Witness Lee

Evanghelia împărăției trebuie predicată pentru ca toți oamenii să se pocăiască pentru împărăție!

09/10/2019 by Credincios in Cristos 1 Comment

Dumnezeu poruncește tuturor să se pocăiască pentru împărăție, iar noi, în viața de biserică, trebuie să ducem evanghelia împărăției la întregul pământ locuit pentru o mărturie și atunci va veni sfârșitul!

Evanghelia harului, evanghelia iertării păcatelor, a fost predicată pe tot pământul; evanghelia împărăției nu a fost însă predicată și mulți dintre credincioși nu știu că scopul și subiectul evangheliei este ca Dumnezeu să câștige o împărăție pe pământ.

Evanghelia împărăției îi aduce pe cei care cred nu numai în mântuirea lui Dumnezeu, ci și în împărăția Sa; când cineva crede în Domnul Isus, este adus în împărăția lui Dumnezeu, sub stăpânirea cerească a lui Dumnezeu.

Faptul că împărăția lui Dumnezeu este accentuată în evanghelia împărăției arată că există o luptă, un război și anume că împărăția lui Satan luptă împotriva împărăției lui Dumnezeu; Satan este în răzvrătire împotriva lui Dumnezeu și omul s-a unit cu el în această răzvrătire.

Când credem în Domnul, primim mântuirea lui Dumnezeu și chiar mai mult, suntem aduși în împărăția lui Dumnezeu. Pe de o parte savurăm mântuirea glorioasă și completă a lui Dumnezeu cu aspectul său juridic și organic, iar pe de altă parte, suntem aduși sub autoritatea lui Dumnezeu.

Cu cât chemăm mai mult numele Domnului Isus, cu atât mai mult suntem aduși sub El ca și Capul și Împăratul nostru. Aleluia, noi, în calitate de credincioși în Cristos, am fost aduși în domeniul guvernării divine, pentru a putea participa în binecuvântările vieții divine din împărăția divină!

Faptul de a fi în împărăția lui Dumnezeu și de a trăi în împărăția lui Dumnezeu este rezultatul evangheliei împărăției; Dumnezeu vrea să-l recupereze pe om, să-l câștige pe om și să-l readucă pe om sub autoritatea Sa, pentru ca omul să savureze tot ceea ce Dumnezeu este, are și a făcut.

El ne-a chemat în împărăția și gloria Sa, iar aici, în împărăția lui Dumnezeu, noi savurăm toate bogățiile gloriei Sale, toate binecuvântările vieții divine. Aleluia!

Finalizarea acestui lucru poate fi văzută în Noul Ierusalim, unde tronul lui Dumnezeu și al Mielului este centrul și punctul cel mai înalt, și din el curge și iese tot ceea ce este Dumnezeu.

În Noul Ierusalim vom savura tot ceea ce este Dumnezeu ca viață, alimentare și lumină pur și simplu fiind sub tronul Său, prin supunerea față de calitatea Sa de Cap. Iar pentru a intra în această minunată realitate și pentru a savura acest destin glorios, trebuie să ne pocăim pentru împărăție!

Dumnezeu poruncește tuturor să se pocăiască pentru împărăție, să aibă o schimbare a minții și a scopului

Ioan Botezătorul și Domnul Isus, împreună cu discipolii lor, au proclamat evanghelia împărăției și au spus: Pocăiți-vă căci împărăția cerurilor s-a apropiat (vezi Mat. 3:2; 4:17; Fapte 17:30).

Dumnezeu poruncește tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască pentru împărăție. În cartea Faptelor, discipolii (urmașii Domnului) au predicat evanghelia spunând oamenilor de pretutindeni să se pocăiască pentru împărăție.

Aceasta nu înseamnă că ar trebui să stăm la colțul străzii cu o barbă lungă și o placă mare spunând: “Pocăiți-vă pentru împărăție!”, ci mai degrabă, să ne dăm seama că Dumnezeu dorește ca omul să aibă o schimbare, o întoarcere – omul trebuie să se pocăiască pentru împărăție!

Uneori predicarea de către noi a evangheliei nu este plină de însărcinarea și porunca lui Dumnezeu; trebuie să le spunem oamenilor: Păcătoșilor, trebuie să vă pocăiți pentru împărăția lui Dumnezeu! Trebuie să vă pocăiți nu doar de păcatele voastre, ci și de răzvrătirea și nesupunerea față de Dumnezeu – trebuie să vă pocăiți pentru împărăție! Trebuie să vă pocăiți nu numai pentru fărădelegile voastre, ci și pentru neascultarea voastră!

Ce înseamnă să ne pocăim? Înseamnă că inițial am fost răzvrătiți și împotriva lui Dumnezeu, dar acum ne întoarcem la Domnul în supunere (Mat. 3:2; 4:17).

Pocăința autentică și o credința în evanghelie sunt întotdeauna într-o atitudine de supunere; atunci când ne pocăim, ne supunem Cuvântului lui Dumnezeu, predicării evangheliei.

Trebuie ca nu doar să credem evanghelia, ci să ascultăm de evanghelie; aceasta este evanghelia împărăției.

Împăratul vorbește prin poporul Său oamenilor de pretutindeni că toată lumea trebuie să se pocăiască pentru împărăție!

Trebuie să-i ajutăm pe păcătoși, pe cei necredincioși, să se supună Domnului, să asculte de cuvântul Său și să facă ceea ce spune evanghelia – să se pocăiască pentru împărăție, să se pocăiască pentru a veni sub autoritatea cerească a lui Dumnezeu!

A ne pocăi înseamnă să avem o schimbare a minții ce rezultă în regret, a avea o schimbare a scopului (vezi Luca 3:3, 8; 5:32; 17:3; Fapte 17:30-31).

A ne pocăi nu înseamnă doar că ne simțim rău sau că ne pare rău că am greșit; cu siguranță, nu înseamnă doar întoarcerea unei noi pagini și a face binele. A ne pocăi înseamnă să ne întoarcem, să avem o întoarcere completă, o schimbare a minții.

Înainte, gândeam într-un fel, iar după ce ne pocăim avem o schimbare completă – gândim la fel ca Dumnezeu, într-un mod diferit.

Înainte mergeam într-o anumită direcție, iar când ne pocăim nu doar că regretăm calea noastră, ci avem o întoarcere de 180 de grade față de la ceea ce facem și gândim, având o schimbare în scop, țel și înțelegere.

Trebuie să predicăm evanghelia într-un mod nou, dându-ne seama că pocăința este pentru ca oamenii să intre în împărăția lui Dumnezeu. Dacă oamenii nu se pocăiesc, adică nu au o schimbare de concept, ei nu pot intra în împărăția lui Dumnezeu (Marcu 1:15; Mat. 3:2; 4:17).

Împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat de atâția ani – trebuie să le spunem oamenilor că, de când Domnul a venit, împărăția lui Dumnezeu este aproape, așa că ei trebuie să se pocăiască și să creadă în evanghelie!

Motivul pentru care oamenii trebuie să se pocăiască este pentru că împărăția vine, împărăția este aproape. Oamenii trebuie să se pocăiască nu doar pentru că ei sunt păcătoși care fac greșeli, ci pentru împărăție, pentru stăpânirea Domnului.

Trebuie să ne pocăim și să credem în evanghelie pentru a putea intra și trăi în împărăția lui Dumnezeu, sub stăpânirea divină a lui Dumnezeu! Amin!

Doamne Isuse, suntem una cu Tine în declararea și proclamarea evangheliei împărăției, spunându-le oamenilor de pretutindeni să se pocăiască pentru că împărăția este aproape! Amin, Doamne, vrem să avem o apreciere înălțată a evangheliei și a predicării de către noi a evangheliei, astfel încât nu doar să vorbim despre mântuirea și iertarea păcatelor de către Dumnezeu, ci mai mult, să le spunem oamenilor să se pocăiască pentru împărăția lui Dumnezeu! Amin, Doamne, fie ca noi să avem mai întâi o întoarcere, o schimbare în concept, să ne întoarcem de la căile noastre păcătoase și vechi către Tine și apoi să proclamăm altora evanghelia împărăției!

Evanghelia împărăției trebuie dusă pe întregul pământ locuit pentru o mărturie și atunci va veni sfârșitul!

