Dumnezeu este suveran

Dacă vedem îndurarea suverană a lui Dumnezeu, I ne vom închina și ne vom îndeplini responsabilitatea

28/05/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

Dacă cunoaștem suveranitatea lui Dumnezeu, Îi vom mulțumi pentru îndurarea Sa, realizând că suntem sub îndurarea Sa suverană astăzi; când vom vedea suveranitatea lui Dumnezeu, I ne vom închina pentru îndurarea Sa suverană și ne vom da pe noi înșine Lui pentru a ne îndeplini responsabilitatea astăzi.

Vedem că Dumnezeu este suveran și că toate lucrurile din jurul nostru și lucrurile care ni se întâmplă sunt din îndurarea lui Dumnezeu. Slavă Domnului pentru îndurarea Sa!

Am putea crede că astăzi, odată cu avansul tehnologiei, acumularea de cunoștințe și dezvoltarea și rafinarea culturii, oamenii sunt destul de bine și pot planifica ceea ce vor să facă, își pot organiza viața și își pot vedea de treburile lor în felul lor. Dar Dumnezeu este suveran. El S-a îndurat de noi.

Înainte de a deveni credincioși, poate am fost o persoană bună, dar într-o zi am văzut ceva din Cristos; am avut o viziune a Mântuitorului nostru care ne-a iubit și a murit pentru noi pentru a ne mântui și pentru a ne împărtăși viața Sa. Așa că pur și simplu ne-am pocăit și am crezut.

Poate că am crezut că suntem o persoană bună, fără prea multe păcate și greșeli, dar odată ce Domnul a strălucit asupra noastră, ne-am dat seama cât de păcătoși eram. Cu cât Domnul strălucește mai mult asupra noastră în timpul nostru de părtășie cu El și pe parcursul zilei, în timp ce ne deschidem către El, cu atât ne dăm seama mai mult că avem nevoie de îndurarea lui Dumnezeu.

Suntem ca păcătoșii și vameșii din vremea Domnului: vrem să fim cu El, ne place să-L avem printre noi și El își extinde îndurarea asupra noastră, primindu-ne și acceptându-ne așa cum suntem. Ce îndurare!

Domnul a venit și ne-a arătat îndurare. Chiar și astăzi, fiind credincioși în Cristos, Domnul încă ne arată îndurare. Am putea crede că acum, fiind credincioși, suntem puțin mai buni decât înainte, așa că suntem mai acceptabili înaintea lui Dumnezeu; cu toate acestea, este posibil să avem un eșec, chiar un mare eșec, și ne dăm seama că este totul din îndurarea lui Dumnezeu.

Poate că nu ascultăm de Domnul și greșim, dar chiar și aceste lucruri, greșelile noastre și neascultarea noastră Îi oferă Domnului o oportunitate de a ne arăta îndurarea Sa și de a ne aduce mântuirea. Dacă ne dăm seama că prin îndurarea Sa suntem mântuiți și că încă mai credem în Cristos, ne vom închina pur și simplu lui Dumnezeu pentru îndurarea Sa suverană.

Nu depinde de cel care vrea sau aleargă, nici de cel care este mai sârguincios să-L caute pe Dumnezeu; totul depinde în întregime de Dumnezeu care arată îndurare. Zi de zi trebuie să primim îndurarea Sa.

Zi de zi trebuie să ne împărtășim din compasiunile Lui, care sunt proaspete și noi în fiecare dimineață; mare este credincioșia Lui. Când vedem suveranitatea lui Dumnezeu, I ne vom închina pentru îndurarea Sa și ne vom da pe noi înșine Lui pentru a coopera cu El astăzi pentru a ne îndeplini responsabilitatea.

Vâzând că Dumnezeu este suveran și îndurător, I ne închinăm lui Dumnezeu pentru îndurarea Sa suverană

Romani 9:15-16 spune că Dumnezeu are îndurare de oricine vrea să aibă îndurare și are compasiune de oricine vrea să aibă compasiune. Prin îndurarea lui Dumnezeu suntem aici astăzi și prin îndurarea Sa suverană suntem acolo unde suntem și cine suntem.

Dacă vedem și cunoaștem suveranitatea lui Dumnezeu, I ne vom închina pentru îndurarea Sa suverană. Îi vom mulțumi pentru îndurarea Sa față de noi. Când ne vom da seama că Dumnezeu este suveran și îndurător, Îi vom mulțumi doar pentru îndurarea Sa.

De exemplu, venirea noastră la întâlnirile bisericii este prin îndurarea suverană a lui Dumnezeu. Atâția alți oameni aleg să facă alte lucruri, fiind implicați și uzurpați de lucrurile din lume, fiind angajați în distracții și divertismente lumești și irosindu-și viața, dar iată-ne aici, sub îndurarea lui Dumnezeu, fiind în întâlnirile bisericii, savurând Domnul împreună cu sfinții.

