Să păstrăm credința

Păstrăm credința pentru a savura bogățiile lui Dumnezeu și păstrăm taina credinței într-o conștiință pură

09/10/2024 by Credincios in Cristos 1 Comment

O viață creștină adecvată implică păstrarea credinței pentru a ne împărtăși din bogățiile divine în economia lui Dumnezeu; pentru aceasta, trebuie să păstrăm taina credinței într-o conștiință curată, astfel încât să putem savura toate bogățiile a ceea ce este Dumnezeu și să-L slujim într-un mod adecvat. Amin!

Trebuie să păstrăm credința. Credința are atât un aspect subiectiv, cât și unul obiectiv; credința pe care trebuie să o păstrăm este credința obiectivă și o păstrăm apucând viața eternă. Economia lui Dumnezeu, planul și scopul Său de a îndeplini ceea ce este în inima Lui, este în credință (1 Tim. 1:4).

Dacă vrem să-L cunoaștem pe Dumnezeu, să ne rugăm lui Dumnezeu, să ne apropiem de Dumnezeu și să Îl savurăm pe Dumnezeu, trebuie să avem credință. Fără credință este imposibil să-I fii bineplăcut lui Dumnezeu. Dar cum putem avea credință? Putem oare decide să credem și apoi să continuăm să credem?

Credința vine prin auzire, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Dumnezeu. Când auzim evanghelia, avem auzirea credinței. Evanghelia ne transmite o Persoană minunată, Isus Cristos, care este infuzat în noi prin auzirea credinței, iar El în noi devine credința noastră. Când auzim adevărul din Cuvântul lui Dumnezeu, când ni se prezintă o viziune a economiei lui Dumnezeu, suntem pur și simplu captivați de Domnul și ceva se ridică în noi – aceasta este credința.

Pentru ca noi să primim credință, trebuie să cunoaștem adevărul. Pentru ca noi să fim stabiliți în credință, trebuie să rămânem în adevăr și să fim constituiți cu adevărul. Chiar și după ce am crezut în Domnul, trebuie să ne plasăm din nou și din nou sub auzirea credinței. Trebuie să ajungem la cunoașterea deplină a adevărului împărtășindu-ne din învățătura sănătoasă a economiei noutestamentare a lui Dumnezeu.

Când suntem în adevăr, citim și ne rugăm Cuvântul lui Dumnezeu, suntem infuzați cu credință și credința crește în noi. Prin primirea Evangheliei, primim o persoană, Isus Cristos, care este viață; El este viața eternă și prin regenerare suntem născuți din nou, născuți din Dumnezeu.

Aleluia, acum avem viața eternă a lui Dumnezeu în duhul nostru și putem apuca viața eternă la care am fost chemați! Pe măsură ce apucăm viața eternă, nu trăim prin viața noastră naturală, ci prin viața divină și nu ne încredem în viața noastră naturală umană. Prin această viață trebuie să trăim, să acționăm și să ne comportăm, și conform acestei vieți ar trebui să ne avem ființa noastră.

Când apucăm viața eternă, putem lupta lupta cea bună a credinței, adică să păstrăm credința. Viața noastră Îl va exprima pe Dumnezeu, pentru că va fi o viață de evlavie, expresia lui Dumnezeu ca realitate în viața noastră umană. Fie ca noi să fim cei care trăim și umblăm prin credință zi de zi.

Să apucăm viața eternă și să trăim prin această viață, pentru ca Domnul ca credință să crească în noi! Vren să fim cei care păstrăm credința și ținem taina credinței într-o conștiință curată!

O viață creștină adecvată implică păstrarea credinței pentru a ne împărtăși din bogățiile divine în economia lui Dumnezeu

Credința este conținutul economiei lui Dumnezeu; păstrăm credința prin împărtășirea din bogățiile divine în economia lui Dumnezeu. O viață creștină adecvată implică păstrarea credinței pentru a ne împărtăși din bogățiile divine în economia lui Dumnezeu (1 Tim. 1:19; 3:9; 4:1; 6:12; Tit 1:4; Iuda 3). Credința este o evanghelie completă și o mântuire comună.

În primul rând, trebuie să vedem economia lui Dumnezeu; economia lui Dumnezeu nu este altceva decât Însuși Dumnezeul Triunic care trece prin toate procesele pentru a Se distribuie în noi, astfel încât să putem avea viața și natura Sa și să devenim expresia Lui corporativă. Bogățiile divine sunt întrupate în cuvântul lui Dumnezeu.

Când primim Evanghelia, primim distribuirea divină a Trinității Divine și suntem infuzați cu elementul lui Dumnezeu pentru ca noi să devenim expresia corporativă a lui Dumnezeu. Dumnezeu vrea să se distribuie pe Sine în noi. El vrea să distribuie în ființa noastră bogățiile ființei Sale, tot ceea ce este și a făcut El. El nu vrea doar să facă lucruri pentru noi, ci să se distribuie pe Sine în noi.

Cu cât El se distribuie mai mult în noi, cu atât credința noastră crește, pentru că credința noastră nu este altceva decât Dumnezeu în Cristos care vine în noi pentru a fi capacitatea noastră de a crede, credința noastră. Credem și trăim prin credința Fiului lui Dumnezeu care ne-a iubit și S-a dat pe Sine Însuși pentru noi (Gal. 2:20).

Evanghelia ne dă o mântuire comună nu numai o dată pentru totdeauna când am primit credința, ci suntem în proces de creștere – creștem în unitatea credinței. Unitatea credinței este legată de cunoașterea deplină a Fiului lui Dumnezeu. Economia lui Dumnezeu este ceva ce ține de credință, ceva ce este inițiat și dezvoltat în sfera și elementul credinței (1 Tim. 1:4).

Dacă nu avem credință, nu putem vedea economia lui Dumnezeu. Economia lui Dumnezeu este să se distribuie pe Sine în poporul Său ales; această economie nu este ceva ce ține de domeniul natural și nici în lucrarea legii, ci în sfera spirituală a noii creații prin regenerare prin credința în Cristos (2 Cor. 5:17; Gal. 3:23-26).