Evanghelia împărăției va fi predicată pe întregul pământ locuit pentru o mărturie pentru toate națiunile înainte de sfârșitul acestei epoci (Mat. 24:14).

Dar cine cunoaște evanghelia împărăției, cine realizează importanța predicării acestei evanghelii și cine se ridică să predice evanghelia împărăției pentru ca mulți să intre în împărăția lui Dumnezeu și să fie sub stăpânirea cerească a lui Dumnezeu?

E puțin probabil că toți oamenii vor crede în această evanghelie – poate chiar mai puțin decât cei care cred în evanghelia harului, dar evanghelia împărăției trebuie dusă pe întregul pământ locuit pentru o mărturie și atunci va veni sfârșitul.

Evanghelia împărăției – care include evanghelia harului – aduce oamenii nu numai întru mântuirea lui Dumnezeu, ci și întru împărăția cerurilor (Apoc. 1:9); această evanghelie a împărăției va fi predicată pe întregul pământ ca o mărturie pentru toate națiunile înainte de sfârșitul acestei epoci!

Pentru ca sfârșitul să vină, înainte de sfârșitul acestei epoci, această evanghelie trebuie predicată. Indiferent cine și cât de mulți se pocăiesc și cred, această evanghelie trebuie predicată tuturor națiunilor, inclusiv oamenilor din fiecare popor, etnie, rasă, culoare, gen, trib și națiune; această evanghelie trebuie predicată pentru o mărturie!

Această predicare – simbolizată de calul alb al primului sigiliu din Apocalipsa 6:1-2 – va fi un semn al finalizării acestei epoci.

Când Mielul a deschis cele șapte sigilii în înălțarea Sa – și Ioan a fost chemat să vină – primul lucru a fost calul alb, care se referă la evanghelia împărăției.

Calul alb al evangheliei a început să alerge după înălțarea Domnului în ziua Cincizecimii și încă aleargă și astăzi; chiar și astăzi predicăm evanghelia împărăției pentru ca oamenii să se pocăiască pentru împărăția lui Dumnezeu!

Calul alb aleargă împreună cu ceilalți cai – război, foamete și moarte; aceștia au alergat pe pământ timp de două mii de ani, și evanghelia preia conducerea. Cu toții ar trebui să fim pe acest cal, una cu Cel de pe calul alb, pentru a predica evanghelia împărăției.

Evanghelia merge înspre împărăția lui Dumnezeu! Evanghelia împărăției trebuie să fie adusă pe întregul pământ locuit prin bisericile din recâștigarea Domnului (Mat. 24:14; 1 Tes. 1:8).

Oamenii de pretutindeni au nevoie de evanghelia împărăției. Trebuie să ne rugăm, să postim, să fim înaintea Domnului atât în mod personal, cât și corporativ, și să-L căutăm pe Domnul în legătură cu acest lucru, și atunci vom merge împreună cu El să predicăm evanghelia împărăției ca o mărturie pentru toate națiunile!

Trebuie să declarăm tuturor națiunilor și popoarelor de pe cele cinci continente să se pocăiască pentru împărăție! Trebuie să proclamăm împărăția ca evanghelie și să cerem oamenilor să creadă în evanghelie și să vină sub stăpânirea cerească a acestei împărății pentru a savura binecuvântările vieții divine în împărăție!

Doamne, suntem una cu Tine pentru a declara tuturor oamenilor care trăiesc pe pământ să se pocăiască pentru împărăția cerurilor! Amin, toți oamenii din America, pocăiți-vă! Oamenii care locuiesc în Australasia, pocăiți-vă pentru împărăție! Oamenii care trăiesc în Africa, pocăiți-vă pentru împărăție! Oamenii care trăiesc în Europa, pocăiți-vă! Oamenii care trăiesc în Asia, trebuie să vă pocăiți! Pocăiți-vă și credeți în evanghelie ca să intrați sub stăpânirea cerească a împărăției lui Dumnezeu și să savurați binecuvântările vieții divine din această împărăție! Amin, Dumnezeu poruncește tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască, iar noi suntem una cu Dumnezeu în proclamarea evangheliei împărăției pentru ca toți oamenii să se pocăiască și să intre în împărăția lui Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, The Gospel of the Kingdom must be Preached for All Men to Repent for the Kingdom! (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu în viața creștină și în viața de biserică – săptămâna 8 ziua 3 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Prin evanghelia împărăției, Dumnezeu îi aduce pe oameni sub conducerea autorității Sale

08/10/2019 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Prin evanghelia împărăției, Dumnezeu îi aduce pe oameni sub conducerea autorității cerești, pentru ca ei să devină împărăția Sa, cei care savurează toate bogățiile vieții divine, pe măsură ce sunt guvernați de autoritatea Sa.

Problema fundamentală în acest univers este răzvrătirea împotriva autorității lui Dumnezeu. Omul nu este doar păcătos; omul nu doar că face greșeli din când în când, ci mai degrabă, omul este răzvrătit, deoarece omul s-a unit cu Satan în răzvrătirea sa împotriva lui Dumnezeu.

Dumnezeul nostru este viu și activ, și El vrea să facă multe lucruri, dar Satan, inamicul Său, se opune întotdeauna lui Dumnezeu și încearcă să împiedice planul Său și îndeplinirea economiei Sale.

Satan a vrut să fie ca Dumnezeu, chiar să se așeze pe tronul lui Dumnezeu și să fie ca Cel Preaînalt, dar făcând acest lucru s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu și a devenit inamicul lui Dumnezeu. Datorită faptului că omul a fost atras în răzvrătirea împotriva lui Dumnezeu de către Satan, acum omul este una cu Satan în răzvrătire.

Satan vrea să uzurpe autoritatea lui Dumnezeu și să Îi răstoarne tronul, și dorește să încalce suveranitatea lui Dumnezeu și să-și stabilească propria împărăție. Așadar, când omul a căzut, el s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu și a negat autoritatea lui Dumnezeu, respingând guvernarea lui Dumnezeu.

Când privim în jurul nostru în societate astăzi, tot ce vedem este răzvrătire; vedem răzvrătire ascunsă și răzvrătire deschisă, de la cei mai săraci până la cei mai bogați, de la muncitorul din fabrică până la cele cei mai inteligenți, și de la cetățenii țării până la conducătorii țării.

Trăim într-o epocă a nelegiuirii și, atunci când predicăm evanghelia, vrem nu doar ca oamenii să fie mântuiți de păcat, ci, prin predicarea evangheliei împărăției, ca omul să fie adus sub conducerea autorității cerești și să fie în împărăția lui Dumnezeu.

Răzvrătirea împotriva lui Dumnezeu a început cu mult timp în urmă și va continua să se înrăutățească până când Antichrist, omul fărădelegii, va declara război deschis în răzvrătirea sa împotriva lui Dumnezeu.

Până la acel moment, până la sfârșitul acestei epoci a evangheliei, trebuie să fim una cu Domnul pentru a predica nu doar evanghelia harului și a iertării păcatelor, ci și evanghelia împărăției.

Trebuie să predicăm evanghelia împărăției pentru ca mulți oameni plini de diavol și oameni posedați de demoni care se răzvrătesc împotriva lui Dumnezeu să fie întorși la Dumnezeu și să vină sub autoritatea lui Dumnezeu!

Trebuie să predicăm evanghelia împărăției, pentru ca mulți oameni satanici să fie eliberați de uzurparea lui Satan și să se întoarcă la Dumnezeu!

Prin evanghelia împărăției, Dumnezeu îi aduce pe oameni sub conducerea autorității Sale

Este nevoie de predicarea evangheliei împărăției pentru ca Dumnezeu să aducă mulți oameni sub conducerea autorității cerești, ca aceștia să devină împărăția Sa, cei conduși de autoritatea Sa (Mat. 24:14; Apoc. 1:5-6).

Omul trebuie nu doar să fie mântuit de păcatele sale și să găsească viața veșnică, ci chiar mai mult să fie eliberat de răzvrătirea lui împotriva lui Dumnezeu și a autorității Sale.

Punctul primordial este împărăția lui Dumnezeu, deci trebuie să predicăm evanghelia nu doar pentru a le oferi oamenilor viață și pace, iertarea păcatelor și mântuirea cu viața eternă, ci și pentru a-i aduce în împărăția lui Dumnezeu.

