a ne face reproducerea Sa

15/07/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Noi, credincioșii în Cristos, trebuie să trăim în același fel în care a trăit Cristos, căci trebuie să devenim o reproducere a lui Cristos; acest lucru se poate întâmpla doar experimentându-L pe Cristos ca fiind Cel care trăiește în noi, fiind format în noi și făcându-Și domiciliul în inimile noastre. Amin!

Slavă Domnului că am fost regenerați cu viața lui Dumnezeu! În momentul convertirii noastre, când am crezut în Domnul Isus, nu am aderat doar la o biserică sau am crezut într-un set de doctrine, ci mai degrabă ne-am pocăit și am chemat numele Domnului și am primit însăși viața lui Dumnezeu!

Apostolul Ioan spune că oricui Îl primește pe Cristos, adică crede în Cristos, Dumnezeu îi dă autoritatea de a fi numiți copii ai lui Dumnezeu, cei născuți nu din voia omului, nici din voia firii pământești, ci din Dumnezeu (Ioan 1:12-13). Uimitor!

Totuși, așa cum un bebeluș nu are nicio idee despre ce s-a întâmplat atunci când s-a născut, ci mai degrabă trebuie să crească și să învețe ce este viața umană, tot așa și noi, credincioșii în Cristos, trebuie să creștem în viață și să înțelegem ce este viața divină.

Aceasta înseamnă că trebuie să ne dăm seama că suntem născuți din Dumnezeu și că Cristos trăiește în noi.

Biblia ne spune că Domnul Isus este cu duhul nostru (2 Timotei 4:22) și că Cristos este viața noastră (Coloseni 3:4). Pe de o parte, avem viața noastră umană, care este foarte reală pentru noi, pentru că o trăim și învățăm ce înseamnă. Pe de altă parte, avem viața divină, chiar Cristos ca Duh care trăiește și locuiește în duhul nostru.

Toți credincioșii autentici în Cristos Îl au pe Cristos trăind în ei. Este o zi minunată când ne dăm seama că Cristos trăiește în noi. Cea mai minunată persoană din univers, Isus Cristos, trăiește în noi!

Pavel a mărturisit despre aceasta spunând că nu el mai trăia, ci Cristos trăia în el (Galateni 2:20). Ce minunat! Iar pentru Pavel, a trăi era Cristos. Uimitor! Aceasta înseamnă că, indiferent dacă Pavel era în închisoare sau nu, el pur și simplu Îl trăia pe Cristos, pentru că Cristos trăia în el.

Viața creștină este cea mai misterioasă și totuși cea mai uimitoare viață, căci este o viață în care Îl trăim pe Cristos, avându-L pe Cristos trăind în noi. Noi, credincioșii în Cristos, devenim o reproducere a lui Cristos trăind într-un singur duh cu Domnul și permițându-I Domnului Isus să trăiască în noi.

El este în noi, este în duhul nostru și vrea să trăiască în noi. Dar suntem atât de obișnuiți să trăim în noi înșine și prin noi înșine, încât parcă știm ce facem, fără să avem nevoie de Domnul. O, Doamne!

Fie ca noi să ne întoarcem către duhul nostru iar și iar pentru a învăța să trăim în duhul unit, astfel încât Cristos să trăiască în noi și noi să-L putem trăi pe Cristos! Aceasta este adevărata viață creștină.

Pentru a deveni o reproducere a lui Cristos, trebuie să-L avem pe Cristos format în noi

Noi, cei care credem în Cristos, devenim o reproducere a lui Cristos într-un fel organic, prin faptul că Cristos se naște în noi, trăiește în noi, este format în noi și își face domiciliul în inima noastră.

Mai întâi, El se naște în noi prin regenerarea noastră. Apoi, Cristos este format în noi (Galateni 4:19).

Apostolul Pavel a predicat evanghelia sfinților din Galatia, iar Cristos s-a născut în ei; totuși, Cristos nu a fost pe deplin format în ei, așa că apostolul a suferit din nou în durerile nașterii până când Cristos este format în ei.

El a avut ca scop al predicării și slujirii sale ca Cristos să fie format în credincioși. Mai întâi, le-a predicat Evanghelia, apoi s-a ostenit și chiar a suferit din nou în durerile nașterii pentru credincioși, pentru ca Cristos să ia chip în ei, adică să fie format în ei.

Predicarea lui Pavel a fost centrată în mod accentuat pe Cristos; el nu a făcut o lucrare pentru a-i îmbunătăți pe credincioși sau a-i corecta, ci pentru ca Cristos să fie format în ei.

Așa devenim o reproducere a lui Cristos – prin faptul că Cristos este format în noi. Mai întâi, El este revelat în noi (Galateni 1:15-16), apoi El trăiește în noi (2:20), iar acum El este format în noi (4:19).

A-L avea pe Cristos format în noi înseamnă a-L avea pe Cristos crescut pe deplin în noi. El este în noi și nu putem nega că El trăiește în noi, dar El nu este încă pe deplin format în noi; alții ne văd încă trăind de atâtea ori, nu pe Cristos.

O ilustrare a acestui lucru este un ou cu viața unui pui în acel ou. Când oul începe să se incubeze, știi că viața găinii este în ou. Dacă ai străluci o lumină asupra acelui ou, este greu de spus unde este puiul, unde este capul, coada și ciocul. Știm că există viață acolo, dar nimic nu s-a format încă în acel ou. Numai când procesul de incubație se va finaliza, va ieși puiul.

Aceasta este foarte similar cu situația noastră. Cristos este în noi, viața Lui este în noi, dar alții nu pot vedea prea mult din Cristos. Dacă cineva ar arunca o lumină asupra noastră, ar putea vedea ceva din Cristos acolo, dar nu poate spune cu adevărat ce este.

Trebuie să creștem în viață și să-L avem pe Cristos format în noi până când este văzut pe deplin în noi. Zi după zi, lună după lună și an după an, Cristos crește în noi, Cristos trăiește în noi și Cristos este format în noi.

Pe măsură ce creștem în viață și Îl avem pe Cristos format în noi, alții vor vedea ceva din Cristos în trăirea și vorbirea noastră. Pe măsură ce Domnul crește și mai mult, ei vor vedea mai mult din Cristos. Cristos trăiește acum în noi, astfel încât să putem fi constituiți din El în mod organic.