Când suntem în vechea creație, lucrurile lui Dumnezeu nu au sens; trebuie să fim în domeniul potrivit, domeniul credinței în duhul nostru, pentru a savura și a ne împărtăși din bogățiile divine din economia lui Dumnezeu. Bogăția divină a economiei lui Dumnezeu este mai întâi Dumnezeu Însuși.

Primim acest Dumnezeu minunat, bogat, abundent, autoexistent și veșnic întrupat în Cristos, care este Cel atotinclusiv și vast pentru savurarea noastră. Toate bogățiile lui Dumnezeu sunt în Cristos. Toate bogățiile din economia lui Dumnezeu sunt întrupate în Cristos și realizate ca Duh atotinclusiv și îmbelșugat.

Trebuie să ieșim din domeniul natural și să intrăm în domeniul divin și spiritual prin exersarea duhului nostru de credință. O viață creștină adecvată implică păstrarea credinței, astfel încât să putem ne împărtășim din bogățiile divine în economia lui Dumnezeu.

Suntem în Cristos, deci suntem o creație nouă; toate lucrurile din trecut au dispărut – acum totul este nou! Nu suntem aici pentru a ne îmbunătăți acțiunile sau pentru a ne îmbunătăți pe noi înșine; suntem aici pentru a trăi prin credință, pentru a-L savura pe Cristos și pentru a ne împărtăși din bogățiile divine în economia lui Dumnezeu, păstrând credința.

Cu toții suntem fii ai lui Dumnezeu prin credința în Isus Cristos; am fost transferați din domeniul natural pe domeniul noii creații, domeniul spiritual. Prin credința în Dumnezeu, suntem născuți din Dumnezeu pentru a fi fii Săi, împărtășindu-ne din viața și natura Lui pentru a-L exprima (Ioan 1:12-13).

Prin credință suntem puși în Cristos pentru a deveni membre ale Trupului Său, împărtășindu-ne din tot ceea ce este El pentru exprimarea Sa (Romani 12:4-5). Totul este prin credință. Acesta este planul lui Dumnezeu, care se realizează în credință, conform economiei lui Dumnezeu din Noul Testament.

Trebuie să savurăm zilnic de bogățiile divine în economia lui Dumnezeu. Aceste bogății ne fac să fim regenerați și să primim viața lui Dumnezeu și, de asemenea, să ne împărtășim din natura Sa divină. Suntem părtași naturii divine; savurăm însăși natura lui Dumnezeu. Prin credință suntem uniți împreună cu Cristos pentru a fi una cu El, astfel încât să putem ne împărtășim din bogățiile divine în economia lui Dumnezeu.

Zi de zi trebuie să păstrăm credința, astfel încât să-L putem savura pe Cristos, să ne împărtășim din bogățiile Sale și să devenim plinătatea lui Cristos, biserica în calitate de Trup al lui Cristos. Tot ceea ce este Dumnezeu în Cristos este pentru savurarea noastră; savurăm zilnic de ființa Sa divină pentru ca El să Se poată exprima prin noi.

Doamne Isuse, dorim să trăim o viață creștină adecvată, păstrând credința, astfel încât să putem să ne împărtășim din bogățiile divine în economia lui Dumnezeu. Aleluia, economia lui Dumnezeu este ceva în credință! Amin, Doamne, astăzi ne exersăm duhul de credință. Ne exersăm să fim un singur duh cu Tine. Păstrează-ne în domeniul credinței, astfel încât să putem savura și să participăm la bogățiile divine a tot ceea ce Dumnezeu este și a făcut pentru noi. Doamne Isuse, distribuie-Te în noi astăzi. Vrem să trăim în domeniul noii creații, exersându-ne duhul de credință pentru a savura și a ne împărtăși din bogățiile divine în economia lui Dumnezeu. Aleluia, suntem născuți din Dumnezeu prin credință pentru a fi fii Săi, iar acum ne împărtășim din viața și natura Sa pentru a-L exprima! Slavă Domnului, prin credință suntem puși în Cristos pentru a deveni membre ale Trupului Său și ne putem împărtăși cu tot ceea ce este El, pentru a putea fi expresia Sa corporativă! Amin, Doamne, vrem să păstrăm credința pentru ca astăzi să putem ne împărtășim din bogățiile divine în economia lui Dumnezeu!

Trebuie să păstrăm taina credinței într-o conștiință pură

1 Tim. 3:9 Pavel vorbește despre păstrarea misterului credinței într-o conștiință curată. Ce este taina credinței? taina credinței este evanghelia lui Dumnezeu care ne-a fost încredințată, întregul conținut al economiei noutestamentare a lui Dumnezeu.

Credința se referă la lucrurile în care credem, la lucrurile care constituie evanghelia (Rom. 1:1, 3-4). Evanghelia lui Dumnezeu nu este numai ca oamenii să primească iertarea păcatelor și să nu meargă în iad, ci să meargă în rai. Evanghelia lui Dumnezeu, taina credinței, se referă la Fiul Său, care a ieșit din sămânța lui David conform cărnii, care a fost desemnat Fiul lui Dumnezeu cu putere, după Duhul sfințeniei, din învierea dintre morți, Isus Cristos, Domnul nostru. Amin!

Acesta a fost profețit lui David de Domnul prin profetul Natan, că El îi va ridica o sămânță, și el va fi Fiul lui Dumnezeu (2 Sam. 7). Cristos este Sămânța lui David și Fiul lui Dumnezeu. El a devenit om, a trecut prin viața umană, a trecut prin moartea pe cruce și a înviat a treia zi.

În învierea după Duhul sfințeniei, Cristos a fost desemnat Fiul lui Dumnezeu în putere. Un om, Isus Cristos, a fost desemnat Fiul lui Dumnezeu în înviere. Aleluia! Dumnezeu s-a făcut om pentru a-l face pe om Dumnezeu în viață și în natură, dar nu în Dumnezeire; aceasta este cea mai înaltă evanghelie, vârful înalt al revelației divine din Cuvântul lui Dumnezeu.

Și când credem în Evanghelie, devenim fii ai lui Dumnezeu pentru a deveni oameni-Dumnezeu, pentru a fi deificați, pentru ca noi să devenim la fel ca Cristos în orice fel posibil. Cristos a adus divinitatea în umanitate prin întrupare și El a adus umanitatea în divinitate prin moarte și înviere. Prin credința în Isus Cristos, suntem mântuiți și intrăm în procesul mântuirii organice a lui Dumnezeu, astfel încât să fim reînnoiți, sfințiți, transformați și, în cele din urmă, glorificați.

