Cristos e pâinea vieții

Domnul este pâinea vieții pe care să o mâncăm și să o digerăm pentru a fi constituiți cu El

16/03/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Scopul principal pentru care Domnul Isus S-a coborât din cer pe pământ a fost să ni Se dea pe Sine însuși ca hrană, pâinea vieții, pentru ca noi să-L mâncăm ca hrană spirituală și să-L digerăm pentru a deveni constituția noastră. Aleluia!

În această săptămână, în înviorarea noastră de dimineață, venim la Ioan 6 și la articolul minunat pe care-l vedem în acest capitol, pâinea vieții. Astăzi trebuie să fim cei care Îl experimentează, savurează și îl exprimă pe Cristos.

Trebuie să luăm în considerare situația noastră actuală nu în sensul introspecției sau al autoanalizei, ci să fim în fața Domnului și să vedem unde ne aflăm în realitate în ceea ce privește experimentarea, savurarea și exprimarea lui Cristos. Cât de mult Îl savurăm pe Cristos? Cât de mult îl trăim pe Cristos? Cât de mult îl exprimăm pe Cristos?

S-ar putea să știm multe despre Domnul și slujba poate fi atât de mult constituită în ființa noastră; dar cât de mult trăim în jubileu zi de zi, savurându-L, trăindu-L și exprimându-L pe Cristos? Când trăim în jubileu, nu avem nicio îngrijorare sau anxietate, nici îngrijorare sau grijă, nici lipsă, nici boală, calamitate sau probleme.

În jubileu, savurăm toate beneficiile, căci Cristos Însuși este jubileul nostru și toate celelalte lucruri sunt plăcute și satisfăcătoare pentru inima noastră. Când trăim în jubileu, suntem în largul nostru, entuziasmați și exultant, iar Cristos este adevăratul nostru jubileu.

Totuși, în viața noastră de zi cu zi, cât de mult trăim în realitatea jubileului? Când se întâmplă ceva și pur și simplu reacționăm, suntem noi în jubileu? Ducem mare lipsă în experiența noastră. Săptămâna aceasta, când venim la subiectul pâinii vieții, putem crede că știm asta, pentru că este ceva despre care vorbim de mult timp și știm că Cristos este pâinea vieții. O, Doamne Isuse!

Fie ca Domnul să aibă o cale de a ne vorbi într-un mod proaspăt zi de zi, astfel încât să-L luăm ca pâinea noastră zilnică, chiar ca pâinea vieții, într-un mod proaspăt, nou și viu. În capitolul 6 din Ioan, Domnul Isus a spus din nou și din nou că El este pâinea vieții, pâinea vie, pâinea lui Dumnezeu și pâinea care a coborât din cer.

Ce facem cu pâinea? O admirăm și ne uităm la ea? Nu, mâncăm pâinea. Domnul Isus este pâinea vieții pe care să o mâncăm. Așa îl putem trăi pe Cristos: mâncându-L. Îl mâncăm pe Domnul ca pe pâinea vieții și trăim datorită Lui.

Ceea ce vrea Dumnezeu de la noi nu este că ne străduim mai mult să-I plăcem și să facem ceea ce Domnul Isus ne-a spus să facem, nici nu vrea ca noi să facem mai multe lucrări pentru El în exterior. El vrea să-L mâncăm pe Cristos ca fiind pâinea vieții, astfel încât să putem trăi datorită a ceea ce mâncăm din El și a fost digerat și asimilat în ființa noastră interioară. Amin!

Domnul este pâinea vieții, dată nouă să o mâncăm – Cuvintele Sale sunt Duh și viață, iar noi Îl mâncăm mâncând Cuvântul Său

Dacă citim cu atenție Ioan capitolul 6, vom avea o impresie profundă despre acest capitol, pentru că vom vedea că Domnul este pâinea vieții, dată nouă să mâncăm. Putem spune că există șapte puncte cruciale în acest capitol care se referă la Cristos ca fiind pâinea vieții.

În primul rând, Domnul este pâinea vieții (Ioan 6:35, 48), El ne dă pâinea Sa a vieții pentru ca noi s-o mâncăm (v. 51), El ne dă sângele Său să-l bem (v. 53), El nu numai că a murit, ci și a înviat (v. 56), El trăiește în noi și noi trăim datorită Lui (v. 57), ne dă viața și ne dă viața Lui (v. 57), iar cuvintele Lui sunt duh și viață (v. 63).

Cristos vine la noi nu ca o doctrină, ci ca pâine a vieții; Domnul este pâinea vieții nu pentru studiul nostru doctrinar, ci ca hrană. Dumnezeu nu este în primul rând pentru studiul teologic și înțelegerea doctrinară; Dumnezeu a fost încarnat în Cristos pentru a veni la noi ca pâinea vieții pe care să o mâncăm.

Domnul ne dă pâinea Sa a vieții ca să mâncăm (v. 51). Pâinea vieții se referă la carnea Sa; El își dă carnea ca să-l mâncăm. Când au auzit evreii din vremea aceea, chiar și când au auzit unii dintre ucenici, au fost deranjați de ideea de a mânca carnea Sa, iar unii dintre ucenici L-au părăsit.

Dar carnea nu folosește la nimic – cuvintele pe care ni le spune Cristos sunt duh și viață. Domnul ne dă și sângele Său ca noi să-l bem (v. 53). Faptul că există o separare între carne și sânge indică moartea Domnului; El a fost ucis și Și-a dat viața pentru viața lumii.