Noi predicăm Evanghelia pentru ca stăpânirea cerească a lui Dumnezeu să fie stabilită pe pământ.

Noul Testament predică evanghelia în calea împărăției; când Ioan Botezătorul a venit, el a predicat evanghelia împărăției, iar când Domnul Isus Și-a început slujba, El a predicat împărăția ca evanghelie.

Deoarece împărăția lui Dumnezeu este adevărata evanghelie, pentru a cunoaște evanghelia este necesar să cunoaștem împărăția (Marcu 1:14-15; Fapte 8:12).

Predicarea împărăției lui Dumnezeu este predicarea evangheliei; împărăția este evanghelia Noului Testament, iar evanghelia din Noul Testament este împărăția lui Dumnezeu.

Calea ca noi să-i scoatem pe alții din lume și să-i aducem în împărăția cerurilor nu este prin predicarea unei evanghelii superficiale așa cum o vedem predicată astăzi, ci prin predicarea evangheliei împărăției cerurilor.

Evanghelia împărăției include nu doar iertarea păcatelor (Luca 24:47) și distribuirea vieții divine (Ioan 20:31), ci și împărăția cerurilor cu puterea epocii viitoare (Evrei 6:5) pentru alungarea demonilor și vindecarea bolilor (Isaia 35:5-6; Mat. 10:1).

Evanghelia împărăției include evanghelia harului (Fapte 20:24) și aduce oamenii nu doar întru mântuirea lui Dumnezeu, ci și întru împărăția cerurilor (Apoc. 1:9).

Accentul evangheliei harului este pe iertarea păcatului, pe răscumpărarea lui Dumnezeu și pe viața eternă; accentul evangheliei împărăției este pe stăpânirea cerească a lui Dumnezeu și pe autoritatea lui Dumnezeu.

Evanghelia vieții, evanghelia harului și evanghelia mântuirii sunt toate aspecte diferite ale împărăției lui Dumnezeu. Împărăția lui Dumnezeu este ca butucul, iar celelalte elemente sunt precum spițele, care sunt centrate pe butuc.

Totul iese din împărăție și este centrat pe împărăție; evanghelia vieții este pentru împărăție, evanghelia mântuirii este pentru împărăție, iar evanghelia iertării, de asemenea, este pentru împărăție.

Împărăția este adevărata evanghelie; trebuie să cunoaștem împărăția lui Dumnezeu și să fim constituiți cu evanghelia împărăției pentru a vesti această evanghelie întregului pământ locuit, astfel încât Dumnezeu să aducă pe mulți sub conducerea autorității Sale.

Fie ca nu doar să avem o înțelegere doctrinară a acestui lucru, ci să cunoaștem împărăția, să cunoaștem evanghelia împărăției într-un mod complet și predicăm această împărăție a evangheliei una cu Domnul pentru ca toți oamenii să audă și să intre în împărăția lui Dumnezeu!

Doamne Isuse, vrem să predicăm evanghelia împărăției, pentru ca mulți să fie scoși de sub autoritatea întunericului și a lui Satan și aduși în împărăția lui Dumnezeu! Amin, Doamne, fie ca noi, ca biserică, să predicăm această evanghelie, astfel încât Dumnezeu să aducă pe mulți oameni sub conducerea autorității cerești pentru ca ei să devină împărăția Sa, cei care sunt conduși de autoritatea Sa! Fie ca împărăția Ta să vină pe pământ! Vrem ca predicarea de către noi a evangheliei să-Ți lărgească împărăția și să-i facă pe mulți dintre cei uzurpați de diavol cetățeni ai împărăției cerurilor!

Evanghelia împărăției este proclamată pentru ca păcătoșii răzvrătiți să fie calificați să intre în împărăția lui Dumnezeu

Evanghelia nu este doar ca să fim mântuiți pe vecie și să primim viața divină; ea este pentru împărăția lui Dumnezeu. Noi proclamăm evanghelia pentru ca păcătoșii răzvrătiți să poată fi mântuiți, calificați și echipați să intre în împărăția lui Dumnezeu (Marcu 1:14-15; Mat. 4:17; Fapte 8:12).

Ori de câte ori predicăm Evanghelia trebuie să ne dăm seama că este o luptă; adevărata predicare a evangheliei nu este niciodată ușoară, deoarece există rezistență, răzvrătire și nelegiuire.

Există un alt duh în această lume care îi ține pe oameni în întunericul satanic, iar noi suntem aici pentru a proclama evanghelia împărăției ca oamenii să fie eliberați din acea împărăție!

Amin, evanghelia împărăției este proclamată pentru ca oamenii să fie transferați din împărăția lui Satan și să fie aduși în împărăția dragostei Fiului lui Dumnezeu.

Pentru aceasta, avem nevoie de multă rugăciune, căci dăm seama că evanghelia este o adevărată luptă, o bătălie; suntem aici ca să vestim evanghelia și să îi aducem pe păcătoși – care nu sunt doar plini de păcate, ci și răzvrătiți – în împărăția lui Dumnezeu.

Prin predicarea evangheliei împărăției, oamenii sunt mântuiți și calificați și echipați să intre în împărăția lui Dumnezeu și să devină parte a dezvoltării împărăției lui Dumnezeu.

Accentul acestei evanghelii este pus pe stăpânirea cerească a lui Dumnezeu și pe autoritatea lui Dumnezeu.

Dăm slavă Domnului pentru evanghelia mântuirii și evanghelia harului, care ne aduc ca să savurăm mântuirea deplină a lui Dumnezeu – răscumpărarea Sa juridică și mântuirea Sa organică!

Dar trebuie să ne dăm seama că sfera completă a mântuirii lui Dumnezeu, evanghelia nu este doar ca noi să savurăm mântuirea lui Dumnezeu, ci mai ales ca să fim aduși în împărăția lui Dumnezeu!

Accentul nostru nu ar trebui să fie doar pe mântuire, ci pe autoritatea lui Dumnezeu, stăpânirea Sa, domnia Sa, guvernarea Său, tronul Său, care este Împăratul și împărăția!

Prin evanghelia împărăției mulți sunt aduși în domeniul conducerii divine, astfel încât să poată participa în binecuvântările vieții divine din împărăția divină (1 Tes. 2:12).

Evanghelia nu este predicată doar ca să îi aducă pe oameni într-un loc fericit, într-un fel de situație binecuvântată; mai presus de toate, evanghelia împărăției îi aduce pe oameni într-un domeniu al guvernării directe a lui Dumnezeu.

Dumnezeu ne-a chemat în propria Sa împărăție și glorie; în această glorie există tot felul de bogății – bogățiile gloriei Sale, cu tot felul de binecuvântări ale vieții divine.

Pentru a savura toate bogățiile lui Dumnezeu, trebuie să fim în domeniul stăpânirii lui Dumnezeu, domeniul împărăției cerurilor.

Aceasta va culmina cu Noul Ierusalim, împărăția eternă a lui Dumnezeu, unde vedem că centrul este tronul lui Dumnezeu, iar din tron ies tot felul de binecuvântări ale vieții divine pentru savurarea noastră!

Din tronul lui Dumnezeu iese râul apei vieții cu pomul vieții, și lumina divină strălucește de la tron.

Fie ca să fim una cu Domnul să vestim evanghelia împărăției pentru ca mulți păcătoși răzvrătiți să fie calificați și echipați să intre în împărăția lui Dumnezeu!

Evanghelia harului a fost propovăduită pe fiecare continent, dar trebuie să ne ridicăm pentru a vorbi evanghelia mai înaltă pentru aducerea împărăției lui Dumnezeu pe pământ!

Doamne Isuse, vestim evanghelia împărăției pentru ca păcătoșii răzvrătiți să fie mântuiți, calificați și echipați ca să intre în împărăția lui Dumnezeu! Amin, Doamne, leagă-l pe omul cel puternic din gândurile și mințile oamenilor pentru ca ei să vadă lumina evangheliei, să fie eliberați de sub autoritatea întunericului și să fie transferați în împărăția dragostei Fiului lui Dumnezeu! Doamne, fie ca mulți să intre în domeniul guvernării divine, pentru a participa în binecuvântarea vieții divine din împărăția divină!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Through the Gospel of the Kingdom God Brings People under the Ruling of His Authority (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu în viața creștină și în viața de biserică – săptămâna 8 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să predicăm evanghelia împărăției ca să-i eliberăm pe oameni din rebeliunea lor împotriva lui Dumnezeu

07/10/2019 by Credincios in Cristos 3 Comments

În această ultimă săptămână pe tema, Dezvoltării Împărăției lui Dumnezeu în viața creștină și în viața de biserică venim la subiectul, Predicarea evangheliei împărăției și discipolizarea tuturor națiunilor pentru răspândirea și dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu.