Zi de zi Îl mâncăm pe Cristos în cuvântul Său, cooperăm cu El în viața noastră de zi cu zi și păstrăm legătura cu El pe tot parcursul zilei. Ne deschidem ființa către El, ne rugăm și chemăm numele Lui, iar El crește puțin mai mult.

El vrea să fie format în mintea, emoția și voința noastră. El vrea să fie format în felul în care gândim noi, astfel încât să gândim la fel cum o face El.

Așadar, trebuie să ne concentrăm atenția asupra duhului nostru (Romani 8:6) și să învățăm să ne concentrăm atenția asupra lucrurilor de sus, nu asupra celor de pe pământ, căci Cristos ar trebui să fie unicul nostru obiectiv și scop.

El vrea să fie format în emoțiile noastre; emoțiile noastre sunt atât de tulburătoare, cu atâtea suișuri și coborâșuri, dar Domnul vrea să ne echilibreze emoțiile și să le facă una cu sentimentele Sale interioare. Este nevoie de mult timp pentru ca acest lucru să se întâmple.

Și este nevoie de multă muncă și osteneală din partea celor care au grijă de noi pentru a ne ajuta să-L avem pe Cristos format în noi. Pe măsură ce Cristos este format în noi, vrem și noi să-l distribuim pe acest Cristos altora, iar aceștia pot fi mântuiți.

Acum, că cineva este mântuit, ce facem? Ce facem cu un bebeluș în Cristos? Trebuie să învățăm să-L administrăm pe Cristos și să-i hrănim cu bogățiile cuvântului lui Dumnezeu și să-i hrănim cu laptele cuvântului lui Dumnezeu, astfel încât să crească în viață.

Pe măsură ce ei cresc în viață, trebuie să continuăm să muncim și să ne ostenim până când Cristos este format în ei.

Aceasta este viața noastră creștină: îl avem pe Cristos trăind în noi și Cristos fiind format în noi și învățăm să-i ajutăm pe alții să Îl savureze pe Cristos, să crească în Cristos și să-L aibă pe Cristos format în ei.

Slavă Domnului că S-a născut în noi în momentul în care ne-am pocăit și am crezut în El (Ioan 1:12-13; 3:15)! Acum El trăiește în noi în viața noastră creștină și, în final, El va fi format în noi la maturitatea noastră (Galateni 2:20; 4:19).

A-L avea pe Cristos format în noi înseamnă a permite Duhului dătător de viață să ocupe și să se răspândească în fiecare parte a ființei noastre, astfel încât Cristos să poată crește pe deplin în noi (Coloseni 2:19; Efeseni 4:15-16).

El vrea să se răspândească în noi și să crească în ființa noastră interioară până când ocupă toată ființa noastră interioară cu Sine Însuși. A-L avea pe Cristos format în noi implică faptul că suntem constituiți organic cu Cristos (Coloseni 3:10-11) până când Cristos este totul în toți!

Format în Galateni 4:19 corespunde chipului din 2 Corinteni 3:18; Cristos va fi format în noi, astfel încât să-L putem exprima după chipul Său. Fie ca să învățăm să ne deschidem Domnului și să cooperăm cu El pentru ca El să crească în noi până când Cristos este format în noi.

Doamne Isuse, îți mulțumim că Te-ai născut în noi pentru a ne face copii ai lui Dumnezeu, credincioși în Cristos și creștini adevărați. Aleluia, Cristos este în noi, căci El este însăși viața noastră! Ne deschidem Ție, Doamne dragă. Crești în noi astăzi. Crești și răspândește-te în toate părțile interioare ale ființei noastre. Fie ca Tu să ai o cale să trăiești în noi. Fie ca să nu mai fim noi cei care trăiesc, ci Cristos să trăiască în noi. Trăiește în noi astăzi. Îți permitem Ție, ca Duh, să Te răspândești și să ocupi fiecare parte a ființei noastre interioare. O, fie ca Cristos să crească în noi pe deplin, pentru ca Cristos să fie format în noi! Amin, Doamne, fie ca noi să avem forma Ta, chipul Tău, imaginea Ta! Crești în noi spre maturitate și fii format în noi! Ne exersăm duhul pentru a veni la Tine în cuvântul Tău și chemăm Numele Tău pe tot parcursul zilei, pentru a putea savura toate bogățiile Tale. Doamne Isuse, crești în noi puțin mai mult astăzi. Răspândește-te în mintea, emoția și voința noastră și ocupă toată inima noastră. Vrem ca Cristos să fie revelat în noi, să trăiască în noi și să fie format în noi, astfel încât să putem deveni o reproducere a lui Cristos!

Cristosul care trăiește în noi și este format în noi Își face domiciliul în inimile noastre

Noi, cei care credem în Cristos, avem o Persoană minunată care trăiește în noi: Isus Cristos, care este viața și persoana noastră. Dacă citim cu atenție Noul Testament, vom realiza că Cristos este profund legat de ființa noastră. El nu numai că a murit pentru noi ca să ne mântuiască, iar acum este sus în ceruri, la dreapta lui Dumnezeu.

Chiar mai mult, El a devenit un Duh dătător de viață și, ca Duh, vine în duhul nostru pentru a se împărți în noi și pentru a lucra în fiecare parte a ființei noastre. El a venit în noi în momentul regenerării noastre și acum crește în noi și se răspândește în noi, astfel încât Cristos să trăiască în noi și să fie format în noi.

Cristosul care trăiește în noi și care este format în noi Își face acum domiciliul în inimile noastre (Efeseni 3:17). El nu doar ne învață sau ne hrănește; mai mult, El Își face domiciliul în inima noastră. Inima noastră este reprezentantul ființei noastre, chiar centrul întregii noastre ființe.

Domnul obține o reproducere a lui Cristos nu prin corectarea noastră exterioară, ci venind în noi și apoi făcând o lucrare interioară în centrul ființei noastre.

El a venit în duhul nostru și acum Se răspândește în inima noastră pentru a-Și face domiciliul în inima noastră. Cristos se stabilește în inima noastră, făcând din inima noastră domiciliul Său. Inima noastră este compusă din patru părți – mintea noastră, emoția noastră, voința noastră și conștiința noastră.

Prin regenerare, Cristos a venit în duhul nostru (2 Timotei 4:22) și acum El intenționează să se răspândească din duhul nostru în fiecare parte a inimii noastre.