El nu numai că a murit, ci și a înviat (v. 56). Moartea nu L-a putut ține; El a înviat din morți pentru că dorința Lui era să rămână în noi și să putem rămâne în El. Dacă mâncăm carnea Sa și bem sângele Său, rămânem în El și El rămâne în noi. Rămânerea reciprocă este posibilă numai mâncându-L pe Domnul.

A mânca ceva înseamnă a-l lua și a-l ingera; ceva care este în afara noastră vine în noi prin masticație și inghițire pentru a fi digerat și asimilat în ființa noastră. Deoarece Cristos a devenit Duhul în învierea Sa, El poate veni în noi. Pentru că Cristos trăiește în noi, noi trăim datorită Lui și trăim înaintea Lui (v. 57).

Acum, după cum Tatăl cel viu L-a trimis și El a trăit datorită Tatălui, tot așa și noi, cei care Îl mâncăm, vom trăi datorită Lui. Amin!

Pentru ca noi să trăim viața creștină, trebuie să-L mâncăm pe Domnul. Nu este ceva ce ține de comportament sau de auto-îmbunătățire; viața creștină nu este o ceva ce ține de corectare și de îmbunătățire, ci ceva ce ține de a-L mânca pe Isus. Duhul Său, nu carnea Sa fizică, ne dă viață și resursa de viață (v. 63).

Duhul astăzi este în cuvintele rostite ale Domnului; când venim la cuvântul Său și ne exersăm duhul pentru a primi cuvântul Său, cuvintele Sale devin duh și viață pentru noi.

Cristos a trecut printr-un proces de încarnare, moarte, înviere și înălțare, nu numai pentru a îndeplini lucrarea mântuirii, ci și mai mult, pentru a deveni Duhul dătător de viață și a fi încarnat în cuvintele Sale pentru ca noi să mâncăm. Acum, astăzi, Domnul este pâinea vieții și trebuie să-L mâncăm.

Ultimul Adam – Cristos în trup – a devenit un Duh dătător de viață și, ca Duh, El este încarnat în cuvintele Sale pentru ca noi să-L mâncăm. Pe măsură ce Îl mâncăm, suntem capabili să trăim viața creștină, chiar și să trăim datorită Lui, pentru că trăim prin ceea ce mâncăm.

Fie ca noi toți să fim la fel ca Ieremia în Ier. 15:16, găsind cuvintele Domnului și mâncându-le, ca să fim plini de El și să trăim datorită Lui. Fie ca noi să avem o nouă apreciere pentru cuvintele Domnului și să venim la El zi de zi în cuvântul Său pentru a-L mânca.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai venit la noi ca pâinea vieții pe care să o mâncăm astăzi! Aleluia, Domnul este pâinea vieții și Îl putem mânca astăzi! Amin, Doamne, mulțumim că ne-ai dat pâinea Ta a vieții ca s-o mâncăm și sângele Tău ca să-l bem. Îți mulțumim că ai trecut prin moarte și înviere pentru a deveni un Duh dătător de viață pe care să-l primim și să-l savurăm. Aleluia, acum Cristos trăiește în noi ca Duh, iar noi trăim datorită Lui și trăim înaintea lui Dumnezeu! Amin, Doamne, venim la Tine ca să Te mâncăm și să trăim din cauza Ta astăzi. Îți mulțumim că Ți-ai dat carnea Ta ca s-o mâncăm, iar acum ne putem împărtăși din Duhul în Cuvântul Tău ca viața noastră. Amin, Doamne Isuse, mulțumim că ești încarnat în cuvântul Tău ca Duh care dă viață; venim la cuvântul Tău să Te mâncăm! Aleluia, Domnul ca pâinea vieții este în cuvântul lui Dumnezeu pentru ca noi să-L mâncăm, să-L digerăm și să-L asimilam, astfel încât să putem trăi datorită Lui și să-L trăim pentru exprimarea lui Dumnezeu!

Cristos a venit să ni Se dăruiască ca hrană, pâinea vieții, pentru ca noi să-L mâncăm și să-L digerăm pentru a fi constituiți cu El

Dacă suntem deschiși Domnului și dezveliți înaintea Sa în timp ce citim capitolul 6 al Evangheliei după Ioan, conceptul nostru despre Cristos va fi revoluționat. Acest capitol ne arată că scopul principal pentru care Domnul Isus a coborât din cer pe pământ a fost acela de a realiza un lucru central – să se dăruiască nouă ca hrană, ca pâine a vieții.

Ioan 6:50-51, în special, ne arată că Domnul este pâinea vieții, astfel încât El să poată fi mâncat de noi ca hrană spirituală și să fie digerat de noi pentru a deveni constituția noastră. Pe de o parte, El este pâinea vieții pe care să o mâncăm; pe de altă parte, El are nevoie să fie digerat și asimilat în constituția noastră organică.

De ce S-a coborât Domnul din cer pe pământ? El nu a venit doar pentru a ne răscumpăra, chiar dacă aceasta a fost o parte din ceea ce El a coborât. El S-a coborât prin încarnare pentru ca El să fie pâinea vieții pe care să o mâncăm.

Domnul este pâinea vieții pe care să o mâncăm, să o digerăm și să o asimilăm, pentru a putea trăi datorită Lui. Acesta nu este un cuvânt superficial; mai degrabă, acesta este foarte profund. Ceea ce vrea Dumnezeu nu este ca noi să venim la El să ne închinăm înaintea Lui și să-I aducem jertfe; El vrea ca noi să-L primim și să-L luăm ca pe viață.