Ne concentrăm în principal pe două porțiuni din Matei și anume 24:14 și 28:18-20, unde vedem că Domnul ne poruncește, pe de o parte, să predicăm Evanghelia împărăției și, pe de altă parte, să discipolizăm toate națiunile.

Trebuie să avem o înțelegere înălțată a evangheliei și să avem o cunoaștere actualizată a evangheliei, realizând că evanghelia este evanghelia împărăției.

Predicarea evangheliei este ceva comun între credincioși și este o lucrare pe care mulți creștini au făcut-o de-a lungul secolelor, de la începutul acestei epoci a bisericii, pe care mulți o numesc și epoca evangheliei.

Epoca în care trăim se numește epoca bisericii, epoca harului și, de asemenea, epoca Duhului Sfânt; de asemenea, unii o pot numi, epoca evangheliei.

Din păcate, însă, evanghelia care este predicată în general azi nu este la nivelul standardului evangheliei împărăției, așa cum este revelat în cuvântul lui Dumnezeu.

Această expresie, evanghelia împărăției, se găsește nu numai în Matei, ci și în alte cărți din Biblie, în special în Fapte.

Vrem să vedem care este această evanghelie a împărăției și, cunoscând acest lucru, vrem ca predicarea de către noi a evangheliei să fie înălțată, astfel încât o astfel de evanghelie să predicată pentru o mărturie pentru toate națiunile înainte de a veni sfârșitul.

De asemenea, după cum se citim în Mat. 28:18-20, Domnul ne-a fost însărcinat să discipolizăm națiunile; aceasta este cea mai înaltă slujbă a bisericii. În această porțiune a Cuvântului avem ceea ce protestanții și evanghelicii ar numi marea însărcinare și este într-adevăr o mare însărcinare, dar vrem să vedem semnificația intrinsecă a acestei însărcinări.

Ce înseamnă să discipolizăm națiunile și ce însteamnă de fapt să-i botezăm pe oameni, pe neamuri, pe națiuni, în numele Tatălui și al Fiului și al Duhului Sfânt? Ce înseamnă să îi învățăm pe cei botezați să respecte ceea ce Domnul ne-a poruncit?

Toate acestea fac parte din discipolizarea națiunilor.

Mai întâi trebuie să fim cei care predică evanghelia împărăției și apoi trebuie să discipolizăm toate națiunile. A discipoliza înseamnă mai mult decât a predica; este ceva mai mult și mai profund. Predicarea evangheliei împărăției și discipolizarea națiunilor este pentru răspândirea și dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu.

Predicarea evangheliei împărăției pentru ca Dumnezeu să obțină un domeniu unde El poate domni

În Mat. 24:14 ni se spune că această evanghelie a împărăției va fi predicată pe tot pământul locuit pentru o mărturie pentru toate națiunile și atunci va veni sfârșitul. Evanghelia împărăției trebuie să fie predicată acolo unde ființele umane trăiesc, ca mărturie pentru toate națiunile, și atunci va veni sfârșitul.

Dacă evanghelia împărăției nu este predicată pentru a exista o astfel de mărturie pentru oameni și națiuni, sfârșitul nu va veni.

Astăzi avem evanghelia harului, evanghelia iertării păcatelor, predicată întregului pământ locuit; dar acestă Evanghelie, oricât de măreață este, nu va aduce sfârșitul timpului. Evanghelia împărăției este cea care va face acest lucru.

Dar cine cunoaște această evanghelie, cine predică această evanghelie, și cine mărturisește această evanghelie?

E la fel cu discipolizarea națiunilor așa cum vedem în Mat. 28:19 – aceasta este pentru terminarea acestei epoci. Ambele acestea – predicarea și discipolizarea – sunt cu scopul de a aduce și a introduce manifestarea împărăției cerurilor. Acest lucru este foarte serios.

Nu vorbim aici doar despre mântuirea sufletelor de iad, trimiterea oamenilor în cer sau ca oamenii să primească binecuvântare, pace și bucurie; nu vorbim doar despre a avea grijă de nevoia omului.

Predicarea evangheliei împărăției și discipolizarea națiunilor sunt cu scopul de a încheia această epocă și de introduce o altă epocă de dispensațiune. De aceea este așa de crucial să predicăm evanghelia și să discipolizăm neamurile. Este posibil să predicăm evanghelia de multe ori, dar rezultatul să nu fie aducerea împărăției.

O, fie ca să primim această însărcinare și practicăm acest lucru într-un mod serios.

Nu trebuie ca doar să fim stârniți în duhul evangheliei și să mergem și să predicăm evanghelia; e adevărat că trebuie să predicăm evanghelia, dar suntem aici pentru a încheia această epocă, pentru a coopera cu Dumnezeu să închidem această epocă și să aducem următoarea epocă, manifestarea împărăției! Amin!

Împărăția lui Dumnezeu este o sferă divină pentru ca Dumnezeu să-și îndeplinească planul; este un domeniu în care Dumnezeu își poate exercita autoritatea pentru a realiza ceea ce intenționează (vezi Marcu 1:15; Ioan 3: 3, 5; Mat. 12:28; Apocalipsa 11:15).

În acest univers există o sferă numită împărăția lui Dumnezeu, și împărăția cerurilor este o parte din aceasta; sfera mai mare este împărăția lui Dumnezeu, care este doar Dumnezeu Însuși.

Împărăția lui Dumnezeu este acolo unde este Dumnezeu, unde este viața Sa și unde viața Lui operează, se mișcă și lucrează, pentru ca El să guverneze, să conducă și să-și exercite autoritatea pentru ca El să-și îndeplinească planul.

Știm cu toții că Dumnezeu are un plan – El are un plan etern, un scop etern și pentru acesta El a conceput o economie care să execute acest plan. Pentru planul Său trebuie să existe o sferă anume pentru ca acest plan să fie dus la îndeplinire și acest plan nu poate fi dus la îndeplinire în nicio altă sferă decât în sfera împărăției Sale.

De exemplu, Statele Unite ale Americii este o țară suverană având un guvern care conduce și duce la îndeplinire planul lor numai în sfera SUA; ramura executivă a guvernului nu poate să meargă în Canada sau Islanda și să-și îndeplinească planul acolo, deoarece nu este sfera potrivită.

Pentru ca Dumnezeu să-și îndeplinească planul El are nevoie de o sferă, adică are nevoie de împărăția lui Dumnezeu, un domeniu în care El își poate exercita autoritatea supremă; nu există o autoritate mai înaltă decât Dumnezeu în această sferă, și aici El face ceea ce intenționează să realizeze.

Această sferă trebuie să existe pe pământ; ea trebuie să crească, să se răspândească și să se dezvolte. Cu cât această sferă este mai mare, cu atât mai mult Dumnezeu poate face. Predicarea de către noi a evangheliei împărăției este ca Dumnezeu să dobândească o sferă în care El poate conduce și domni, și este cu scopul de a aduce la sfârșitul acestei epoci.

Predicarea Evangheliei și discipolizarea națiunilor este pentru creșterea și dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu, astfel încât economia lui Dumnezeu să poată fi realizată și planul Său să fie dus la îndeplinire; orice este în inima Lui, El poate duce la îndeplinire în această sferă.

Fie ca să-i dăm Domnului mai mult teren în ființa noastră, pentru ca El să poată face în mod liber orice intenționează să facă și să realizeze în acest univers, și în special pe pământ!

Doamne Isuse, înnobilează-ne înțelegerea și aprecierea evangheliei împărăției. Vrem să cooperăm cu Tine predicând evanghelia împărăției pe întregul pământ locuit pentru o mărturie pentru toate națiunile și atunci va veni sfârșitul! Amin, Doamne, vrem să cooperăm cu Tine pentru a mări sfera și domeniul în care Dumnezeu poate să-și exercite autoritatea și să poată îndeplini ceea ce intenționează să facă! Îți dăm mai mult teren în ființa noastră, Doamne, pentru a putea lucra liber ceea ce intenționezi să faci pe pământ în noi și prin noi.