Pe măsură ce ne întoarcem inima către Domnul (2 Corinteni 3:16-17), El strălucește în noi, Se răspândește în noi și Își face domiciliul în inima noastră. Din duhul nostru, Cristos se răspândește în mintea noastră pentru a ne înnoi mintea și El se răspândește în emoțiile și voința noastră.

El vrea să satureze, să pătrundă și să ocupe fiecare parte a inimii noastre, astfel încât să-Și poată face domiciliul în mintea, emoțiile și voința noastră. Pe măsură ce Își face domiciliul în inimile noastre, Cristos controlează întreaga noastră ființă interioară și întărește fiecare parte cu Sine Însuși.

Cristos nu vrea să fie închis în duhul nostru; El vrea să iasă, să se răspândească și să ocupe fiecare parte a sufletului nostru. Nu este un lucru ușor, căci persoana din inima noastră este sinele; ne construim sinele de-a lungul anilor, iar sinele domnește și guvernează în noi.

Dar acum Îl avem pe Cristos, noua noastră persoană, care vrea să-Și facă domiciliul în inima noastră. Există o luptă blândă între Cristos și noi. El este în noi, nu există nicio îndoială în privința asta, dar există o luptă între El și noi. El vrea să se răspândească în mintea noastră și să ne posede mintea; noi, însă, s-ar putea să nu fim deschiși.

El este acolo, bătând la ușă și cerându-ne să-L lăsăm să intre în gândurile noastre și conceptele curente în care locuim și în care ne afundăm într-o vizuină de iepure.

Dumnezeu nu năvălește în inimă; nu-Și forțează drumul în noi, ci, mai degrabă, El vrea consimțământul nostru. Poate că nu-I dăm terenul astăzi, dar El se întoarce mâine.

Tatăl ne întărește cu putere în omul nostru dinăuntru, după bogățiile slavei Sale, pentru ca Cristos să-Și facă domiciliul în inima noastră. Există multe obstacole în noi care Îl opresc pe Cristos și Îl împiedică să înainteze în noi.

De exemplu, pot exista unele păcate, unele izolări, care Îl împiedică. 1 Ioan 1:9 ne spune că, dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curețe de orice nelegiuire.

Dar apoi poate exista un alt obstacol: limitarea; noi punem limite Domnului în interior. El vrea să se răspândească în noi, dar noi Îl limităm; nu-I permitem să se răspândească în felul în care gândim, în lucrurile pe care le iubim și în deciziile pe care le luăm.

El nu va dărâma ușa pentru a-Și impune voința; mai degrabă, El ne atrage la Sine și lucrează în toate situațiile și lucrurile pentru a ne face să fim puțin mai deschiși către El.

Prin experiențele noastre de eșecuri și greșeli, suntem puțin mai deschiși către Domnul, astfel încât El să ne poată ajusteze gândurile și să le înnoiască, să ne atingă emoțiile și să le facă una cu sentimentele Sale și să ne influențeze deciziile, chiar făcând ca voința noastră să fie supusă voinței Sale.

Pe măsură ce Cristos trăiește în noi, este format în noi și Își face domiciliul în inimile noastre, devenim o reproducere a lui Cristos pentru expresia corporativă a lui Dumnezeu (Romani 8:29; 12:4-5; Apocalipsa 21:2).

Rezultatul faptului că Cristos trăiește în noi, este format în noi și Își face domiciliul în inima noastră este că devenim o reproducere a lui Cristos, astfel încât El să poată dobândi o expresie corporativă pe pământ.

Dumnezeule Tată, întărește-ne cu putere prin Duhul Tău în omul dinăuntru, astfel încât Cristos să-Și facă domiciliul în inimile noastre prin credință. Amin, Doamne, fie ca Cristosul care este format în noi să se răspândească în ființa noastră interioară și să-Și facă domiciliul în inima noastră. Fă-Ți domiciliul în noi astăzi, dragă Doamne Isuse. Te primim cu brațele deschise în mintea, emoția și voința noastră. Ne deschidem Ție din adâncul ființei noastre. Răspândește-Te în noi și ocupă fiecare parte a ființei noastre interioare. O, Doamne, fie ca Tu să-Ți faci domiciliul în noi, astfel încât să poți hrăni și întări fiecare parte interioară cu Tine Însuți. Ne deschidem Ție în ceea ce privește felul în care gândim, gândurile pe care le nutrim și concepțiile care ne sunt dragi. Îți dăm consimțământul să Te răspândești în mintea noastră, să ne ajustezi gândurile și să înnoiești felul în care gândim. Ne deschidem emoțiile și sentimentele Ție; ai calea Ta de a ne echilibra emoțiile și de a le acorda, astfel încât să putem avea sentimentele și sentimentele Tale. Amin, Doamne, cum rămâne cu voința noastră? Răspândește-te în voința noastră și supune-o. Nu ne lăsa niciodată să câștigăm. Fie ca noi să ne supunem Ție în lupta blândă pe care o purtăm cu Tine. Ai Tu calea Ta în noi, Doamne. Fie ca Cristos să trăiască în noi, să fie format în noi și să-Și facă domiciliul în inimile noastre, astfel încât să devenim o reproducere a lui Cristos pentru expresia corporativă a lui Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Christ is Formed in us & is Making His Home in our Heart to make us His Reproduction, inspirat din înviorarea de dimineață pe tema generală, Să trăim o viață creștină și o viață de biserică sub guvernarea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu – săptămâna 4 cu tema: Să devenim o reproducere a lui Cristos și să-L experimentăm pe Cristos ca Păstor al sufletelor noastre, ziua 3, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Pilda semănătorului: Cristos își face domiciliul în inima noastră pentru clădirea lui Dumnezeu

14/02/2025 by Credincios in Cristos 4 Comments

Pilda semănătorului ilustrează modul în care Cristos își face domiciliul în inima noastră pentru clădirea lui Dumnezeu.

Domnul, în calitate de Semănător, a venit să Se semene pe Sine ca sămânță a vieții în inima noastră, iar Dumnezeu ne întărește cu Sine însuși ca element, în timp ce noi îi dăm Domnului elementele nutritive pentru ca El să crească în noi pentru clădirea lui Dumnezeu, pentru ca El să câștige zidirea locuinței Sale, a domiciliului Său. Amin!

Săptămâna aceasta am văzut multe aspecte minunate ale Domnului Isus în cartea Matei pe care să le experimentăm, să savurăm și chiar să le exprimăm în viața noastră de zi cu zi.