Atâția oameni sunt implicați în lucruri păcătoase și lumești, dar noi dorim să ne adunăm în prezența Domnului, să ascultăm vorbirea Lui proaspătă, să căutăm inima Lui și să practicăm să fim una cu El. De ce suntem în felul acesta? Nu este doar datorită inimii noastre căutătoare sau a dezvoltării unui obicei de a-L contacta pe Domnul zi de zi; este datorită îndurării Sale suverane.

Slavă Lui că suntem astăzi sub îndurarea Sa suverană!

Pe măsură ce participăm la întâlnirile bisericii, ne dăm seama că cea mai mare bucurie a noastră este să fim alături de sfinți, iar cele mai fericite nopți ale săptămânii sunt serile cu întâlniri.

Desigur, Satan atacă și încearcă să tulbure pacea din familia noastră și să ne distragă de la a merge la întâlnire, dar este prin îndurarea Domnului că putem fi astăzi în viața de biserică, savurând bogățiile Cristosului atotinclusiv alături de sfinți.

Uneori, putem fi încăpățânați și nu dorim să mergem la întâlnire, dar, dintr-un anumit motiv, există o dorință în noi de a merge și de a fi acolo; aceasta este prin îndurarea lui Dumnezeu.

Uneori, în viața noastră creștină, putem eșua și face greșeli și poate că nu vrem să ne cerem scuze sau să ne pocăim; dar apoi, în îndurarea suverană a lui Dumnezeu, inima noastră se întoarce către Domnul (2 Corinteni 3:16-17) și Îl privim și pur și simplu ne pocăim și ne mărturisim păcatele (1 Ioan 1:7, 9). Aceasta este îndurarea lui Dumnezeu față de noi.

Atât de mulți din jurul nostru nu sunt dispuși să se pocăiască și să recunoască faptul că greșesc, continuând zi de zi să trăiască o viață păcătoasă departe de Dumnezeu, dar datorită îndurării suverane a lui Dumnezeu, inima noastră se întoarce către Domnul și ne pocăim și ne mărturisim păcatele.

Cât de mult trebuie să-I mulțumim Domnului pentru îndurarea Sa suverană!

Mai ales dimineața, când ne stabilim un timp pentru a fi cu Domnul și a avea părtășie cu El, ne împărtășim din îndurările și compasiunile Sale, care sunt noi și proaspete în fiecare dimineață.

Pe măsură ce Îl contactăm pe Domnul, El ne atinge în legătură cu greșelile, neajunsurile și păcatele noastre, iar noi ne pocăim, mărturisim și experimentăm o curățire autentică.

O, ce îndurare este că ne putem pocăi înaintea Domnului sub strălucirea Lui și putem fi curățiți prin sângele Său prețios și biruitor! Ce îndurare este pentru noi să fim dispuși să ne pocăim, să mărturisim și să fim curățiți de Domnul!

Acest lucru nu este de la noi; nu este din zelul nostru pentru Domnul sau din căutarea noastră a Lui și nici nu este că suntem mai buni decât alții în vreun fel. Mai degrabă, este totul datorită îndurării lui Dumnezeu și I ne închinăm pentru îndurarea Sa suverană.

I ne închinăm pentru că ne înclină inima să-L caute și pentru că aranjează toate lucrurile pentru a ne ajuta să ne întoarcem la El. Pe măsură ce privim către Domnul și ne gândim la ce se întâmplă în viața noastră, ne dăm seama că suntem sub îndurarea lui Dumnezeu, căci El este suveran (Psalmul 23:6).

Nu putem decât să I ne închinăm pentru îndurarea Sa suverană și să-I mulțumim că în fiecare zi, chiar și acum, suntem sub îndurarea Sa suverană!

Doamne Isuse, ne închinăm Ție pentru îndurarea Ta suverană. Îți mulțumim că ne-ai arătat că ești suveran în toate lucrurile. Îți mulțumim că ne arăți îndurare. Suveranitatea Ta reflectă îndurarea Ta. Suntem slabi și păcătoși, chiar rebeli, dar Îți mulțumim, Doamne, că ne înclini inima să Te caute. O, Doamne, de atâtea ori suntem departe de Tine, în lucrurile noastre și în lucrurile acestei lumi, dar Tu ai îndurare de noi și ne faci să ne întoarcem la Tine! Îți mulțumim pentru îndurarea Ta suverană care ne-a înmuiat inima și ne-a făcut dispuși să ne pocăim. Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai dat o inimă moale. Îți mulțumim că ai pus în noi dorința de a ne întoarce la Tine și de a ne pocăi, de a ne mărturisi păcatele și de a Te căuta. Ne închinăm Ție pentru îndurarea Ta suverană în toate lucrurile! O, Doamne, prin îndurarea Ta dorim să fim alături de sfinți în adunările bisericii pentru a-L savura pe Cristos, a asculta cuvintele Domnului și a căuta inima Lui. Prin îndurarea Ta avem o dorință pentru cuvântul lui Dumnezeu și ne întoarcem inima către Tine ca să Te iubim și să Te privim! Păstrează-ne sub îndurarea Ta suverană în toate zilele vieții noastre!