Să predicăm evanghelia împărăției pentru a-i elibera pe oameni din rebeliunea lor împotriva lui Dumnezeu și a autorității Sale

Motivul principal pentru care trebuie predicată evanghelia împărăției este că există o problemă fundamentală în acest univers – rebeliunea împotriva autorității lui Dumnezeu (vezi Isaia 14:12-14).

În acest univers există o rezistență, un obstacol, o altă sferă, un alt plan, o altă intenție, care aparține lui Satan, lui Lucifer, arhanghelul cel căzut.

Dumnezeu vrea să facă multe lucruri – El vrea să se introducă pe Sine Însuși întru om pentru a avea o sferă în care El să poată guverna, iar El vrea să aibă, în cele din urmă, o expresie deplină a Sa însăși în univers, pentru ca El să-și poată exersa autoritatea în împărăția Sa.

Dar există cineva care se luptă și străduiește împotriva autorității lui Dumnezeu.

În Isa. 14 vedem rebeliunea dintâi, chiar înainte ca omul să existe; Lucifer, arhanghelul lui Dumnezeu, a declarat independență și s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu spunând: mă voi înălța la ceruri, îmi voi înălța tronul, mă voi așeza pe muntele adunării unde este Dumnezeu și mă voi face ca Cel Preaînalt.

Aici își găsește sursa toată rebeliunea din acest univers; aceasta este o problemă fundamentală. Pe măsură ce predicăm evanghelia împărăției, trebuie să ne dăm seama că aceasta este situația din univers.

Satan intenționează să încalce suveranitatea lui Dumnezeu, să uzurpeze autoritatea lui Dumnezeu, să răstoarne tronul lui Dumnezeu și să-și stabilească propria împărăție (vezi Mat. 12:26; Efeseni 2:2); el vrea să-și stabilească propria împărăție în locul împărăției lui Dumnezeu.

Când omul a căzut, el nu doar că nu L-a ascultat pe Dumnezeu, ci s-a răzvrătit împotriva lui Dumnezeu; el a pus autoritatea lui Dumnezeu deoparte, a negat autoritatea lui Dumnezeu și a respins guvernarea lui Dumnezeu (Gen. 3: 6, 11; Rom. 5:12; 1 Ioan 3:4).

Satan l-a înșelat pe om să se răzvrătească împotriva lui Dumnezeu, iar omul a fost otrăvit de această voință rebelă și a devenit un fiu al neascultării, revoltându-se împotriva lui Dumnezeu.

Priviți în jurul vostru astăzi: nu-i așa că trăim într-o perioadă extremă de nelegiuire? Un astfel de lucru a fost prezis, iar nelegiuirea este termenul corect care descrie situația de astăzi, care se aseamănă cu situația de dinainte de potop.

Lumea de atunci era caracterizată de violență, imoralitate și nelegiuire; oamenii de astăzi, fiind una cu Satan și chiar fiind plini de Satan, s-au alăturat lui Satan în rebeliune împotriva lui Dumnezeu.

O astfel de rebeliune a început cu mult timp în urmă și continuă și astăzi, din ce în ce mai rău pe măsură ce trece timpul. Omul pune autoritatea lui Dumnezeu deoparte și se răzvrătește împotriva lui Dumnezeu.

Dacă ascultăm modul în care oamenii vorbesc astăzi și citim ce scrie în ziar și online, ne vom da seama că nu mai există frică de Dumnezeu; omul face ceea ce vrea, răzvrătindu-se împotriva lui Dumnezeu și a autorității Sale.

Nu doar Satan și spiritele rele și demonii se răzvrătesc împotriva lui Dumnezeu în lumea spirituală – avem aceeași rebeliune în societatea umană de astăzi cu oameni satanici, oameni plini de diavolul, oameni deținuți de demoni, care s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu.

Trebuie să vorbim aceste lucruri din ce în ce mai mult acestei generații și trebuie să ne dăm seama în ce situație trăim. De aceea trebuie să predicăm evanghelia împărăției pentru a-i elibera pe oameni din rebeliunea lor împotriva autorității lui Dumnezeu!

Doamne Isuse, fie ca să ne dăm seama de starea de rebeliune din societate astăzi. Fie ca să fim plini de Tine și să ne supunem pe deplin către Tine, să fim mântuiți de orice neascultare și revoltă, și să predicăm evanghelia împărăției lui Dumnezeu! Amin, Doamne, eliberează mulți oameni din uzurparea și revolta lui Satan! Scoate-i pe mulți din răzvrătire și întuneric și adu-i în împărăția lui Dumnezeu! Amin, Doamne Isuse, ne rugăm ca mulți oameni uzurați de diavol și oameni posedați de demoni să se întoarcă, să creadă în evanghelia împărăției și să fie mântuiți și transferați în împărăția lui Dumnezeu, sfera guvernării și gloriei lui Dumnezeu!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Preaching the Gospel of the Kingdom to Rescue Men from their Rebellion against God (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu în viața creștină și în viața de biserică – săptămâna 8 ziua 1 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să folosim darul Domnului pentru a zidi biserica dând hrană altora la timpul potrivit

04/10/2019 by Credincios in Cristos 1 Comment

În calitate de sclavi credincioși și prudenți ai Domnului de astăzi, trebuie să folosim darul Domnului pentru a zidi biserica, dând hrană altora la momentul potrivit.

Aceasta înseamnă că trebuie să fim cei care-i slujim pe alții cu Cristos și le administrăm pe Cristos ca har din dragoste pentru Domnul și în unitate cu El.

Conform cu Matei 25, noi credincioșii în Cristos suntem, pe de o parte, fecioare care-L iubesc pe Domnul și se mențin proaspeți și vii pentru El, căutând să cumpere uleiul în vasul nostru, permițând Duhului să ne satureze ființa interioară și să ne transforme.

Pe de altă parte, suntem sclavii Domnului, slujitorii Lui, cei cărora li s-a dat un dar spiritual, un talant, de către Domnul pentru a-L sluji până când El Se va întoarce.

Cu toții am primit un dar de la Domnul, așa că trebuie să-l administrăm între noi ca niște buni ispravnici ai harului variat al lui Dumnezeu. Mai întâi trebuie să-L savurăm Domnul ca har și apoi trebuie să-L administrăm și altora; trebuie să le dăm hrană altora la momentul potrivit.

În aspectul vieții, cu toții trebuie să-L căutăm pe Domnul ca El să ne umple cu Duhul în vasul nostru, rugându-L să se sature și să îmbibe sufletul cu Sine Însuși.

În aspectul slujirii, trebuie să-L dăm pe Cristos altora ca har pentru savurarea lor, căci suntem în casa lui Dumnezeu și cu toții avem un dar spiritual pe care trebuie să-l folosim și să-l exersăm pentru a face afaceri pentru Domnul și pentru a-i hrăni pe poporul Său.

Fie ca noi să înflăcărăm darul lui Dumnezeu pe care ni l-a dat, duhul nostru uman dat de Dumnezeu, și fie ca să administrăm ceva din Cristos celor cu care Domnul ne-a pus împreună.

Dacă suntem credincioși în aceste lucruri mărunte pe care Domnul ni le-a încredințat astăzi, dacă suntem înțelepți să nu savurăm lumea ci să-L savurăm pe Domnul, și suntem credincioși pentru a da de mâncare casei lui Dumnezeu la momentul potrivit, vom intra în bucuria Stăpânului nostru atunci când se va întoarce.

Intrarea în bucuria Stăpânului nostru este cea mai mare răsplată pe care o putem primi de la Domnul, deoarece acest lucru înseamnă că vom participa la bucuria Domnului. O, dorim să-L facem fericit pe Domnul, fiind una cu El în viața noastră și în servirea noastră astăzi!

Să nu ne disprețuim talentul gândindu-ne că, din moment ce nu avem cinci talanți sau doi talanți, nu suntem folositori Domnului, ci să ne dăm seama că talantul nostru este folositor Domnului în biserică, și cinci dintre acești oameni cu un singur talant – atunci când funcționează – este similar cu cel care are cinci talanți.