Când El a venit, El nu a venit ca rege sau arhanghel; mai degrabă, El a venit ca un om și El a spus că El este pâinea vieții. Acest lucru este cu adevărat uimitor! Lucrarea Domnului pe pământ este ca El să fie mâncat de om pentru a fi viața omului.

Pe de o parte, Cristos s-a încarnat și a făcut multe lucruri pe pământ pentru a face voia lui Dumnezeu și a împlini planul Său. Pe de altă parte, Cristos a venit pe pământ pentru a realiza un lucru centra: să Se dea omului ca hrană, astfel încât să poată fi mâncat de om ca hrană spirituală pentru a deveni constituția omului. Amin!

Dumnezeu a rânduit, chiar înainte de întemeierea lumii, ca destinul nostru să fie să-L mâncăm zilnic pe Domnul. Acesta este motivul pentru care vedem pomul vieții în Geneza la început și în Apocalipsa la sfârșit; destinul și viitorul nostru este să-l mâncăm continuu pe Domnul.

Noi, ca creștini, trebuie să-L mâncăm pe Domnul. Suntem creștini care-L mâncăm pe Domnul. Ce fel de creștin ești? Ești un creștin care încearcă din răsputeri să facă asta sau asta pentru Domnul, străduindu-se să-L imite pe Cristos și trăind conform standardului moralității pe care el știe că este cel mai bun?

Ar trebui să fim creștini care îl mâncăm pe Domnul. Viața noastră de biserică ar trebui să fie o viață de mâncare a Domnului. Suntem creștini care mâncăm pe Domnul. Astăzi, Domnul ne recâștigă de la concentrarea asupra lucrurilor exterioare la concentrarea asupra mâncării Domnului.

Nu ar trebui să luăm problema mâncării într-un mod superficial; mai degrabă, trebuie să exersăm zilnic să mâncăm pe Domnul ca pe pâinea vieții. Pe măsură ce0L mâncăm pe Domnul, ceva se întâmplă în ființa noastră; Îl digerăm și Îl asimilăm, iar El devine parte din ființa noastră interioară, chiar din constituția noastră.

Trebuie să mâncăm, să digerăm și să-L asimilam pe Cristos ca pâine a vieții. Putem merge la întâlniri, să participăm la conferințe sau chiar să mergem la instruirea cu timp integrap de doi ani; toate acestea sunt foarte bune, dar în viața noastră de zi cu zi trebuie să exersăm să-L mâncăm pe Domnul ca pe pâinea vieții.

Fără să-L mâncăm pe Cristos ca pâine a vieții, nu-L putem trăi pe Cristos și nici nu putem trăi datorită lui Cristos. Trebuie să dezvoltăm practica de a petrece timp cu Domnul.

Trebuie să avem de-a face cu Domnul în ceea ce privește cuvântul Său, permițându-i să ne infuzeze cu ceea ce este El și să lucreze pe Sine în noi. El vrea ca noi să-L savurăm ca pâinea vieții zi de zi, astfel încât să fim plini de viața Sa, să creștem în viața Sa și să putem exprima viața Sa.

Când Îl digerăm și Îl asimilăm pe Cristos în ființa noastră interioară, El devine însăși constituția noastră și Îl exprimăm în viața noastră de zi cu zi.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai venit la noi nu ca rege sau ca arhanghel, ci ca pâinea vieții pe care s-o mâncăm, s-o digerăm și s-o asimilam. Aleluia, Dumnezeu S-a făcut om pentru ca El să devină hrana noastră spirituală pe care s-o mâncăm și s-o digerăm pentru a fi constituiți cu El! Amin, Doamne, schimbă-ne conceptul referitor la relația noastră cu Tine. Fie ca noi să ne oprim acțiunile noastre, străduința și lupta noastră de a-ți face plăcere și pur și simplu să venim să Te savurăm. Fie ca să vedem că scopul principal pentru care Domnul Isus S-a coborât din cer pe pământ este ca El să ni se dea pe Sine însuși ca hrană, ca pâinea vieții! Amin, Doamne, vrem să cooperăm cu această lucru central mâncându-Te ca pâinea vieții! Te luăm ca hrana noastră spirituală. Vrem să Te digerăm și să Te asimilăm în ființa noastră interioară, astfel încât Tu să poți deveni constituția noastră astăzi. Amin, Doamne Isuse, menține-ne să Te mâncăm astăzi! Te luăm ca pâinea vieții. Vrem să Te mâncăm în cuvântul Tău. Vrem să Te mâncăm zi de zi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Lord is the Bread of Life for us to Eat and Digest to be Constituted with Him, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos – săptămâna 7 (Pâinea vieții) ziua 1, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să avem un nou început în fiecare dimineață, prin contactul cu Domnul în Cuvântul Său pentru a-L mânca

06/02/2020 by Credincios in Cristos 3 Comments

Trebuie să avem un început nou cu Domnul în fiecare zi pentru a “strânge mana”, adică pentru a-L savura pe Domnul într-un mod proaspăt și nou, pentru a ne hrăni cu El și pentru a fi hrăniți cu El în Cuvântul Său.

În Vechiul Testament – și de fapt în întreaga Biblie – mana a fost cel mai lung miracol pe care Dumnezeu l-a făcut pentru poporul Său: El le-a dat mana în fiecare zi timp de patruzeci de ani.

Dorința lui Dumnezeu este să locuiască printre poporul Său, dar pentru ca El să poată face acest lucru, El trebuie să aibă un grup de oameni care să I se potrivească în toate modurile posibile.