Aceasta este o parte a Evangheliei, o parte a misterului credinței. Ținem taina credinței într-o conștiință curată. Această credință pe care o păstrăm este obiectivă, referindu-ne la lucrurile în care credem, la lucrurile care constituie Evanghelia. Taina credinței este în principal Cristos ca mister a lui Dumnezeu (Col. 2:2) și biserica în calitate de mister a lui Cristos (Efeseni 3:4).

Trebuie să trăim și să slujim în viața de biserică păstrând taina credinței, având o înțelegere deplină a economiei lui Dumnezeu într-o conștiință curată pentru mărturia Domnului. Ce înseamnă pentru noi să avem o conștiință curată? Înseamnă să avem o conștiință purificată de orice amestec.

Nu putem păstra taina credinței dacă nu avem o conștiință curată. Pentru ca noi să păstrăm taina credinței pentru mărturia Domnului, trebuie să ne curățăm conștiința. Trebuie să tratăm orice lucru pe care lumina Domnului îl expune și pe care strălucește în conștiința noastră.

Trebuie să venim la Domnul din nou și din nou și să tratăm cu conștiința noastră, astfel încât să putem avea o conștiință curată în timp ce păstrăm taina credinței. Pavel a mărturisit în 2 Tim. 1:3 că L-a slujit pe Dumnezeu într-o conștiință curată. Îi slujim lui Dumnezeu în închinarea noastră (Fapte 24:13; Filip. 3:3) într-o conștiință curată.

În zilele acestea, în zilele degradării bisericii, avem nevoie să avem o conștiință curată, o conștiință curată de orice amestec, ca să putem sluji lui Dumnezeu. După ce ne-am tratat conștiința și am mărturisit toate lucrurile asupra cărora Domnul strălucește, trebuie să credem că avem o conștiință curată.

Nu trebuie să acceptăm îndoielile dușmanului în această privință, ci să-i declarăm că suntem pentru Domnul și pentru biserică și că suntem aici pentru nimic altceva decât pentru interesele lui Dumnezeu. Satan ne pune îndoieli în mintea noastră, dar sângele Domnului îl învinge. Trebuie să stăm împotriva lui în Domnul și pe baza sângelui învingător al Domnului și nu ar trebui să-i permitem lui Satan să ne mai rețină. Putem chiar să-i spunem,

Satan, ne-ai înșelat destul de mult; nu te vom mai crede! Nu îți mai permitem să ne reții. Suntem pentru Domnul și avem o conștiință curată. Satan, pleacă de la noi! Nu suntem aici pentru tine și pentru planul tău rău; suntem aici pentru Domnul, pentru recâștigarea Sa, pentru biserica Sa și pentru interesele Sale!

Când ne exersăm duhul credinței în acest fel, ținem taina credinței într-o conștiință curată. Îl ținem pe Cristosul atotinclusiv ca porțiunea noastră alocată de Dumnezeu și ținem biserica în calitate de misterul lui Cristos, plinătatea lui Cristos.

Dumnezeu este o mister, dar El este întrupat în Cristos; Cristos este tainic, dar Îl putem vedea exprimat în cuvântul Său și, de asemenea, în Trupul lui Cristos. Fie ca noi să avem o conștiință curată în timp ce păstrăm astăzi taina credinței. Fie ca să aplicăm sângele lui Cristos pentru a îndepărta orice condamnare din conștiința noastră.

Doamne Isuse, vrem să păstrăm taina credinței într-o conștiință curată. Venim la Tine și vrem să fim sub strălucirea Ta. Expune orice amestec și impuritate din noi. Aplicăm sângele Tău prețios. Curăță-ne și înlătură tot ce este impur din conștiința noastră. Amin, Doamne, ne exersăm duhul credinței pentru a păstra taina credinței într-o conștiință curată. Ne ținem de Cristos și de biserică. Venim la Tine, Doamne, în duhul nostru, ca să savurăm toate bogățiile Tale. Aleluia, Cristosul atotinclusiv ne-a fost repartizat pentru a fi porțiunea noastră bogată împreună cu sfinții. Slavă Domnului, biserica este Trupul lui Cristos, plinătatea lui Cristos, pentru a-L exprima pe pământ. Amin, Doamne, ne exersăm astăzi duhul credinței pentru a păstra taina credinței într-o conștiință curată. Suntem aici pentru Tine și pentru interesul Tău. Nu suntem aici pentru slujba sau cariera noastră; suntem aici pentru Domnul și pentru biserică! O, ce mister, că Dumnezeu și omul pot fi uniți împreună, contopiți împreună, chiar încorporați împreună pentru expresia corporativă a lui Dumnezeu în om! Slavă Domnului!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Keep the Faith to enjoy God’s Riches & Hold the Mystery of Faith in a Pure Conscience, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să luptăm lupta bună, să terminăm alergarea, să păstrăm credința și să iubim apariția Domnului pentru a primi răsplata lui Cristos ca fiind coroana dreptății (2024 ICSC) – săptămâna 3 ziua 4 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Să păstrăm credința, să fim stabiliți în credință și să luptăm pentru credință

07/10/2024 by Credincios in Cristos Leave a Comment

În ceea ce privește credința ca obiect al credinței noastre, trebuie să păstrăm credința, să luptăm pentru credință, să vorbim credința și să predicăm credința, chiar să ne ținem de credință, pentru că credința este cel mai special lucru pe care îl avem în calitate de creștini, credincioși în Cristos.

Trebuie să vedem ce este credința și trebuie să realizăm diferența dintre credința obiectivă și credința subiectivă. În Noul Testament credința este menționată de multe ori, dar uneori credința este menționată în aspectul ei obiectiv, în timp ce alteori se referă la aspectul subiectiv.

Aspectul obiectiv al credinței se referă la conținutul credinței, credința în care credem pentru a fi mântuiți. Conform Noului Testament, credința în aspectul ei obiectiv include întreaga economie a Noului Testament a lui Dumnezeu cu privire la Cristos și biserică.