Dacă toți credincioșii cu un singur talant și-ar exersa funcția astăzi, întreaga lume va fi câștigată de Domnul și biserica ar fi zidită!

Servind Domnului din Dragoste pentru El, prin El și pentru El, și în coordonare cu sfinții

Motivul nostru interior pentru slujirea Domnului ar trebui să fie dragostea noastră pentru El (vezi Exod 21:5; Apocalipsa 2:4-5). Nu ar trebui să-L slujim pe Domnul sau să participăm în serviciul bisericii doar pentru că așa trebuie, pentru că ni s-a spus să facem asta.

În Maleahi 3:14 poporul lui Israel a spus că este zadarnic să-L slujească pe Dumnezeu și ce folos este faptul că au ținut porunca Lui și au umblat îndurerați în fața Domnului oștirilor. O, Doamne Isuse!

S-ar putea să-L slujim pe Domnul fără bucurie ci cu tristețe, la fel ca poporul lui Israel; acest lucru nu este bun. Ar trebui să-L slujim pe Domnul cu bucurie (Psalm 100:2).

Fie ca să ne întoarcem inima către Domnul, să-L iubim cu prima noastră dragoste și să avem motivul lăuntric de a-L iubi pe Domnul pe măsură ce-L slujim.

Slujirea de către noi a Domnului ar trebui să iasă din El ca izvor de binecuvântare, să fie prin El ca mijloc și putere, și să fie pentru El pentru gloria Sa (Rom. 11:36; cf. Num. 18:1).

Dacă Domnul din noi ne mișcă să-L slujim, ar trebui să mergem și să-L slujim una cu El; pe măsură ce slujim, ar trebui să-L luăm pe El ca mijloc al slujirii și ca puterea noastră de slujire, iar rezultatul ar trebui să fie că El câștigă toată gloria.

În acest fel, nu vom comite nelegiuirea sanctuarului; este posibil pentru noi să păcătuim împotriva Domnului în timp ce-L slujim, pentru că nu facem totul din El, prin El și înspre El.

Dacă Domnul nu este sursa servirii noastre, dacă El nu este mijlocul și puterea noastră, și dacă El nu este Cel care câștigă toată gloria, putem păcătui împotriva Domnului chiar și în slujirea noastră pentru El.

Trebuie să-L slujim pe Domnul cu întreaga noastră ființă conform sfatului lui Dumnezeu coordonându-ne cu mădularele Trupului (vezi Rom. 12:1-2, 11; Fapte 13:36; 1 Cor. 12:14-22).

Trupul nostru fizic este o ilustrație a Trupului lui Cristos; Trupul nu este un singur membru, ci multe membre, iar Dumnezeu a pus membrele Trupului – fiecare dintre ele – așa cum a dorit El.

Fie ca să nu ne disprețuim funcția și să râvnim funcția altora; mai degrabă, să prețuim funcția pe care Domnul ne-a încredințat-o și să acceptăm funcția altora în Trup.

Pe de altă parte, să nu fim mândri de funcția noastră și să considerăm că nu avem nevoie de funcția altora, crezând că suntem atotinclusivi și astfel să-i disprețuim pe ceilalți; mai degrabă, trebuie să-i apreciem pe alții, să le primim funcția și să servim împreună în coordonare în Trup.

Fie ca să-L iubim pe Domnul cu întreaga noastră ființă, dându-ne trupul ca sacrificiu viu pentru zidirea bisericii, și fie ca să învățăm să ne coordonăm cu celelalte mădulare din Trup! Fie ca toată servirea noastră din Trup să fie în conformitate cu sfatul lui Dumnezeu și prin El, împreună cu toți sfinții.

Doamne Isuse, Te iubim și Te slujim pe Tine și pe sfinți din dragoste pentru Tine. Aici, dragă Doamne, în biserică, Îți oferim prima noastră dragoste și vrem să facem primele lucrări. Doamne, vrem ca slujirea noastră să fie din Tine ca sursă a binecuvântării, prin Tine ca mijloc și putere, și pentru Tine pentru slava și expresia Ta. Vrem să Te slujim cu întreaga noastră ființă conform sfatului lui Dumnezeu și în coordonarea cu mădularele Trupului. Amin, Doamne Isuse, Îâi mulțumim că ne-ați pus în Trup, unde Te putem sluji administrându-L pe Cristos altora, și îi putem sfinți pe sfinți în coordonare în Trup!

Trebuie să folosim Darul Domnului pentru a zidi Biserica dând hrană altora la momentul potrivit

Ce înseamnă să fim credincioși în slujirea Domnului? În Matei 24:45-51 ni se spune că Domnul ne-a însărcinat pe fiecare dintre noi să avem grijă de casa Lui; El ne-a dat fiecăruia dintre noi cel puțin un talant (un dar spiritual), iar acum trebuie să avem grijă de casa Lui.

Casa lui Dumnezeu sunt credincioșii în Cristos (Efeseni 2:19) care compun biserica (1 Tim. 3:15). Domnul ne-a însărcinat pe fiecare dintre noi să dăm hrană casei Sa, credincioșilor din biserică.

„Dă-le mâncare la momentul potrivit” (Mat. 24:45) este ceea ce Domnul vrea ca noi să facem. Trebuie să folosim darul Domnului pentru a zidi biserica, slujind pe alții cu Cristos și administrându-L pe Cristos altora ca har (vezi Mat. 25:27; 1 Pet. 4:10; Col 1:7; 4:12).

Trebuie să-L slujim pe Domnul ca preoți ostenitor ai evangheliei lui Dumnezeu, mântuindu-i pe păcătoși pentru a-i oferi lui Dumnezeu ca sacrificii acceptabile și, în cele din urmă, pentru a-i prezenta pe deplin crescuți în Cristos (conform Rom. 15:16; 12:1; Col 1:28).

Etapa inițială a servirii și a oferirii noastre este aceea de a predica Evanghelia pentru a mântui neamurile și apoi pentru a le oferi acceptabile lui Dumnezeu, fiind sfințite în Duhul Sfânt.

Apoi, trebuie să ne ocupăm de cei care au fost mântuiți până când își prezintă trupurile lor ca un sacrificiu viu pentru viața Trupului (Rom. 12:2). Și nu ar trebui să ne oprim aici, ci să lucrăm mai departe până îi prezentăm pe deplin crescuți în Cristos (Col. 1:28).

Pentru aceasta, trebuie să-i alimentăm pe alții cu Cristos ca hrană spirituală la momentul potrivit. Trebuie să-L vorbim pe Cristos la tot felul de oameni zilnic – la timp și nelatimp (vezi Fapte 5:42; 8:4; 2 Tim. 4:2).

Iar când ne întâlnim, trebuie să ne străduim cu disperare de a face obiceiul de a vorbi în întâlnire, chiar în orice întâlnire (1 Cor. 14:26, 4-5, 12, 31).

Când avem grijă de oameni, trebuie să avem grijă de ei cu inima iubitoare și iertătoare a Tatălui nostru Dumnezeu și cu duhul păstoritor și căutător al Mântuitorului nostru Cristos (Ioan 21:15-17; 1 Cor. 12:31; 14:4- 8, 13).

Cel mai excelent mod de a fi orice și de a face orice pentru zidirea Trupului lui Cristos este dragostea; nu ar trebui ca doar să ne îngrijim de alții, ci și să avem inima iertătoare și plină de iubire a Tatălui și să avem grijă de ei cu duhul păstoritor și căutător al Mântuitorului nostru Cristos.

Să nu-i categorisim pe alții, considerând că unii sunt buni în timp ce alții sunt răi, și să nu-i criticăm sau să-i condamnăm pe alții; mai degrabă, ar trebui să-i iubim chiar așa cum îi iubește Domnul și ar trebui să ne arătăm grija și iubirea fați ei, așa cum a făcut Domnul Isus când a fost pe pământ.

În viața de biserică trebuie să ne exersăm darul spiritual pentru a da sfinților hrană la momentul potrivit; nu ar trebui să considerăm că ar trebui să funcționeze doar cei care au darul de a învăța sau de a propovădui Evanghelia, ci, mai degrabă, ar trebui să facem un efort și să vorbim în fiecare întâlnire!