Cum putem noi, ca ființe umane, să ne potrivim lui Dumnezeu și să fim poporul Său pentru ca El să locuiască printre noi? Doar prin faptul ca Dumnezeu să intre în noi și să ne constituie cu Sine pentru a deveni însăși fibra ființei noastre, astfel încât să putem fi refăcuți și rearanjați în mod intrinsec cu elementul lui Dumnezeu, pentru ca să fim la fel ca El.

Acest lucru se vede în ilustrația manei și acest lucru l-a spus Domnul Isus în mod clar în Ioan 6: El a venit ca să fie pâinea vieții, pâinea vie, pâinea care coboară din cer, ca noi să o putem mânca, digera, asimila și cu care să fim constituiți, astfel încât Dumnezeu să fie introdus în ființa noastră.

Hrănindu-ne cu Cristos ca mană cerească pentru a fi hrana noastră, noi, ca popor al lui Dumnezeu, devenim la fel ca Cristos – exprimăm ceea ce mâncăm, căci El intră în noi și devine elementul nostru constitutiv.

Hrănindu-se cu mana, poporul lui Dumnezeu a devenit în cele din urmă mana; acest lucru arată că constituția noastră interioară trebuie să fie rearanjată prin hrănirea cu Cristos, pentru ca biserica în calitate de locuință a lui Dumnezeu să fie zidită.

Pentru a fi parte a locuinței lui Dumnezeu, trebuie să avem o schimbare de alimentație; trebuie să renunțăm să mâncăm “mâncare egipteană” din lume și să mâncăm mâncarea divină, alimentația cerească, pentru a fi reconstituiți cu Cristos.

Cu toate acestea, așa cum se întâmplă cu toate alimentațiile / dietele, este posibil să știm că avem nevoie de ea, poate chiar depindem în mod critic de schimbarea noastră de alimentație, dar trebuie să ne stârnim un apetit pentru o astfel de alimentație.

S-ar putea să nu ne placă să-L mâncăm pe Cristos și numai pe Cristos în fiecare zi, dar dacă vom face un apetit din a-L mânca pe Cristos și a-L savura pe El, Îl vom avea ca alimentație unică și vom fi reconstituiți cu El.

Trebuie să ne rugăm și să-I cerem Domnului să ne schimbe apetitul; mai ales că suntem implicați în multe lucruri din această lume, inclusiv munca, călătoriile, grija pentru familia noastră, cumpărăturile, etc., s-ar putea să ne hrănim cu lucrurile lumii și poate chiar avem un gust pentru amuzament, sport, știri și internet.

Numai Domnul știe pentru ce anume avem apetit; ceea ce luăm în noi pentru satisfacția noastră este mâncarea noastră, și orice lucru care ne satisface, ne hrănește, ne întărește și ne susține este hrana noastră.

O, fie ca să fim cei care avem o schimbare de dietă / alimentație la o alimentație cu Cristos și un apetit pentru Cristos ca să-L savurăm și să-L mâncăm numai pe Cristos!

Cristos ca hrana noastră cerească este un mister și un miracol și Îl putem mânca dimineața devreme

Trebuie să vedem și să experimentăm caracteristicile lui Cristos ca hrană unică, mana noastră zilnică, pentru transformarea noastră metabolică.

La fel ca și copiii lui Israel,noi călătorim prin pustiul acestei epoci, iar Domnul ne oferă un singur lucru: mana, adică pe Cristosul ceresc ca hrană unică.

Prima caracteristică a manei este că ea e un mister; când copiii lui Israel au văzut-o pe pământ, s-au întrebat: “Ce este aceasta?” (vezi Exod 16:15). Expresia ebraică “man hu” din care derivă cuvântul mană înseamnă de fapt “Ce este?”

Așa cum nu putem analiza sau explica mana, tot așa nu-L putem analiza sau explica pe Domnul Isus; pur și simplu trebuie să-L luăm înăuntrul nostru și să-L savurăm în fiecare zi.

Pentru oamenii lumești, Cristos este adevărata mană, adevăratul “Ce este?”; când Îl mâncăm, când ne exersăm duhul zilnic pentru a-L lua în noi, noi vom deveni un mister, la fel ca El.

Mana este un miracol pe termen lung; ea a fost trimisă în fiecare dimineață și trebuia să fie adunată în fiecare dimineață înainte de răsăritul soarelui (Exod 16:4, 21; cf. Mat. 6:34).

Copiii lui Israel nu puteau stoca mană pentru mai târziu în acea zi sau a doua zi, pentru că se strica; acest lucru indică faptul că noi nu putem stoca resursa din Cristos, ci că experimentarea lui Cristos ca resursa vieții noastre trebuie să fie zilnică, în fiecare dimineață.

Zi de zi și în fiecare dimineață, trebuie să ne trezim și să “strângem mana”, exersându-ne duhul cu Cuvântul lui Dumnezeu pentru a-L contacta pe Dumnezeu și pentru a-L savura pe Cristos ca să ne hrănim cu El.

Ca hrana noastră, Cristos va dăinui pentru eternitate; Dumnezeu Îl oferă pe Cristos ca să fie hrana noastră întru eternitate!

Mana este din ceruri; pe de o parte, Domnul Isus este “pâinea din cer”; pe de altă parte, El este “pâinea lui Dumnezeu”, Cel care a coborât din cer pentru a fi hrana noastră (Exod 16:4; Ioan 6:32-33, 51).