Cristos este Cel care are fapte conduse ceresc și putem atinge marginea hainelor Sale exersându-ne duhul atunci când venim la Cuvânt pentru a fi infuzați cu umanitatea Sa.

Când îl atingem pe Domnul în duh, vom fi vindecați în umanitatea noastră, iar umanitatea Lui chiar devine umanitatea noastră.

Îl experimentăm pe Cristos și Îl savurăm pe El în cuvântul Său și în viața noastră de zi cu zi, iar umanitatea Sa este infuzată în noi pentru a fi exprimată prin noi.

Domnul Isus este Păstorul nostru, iar noi suntem oile Sale; El ne păstorește, pas cu pas, pentru a savurarea deplină a Sa Însuși.

În primul rând, El ne aduce să savurăm tot ceea ce este El, ca pășunea noastră bogată și ca apele odihnei, apoi ne călăuzește pe cărările dreptății de dragul Numelui Său.

În timp ce El ne păstorește, noi Îl trăim pe Cristos și Îl exprimăm. Chiar și atunci când mergem prin valea umbrei morții, El este cu noi, iar prezența Lui ne asigură.

Mai mult, El întinde o masă înaintea vrăjmașilor noștri pentru ca noi să ne ospătăm din El și cu El și, de asemenea, să-l distrugem pe vrăjmaș.

Domnul ne păstorește pas cu pas până când vom avea deplina savurare a Dumnezeului Triunic în casa lui Dumnezeu și noi locuim aici, în casa Sa, pentru a vedea frumusețea Sa pentru totdeauna.

Mat. 11:28-30 ni-L prezintă pe Cristos ca fiind Cel care este odihna noastră; putem veni la El cu toată osteneala și poverile noastre și El ne va odihni.

Putem învăța de la El și putem lua jugul Său asupra noastră, pentru că voia Tatălui este blândă, plăcută și nu aspră sau dură.

Domnul Isus în noi poate purta jugul, pentru că El este pe deplin ascultător de Tatăl și de voia Lui și o va face și în noi.

În cele din urmă, în Mat. 13 Îl vedem pe Domnul ca Semănător; El a venit să Se semene ca sămânță a vieții în noi, credincioșii în Cristos, pentru ca El să crească în noi și împreună cu noi pentru ca noi să devenim clădirea lui Dumnezeu, casa lui Dumnezeu.

Zi de zi trebuie să-i oferim Domnului elementele nutritive de care are nevoie pentru ca El să crească în noi și să fim zidiți în casa lui Dumnezeu.

Fie ca noi să vedem viziunea lui Cristos fiind Semănătorul care Se seamănă pe Sine însuși ca sămânță a vieții în inima noastră pentru a Se contopi cu noi, astfel încât El să câștige biserica ca pământ cultivat al lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu.

Vrem să fim cei care cooperează cu Dumnezeu pentru clădirea lui Dumnezeu.

Să fim întăriți în omul nostru interior și să-I dăm Domnului elementele nutritive pentru ca El să crească în noi pentru clădirea lui Dumnezeu

Efes. 3:17 este un verset minunat, care face parte din rugăciunea lui Pavel pentru experiența noastră mai profundă și savurarea noastră din Cristos pentru clădirea lui Dumnezeu.

Dumnezeul Triunic a venit în noi pentru a face o lucrare de zidire în noi, cu El Însuși ca element și, de asemenea, cu ceva din noi ca material.

Acest lucru este ilustrat de pilda semănătorului din Mat. 13 și este experimentat de noi în experiența noastră zilnică, în timp ce Îi permitem Domnului să își facă domiciliul în inima noastră.

Potrivit cu Mat. 13:3, Domnul Se seamănă pe Sine însuși ca sămânță a vieții în inima noastră ca pământ, pentru ca El să crească și să trăiască în noi și să fie exprimat din interiorul nostru.

După ce S-a semănat pe Sine în inima noastră, Domnul crește în noi, făcându-și domiciliul în noi.

Mai întâi, El Se seamănă pe Sine însuși ca sămânță a vieții în pământul inimii noastre, iar apoi El crește în noi cu substanțele nutritive ale solului. Produsul este o compoziție de elemente atât din sămânță, cât și din sol (v. 23).

Dumnezeu a creat în noi anumite substanțe nutritive care sunt bune pentru ca Domnul să vină în noi și să crească în noi. Uimitor! Noi, ființele umane, avem în noi anumite substanțe nutritive create de Dumnezeu ca o pregătire pentru venirea Lui în noi pentru a crește în noi.

Dumnezeu ne-a creat cu un duh uman cu elementele nutritive umane împreună cu inima omului ca pământ pentru ca sămânța divină să crească în noi (1 Petru 3:4).

Dacă azi punem o sămânță în sol, solul trebuie să fie potrivit, cu elementele nutritive și îmbogățirea potrivite, pentru ca sămânța să crească și să dea roade. Nu trebuie să existe pietre sau bucăți de sticlă și trebuie să existe substanțele nutritive adecvate oferite de sol.

Cristos, ca întrupare a Dumnezeului Triunic, a fost semănat în noi ca sămânță a vieții, iar acum El crește în noi. Rata cu care Cristos crește în noi depinde de elementele nutritive pe care I le acordăm.

Cu cât îi oferim Domnului elementele nutritive mai mult, cu atât El va crește mai mult în noi. Cu cât furnizăm mai mulți elemente nutritive exersându-ne duhul și întorcându-ne inima către Domnul, cu atât Domnul poate crește mai mult în noi și cu atât mai repede va crește sămânța în noi pentru a înflori în noi. Amin!

Trebuie să tratăm toate pietrele din inima noastră, toate păcatele și plăcerile ascunse și trebuie să avem pământul potrivit pentru ca Domnul să crească în noi și să aducă roade în noi. Zi de zi trebuie să ne condiționăm sufletul, făcându-l bun și fertil, un pământ bogat care primește sămânța lui Cristos pentru ca El să crească.

Fie ca inima noastră cu duhul nostru să fie într-o stare potrivită, astfel încât Domnul să crească în noi, contopindu-se cu noi zi de zi. Fie ca să avem grijă de pământul inimii noastre, astfel încât Domnul, ca sămânță a vieții, să crească în noi și să înflorească în noi (Matei 5:3, 8).