Domnul ne-a dat nu doar biserica ca și casă a Sa, ci și talantul pentru a aproviziona cu viață; deci trebuie să ne exersăm darul spiritual și să-L administrăm pe Cristos ca har celor din jur.

Nu ar trebui să spunem că nu suntem dăruiți; mai degrabă, ar trebui să ne dăm seama că toți credincioșii sunt dăruiți și toți pot vorbi în întâlnirile bisericii pentru zidirea bisericii.

Trebuie să luăm în considerare care este momentul potrivit; o mamă știe că trebuie să existe mâncare pentru familie de cel puțin trei ori pe zi – mic dejun, prânz și cină, iar mâncarea trebuie să fie abundentă și bogată.

În mod similar, când ne întâlnim împreună este unul dintre „momentele potrivite”, așa că trebuie să servim mâncarea potrivită celor din poporul Domnului. Dar dacă nu ne ostenim în mod adecvat în Cuvânt, ceea ce le vom oferi este o „cafea și gogoașă”, nu mâncare solidă sau hrană adecvată.

Ca să gătim o mâncare hrănitoare și bună trebuie ca să fim sârguincioși; trebuie să fim sârguincioși pentru a fi în Cuvântul Domnului nu doar pentru hrana personală ci și pentru ca Domnul să aibă o cale de a-i hrăni pe ceilalți prin noi.

Aleluia, Domnul ne-a dat atât priceperea, abilitatea, darul de a avea grijă de obligația noastră, cât și pe sfinții din biserică ca obiect al servirii noastre!

Doamne Isuse, vrem să ne folosim și să exersăm darul spiritual pe care ni l-ai dat, pentru ca să-L administrăm pe Cristos ca har sfinților din biserică ca hrană a lor. Fie ca noi să fim sârguincioși să ne ostenim în Cuvântul lui Dumnezeu nu doar pentru propria hrană ci și pentru a oferi hrană sfinților. Doamne, mântuiește-ne de condamnarea sau să criticarea altora; dă-ne inima iubitoare și iertătoare a Tatălui nostru Dumnezeu și a duhul păstoritor și căutător al Mântuitorului nostru Cristos în grija noastră pentru sfinți. Fie ca noi să luăm calea iubirii altora în slujirea sfinților, pentru ca aceștia să se deschidă, să-L savureze pe Cristosul bogat și să crească în viață până la maturitate în Trup!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Use the Lord’s Gift to Build up the Church by Giving others Food at the Proper Time (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Dezvoltarea împărăției lui Dumnezeu în viața creștină și în viața de biserică – săptămâna 7 ziua 5 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să fim robii credincioși și înțelepți în lucrurile Stăpânului nostru pentru a intra în bucuria Sa

03/10/2019 by Credincios in Cristos 2 Comments

Fie ca să fim robii credincioși și înțelepți în lucrurile stăpânului nostru, ca să putem intra în bucuria Sa!

În calitate de credincioși în Cristos, avem un statut dublu: în aspectul vieții suntem fecioare înaintea Domnului și trebuie să avem ulei în vasul nostru, nu numai în lampa noastră, și în aspectul serviciului suntem robi buni pentru a realiza ceea ce El intenționează să îndeplinească și trebuie să fim robi credincioși.

Deci, pe de o parte, trebuie să fim cei care cumpără uleiul, adică trebuie să plătim prețul pentru a câștiga mai mult din Duhul în vasul nostru, în sufletul nostru. Pe de altă parte, trebuie să investim darurile spirituale pe care Domnul ni le-a oferit, astfel încât să “facem afaceri” pentru Domnul până când va veni.

În fiecare zi trebuie să câștigăm mai mult din Duhul și să fim umpluți cu Duhul; trebuie să-I cerem Domnului să ne umple și să ne satureze în fiecare zi, și trebuie să plătim prețul pierderii vieții noastre sufletești și a lepădării de sine, pentru a-L savura pe Domnul și pentru a permite Duhului să ne satureze.

În același timp, trebuie să fim cei care dăm hrană poporului Domnului; trebuie să fim robi buni și credincioși, cei care administrează bogățiile lui Cristos poporului lui Dumnezeu și se îngrijesc de cei din casa lui Dumnezeu până când Domnul se va întoarce.

Trebuie să fim robi înțelepți, cei care folosim darul nostru spiritual; nu ar trebui să fim rob răi și leneși.

Vrem ca, la întoarcerea Domnului, pe de o parte să intrăm la sărbătoarea de nuntă, deoarece avem ulei în vasul nostru (nu numai în lampa noastră) și pe de altă parte să intrăm și în bucuria stăpânului nostru, pentru că am fost credincioși și înțelepți peste puține lucruri.

Vrem să intrăm în sărbătoarea de nuntă și în bucuria Stăpânului nostru. Dar dacă nu suntem un rob bun, un rob credincios și înțelept, Domnul ne va numi robi răi și leneși, și vom fi aruncați în întunericul de afară, unde este plânsul și scrâșnirea dinților. O, Doamne Isuse!

Fie ca noi să fim salvați de această disciplină în epoca viitoare și să auzim vocea Domnului care ne spune: “Bine ai făcut, rob bun și credincios, intră în bucuria Stăpânului tău!”

Domnul ne-a oferit fiecăruia dintre noi talanturi, daruri spirituale și trebuie să le investim.

De exemplu, fiecare membru al trupului nostru fizic este un dar pentru trupul nostru, deși unele sunt mai mari și altele mai mici. În Trupul lui Cristos există unii care sunt de cinci talanți, unii de doi talanți, iar cei mai mulți dintre noi suntem membri de un talant.

Nu există prea mulți sfinți care au cinci talanți, dar de-a lungul istoriei bisericii am văzut pe unii cum ar fi contele Zinzendorf, John Nelson Darby, Watchman Nee, Witness Lee și alții câțiva care sunt de cinci talanți.

Dar trebuie să ne dăm seama că, chiar dacă s-ar putea să nu fim un membru care are cinci talanți, cinci membrii care au un talant – atunci când își exercită funcția – sunt egali cu un membru de cinci talanți.

Să fim veghetori în viață și înțelepți în serviciu ca fecioare și robi pentru Domnul

Pe de o parte, noi credincioșii în Cristos suntem fecioare înaintea Domnului și există aspectul de a fi veghetori și pregătiți; pe de altă parte, suntem robii Săi și trebuie să fim credincioși și înțelepți.

În statutul nostru legat de viață, suntem fecioare, iar în statutul legat de slujire, suntem robi. S-ar putea să ne placă să fim fecioare, dar s-ar putea să nu dorim să auzim că suntem robi; cu toate acestea, noi nu suntem doar fecioare, ci și robi, și Domnul este atât Mirele cât și Stăpânul nostru.

Pe de o parte, Domnul este atât de dulce, plăcut, minunat și iubitor ca Mirele nostru care vine; pe de altă parte, El este Stăpânul nostru strict și, uneori, El ne tratează într-un mod strict.

Ca fecioare, trebuie să obținem ulei ca să ne umplem vasul; trebuie să plătim zilnic prețul pentru a cumpăra din Duhul ca uleiul aurit în vasul nostru. În calitate de robi, avem un talant spiritual pe care trebuie să-l folosim și să “facem afaceri” pentru Domnul, pentru a fi robii credincioși și înțelepți.

Când plătim prețul pentru a cumpăra uleiul, acest ulei ca Duhul ajunge chiar pe fundul vasului nostru și El ne reînnoiește din interior pentru a ne transforma.

Multe persoane astăzi în creștinism nu sunt preocupate de reînnoirea și transformarea interioară; ei vor doar să arate bine la exterior înaintea celorlalți – aceasta este religia, faptul de a fi preocupați de aspectul exterior, de spectacolul exterior.

Dar, ca fecioare ale Domnului, trebuie să căutăm să avem umplerea interioară a Duhului, iar acest Duh va ajunge în părțile noastre interioare și ne va reînnoi pentru a ne transforma din interior.

Rezultatul acestei reînnoiri și transformări este faptul că Îl trăim spontan pe Cristos, Îl exprimăm pe Cristos și suntem sănătoși spiritual; acest lucru este diferit de a face un spectacol sau a avea un “machiaj” pe fața noastră atunci când ne întâlnim cu ceilalți.