Există multe alte aspecte, puncte auxiliare și doctrine, care nu fac parte din credință. De exemplu, modul în care botezăm oamenii nu face parte din credință și nici primirea și practicarea darurilor Duhului Sfânt.

Însă încarnarea lui Cristos ca primul om-Dumnezeu face parte din credință. Deci, dacă cineva spune că nu crede că Isus este Fiul lui Dumnezeu și Fiul Omului, nu este un creștin adevărat.

Vrăjmașul a lucrat neobosit de-a lungul veacurilor pentru a-i diviza pe credincioșii în Cristos pe baza lucrurilor mărunte din Biblie pe care le-a făcut lucruri mari pentru ei. Unii se adună în jurul modului în care boteză oamenii, în timp ce alții pun accentul pe lucruri precum darurile Duhului Sfânt, vindecarea, un mod special de laudă și închinare și predicarea evangheliei.

În sine, niciuna dintre acestea nu este greșită, dar atunci când acestea sunt făcute parte din credința pe care o susțin credincioșii, ele creează dezbinare. Trebuie să știm ce este credința în aspectul ei obiectiv și trebuie să păstrăm credința, să luptăm pentru credință, să păzim credința și să dăm ca învățătură și să predicăm credința.

Nu învățăm și nu predicăm botezul prin scufundare și nici nu predicăm evanghelia darurilor Duhului Sfânt. Mai degrabă, Îl predicăm și Îl dăm ca învățătură pe Cristos ca Evanghelie și Îl accentuăm pe Cristos ca întrupare a lui Dumnezeu și biserica în calitate de Trup al lui Cristos.

Pe partea subiectivă, credința este acțiunea noastră de a crede; prin credință credem în Domnul și suntem una cu El în mod organic. Credința este acțiunea noastră de a crede, chiar reacția noastră, de a-L vedea pe Domnul Isus și lucrarea Lui pentru noi.

Când Îl vedem pe Domnul Isus, când auzim credința obiectivă cu privire la Cristos și biserică, pur și simplu reacționăm prin faptul că credem. Acesta este motivul pentru care nu putem judeca sau critica pe alții care nu au credință, căci dacă ei ar fi sub auzirea credinței așa cum suntem noi, ar crede și ei. Aleluia pentru credință!

Să păstrăm credința: păstrăm întreaga economie a lui Dumnezeu din Noul Testament ca credință

Conform 2 Tim. 4:7, o viață creștină adecvată are trei aspecte: luptarea luptei bune, terminarea cursei (alergarea cursei) și păstrarea credinței. În calitate de credincioși în Cristos, noi luptăm lupta bună, adică luptăm lupta bună împotriva lui Satan și a împărăției lui de întuneric pentru interesele împărăției lui Dumnezeu (1 Tim. 6:12).

De asemenea, alergăm cursa creștină pentru ducerea la îndeplinire a economiei lui Dumnezeu conform scopului Său etern (Evrei 12:1). În cele din urmă, noi, ca credincioși în Cristos, păstrăm credința pentru participarea la bogățiile divine în economia lui Dumnezeu (1 Tim. 3:9).

Pavel a stabilit un model în acest sens, iar noi îl urmăm. El a început să alerge cursa cerească după ce Domnul l-a luat în stăpânire și a alergat continuu cursa ca să o poată termina (1 Cor. 9:24-25; Fil. 3:12-14; Fapte 20:24).

Spre sfârșitul vieții sale, el a putut proclama triumfător că și-a încheiat alergarea (2 Tim. 4:7), fiind asigurat că va primi de la Domnul o răsplată – cununa dreptății. De asemenea, Pavel a păstrat credința; a păstra credința înseamnă a păstra întreaga economie noutestamentară a lui Dumnezeu.

A păstra credința înseamnă a păstra credința cu privire la Cristos ca întrupare a lui Dumnezeu și misterul lui Dumnezeu și biserica în calitate de Trup al lui Cristos și taina lui Cristos. Nu păstrăm doctrine și învățături, nici reguli și principii spirituale. Ceea ce păstrăm este credința; păstrăm credința până la capăt. Ar trebui să fim capabili să tolerăm anumite practici și să nu insistăm pe anumite doctrine, deși sunt foarte plăcute și de ajutor, dar nu putem renunța la credință de dragul altor lucruri.

Credința despre care vorbim este credința obiectivă. Cuvântul credință implică credința noastră în Cristos, luând persoana Sa și lucrarea Sa răscumpărătoare ca obiect al credinței noastre (1 Tim. 1:19; Gal. 1:23). Credința nu este doar învățăturile și doctrinele Bibliei. Credința se referă la persoana și lucrarea lui Cristos.

A păstra credința înseamnă a păstra întreaga economie a lui Dumnezeu din Noul Testament, credința referitoare la Cristos ca întrupare a lui Dumnezeu și biserica în calitate de Trup al lui Cristos (1 Tim. 1:4). A păstra credința înseamnă a nu ne pierde credința. Unii părăsesc credința din cutare sau cutare motiv, dar noi păstrăm credința (1 Tim. 6:10).

Unii se îndepărtează de la credință, fiind induși în eroare de la credință. Dar trebuie să fim stabiliți în credință. Trebuie să cunoaștem credința și să păstrăm credința. Trebuie să ne rugăm cu credință și să păstrăm credința, nu să pierdem credința. Trebuie să luăm credința ca material pentru fundamentul vieții noastre creștine. Ne rugăm în Duhul Sfânt și ne întărim în credința sfântă.

Credința este inclusă în cuvântul lui Dumnezeu; dacă vrem să avem credință, trebuie să venim la cuvântul lui Dumnezeu. Pe măsură ce citim Biblia și ne exersăm duhul pentru a primi cuvântul lui Dumnezeu, ceva din Dumnezeu este infuzat în noi. În Cuvântul lui Dumnezeu, există adevărul, care este distribuit în noi prin auzirea noastră a Cuvântului.

În distribuirea și învățătura corespunzătoare, realitatea credinței este transmisă în noi. Pe măsură ce auzim cuvântul, credința se ridică în noi și o primim.

Suntem ca o cameră foto care, când este deschisă și e gata să privească peisajul, are clic după clic pe măsură ce declanșatorul este apăsat, astfel încât imaginea din afara camerei să fie imprimată pe filmul sau pe memoria internă a aparatului foto.