Aleluia, Cristosul ceresc este hrana noastră cerească pentru ca noi, oamenii pământești să o putem mânca, digera și asimila, astfel încât să putem fi constituiți cu El și să trăim o viață cerească pe pământ!

Mana a venit împreună cu roua; aceasta înseamnă faptul că Cristos, ca hrana noastră cerească, vine împreună cu harul împrospătător și udător al Domnului adus de compasiunile Sale proaspete (Exod 16:13-14; Num. 11:9; Psa. 133:3; Plângeri 3:22-23; Evrei 4:16; Psa. 110:3).

Harul este Dumnezeu care ajunge la noi pentru a ne împrospăta și a ne uda.

Trebuie să ne trezim puțin mai devreme dimineața și să-L contactăm pe Domnul pentru a mânca hrana cerească; ceea ce se întâmplă atunci când facem acest lucru este că harul lui Dumnezeu ajunge la noi, căci mana vine împreună cu roua, așa că noi savurăm prezența dulce a Domnului și hrănirea cu El în fiecare dimineață.

Mana vine dimineața, indicând faptul că ne oferă un nou început prin contactul nostru viu cu Domnul.

Mana este mică – Cristos S-a născut într-o iesle și a fost crescut în casa unui tâmplar într-un oraș mic și desconsiderat; acest lucru indică faptul că Domnul – care a venit să fie hrana cerească pentru poporul Său – nu a făcut o paradă a măreției Sale, ci a preferat să fie mic în ochii omului (Exod 16:14b; Luca 2:12; Ioan 6:35; cf. Jud. 9:9, 11, 13; Mat. 13:31-32).

Când Îl mâncăm pe Cristos ca fiind Cel mic, Cel suficient de mic pentru a fi mâncat, vom fi păstrați pentru a fi mici; noi nu vom dori să facem lucruri mari sau mărețe pentru Domnul, ci vom fi în regulă să rămânem mici așa cum a fost El, smerit și hrănitor.

Doamne Isuse, vrem să vedem și să experimentăm caracteristicile lui Cristos ca hrana noastră unică, mana noastră zilnică, pentru transformarea noastră metabolică. Atrage-ne în fiecare dimineață să ne trezim mai devreme și să strângem mana, savurând o resursă proaspătă din Cristos ca hrana noastră cerească zilnică. Amin, Doamne, zi de zi și în fiecare dimineață vrem să Te contactăm și să Te mâncăm ca hrana noastră cerească. Fie ca să savurăm harul proaspăt și udător al Domnului adus de compasiunile Sale proaspete în fiecare dimineață. Fie ca să avem un nou început în fiecare dimineață, pe măsură ce ne exersăm ca să-L mâncăm pe Cristos ca hrană cerească și fie ca să fim păstrați umili și mici la fel ca Tine, pe măsură ce Te mâncăm ca pe Cel suficient de mic pentru a fi mâncat!

Să avem un nou început în fiecare dimineață, prin contactul cu Domnul în Cuvântul Său pentru a-L mânca

Dumnezeu nu a dat poporului Său mană o dată pe lună sau o dată pe an, ci o dată pe zi, în fiecare zi, dimineața devreme; copiii lui Israel au strâns-o în fiecare dimineață (Exod 16:21).

Aceasta înseamnă că Domnul ne dă un nou început în fiecare zi; în fiecare zi putem avea un nou început, o nouă întoarcere, o nouă porțiune din Cristosul pe care să-L savurăm.

Dacă Dumnezeu ar trimite mana anual, nu am putea supraviețui și dacă ar trimite-o lunar, nu am putea fi întăriți sau susținuți.

Slavă Domnului, în fiecare dimineață putem avea un nou început, o nouă întoarcere către El; putem să ne întoarcem către El și să avem un mic dejun spiritual, hrănindu-ne cu Domnul într-un mod proaspăt.

Putem aștepta cu nerăbdare a doua zi dimineață, deoarece știm că avem un nou început, știm că vom avea o nouă sărbătoare cu Domnul dimineața.

Fiecare nou început ne aduce mană proaspătă; dacă așteptăm să primim mana de la Domnul, trebuie să ne deschidem Domnului și să ne întoarcem din nou către El, dorind să avem un nou început cu El.

Pentru a avea un început nou cu Domnul în fiecare dimineață, trebuie să dăm drumul trecutului, să nu trăim în trecut și să venim la Domnul așa cum suntem în fiecare dimineață în rugăciune ca să avem un nou început și ca să-L experimentăm ca rouă și mană.

Dacă vrem să retrăim trecutul, dacă vrem să avem același fel de experiență pe care am avut-o cu mulți ani în urmă, s-ar putea să nu savurăm mana zilnic; dar ori de câte ori suntem dispuși să avem un nou început și chiar să-L luăm pe Cristos ca nou început al nostru în fiecare dimineață, Îl vom mânca pe Domnul ca mana noastră cerească nouă și proaspătă.

Cât Îi mulțumim Domnului că în fiecare dimineață putem avea un nou început, mâncându-L pe Domnul ca mana noastră cerească nouă și proaspătă; în fiecare dimineață putem avea un nou început. Aceasta este suveranitatea Domnului și economia Sa.

Pentru a continua cu Domnul, trebuie să avem astfel de începuturi în fiecare dimineață; aceasta înseamnă că nu trebuie doar să citim cuvintele Bibliei, ci să venim la Domnul, să-L contactăm ca Persoană vie.