Cu toate acestea, faptul că trebuie să fim reînnoiți și transformați nu înseamnă că nu avem nevoie de activități exterioare; pe de o parte trebuie să fim reînnoiți, iar pe de altă parte, trebuie să ne folosim talantele spirituale pentru Domnul.

În ceea ce privește aspectul vieții, trebuie să fim reînnoiți din interior, iar în ceea ce privește aspectul serviciului, trebuie să fim foarte activi în exterior.

Noi tindem să mergem prea mult fie într-o direcție, fie în cealaltă; uneori suntem atât de activi în exterior încât neglijăm reînnoirea interioară, în timp ce alteori ne pasă atât de mult de viața interioară, încât nu lucrăm adecvat.

Domnul numește o asemenea persoană o “turtă neîntoarsă” (Osea 7:8), o turtă care este arsă de cărbune pe o parte, în timp ce pe cealaltă este crudă. Noi trebuie să fim o “turtă transformată”, așa că atunci când lucrăm prea mult, Domnul ne spune să ne odihnim și să Îl savurăm, iar dacă ne odihnim prea mult, Domnul ne va spune să lucrăm.

Fie ca să fim cei care veghează în viață ca fecioare pentru Domnul și înțelepți în serviciu ca robi ai Domnului.

Doamne Isuse, vrem să fim veghetori în viață și să fim credincioși în serviciul Tău. Amin, Doamne, căutăm umplerea interioară a uleiului în vasul nostru și, de asemenea, vrem să folosim darul nostru spiritual pentru a lucra pentru Tine. Umple-ne cu Duhul, Doamne, și reînnoiește-ne și transformă-ne din interior! Întărește-ne în omul nostru interior, pentru a-Ți permite să-Ți faci casa Ta adânc în inima noastră. Amin, Doamne, vrem atât creșterea interioară a vieții cât și acțiunile exterioare, fiind atât veghetori în viață, cât și credincioși și înțelepți în serviciul nostru pentru Tine.

Să fim robii credincioși și înțelepți în lucrurile Stăpânului nostru pentru a intra în bucuria Sa

Domnul vrea să ducă la îndeplinire ceva, așa că pentru serviciul nostru, pentru lucrarea noastră, avem nevoie de talant, de darul spiritual, pentru a putea fi dotați ca un rob bun pentru a duce la îndeplinire ceea ce dorește El (vezi Mat. 25:20-23; vezi 24:45-51).

Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om pe cale să plece în străinătate, care și-a chemat robii și le-a dat posesiunile sale; unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, și altuia unul singur, fiecare în funcție de propria sa capacitate, apoi a plecat în străinătate (Mat. 25:14-15).

În aspectul serviciului nostru pentru Domnul, noi credincioșii suntem robi; Pavel s-a prezentat ca fiind, Pavel, un sclav al lui Cristos Isus (vezi Rom. 1:1; 1 Pet. 1:1; 1 Cor. 7:22-23).

În casa și întreprinderea Sa, Domnul are robi, care sunt credincioșii Săi; posesiunile Sale simbolizează biserica (Efeseni 1:18) cu toți credincioșii, care constituie reședința lui Dumnezeu (Matei 24:45).

Dar cine este robul credincios și înțelept care își folosește talantul pentru a obține profit și creștere pentru stăpân?

Robul leneș și rău a spus în inima sa: Stăpânul meu Își întârzie venirea… Fie ca noi să nu facem asta niciodată; să nu avem niciodată gândul că Domnul Își întârzie întoarcerea, ci să iubim apariția Sa!

Fie ca noi să nu ținem companie cu oamenii lumești și în mod lumesc, fiind contaminați de lume (“el a mâncat și a băut cu bețivii”) și fie ca noi să nu îi tratăm rău pe semenii noștri credincioși (“el îi bate pe semenii săi”).

Fie ca să fim robii credincioși și înțelepți ai Domnului, care fac afaceri până când Domnul vine și obțin un beneficiu pentru El; fie ca să fim cei care dăm de mâncare poporului Domnului până când vine El, dându-le de mâncare la momentul potrivit.

Amin, să le dăm de mâncare altora – să fim umpluți cu bogățiile lui Cristos și să distribuim aceste bogății altora în casa lui Dumnezeu!

Talantele simbolizează darurile spirituale (25:15-23; Rom. 12:6; 1 Cor. 12:4; 1 Pet. 4:10; 2 Tim. 1:6-7); umplerea Duhului în viață ne permite să folosim darul spiritual în serviciu (lucrare), iar darul spiritual în serviciu se potrivește cu umplerea Duhului în viață, pentru a putea fi un mădular perfect al lui Cristos.

Fiecare dintre noi, după darul pe care l-am primit de la Domnul, să-l administrăm între noi ca niște buni ispravnici ai harului variat al lui Dumnezeu (1 Pet. 4:10).

Trebuie să Îl savurăm pe Domnul și, de asemenea, să administrăm altora numeroasele aspecte ale savurării lui Dumnezeu.

Pentru a face acest lucru, trebuie să ventilăm până la flacără darul lui Dumnezeu care este în noi, iar acest dar este duhul nostru (2 Tim. 1:6-7), căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de lașitate, ci de putere și de dragoste și de chibzuință.

Duhul nostru dat de Dumnezeu este un dar de la Dumnezeu pe care trebuie să-l ventilăm până la flacără.

Dacă suntem robii credincioși și înțelepți în lucrurile stăpânului nostru de azi, vom intra în bucuria Stăpânului nostru; aceasta se referă la savurarea Domnului în împărăția viitoare ca răsplată pentru serviciul nostru credincios pentru El (Mat. 25:21, 23).

Această răsplată se referă la satisfacția interioară, nu la poziția exterioară; a participa la bucuria Domnului este cea mai mare răsplată, mai bună decât gloria și poziția din împărăția viitoare.

Nimic nu este mai înalt decât savurarea autentică a lui Cristos; trebuie să mergem spre altarul lui Dumnezeu, la Dumnezeu, bucuria noastră nemărginită (Psa. 43:4) și trebuie să fim robii credincioși și înțelepți în lucrurile stăpânului nostru de astăzi, pentru a putea intra în bucuria Sa la întoarcerea Sa.

Pe măsură ce funcționăm și lucrăm ca robi credincioși și înțelepți, suntem credincioși peste puține lucruri; cu cât continuăm mai mult, cu atât ne ducem la îndeplinire adevărata funcție, iar când Domnul se va întoarce, El ne va pune peste multe lucruri și ne va aduce în bucuria Stăpânului nostru.

În această epocă trebuie să folosim darul Domnului pentru a-i mântui pe oameni și pentru a le administra bogățiile Sale.

Fie ca să nu ne îngropăm talantul în pământ, crezând că Domnul este un Stăpân strict și că trebuie să păstrăm ceea ce ne-a dat și să-l returnăm Lui. Mai degrabă, ar trebui să investim darurile noastre spirituale și să fim robii credincioși și înțelepți, sporind ceea ce Domnul ne-a oferit și folosind darul nostru pentru a-i mântui pe alții și pentru a le administra bogățiile Domnului.

Pentru a-i mântui pe oameni nu trebuie să fim un membru cu cinci talanți cum ar fi un mare evanghelist, ci putem pur și simplu să vorbim evanghelia altora, le putem oferi un tractat de evanghelie sau pur și simplu putem lăsa un tractat unde oamenii vor fi. Nu știm niciodată, oferirea unui tractat evanghelistic cuiva îi poate schimba cursul vieții și să-l aducă în împărăția lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, vrem să fim robii credincioșii și înțelepți care folosesc darurile spirituale pe care ni le-ai dat pentru a-i mântui pe oameni și pentru a le administra bogățiile Tale. Amin, Doamne, umple-ne cu Duhul pentru a putea să ne folosim darul spiritual în serviciul nostru pentru Tine. Vrem să nu ne îngropăm talentul, ci să-l folosim în serviciul Tău pentru a obține beneficii și pentru ca casa Ta să crească și să fie zidită. Doamne, vrem să intrăm în bucuria Stăpânului nostru, în savurarea Domnului în împărăția viitoare ca răsplată pentru serviciul nostru credincios pentru El! Amin, Doamne, dorința noastră este să participăm la bucuria Domnului ca cea mai mare răsplată a noastră!