Păstrăm credința nu numai stând departe de diferitele învățături, ci și mai mult venind la Cuvântul lui Dumnezeu și la adunările bisericii pentru a primi ascultarea credinței, pentru ca credința să crească în noi. Pe măsură ce citim Biblia și auzim vorbirea Domnului în cadrul întâlnirilor, primim în ființa noastră peisajul divin din economia eternă a lui Dumnezeu.

Pe măsură ce citim Biblia versiunea Recâștigării (Recovery Version Bible) cu notele ei excelente de subsol și pe măsură ce citim studiile de viață ale Bibliei, având un duh de rugăciune, credința crește în noi, suntem întăriți în credință și păstrăm credința.

Vrem să putem depune mărturie împreună cu Pavel că ne-am păstrat credința la sfârșitul cursului nostru. Putem suferi o boală, respingere, persecuție și chiar închisoare, dar vrem să păstrăm credința.

Păstrăm credința nu prin puterea noastră, ci venind la Domnul în Cuvântul Său pentru a fi proaspăt infuzați cu El ca credință. Citim cu sârguință și ne rugăm Cuvântul lui Dumnezeu, astfel încât să putem coopera cu Domnul și să avem credință produsă în noi.

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai infuzat cu Tine însuți ca credință, capacitatea noastră de credință. Aleluia, acum avem credință și putem fi sub auzirea credinței pentru a ne stabili în credință! Amin, Doamne, vrem să păstrăm credința care ne-a fost încredințată. Vrem să fim în conținutul economiei noutestamentare a lui Dumnezeu și să păstrăm credința transmisă sfinților. Ne punem sub auzirea credinței pentru ca credința să crească în noi. Nu ținem doctrine sau de învățături, ci păstrăm credința. Amin, Doamne, ne rugăm în Duhul Sfânt și păstrăm credința sfântă! Venim la Tine în cuvântul Tău și venim la adunările bisericii, deschizându-ne ființa față de Tine și exersându-ne duhul să Te contactăm, să fim infuzați cu credință, să fim întăriți în credință și să păstrăm credința. Fie ca Tu să strălucești asupra noastră de fiecare dată când venim la cuvântul Tău. Infuzează-ne cu adevărul și sporește-ne credința. Amin, Doamne, vrem să fim ca apostolul Pavel, putând să declarăm la sfârșitul vieții noastre că ne-am păstrat credința!

Să fim stabiliți în credință și să luptăm lupta bună a credinței împotriva diferitelor învățături

Ceea ce ținem, luptăm și păstrăm nu este vreo doctrină, învățătură sau practică, ci credința. Păstrăm credința. Mai mult, luptăm lupta bună a credinței, așa cum i-a poruncit Pavel lui Timotei în 1 Tim. 6:12.

Deoarece credința obiectivă pe care o deținem și o păstrăm este conținutul economiei noutestamentare a lui Dumnezeu, a lupta pentru credință înseamnă a lupta pentru economia noutestamentară a lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, luptăm lupta bună a credinței luptând pentru conținutul evangheliei complete, conform economiei noutestamentare a lui Dumnezeu (Efeseni 1:9-10; 1 Tim. 1:4).

De ce trebuie să luptăm pentru credință? Pe de o parte, trebuie să păstrăm credința; pe de altă parte, trebuie să luptăm pentru credință. Luptăm pentru credință datorită diferitelor învățături care s-au strecurat în biserică de-a lungul epocilor.

Din cauza acestor învățături diferite, biserica s-a degradat și a deviat de la credință. Când mergi astăzi la niște așa-zise biserici, nu auzi cuvântul lui Dumnezeu, ci o învățătură anume. Și mai rău, de multe ori învățătura pe care o auziți în aceste „biserici” este ceva care vă gâdilă urechile, nu ceva din credință.

Uneori, cuvântul lui Dumnezeu nici măcar nu este menționat în aceste așa-zise predici. O, Doamne Isuse! Așa după cum Timotei a fost însărcinat să lupte împotriva abaterii de la credință, adică să lupte lupta bună a credinței (1 Tim. 6:12), tot așa trebuie să luptăm și astăzi lupta bună a credinței.

Astăzi oamenii nu știu care este învățătura sănătoasă a economiei eterne a lui Dumnezeu. Unii au adus vorbe în zadar și cuvintele lor s-au răspândit ca o cangrenă, iar mulți au părăsit credința și au ratat ținta (2 Tim. 2:16).

Mulți astăzi adună învățători care vorbesc ceea ce vor să audă și renunță la adevăr pentru a urma lucruri goale și zadarnice (2 Tim. 2:14, 18). Ceea ce trebuie să facem este să proclamăm Cuvântul și să fim gata la timp și nelatimp (2 Tim. 4:2).

Indiferent dacă este timpul potrivit sau nu, trebuie să fim pregătiți să luptăm pentru credință și să păstrăm credința vorbind adevărul.

Acest lucru nu înseamnă că trebuie să mergem la biserica cutare sau cutare și să începem să ne certăm despre credință și nici nu înseamnă că ar trebui să ieșim și să începem să dezbatem cu necredincioșii despre adevăr.

Trebuie să păstrăm credința savurând și fiind constituiți cu adevărul economiei eterne a lui Dumnezeu și pur și simplu trebuie să luptăm pentru credință prin predicarea și darea ca învățătură a economiei eterne a lui Dumnezeu.

Pe de o parte, trebuie să ne stabilim în credința sfântă prin învățătura sănătoasă, astfel încât să putem fi constituiți cu adevărul economiei lui Dumnezeu. Pe de altă parte, trebuie să predicăm, să dăm ca învățătură și să vorbim adevărul.

Creștinismul în principal s-a abătut de la adevăr, deoarece mulți dintre ei vorbesc lucruri diferite și nimeni nu spune adevărul conform economiei noutestamentare a lui Dumnezeu. Trebuie să ne ridicăm, să fim echipați cu adevărul și să vorbim adevărul.