Nu ar trebui să fim ocupați cu doctrine sau metode, ci să-L căutăm cu disperare pe Domnul Însuși; când Îl urmăm pe Domnul în acest fel, vom avea un nou început cu El în fiecare dimineață.

Nu ar trebui să avem o “cale”, un “obicei” sau o “tradiție” a ceea ce facem dimineața cu Domnul; este bine să citim Biblia și să ne rugăm, dar nu ar trebui să avem o tradiție, ci în fiecare zi să fim noi și proaspeți cu Domnul.

Este posibil să citim Cuvântul lui Dumnezeu în fiecare dimineață, dar să nu strângem niciun pic de mană, pentru că nu avem un contact viu cu Domnul.

Biblia în sine nu ne dă viață; cuvintele tipărite ale Bibliei nu ne dau viață decât dacă venim la Domnul în timp ce o citim.

Este posibil să cercetăm Scripturile pentru a-L găsi pe Domnul, dar dacă nu venim la El pentru a-L contacta pe Cel viu în duh, nu primim viață (Ioan 5:39-40). Ca să primim și să avem viață în timp ce petrecem timp cu Domnul, trebuie să ne întoarcem către duhul nostru.

Este atât de ușor să ne exersăm mintea dimineața; este ușor să ne exersăm mintea în timp ce citim Cuvântul lui Dumnezeu, dar cum ar fi să ne exersăm duhul? Ca să avem un nou început și ca să primim o nouă provizie de mană, trebuie să ne întoarcem către duhul nostru.

Fie ca să ne facem un obicei zilnic de a-L contacta pe Domnul în Cuvântul Său înainte de a deveni ocupați cu treburile zilei. Fie ca mai întâi să-L contactăm pe Domnul în fiecare dimineață, venind la El ca să ne hrănim cu El ca mană cerească prin exersarea duhului nostru cu Cuvântul lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, vrem un nou început cu Tine în fiecare dimineață; nu vrem să rămânem la fel ca ieri – venim la Tine pentru a avea un nou început, contactându-Te zilnic în Cuvântul Tău. Amin, Doamne, suntem gata pentru o nouă schimbare; nu vrem să trăim la fel ca în trecut – vrem să Te contactăm în duh, ca să fim alimentați în interior cu viața divină! Doamne, Te căutăm cu disperare; respingem orice obicei sau tradiție și pur și simplu venim la Tine ca să Te savurăm, să primim viață și să ne hrănim cu Tine!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Having a New Beginning every Morning by Contacting the Lord in His word to Eat Him (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 3 ziua 4 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Îl mâncăm pe Domnul Isus mâncând cuvintele Sale ale Duhului și vieții ca să trăim datorită Lui

03/02/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Cristos este realitatea manei cerești trimisă de Dumnezeu pentru a fi resursa de viață zilnică a poporului Său ales, iar noi putem să-L mâncăm pe Domnul Isus și să trăim datorită Lui prin faptul că mâncăm cuvintele Sale și-L digerăm în ființa noastră interioară.

În această săptămână, în studiul nostru aprofundat al cărții Numeri, ajungem la subiectul “Schimbarea alimentației noastre la Cristosul ceresc ca realitate a manei cerești, ca să fim reconstituiți cu Cristos pentru a deveni locuința lui Dumnezeu.”

Mana este introdusă și prezentată în cartea Exod, iar în Numeri este menționată din nou.

Copiii lui Israel au mâncat Paștele, au traversat Marea Roșie și, în timp ce călătoreau prin pustiu, au flămânzit și au murmurat după mâncare; așa că Dumnezeu le-a dat mana în fiecare zi.

Apoi, la Sinai au văzut finalizarea tabernaculului, înființarea preoției și au primit instrucțiunile cu toate rânduielile și sărbătorile; ei au fost rânduiți să fie poporul lui Dumnezeu, erau pregătiți să meargă înainte nu doar ca o mulțime mare, ci ca un popor numărat și rânduit.

Apoi, la doar puțin mai mult de un an după ce au părăsit Egiptul, după ce au avut deja experiența manei, în Numeri 11 se spune că poporul a murmurat din nou în privința problemei hranei.

La suprafață, se părea că au progresat și că au avansat, totuși, dintr-o dată, o mare parte dintre ei au poftit excesiv și au stârnit pofta în copiii lui Israel, amintindu-le de mâncarea pe care au mâncat-o în Egipt, usturoiul, peștele, prazul, ceapa și toate celelalte lucruri pe care le-au mâncat cu ușurință acolo.

În murmurul lor împotriva lui Moise, chiar au spus că le-a pierit apetitul, căci nu era nimic de mâncat, în afară de această mană la care să se uite; nu mai aveau nici un gust pentru ea, nu mai doreau să mănânce mană.

Așa că Dumnezeu a răspuns, El le-a dat prepelițe și era o judecată în răspunsul Său; iar apoi, copiii lui Israel au continuat din nou călătoria pentru încă o perioadă de timp.

Apoi, în Numeri 21:5, ei au murmurat din nou; în acest moment erau deja numărați și gata să avanseze și chiar au dus prima lor luptă cu împăratul Aradului și au câștigat-o – și totuși au murmurat.

În murmurul lor, l-au întrebat pe Moise de ce i-a scos din Egipt ca să moară în pustiu, căci li s-a scârbit sufletul de această pâine ușoară, această hrană proastă.