De partea noastră, trebuie să-i oferim Domnului elementele nutritive pentru ca El să crească în noi. De partea Sa, trebuie să ne rugăm ca Domnul să ne întărească cu putere prin Duhul Său în omul interior, astfel încât Cristos să-și poată face domiciliul în inima noastră (Efeseni 3:16).

Trebuie să-i cerem Domnului să ne întărească în omul nostru interior, astfel încât să putem coopera cu Domnul care crește în noi. Cu cât El crește mai mult în noi, cu atât Domnul își face mai mult domiciliul în inimile noastre.

Creșterea Lui în noi este pentru clădirea lui Dumnezeu, pentru că El crește în noi zidindu-Se pe Sine în ființa noastră interioară.

Fie ca inima și duhul nostru să-i ofere Domnului elementele nutritive potrivite pentru ca El să crească în noi și să ne deschidem Domnului pentru a ne întări în omul nostru interior, astfel încât El să-și facă domiciliul în inima noastră prin credință.

Mulțumim Domnului că ne-a creat într-un mod special pentru ca El să poată veni în noi ca sămânță a vieții care să crească în noi și să-și facă domiciliul în inima noastră, pentru ca noi să creștem în El și El să poată câștiga clădirea Sa în noi și cu noi!

Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai creat cu elementele nutritive potrivite pentru ca Tu să vii în noi și să Te semeni ca sămânță a vieții în noi, pentru a crește în noi pentru clădirea lui Dumnezeu! Amin, Doamne, ne deschidem Ție azi. Vrem să tratăm inima și duhul nostru, astfel încât să Îți putem oferi elementele nutritive pentru ca Tu să crești în noi până la maturitate. Crești în noi, Doamne. Trăiește în noi astăzi. Fii exprimat din interiorul nostru. Întărește-ne în omul nostru interior cu putere prin Duhul Tău, ca să-ți faci domiciliul în inima noastră. Dorim să cooperăm cu Tine pentru ca Tu să crești în noi și să-ți faci domiciliul în inima noastră. Crești în noi pentru clădirea lui Dumnezeu. Crești în noi și împreună cu noi pentru ca Dumnezeu să aibă un o locuință reciprocă, Trupul lui Cristos! Fie ca noi să fim cei care ne exersăm zilnic duhul și ne îndreptăm inima către Tine pentru a coopera cu Tine pentru ca Tu să crești în noi pentru clădirea lui Dumnezeu. Fie ca sămânța vieții din noi să crească și să înflorească pe măsură ce îi oferim elementele nutritive de care are nevoie astăzi!

Ne exersăm duhul și ne tratăm inima pentru ca Domnul să-și îndeplinească lucrarea de zidire în noi

De multe ori în viața de biserică putem să ne uităm la alții și să vedem cum cresc ei atât de mult în Domnul și ne putem întreba de ce Domnul nu crește atât de mult în noi, în timp ce alții par să avanseze atât de mult în Domnul. Secretul este cooperarea noastră cu Domnul.

Sămânța vieții este aceeași în calitate, dar depinde de noi cât de mult cooperăm pentru ca această sămânță a vieții să crească în noi, pentru ca Domnul să-și câștige clădirea.

Dacă rămânem în sufletul nostru și trăim în omul nostru natural, nu vor exista niciun fel de elemente nutritive pentru creșterea seminței divine.

Însă, dacă suntem întăriți în omul nostru interior și dacă acordăm atenție duhului nostru și exersăm duhul nostru, elementele nutritive vor fi furnizate și Cristos își va face domiciliul în inimile noastre (Efes. 3:16-17; Rom. 8:6; 1 Tim. 4:7; Iuda 19).

Dacă nu ne exersăm duhul pe tot parcursul zilei pentru a-L contacta pe Domnul chemând numele Lui, El nu are cum să crească în noi. Dar dacă chemăm numele Domnului din adâncul sufletului și ne rugăm peste Cuvântul Său, oferim elementele nutritive potrivite seminței vieții pentru creșterea ei în noi.

Există un proces de creștere în noi. Dacă vrem să-L avem pe Domnul pe măsură ce sămânța vieții crește în interiorul nostru pentru a fi deplina noastră savurare, trebuie să ne deschidem Domnului în mod absolut și să cooperăm cu El pentru a ne trata în întregime inima (Matei 13:3-9, 18-23).

Duhul nostru poate fi exersat, dar cum rămâne cu inima noastră? S-ar putea să avem multe îngrijorări ale acestei epoci, s-ar putea să avem o dragoste pentru bogății și să căutăm bani și s-ar putea să avem mult trafic lumesc în inima noastră.

Deși duhul nostru este exersat, sămânța vieții nu poate crește decât dacă tratăm inima noastră. De partea Sa, Dumnezeu este gata și disponibil să ne întărească cu Sine însuși ca Duh ca putere în omul nostru interior; de partea noastră, trebuie să-I oferim elementele nutritive exersându-ne duhul și tratându-ne inima.

Dumnezeu în Cristos realizează clădirea Sa intrinsecă – zidirea domiciliului Săi – în întreaga noastră ființă. El face acest lucru semănându-Se pe Sine însuși ca sămânță a vieții în duhul nostru și apoi crescând în inimile noastre cu elementele nutritive pe care I le oferim.

Pe măsură ce Îl iubim pe Domnul și ținem cuvântul Său în dragoste, El va veni la noi și va face un locaș cu noi (Ioan 14:23), adică El își face domiciliul în inimile noastre (Efeseni 3:17). El face o lucrare de zidire în noi, în întreaga noastră ființă, zidindu-se pe Sine în noi și zidindu-ne pe noi în Sine.

Această lucrare de zidire depinde nu doar de Dumnezeu, ci și de elementele nutritive pe care îi furnizăm pe măsură ce suntem întăriți în omul nostru interior.

Trebuie să fim întăriți cu aceeași putere care L-a înviat pe Cristos din morți, L-a așezat la dreapta lui Dumnezeu în locurile cerești, a supus toate lucrurile sub picioarele Lui și L-a dat ca Cap peste toate lucrurile bisericii (Efes. 1:19-22).

O astfel de putere este necesară pentru ca noi să fim întăriți în omul nostru interior, astfel încât să putem coopera cu Domnul pentru lucrarea Sa de zidire.

De partea noastră, trebuie să ne exersăm zilnic duhul și să tratăm inima; de partea Sa, Domnul ne întărește în omul nostru interior pentru a-și face domiciliul în inima noastră.