Pe măsură ce ne trăim viața de zi cu zi, trebuie să fim cei care luptă pentru credință vorbind altora adevărul din Cuvântul lui Dumnezeu pentru a-i infuza cu Cristos ca credință. Pe măsură ce venim la întâlnirile de acasă, la întâlnirile de grup, la întâlnirile de rugăciune și la alte întâlniri ale bisericii, trebuie să spunem adevărul.

Nu ar trebui să subliniem o anume doctrină sau un anumit mod de a face lucrurile, deși par a fi utile și spirituale. Ar trebui pur și simplu să subliniem adevărul din Cuvântul lui Dumnezeu, învățătura sănătoasă a economiei noutestamentare a lui Dumnezeu.

Pentru ca noi să luptăm lupta bună a credinței în viața creștină, trebuie să apucăm această viață – viața eternă, viața divină – și să nu ne încredem în viața umană (1 Tim. 6:12). Luptăm lupta bună a credinței nu numai în mod obiectiv, ci și subiectiv, punând stăpânire pe viața eternă.

Trebuie să apucăm viața eternă; atunci vom putea duce lupta bună a credinței. Am fost regenerați de Dumnezeu cu viața Sa divină și nu ar trebui să mai trăim vechea viață a lui Adam, ci viața divină. Viața pe care o trăim este în credință, în credința Fiului lui Dumnezeu, pentru că Îl trăim pe Cristos (Gal. 2:20).

Fie ca noi să urmărim dreptatea, evlavia, credința, dragostea, răbdarea și blândețea cu cei care Îl cheamă pe Domnul dintr-o inimă curată. Și fie ca să luptăm lupta bună fără să ne punem mintea sau să sperăm în incertitudinea bogățiilor.

S-ar putea să fim sfinți lucrători care câștigă bani și suntem credincioși să dăruim Domnului, dar să nu ne putem pune nădejdea în aceste lucruri, bogățiile din această lume. Oferim noi cu credincioșie bisericii și sfinților care au nevoie? Suntem oare preocupați doar de propriile noastre nevoi, de propria noastră comoară și de confortul nostru? Oh, Doamne.

Fie ca să apucăm viața eternă, să nu ne încredem în bogățiile din această lume și să luptăm lupta bună a credinței apucând viața eternă.

Doamne Isuse, vrem să luptăm astăzi lupta bună a credinței. Vrem să apucăm viața eternă la care am fost chemați și să luptăm pentru credință. Nu avem încredere în noi înșine. Nu avem încredere în bogățiile materiale. Nu avem încredere în tăria noastră și nici în zelul sau puterea noastră de a Te urmări. Avem încredere în Tine. Avem încredere că Tu ne vei duce până la capăt. Ne tinem de Tine, Doamne drag, pentru ca Tu ești credinta noastra. Infuzează-ne mai mult cu Tine Însuți. Constituie-ne mai mult cu adevărul. Ne fixăm mintea asupra lucrurilor de sus, nu asupra celor de pe pământ. Vrem să luptăm lupta bună a credinței nu doar în mod obiectiv, ci și subiectiv, apucând viața eternă. Amin, Doamne, vrem să trăim un singur duh cu Tine astăzi, vorbind adevărul și fiind una cu Tine pentru a-L infuza pe Cristos ca credință în alții! Apucăm viața eternă, păstrăm credința și luptăm astăzi lupta bună a credinței!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Keep the Faith, be Established in the Faith, and Fight for the Faith, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să luptăm lupta cea bună, să terminăm alergarea, să păstrăm credința și să iubim apariția Domnului pentru a primi răsplata lui Cristos ca fiind coroana dreptății (2024 ICSC) – săptămâna 3 ziua 2 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Credința obiectivă și credința subiectivă: credem în Cristos și suntem uniți ca unul singur

06/10/2024 by Credincios in Cristos 1 Comment

Când vorbim despre credință, trebuie să ne dăm seama că în Noul Testament credința este atât obiectivă, cât și subiectivă; credința obiectivă se referă la subiectul credinței noastre, în timp ce credința subiectivă are de-a face cu acțiunea noastră de a crede. Amin!

Săptămâna aceasta venim la subiectul „Să păstrăm credința”.

Ne centrăm zilele acestea pe subiectul general al Să luptăm lupta cea bună, să terminăm alergarea, să păstrăm credința și să iubim apariția Domnului pentru a primi răsplata lui Cristos ca fiind coroana dreptății.

Vrem să fim cei care ne pregătim pentru venirea Domnului, pregătindu-ne pentru întoarcerea Lui.

Dacă ne pregătim în aceste patru aspecte, Îl vom câștiga pe Cristos pentru a primi răsplata lui Cristos ca coroana dreptății.

Promisiunea venirii Domnului este cea mai mare consemnare din Biblie; atât în Vechiul cât și în Noul Testament sunt menționate prima și a doua venire a Domnului.

Viața și slujirea noastră creștină și viața noastră de biserică trebuie să fie în perspectiva venirii Domnului; trebuie să ne ațintim vederea pe venirea Domnului.

Când Pavel le-a scris tesalonicenilor, o biserică foarte tânără pe care a ridicat-o și acum dorea să o păstorească, el a menționat de multe ori venirea Domnului.

Fiecare capitol din 1 Tesaloniceni se încheie cu venirea Domnului.

Chiar și noii credincioși trebuie să fie infuzați cu dorința pentru venirea Domnului, pentru ca toți să avem un anumit fel de viață în lumina întoarcerii Domnului și să ne pregătim pentru venirea Lui.

În fiecare săptămână, când avem Masa Domnului, ne amintim de Domnul și mâncăm pâinea și bem paharul pentru a vesti moartea Domnului până când El va veni.

Săptămână de săptămână ne amintim de Domnul pe care Îl iubim și credem că El se va întoarce pentru a-și stabili împărăția pe pământ.

Trebuie să trăim, să lucrăm și să facem multe lucruri, dar speranța din noi este că Domnul Se va întoarce și trăim o viață în așteptarea venirii Domnului.

Mulți oameni studiază și vorbesc despre venirea Domnului și o persoană anume în special iese în evidență.

Sora M. E. Barber a fost o persoană care a așteptat cu adevărat venirea Domnului; toată viața ei a fost petrecută așteptând și pregătindu-se pentru a-L întâlni pe Domnul.