Mana este cel mai mare miracol pe care Dumnezeu l-a dat poporului Său, totuși poporul Său a considerat-o ca fiind o hrană proastă, și sufletul li se plictisise și săturase de ea.
Pe acest fundal dorim să ajungem la problema manei și la nevoia de schimbare a alimentației.

Mana este calea în care Dumnezeu intenționează să-Și hrănească poporul; de asemenea, este modul în care Dumnezeu expune natura poporului Său pentru a le arăta că ei încă sunt carne și că trebuie să fie reconstituiți în interior.

La exterior, poporul Său a experimentat foarte multe lucruri, au mers mai departe, au văzut lucrurile pe care le-a făcut Dumnezeu pentru ei și chiar au dus prima lor luptă, dar carnea lor nu s-a schimbat, ci ei au murmurat în continuare.

Cu toții trebuie ca nu doar să-L experimentăm pe Cristos și să trecem prin multe experiențe cu El, ci și să fim reconstituiți în interior cu El, mâncându-L pe Cristos ca realitate a manei cerești zi de zi.

Cristos este realitatea manei cerești trimisă de Dumnezeu pentru a fi resursa noastră zilnică

Realitatea manei cerești trimisă de Dumnezeu pentru a fi hrana zilnică a poporului Său ales este Cristosul ceresc; în Ioan 6 vedem acest lucru destul de clar când Domnul a menționat că El era pâinea vieții (vezi Ioan 6:31-35, 48-51, 57-58, 63).

În acest capitol, Domnul a făcut referire la mană pe larg; mana a fost modul în care Dumnezeu i-a hrănit pe copiii lui Israel în pustiu, iar în Ioan 6 Domnul s-a referit la aceasta și a aplicat-o la Sine însuși, spunând că El este realitatea manei cerești trimisă de Dumnezeu pentru a fi hrana noastră zilnică.

În călătoria noastră zilnică cu Domnul nu putem merge mai departe fără să primim resursa de viață; Cristos este mana noastră zilnică și trebuie să-L mâncăm și să ne hrănim cu El, pentru ca în fiecare zi – nu doar o dată pe an sau din când în când – să fim alimentați în mod bogat.

Cristos este pâinea cerească în calitate de pâinea care a coborât din ceruri; sursa Lui este cerească, totuși El, ca mana cerească, ne satisface nevoia!

Cristos este pâinea cerească care Se coboară din cer pentru a ne face pe noi, oamenii pământești, cerești la fel ca El; El satisface nevoia noastră, și El Însuși este sursa noastră de viață.

Cristos este pâinea lui Dumnezeu ca Cel ce este de la Dumnezeu, care a fost trimis de Dumnezeu și care a fost cu Dumnezeu (Ioan 6:33). Cristos este pâinea lui Dumnezeu; această pâine în elementul și esența ei este Dumnezeu Însuși dat omului ca să mănânce.

Îl putem mânca pe Domnul Isus ca o astfel de pâine pentru a fi constituiți cu Dumnezeu. Cristos este pâinea vieții ca pâine cu viața eternă, viața “zoe”; pâinea vieții se referă la natura pâinii, care este viață (Ioan 6:35, 48).

Cristos este realitatea manei cerești pentru a fi pomul vieții pentru noi, care este resursa de viață “bună de mâncat” (Gen. 2:9).

Când ne exersăm duhul și Îl luăm pe Cristos în noi, Îl primim ca resursa noastră de viață și astfel primim viață; această pâine este organică, ușor de primit și de digerat în ființa noastră. Cristos este pâinea vie; acest lucru se referă la condiția pâinii, care este vie (Ioan 6:51).

Cu cât Îl mâncăm pe Cristos ca pâine vie, cu atât mai vii devenim, căci pe măsură ce Îl mâncăm, natura acestei pâini – care este vie – ne va face vii, la fel ca El.

Cel mai bun mod de a combate orice moarte este mâncând pâinea vie, Cristos ca realitate a manei cerești, care este vie în natură.

Cristos este adevărata hrană; toate celelalte feluri de mâncare sunt doar umbre ale Sale ca hrană adevărată. Micul dejun, prânzul, cina și gustările sunt toate tipuri reprezentative ale lui Cristos; El este adevărata hrană, hrana vie, iar când Îl mâncăm pe El, primim viața eternă.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ai venit la noi pentru a fi realitatea manei cerești trimisă de Dumnezeu pentru a fi resursa de viață zilnică în viața noastră creștină. Îți mulțumim că ai coborât din cer ca pâine cerească pentru a satisface nevoia omului pământesc; mâncându-Te pe Tine putem trăi o viață cerească pe pământ. Îți mulțumim că ai venit la noi ca pâinea lui Dumnezeu pentru a fi Dumnezeu ca viață pentru noi. Amin, Doamne, Tu ești pâinea vieții bună de mâncat, iar când Te mâncăm pe Tine, Îl luăm pe Dumnezeu ca viață ca să primim viață și să trăim! Doamne, venim să Te mâncăm ca adevărata pâine și, de fiecare dată când mâncăm hrana fizică, ne amintim de Tine ca adevărata noastră hrană!

Îl mâncăm pe Domnul Isus mâncând cuvintele Sale ale Duhului și vieții ca să trăim datorită Lui

În Ioan 6 există două versete cheie care ne arată nu numai faptul că Cristos este realitatea manei cerești, ci și cum putem să-L mâncăm și să trăim datorită Lui.

Versetul 57 spune: “După cum Tatăl, care este viu, M-a trimis pe Mine și Eu trăiesc prin Tatăl, tot așa, cine Mă mănâncă pe Mine va trăi și el prin Mine”, iar versetul 63 spune: “Duhul este acela care dă viață, carnea nu folosește la nimic; cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh și sunt viață.”