Fie ca noi toți să fim atenți la duhul nostru. Să ne exersăm duhul. Fie ca noi să tratăm inima noastră zi de zi, astfel încât să nu avem păcate ascunse sau plăceri lumești.

Fie ca noi să ne tratăm temeinic inima înaintea Domnului, astfel încât orice neliniște din această epocă să fie îndepărtată și să nu existe trafic lumesc în inima noastră.

Fie ca noi să-i oferim Domnului cea mai bună cooperare pentru mișcarea Sa pe pământ, astfel încât să putem crește în viață, Cristos să crească în noi și El să poată duce la bun sfârșit lucrarea Sa de zidire în noi.

Doamne Isuse, dorim ca Tu ca sămânța vieții să crești în noi, să fii savurarea noastră deplină pentru clădirea lui Dumnezeu. Ne deschidem absolut Ție astăzi. Vrem să cooperăm cu Tine pentru ca Tu să poți crește în noi astăzi. Doamne, ne întoarcem inima către Tine. Vrem să tratăm orice problemă din inima noastră. Strălucește asupra noastră, Doamne, și dezvăluie orice păcate ascunse, plăceri lumești, îngrijorări ale epocii și traficul lumesc din inima noastră. Vrem ca solul inimii noastre să fie bun pentru ca Tu să crești în noi până la maturitate. Amin, Doamne, crești în noi pentru clădirea lui Dumnezeu. Întărește-ne în omul nostru interior pentru ca Tu să-ți faci domiciliul adânc în inima noastră. Amin, Doamne, vrem să-Ți oferim elementele nutritive pentru creșterea seminței vieții în inima noastră. Fă-ți domiciliul în inima noastră. Fă în noi o lucrare intrinsecă de zidire. Zidește-ți domiciliul în noi. Amin, Doamne, fie ca Tu să crești în noi și fie ca noi să cooperăm cu Tine pentru ca Tu să câștigi clădirea Ta – locuința reciprocă a lui Dumnezeu și a omului!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Parable of the Sower: Christ makes His Home in our Heart for God’s Building, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos – săptămâna 2 (Cristos ca fiind Cel cu fapte guvernate ceresc, Păstorul nostru, odihna noastră și Semănătorul) ziua 6, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Cristos ca Semănător Se seamănă în inima noastră pentru a crește împreună cu noi pentru clădirea lui Dumnezeu

13/02/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Trebuie să vedem o viziune a lui Cristos ca Semănător, care Se semănă pe Sine însuși ca sămânță a vieții în inima noastră, pentru a crește în noi, a Se contopi cu noi și a Se zidi în noi pentru clădirea lui Dumnezeu.

Cristos este Semănătorul care a venit să Se semene pe Sine însuși ca sămânță a vieții în inima noastră, pentru ca El să crească în noi, să trăiască în noi și să fie exprimat prin noi pentru clădirea lui Dumnezeu; trebuie să vedem viziunea lui Cristos ca Semănătorul care Se semănă pe Sine în ființe umane pentru clădirea lui Dumnezeu astăzi. Amin!

Ce persoană minunată este dragul nostru Domnul Isus! Cu cât citim mai mult despre El, cu cât citim mai mult și ne rugăm asupra Cuvântului lui Dumnezeu, cu atât mai mult Îl iubim!

El este cel mai minunat! În Evanghelia după Matei, vedem că, chiar de la început, Cristos este Fiul lui David (Matei 1:1), fiul regelui, iar chiar la sfârșit, Dumnezeul Triunic ne binecuvântează cu tot ceea ce este El pentru savurarea noastră și pentru a trăi cu El în această epocă până la finalizarea epocii (28:19).

Și apoi în Mat. 13:3 vedem că Domnul este Semănătorul. El este cu adevărat atotinclusiv și putem aplica ceea ce este El la ființa noastră și în experiența noastră de astăzi.

Am văzut că în Mat. 11 Domnul este odihna noastră. El ne dă odihnă și El este odihna noastră. Domnul Isus a purtat jugul Tatălui, dar era mereu în odihnă.

Când cineva are un jug, nu se poate odihni, căci jugul îl limitează până la capăt; cu toate acestea, Domnul Isus a luat voia Tatălui ca jug al Său și El a fost blând și smerit cu inima, mereu odihnit.

O astfel de Persoană trăiește acum în noi. În calitate de credincioși în Cristos, îl avem pe Cristosul smerit și blând care trăiește în duhul nostru. Astăzi El încă ne cheamă la Sine ca să-L avem ca odihnă a noastră.

De multe ori ne trudim și suntem foarte împovărați; purtăm atâtea poveri și ne trudim atât de mult.

Vrem să realizăm cutare lucru, vrem să facem pe plac unei anume persoane, sau putem dori să-i facem pe plac lui Dumnezeu, așa că ne străduim mai mult să facem lucruri pe care le considerăm pe placul Lui.

Toată ziua ne trudim și suntem împovărați, purtând tot felul de poveri și muncindu-ne atât de mult atât în lucrările omenești, cât și în fapte care să placă lui Dumnezeu, și în lucruri religioase.

Domnul este încă aici chemându-ne să venim la El. Putem veni la El așa cum suntem și să luăm jugul Lui asupra noastră. Putem să luăm voia Tatălui și să spunem Amin aranjamentului Său suveran, fiind în odihnă cu Domnul și în El, astfel încât să fim la fel ca El, blând și smeriți cu inima.

Chiar și puterea de a purta voia Tatălui ca un jug vine de la Domnul care trăiește în noi, nu de la noi înșine.

Voia lui Dumnezeu trebuie să ne pună în jug, iar noi trebuie să ne punem gâtul în acest jug pentru a deveni duplicatul Său. Amin, Doamne Isuse! Astăzi vrem să vedem un alt aspect al lui Cristos – Cristos ca Semănător, venind să Se semene în inima noastră.

Să vedem viziunea lui Cristos ca Semănătorul semănându-Se pe Sine însuși ca sămânță a vieții în inima noastră

În Mat. 13:3, 18-23 vedem că Domnul Isus este Semănătorul care vine să se semene pe Sine însuși ca sămânță a vieții în inima noastră.

Semănătorul este persoana minunată a Domnului Isus, iar sămânța semănată este, de asemenea, Domnul Însuși ca încarnare a Dumnezeului Triunic.