Într-o zi, la sfârșitul anului, chiar și în ultima zi a anului, ea s-a rugat Domnului să nu mai aștepte un an, ci să vină acum.

Trebuie să avem o inimă plină de așteptare pentru venirea Domnului.

Trebuie să privim spre venirea Lui și să ne pregătim pentru întoarcerea Sa, trăind un anumit tip de viață care grăbește întoarcerea Lui și ne pregătește să-L întâlnim la întoarcerea Sa secretă.

Trebuie să avem un duh care să cunoască venirea Domnului și să trăim o trăire care așteaptă venirea Sa.

Credem în credința obiectivă și suntem mântuiți; credem în Persoana și lucrarea lui Cristos

Dacă studiem Noul Testament în mod rugativ vom vedea că credința are cel puțin două aspecte principale: credința este obiectivă și subiectivă.

Există aspectul obiectiv al credinței – credința obiectivă și aspectul subiectiv – credința subiectivă.

Credința obiectivă se referă la subiectul credinței noastre, adică la lucrurile în care credem (Efeseni 4:13; 2 Tim. 4:7).

Credința obiectivă include conținutul economiei noutestamentare a lui Dumnezeu, lucrurile care sunt în Noul Testament în care credem și suntem mântuiți.

În Efes. 4:13 spune că toți trebuie să ajungem la unitatea credinței; această credință nu este acțiunea de a crede a credinței, ci mai degrabă, credința obiectivă.

Credința obiectivă este ceea ce credem, întregul conținut al economiei noutestamentare a lui Dumnezeu cu privire la Cristos și biserică.

În Iuda 3 ni se spune că trebuie să luptăm stăruitor pentru credința dată pentru totdeauna sfinților.

Aceasta nu este credința subiectivă, acțiunea noastră de a crede, ci credința dată nouă de Dumnezeu în Cristos și prin apostolii din Noul Testament, conținutul economiei lui Dumnezeu din Noul Testament, în care credem.

2 Tim. 4:7 avem mărturia lui Pavel la sfârșitul vieții sale; el a spus că a păstrat credința; a păstrat credința obiectivă și este gata să primească răsplata.

Elementele credinței sunt doar elementele care se referă la mântuirea noastră, adică elementele care se referă la persoana și lucrarea lui Cristos.

Când evanghelia ne este predicată, pur și simplu credem în Domnul Isus.

Elementele credinței includ Cristos ca Fiul lui Dumnezeu, nașterea Sa dintr-o fecioară umană, moartea Sa ca o moarte răscumpărătoare pentru noi, învierea Sa în a treia zi, înălțarea Sa și coborârea Sa ca Duh.

Dacă credem în acestea, suntem mântuiți. Conținutul credinței nu include lucruri precum botezul prin scufundare, răpirea după necaz, darurile Duhului Sfânt sau orice astfel de lucruri; credința obiectivă include în principal elementele legate de persoana și lucrarea lui Cristos.

Dacă citim Evangheliile, vedem această persoană minunată, Isus Cristos, care a fost Dumnezeu întrupat pentru a fi om.

S-a născut într-o fecioară umană, a trăit o viață umană perfectă pe pământ și a murit pe cruce pentru a ne mântui.

Apoi, după trei zile în mormânt, El a înviat și a devenit un Duh dătător de viață, și a venit să locuiască în toți cei care cred în El ca să fie viața lor și totul.

Toți creștinii adevărați cred în aceasta, pentru că aceasta este ceea ce ne salvează și ne face credincioși în Cristos. Amin!

Elementele credinței obiective sunt doar acele elemente care au legătură cu mântuirea noastră – cu alte cuvinte, doar acele elemente care se referă la persoana și lucrarea lui Cristos (Ioan 3:16; 1:18; 1 Ioan 4:9).

Există multe alte învățături în Biblie, dar ele nu sunt neapărat legate de mântuirea noastră; cu toate acestea, lucrurile legate de persoana și lucrarea lui Cristos sunt legate de mântuirea noastră.

Conținutul credinței include pe Cristos, Fiul lui Dumnezeu și întruparea Sa. El S-a născut dintr-o fecioară pentru a fi un om autentic în viața Sa umană și a murit pe cruce ca înlocuitor al nostru.

El și-a vărsat sângele și a realizat răscumpărarea pentru a ne spăla păcatele.

În a treia zi, Cristos a înviat trupește și S-a înălțat la ceruri.

Astăzi El stă la dreapta lui Dumnezeu. Și într-o zi El se va întoarce pentru a primi la Sine pe toți credincioșii Săi. Aceasta este credința noastră.

Această credință nu este altceva decât Cristosul atotinclusiv și vast.

Credem în Cristos și dorim să ajungem la cunoașterea și experimentarea deplină a lui Cristos.

Vrem să ajungem la cunoașterea deplină a lui Cristos ca credință pentru a-L experimenta mai mult.

Doamne Isuse, credem în Tine! Tu ești Fiul lui Dumnezeu care a devenit Fiul Omului. Îți mulțumim că Te-ai întrupat pentru a Te naște dintr-o fecioară umană și a fi un om autentic. Tu ești Dumnezeu și Tu ești om – Tu ești omul-Dumnezeu! Credem că ai trăit o viață umană perfectă pe pământ și ai murit o moarte răscumpărătoare pe cruce. Mulțumim Doamne, că ai murit pentru noi pe cruce. Tu ești înlocuitorul nostru; ai murit pentru noi, în locul nostru, pentru a ne răscumpăra. Credem în moartea Ta răscumpărătoare. Amin, Doamne, credem că, după trei zile în Hades, ai înviat și ai devenit un Duh dătător de viață! Credem că Te-ai înălțat la ceruri și apoi ai coborât să vii în noi să locuiești în noi! Aleluia, credem în conținutul economiei noutestamentare a lui Dumnezeu și suntem mântuiți! Credem cu tărie în persoana și lucrarea lui Cristos și toate elementele legate de aceasta fac parte din credința noastră obiectivă. Amin, Doamne, vrem să ne păstrăm credința și o conștiință bună, să luptăm pentru credință și să ajungem la unitatea credinței!

Credința subiectivă are de-a face cu acțiunea noastră de a crede: prin credință, suntem uniți cu Dumnezeu în Duh!