Dumnezeu ne-a creat ca pe un vas de mâncare și El ne-a dat o gură ca prin ea să primim hrana întru noi. Noi nu suntem o mașină perpetuă care funcționează permanent; suntem un vas de mâncare și mâncăm de cel puțin trei ori pe zi, pentru că nu putem supraviețui fără să mâncăm.

Dumnezeu ni se prezintă ca pomul vieții pentru ca oamenii să mănânce și să se împărtășească din El, astfel încât El să poată fi primit în noi. Încă de la începutul Bibliei vedem pomul vieții, iar în cartea Apocalipsei, pomul vieții este încă acolo.

A mânca înseamnă a lua în noi hrană ca ea să fie asimilată în mod organic în trupul nostru; a-L mânca pe Domnul Isus înseamnă a-L primi în noi ca El să fie asimilat de omul nou regenerat în calea vieții.

Mâncatul este un proces prin care ceva organic care era în afara noastră este acum luat în interiorul nostru; Cristos este realitatea manei cerești și El a intrat în noi prin faptul că L-am mâncat pentru a deveni parte a noastră.

După ce Îl mâncăm pe Domnul, El este digerat și “descompus” în ființa noastră pentru a fi primit în fluxul nostru de sânge și pentru a fi asimilat în fibra ființei noastre.

Noi nu trăim prin Cristos luându-L doar ca pe un suport de sprijin al nostru; din contră, trăim datorită lui Cristos ca elementul nostru energizant și ca factorul nostru alimentator (Gal. 2:20; Fil. 1:19-21).

Așa cum Cristos S-a hrănit din Tatăl și a trăit datorită Tatălui, tot așa și noi Îl mâncăm pe Cristos și trăim datorită lui Cristos, și Îl trăim pe Cristos în învierea Sa.

Dacă avem o gleznă întoarsă, folosim un baston, un instrument care să ne ajute în mersul nostru; bastonul ne ajută să umblăm când avem nevoie de ajutor, dar bastonul nu poate deveni o parte a ființei noastre.

Cristos trebuie să fie primit în noi pentru a deveni elementul energizant în noi. Hrana pe care o primim în noi devine elementul energizant prin care trăim, iar noi trăim nu prin hrana pe care o consumăm, ci datorită hranei pe care o luăm în noi.

Dorința supremă a Domnului nu este ca noi, ca poporul Său, să trăim prin El sau pentru El; El vrea ca noi să trăim datorită Lui, adică El vrea ca noi să-L mâncăm pe Cristos ca să trăim datorită Lui.

Noi Îl mâncăm pe Domnul Isus ca hrana noastră spirituală, primindu-L pe El ca Duhul care dă viață, prin faptul că mâncăm cuvintele Sale ale duhului și vieții, primind cuvintele Sale prin intermediul oricărei rugăciuni (vezi Ier. 15:16; Efeseni 6:17-18).

Într-un mod practic, noi Îl mâncăm pe Cristos prin faptul că mâncăm cuvintele Sale; carnea nu folosește la nimic, dar cuvintele Sale sunt duh și viață.

Cuvintele rostite de Domnul sunt întruparea Duhului vieții; El este acum Duhul dătător de viață în înviere, iar Duhul este întrupat în cuvintele Sale. Deci, atunci când primim cuvintele Domnului prin exersarea duhului nostru asupra cuvântului Său, obținem Duhul care dă viață!

Domnul le-a spus celor din jurul său că trupul Său este adevărata hrană și sângele Său este adevărata băutură, astfel că trebuie să-L mănânce și să-L bea pentru a se împărtăși din El; datorită acestui cuvânt, mulți au fost tulburați și ofensați, și mulți L-au părăsit.

El nu se referea la trupul și sângele fizic, ci la cuvintele Sale, care sunt duh și viață. Când venim la cuvintele Sale din Biblie, nu trebuie să citim literal, ci să ne rugăm și să ne exersăm duhul pentru a atinge Duhul în cuvânt și pentru a primi viață!

A citi Cuvântul lui Dumnezeu cu ochii și cu mintea noastră nu înseamnă că Îl mâncăm pe Domnul; este posibil să obținem ceva cunoștințe și informații, dar pentru a mânca trebuie să ne exersăm duhul pentru a atinge și a primi Duhul în Cuvânt.

În fiecare zi trebuie să-L mâncăm pe Domnul Isus în mod practic, exersându-ne duhul asupra Cuvântului lui Dumnezeu pentru a-L contacta pe Domnul și pentru a mânca mana cerească, mâncându-L pe Isus într-un mod practic.

Doamne Isuse, venim la cuvântul Tău ca să Te mâncăm și să trăim datorită Ție. Ne exersăm duhul și ne îndreptăm inima către Tine în timp ce ne rugăm cu cuvintele Tale, și Te primim în noi prin credință, astfel ca Cristos să fie elementul energizant și factorul alimentator al vieții noastre creștine. Aleluia, Cristos ca hrana noastră spirituală este în cuvântul Său, iar noi putem primi cuvintele Sale prin intermediul oricăror rugăciunii pentru a primi duh și viață! Amin, Doamne, vrem să ne exersăm duhul asupra cuvântului Tău în fiecare zi, astfel încât să Te primim ca duh și viață, să fim hrăniți în interior, să fim constituiți cu Tine și să trăim datorită Ție!