Domnul Isus S-a considerat clar pe Sine ca un Semănător; în timp ce El a predicat Evanghelia și a dat ca învățătură adevărul, El a fost un Semănător și El a semănat Cuvântul lui Dumnezeu ca sămânță a vieții în inima omului.

Domnul Isus nu a făcut doar minuni și a dat ca învățătură doctrine sau învățături bune pentru ca omul să trăiască o viață mai bună, care este plăcută lui Dumnezeu; El a fost Semănătorul, care S-a semănat pe Sine ca sămânță a vieții în inima omului. Amin!

Cristos este Semănătorul, distribuitorul vieții divine. Ceea ce a semănat El nu au fost doar cuvinte, ci cuvântul vieții, cuvântul lui Dumnezeu, care este El Însuși (Ioan 1:1).

Iar pământul în care a fost semănată sămânța este inima omului; noi, aleșii lui Dumnezeu, suntem pământul în care a venit sămânța. Cristos ca cuvânt al lui Dumnezeu, încarnarea lui Dumnezeu ca viață, este semănat în noi ca pământ. Acest lucru este minunat!

Trebuie să vedem viziunea lui Cristos ca Semănătorul care Se seamănă pe Sine însuși ca sămânță a vieții în inima noastră, pentru că aceasta este însăși inima recâștigării Domnului.

Acest lucru este legat de dorința inimii lui Dumnezeu. Ceea ce dorește Dumnezeu este să vină în noi, poporul Său ales, să fie viața noastră în calea contopirii pentru a Se face pe Sine elementul nostru și pentru a ne face expresia Sa. Amin!

Domnul nu doar a semănat niște semințe în noi și atât; El S-a semănat pe Sine însuși ca sămânță a vieții în pământul inimii noastre și această sămânță crește cu noi. Amin!

El dorește să vină în noi ca sămânță a vieții, să fie viața noastră și totul; felul în care El devine totul al nostru este contopindu-se cu noi.

Prin încarnare, Cristos a devenit sămânța vieții și în lucrarea Sa S-a semănat pe Sine însuși ca sămânță în alții. El S-a semănat pe Sine însuși ca încarnare a Dumnezeului Triunic în noi, credincioșii Săi.

Cu toții putem mărturisi că există ceva din viața Lui care crește în inimile noastre de când am auzit Evanghelia sau am citit Biblia.

Cristos este Semănătorul care Se seamănă pe Sine însuși ca sămânță a vieții în inima noastră și El vrea să trăiască în noi, să crească în noi și să fie exprimat din interiorul nostru. Aleluia!

Așa cum sămânța semănată în sol crește în sol absorbind ceva din pământ pentru a înflori și a aduce roade, tot așa Domnul ca sămânța de viață semănată în inima noastră crește împreună cu noi, cu unele elemente din inima noastră, pentru a înflori și a aduce rod.

Cu o sămânță semănată în sol există apa, aerul și lucrurile din sol care ajută sămânța să crească, iar sămânța crește cu toate aceste lucruri, fiind ajutată de elementele nutritive din sol și de apă.

La fel și în viața noastră spirituală, Domnul a venit ca Semănător pentru a Se semăna pe Sine însuși ca sămânță a vieții în inima noastră, iar inima noastră are anumite elemente care ajută această sămânță a vieții să crească în noi.

Cei doi se contopesc: Domnul ca sămânță a vieții și ființa noastră interioară, pentru ca Dumnezeu și omul să se contopească și să crească împreună ca o plantă.

Această plantă este Trupul lui Cristos – este contopirea dintre Dumnezeu și om pentru a crește împreună.

Putem spune că Trupul lui Cristos în realitate este ca o plantă care crește din Cristos ca sămânță a vieții semănată în inima noastră umană ca pământ în creștere și care crește împreună pentru a fi contopiți împreună.

Fie ca noi să vedem viziunea lui Cristos, Semănătorul, semănându-se pe Sine însuși ca sămânță a vieții în ființele umane. Când vedem acest lucru, ne dăm seama că recâștigarea Domnului în inima ei se referă la contopirea lui Dumnezeu și a omului.

Aceasta este dorința inimii Domnului, ca noi, ca poporul Său ales, să fim contopiți cu Dumnezeu și să creștem cu creșterea lui Dumnezeu (Col. 2:19) ținându-L drept Cap și crescând cu creșterea care vine de la El.

El dorește să trăiască în noi, să se contopească cu noi și să se exprime din interiorul nostru. În lumina acestui lucru, putem spune Domnului cu toată sinceritatea:

Doamne Isuse, mulțumim că ai venit ca Semănător ca să Te semeni ca sămânță a vieții în inima noastră. Mulțumim că ai venit să Îți faci domiciliul în inima noastră și să Te stabilești în noi, trimițând rădăcini adânc în inima noastră. Amin, Doamne, ne deschidem inima Ție. Îți permitem să Îți faci domiciliul în noi și să Te înrădăcinezi adânc în inima noastră. Crești în noi, Doamne. Fă-ne să creștem în viață cu creșterea lui Dumnezeu. Te ținem ca și Cap; Tu ești Capul nostru și Te ținem pentru a primi creșterea de la Tine. Contopește-Te mai mult cu noi astăzi. Fie ca viața Ta divină și viața noastră umană să fie contopite și să crească împreună. Vrem să Îți oferim elementele necesare pentru ca Tu să crești în noi și pentru ca noi să creștem în Tine. Fie ca noi să creștem cu creșterea lui Dumnezeu! Amin, Doamne, dă-ne să vedem viziunea lui Cristos ca Semănătorul care Se semănă pe Sine însuși ca sămânță a vieții în ființele umane pentru a Se contopi cu noi și a crește cu noi pentru împlinirea scopului lui Dumnezeu!

Cristos S-a semănat pe Sine în inima noastră pentru a crește în noi pentru clădirea lui Dumnezeu, o locuință reciprocă a lui Dumnezeu și a omului

Dacă vedem viziunea lui Cristos ca Semănătorul care Se semănă pe Sine însuși ca sămânță a vieții în inima noastră, ne vom da seama că astăzi creștem împreună cu Cristos – noi și El, El și noi, creștem împreună, iar rezultatul este clădirea lui Dumnezeu.

Există câteva versete care pun laolaltă creșterea în viață și clădirea lui Dumnezeu, pentru că dorința lui Dumnezeu nu este doar să crească în noi contopindu-se cu noi, ci și mai mult, să câștige o clădire, o locuință reciprocă a lui Dumnezeu și a omului, biserica în calitate de Trup al lui Cristos.