Pe de o parte, avem credință obiectivă, conținutul economiei noutestamentare a lui Dumnezeu cu privire la persoana și lucrarea lui Cristos, în care credem și suntem mântuiți.

Pe de altă parte, există credința subiectivă, acțiunea de a crede.

Ioan 3:15-16 vorbește despre a crede în Cristos și a fi mântuit; aceasta este acțiunea de a crede în Domnul și de a fi mântuit.

Conform acestui sens, a avea credință în Domnul înseamnă a crede în El. Toți credincioșii adevărați în Cristos sunt una prin faptul că ei cred în Cristos.

Când primim credința obiectivă care este conținutul economiei lui Dumnezeu, credința subiectivă se va ridica și va fi produsă din interiorul nostru.

De fapt, credința subiectivă este o reacție la credința obiectivă.

Credința subiectivă nu este o dată pentru totdeauna; ea trebuie să fie experimentată continuu de noi din ziua în care începem să credem în Domnul.

Când Îl vedem pe Domnul Isus, persoana Lui și lucrarea Lui, reacționăm crezând în El; această acțiune de a crede este credința noastră subiectivă.

Această reacție de a-L vedea pe Domnul Isus trebuie cultivată și încurajată și trebuie să fim sub auzirea credinței obiective, astfel încât credința noastră subiectivă să crească și să trăim prin credință, nu prin aparență.

Cristos este în noi ca speranță a glorie (Col. 1:27); când auzim aceasta, credem în Domnul și sperăm că într-o zi El va veni și Se va ridica din interiorul nostru pentru a ne glorifica.

Mulți oameni care nu cred în Dumnezeu simt că noi credem în fabule, în povești, pe care nu le pot înțelege.

Ei se uită la noi, credincioșii în Cristos, și se întreabă de ce plătim un preț atât de mare în timp și bani pentru a fi cu sfinții, a ne vizita unii pe alții, a merge la conferințe și adunări.

Creștinii nu trăiesc după ceea ce văd sau ceea ce ne apare înaintea noastră; trăim prin credință.

Credința este structura majoră a vieții noastre creștine, a vieții noastre sfinte.

Totuși, trebuie să ne păstrăm credința și o conștiință bună (1 Tim. 1:19) despre care unii, după ce le-au pierdut, au naufragiat în privința credinței. O, Doamne!

Această credință pe care o păstrăm este actul nostru de a crede, credința noastră subiectivă.

Trebuie să venim la Cuvântul lui Dumnezeu din nou și din nou și să fim infuzați cu Dumnezeu prin Cuvânt și prin Duhul.

Când ne întoarcem inimile către Domnul și ne exersăm duhul să ne rugăm peste Cuvântul Său, credința se va ridica în noi.

Această credință subiectivă care se mișcă în noi ne aduce într-o unire organică cu Dumnezeul Triunic.

Credința nu înseamnă doar a fi de acord și a crede într-un anumit set de doctrine din Cuvântul lui Dumnezeu; credința este o unire organică cu Dumnezeul Triunic.

În această unire, primim viața și natura divină și devenim mulți fii ai lui Dumnezeu și numeroasele membre ale Trupului lui Cristos, noul om, pentru a fi expresia Sa corporativă astăzi și pentru eternitate.

Luptăm războiul bun prin acest tip de credință, nu încercând să păstrăm legea sau unele doctrine din Biblie.

Trebuie să ne păstrăm credința și o conștiință bună; o conștiință bună este una fără ofensă (Fapte 24:16).

A avea o conștiință bună este o protecție a credinței și a vieții creștine. Acestea două merg împreună: credința și o conștiință bună.

O conștiință bună însoțește credința pentru ca noi să luptăm războiul bun împotriva diferitelor învățături dintr-o biserică locală.

Totuși, dacă respingem credința și o conștiință bună, am putea naufragia în privința credinței. O, Doamne Isuse!

Fie ca noi să ne păstrăm credința și o conștiință bună, astfel încât să fim protejați ăn credința și viața noastră creștină.

Viața noastră creștină și viața de biserică sunt ca o corabie care navighează pe o mare furtunoasă; suntem protejați în călătoria noastră prin credință și o conștiință bună.

Fie ca noi să ne ținem de credința subiectivă și să ne tratăm conștiința pentru a avea o conștiință bună, pentru a nu naufragia în privința credinței, ci mai degrabă să luptăm bunul război cu Domnul și în Trup.

Cele două aspecte ale credinței – credința obiectivă și credința subiectivă – se implică reciproc.

Credința noastră (credința noastră subiectivă) este din lucrurile pe care le credem și prin intermediul lucrurilor pe care le credem (credința noastră obiectivă).

În 1 Tesaloniceni 3:2 credința este nu numai subiectivă, referindu-se la sfinții care cred, ca în versetele 5, 6 și 10, ci și obiectivă, referindu-se la ceea ce credem noi, ca în 1 Timotei 3:9; 4:1; și 2 Timotei 4:7.

Mulțumim Domnului pentru credința obiectivă și credința subiectivă!

Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai dezvăluit să Te vedem în persoana și lucrarea Ta; pur și simplu credem în Tine. Amin, Doamne, reacția noastră la a vedea persoana Ta minunată și lucrarea Ta atotinclusivă este că credem în Tine, având o credință subiectivă. Credem în Tine, Doamne, și Te iubim. Suntem una cu Tine. Prin credință, suntem uniți cu Tine ca un singur duh. Tu ești în noi și noi suntem în Tine, căci suntem uniți în duh ca una! Amin, Doamne Isuse, vrem să ne păstrăm credința și o conștiință bună în viața noastră creștină de astăzi. Ne ținem de credință, de credința noastră subiectivă și ne tratăm conștiința noastră pentru a avea o conștiință bună. Vrem să avem o conștiință fără ofense și să păstrăm credința pentru a putea fi protejați în viața noastră creștină. Amin, Doamne, ține-ne zi de zi sub auzirea cuvântului credinței, pentru ca credința noastră subiectivă să crească și să fie desăvârșită. Păstrează-ne să ținem de Tine ca fiind credința noastră și de o conștiință bună, astfel încât să putem lupta războiul bun și să rămânem pe calea credinței în viața noastră creștină și în viața de biserică!