1 Cor. 3:9 spune că noi, credincioșii în Cristos, suntem pământul cultivat al lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu. Credincioșii în Cristos care au fost regenerați în Cristos cu viața lui Dumnezeu, sunt pământul cultivat al lui Dumnezeu, o fermă în noua creație a lui Dumnezeu.

Ca fermă a lui Dumnezeu, Îl creștem pe Cristos, astfel încât să putem produce multe materiale prețioase pentru clădirea lui Dumnezeu (v. 12).

Nicăieri în natură nu putem vedea asta, dar în domeniul spiritual aceasta este realitatea noastră astăzi: Cristos a venit ca Semănător pentru a Se semăna pe Sine ca sămânță a vieții în inima noastră și El crește în noi – iar noi creștem în El – pentru a produce materiale prețioase pentru clădirea lui Dumnezeu.

Cu cât Cristos Se contopește mai mult cu noi și crește în noi, cu atât mai prețioase sunt materiale pentru ca clădirea lui Dumnezeu să fie produsă și zidită.

Pe de o parte, trebuie să avem grijă de creșterea Domnului în noi, deschizându-ne către El și permițându-I să Se înrădăcineze adânc în inima noastră, pentru ca El să crească în noi zi de zi.

Pe de altă parte, trebuie să fim zidiți împreună cu sfinții și în Dumnezeul Triunic, pentru ca El să câștige biserica, Trupul lui Cristos, ca expresie corporativă a lui Dumnezeu pe pământ.

Fie ca noi să realizăm că noi, în calitate de credincioși în Cristos, suntem pământul cultivat al lui Dumnezeu pentru a-l crește pe Cristos, astfel încât materiale prețioase să poată fi produse pentru clădirea lui Dumnezeu.

Cristos este sămânța vieții semănată în inima noastră de El Însuși ca Semănător, iar noi suntem solul cu elementele nutritive potrivite pentru creșterea acestei sămânțe a vieții.

Un alt verset care pune creșterea seminței vieții împreună cu clădirea lui Dumnezeu este Efes. 3:17, unde ni se spune că Domnul își face domiciliul în inima noastră pentru ca noi să creștem și să fim zidiți împreună.

Dumnezeu astăzi face o lucrare specială în noi: El își face domiciliul adânc în ființa noastră interioară, în inima noastră. Aceasta este o lucrare de zidire, care se realizează prin contopirea divinității cu umanitatea.

În Ioan 14:23 Domnul a spus că cei care Îl iubesc și păzesc cuvântul Lui, Tatăl și El vor veni la ei pentru a-și face locuință.

Dumnezeul Triunic se introduce pe Sine în noi, se zidește pe Sine în noi și ne zidește pe noi în Sine, astfel încât Dumnezeu și omul, omul și Dumnezeu, să devină o locuință reciprocă a lui Dumnezeu și a omului.

Conform Bibliei, creșterea rezultă în clădire; cu cât creștem mai mult în viață, permițând Domnului ca sămânță a vieții să crească în noi, cu atât suntem mai zidiți în biserică și ca biserică (1 Ioan 3:9; Col. 2:19; Efeseni 4:15-16).

Modul în care Cristos zidește biserica nu este în principal prin mântuirea păcătoșilor și făcându-i credincioși și membre ale Trupului, ci zidindu-se pe Sine în ei.

Trebuie să creștem zilnic în viață, permițându-L Domnului să crească în ființa noastră și să-și facă domiciliul în inima noastră, astfel încât să putem fi zidiți împreună în locuința lui Dumnezeu.

Creșterea noastră în viață are loc prin creșterea seminței divine a vieții din noi. Fie ca să-L lăsăm să crească în noi. Fie ca noi să creștem zilnic în Domnul, oferindu-I cooperarea de care are nevoie pentru a crește în noi ca sămânță a vieții.

Pe măsură ce creștem în viață și Domnul crește în noi, Dumnezeu Se zidește pe Sine în noi și ne zidește pe noi în Sine.

Ceea ce avem nevoie astăzi este ca Dumnezeu să-și îndeplinească lucrarea de zidire în noi. El Se va zidi pe Sine în noi într-o asemenea măsură încât să devenim domiciliul lui Dumnezeu, clădirea Lui, o locuință reciprocă a lui Dumnezeu și a omului.

În cele din urmă, după cum arată Apocalipsa 21-22, Dumnezeul Triunic și umanitatea răscumpărată vor fi pe deplin contopiți, omogenizați și zidiți împreună pentru a fi o singură entitate, Noul Ierusalim!

Astăzi suntem în proces de creștere în viață până la maturitate pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos care se finalizează în Noul Ierusalim ca locuința reciprocă al lui Dumnezeu și al omului. Cât de mult avem nevoie ca Dumnezeu să=Și îndeplinească lucrarea de zidire în noi!

Doamne Isuse, mulțumim că Te-ai semănat ca sămânță a vieții în pământul inimii noastre pentru a ne face pământul cultivat al lui Dumnezeu. Aleluia, suntem o fermă în noua creație a lui Dumnezeu pentru a-L crește pe Cristos, astfel încât materiale prețioase să poată fi produse pentru clădirea lui Dumnezeu! Amin, Doamne, ne deschidem Ție. Crești mai mult în noi astăzi. Fă-ți domiciliul adânc în inima noastră. Zidiește-Te în noi și zidește-ne pe noi în Tine. Ne deschidem lucrării Tale de zidire. Fie ca noi să creștem în viață zi de zi pentru clădirea lui Dumnezeu. Fie ca sămânța vieții să crească în noi pentru clădirea lui Dumnezeu, biserica în calitate de Trup al lui Cristos. Da, Doamne, fă-ți domiciliul adânc în inima noastră. Contopește divinitatea ta cu umanitatea noastră. Ne rugăm pentru creșterea noastră zilnică în viață, ca să fim contopiți cu Dumnezeu din ce în ce mai mult. Fie ca creșterea lui Cristos în noi să rezulte în zidire și să aibă ca rezultat clădirea. Te iubim, Doamne, și vrem să păzim cuvântul Tău; intră și fă-ți o locuință cu noi. Vrem să locuim în Tine și ca Tu să locuiești în noi. Fă-Ți lucrarea de zidire în noi astăzi!