Să vedem îndurarea suverană a lui Dumnezeu în viața noastră și să ne împlinim responsabilitatea astăzi

Dacă privim înapoi la trecutul nostru, ne vom închina Domnului pentru îndurarea Sa suverană. Nu ne-am propus să-L căutăm pe Dumnezeu, ci Dumnezeu ne-a găsit și ne-a adus la Sine și chiar ne-a adus în viața de biserică în recâștigarea Domnului.

El a aranjat toate lucrurile legate de noi: familia în care ne-am născut, educația noastră, locul în care am trăit și momentul în care ne-am născut. Nimic nu este întâmplător sau accidental; totul a fost predeterminat de Dumnezeu.

Chiar înainte de a ne naște, Dumnezeu ne-a ales și ne-a predestinat și, în timp, El a aranjat tot ce ne privește. El a rânduit toate zilele noastre, toate locurile în care trebuie să fim și cât timp ar trebui să fim acolo și toți oamenii care sunt în jurul nostru.

Gândește-te la momentul în care Domnul te-a întâlnit și te-a mântuit; El a aranjat în mod suveran ca anumiți oameni să vină, o situație să apară și inima ta să fie puțin mai deschisă față de El.

Nu este din cauza căutării sau a acțiunii noastre; nu atârnă de cel ce voiește sau de ceș ce aleargă, ci de Dumnezeu, care arată îndurare (Romani 9:16). El are îndurare de oricine are îndurare și are milă de oricine are milă. Tot ce ni se întâmplă este datorită îndurării suverane a lui Dumnezeu.

Pe măsură ce vedem îndurarea Sa suverană asupra noastră și în jurul nostru în viața noastră, ne vom da pe noi înșine Domnului pentru a ne îndeplini responsabilitatea de astăzi. Pe de o parte, El face totul în noi și în jurul nostru; pe de altă parte, avem o responsabilitate de îndeplinit.

Suntem chemați să-I slujim Domnului în evanghelia Fiului Său (Romani 1:9). Slujirea noastră Domnului este ceva ce ține de îndurarea Sa. Evanghelia e ceva ce ține de îndurare suverană a lui Dumnezeu.

Faptul că mergem să predicăm evanghelia, să-i păstorim pe cei noi și să avem grijă de noii credincioși este totul sub îndurarea suverană a lui Dumnezeu, căci Dumnezeu este Cel care rânduiește toate lucrurile, El face ca inima omului să se întoarcă la El și El este Cel care îi păstoreste pe alții.

Putem mărturisi că uneori încercăm din răsputeri să păstorim pe cineva și facem tot posibilul să avem grijă de el, dar nu primim niciun răspuns; totuși, pe măsură ce îndurarea suverană a lui Dumnezeu lucrează în acea persoană și El își exercită suveranitatea în mediul său, inima lui se întoarce încet către Domnul.

Pe măsură ce mergem mai departe cu Domnul și experimentăm multe eșecuri, ne dăm seama că tot ceea ce ni se întâmplă este de la Dumnezeu și că totul este din îndurarea Sa suverană. Chiar și dorința noastră de a purta responsabilitatea de a-I sluji Domnului nu este de la noi, ci de la Dumnezeu și din îndurarea Sa.

Datorită îndurării lui Dumnezeu în alegerea harului Său, am răspuns Evangheliei atunci când alții nu au răspuns. Datorită îndurării Sale, ne îndreptăm inima către El în fiecare zi pentru a căuta fața Lui și a fi infuzați cu El, în timp ce alții nu fac acest lucru.

Chiar și venirea noastră în viața de biserică din recâștigarea Domnului este din îndurarea lui Dumnezeu, datorită nouă; unii care erau în jurul nostru când am venit nu au venit cu noi și poate că nu au rămas, dar noi suntem aici.

Este totul din îndurarea lui Dumnezeu. El are îndurare de oricine vrea să aibă îndurare și are compasiune de oricine vrea să aibă compasiune.

Uneori, Domnul aranjează ca un frate să ne aducă mai departe cu El într-un mod definit, dar acel frate nu poate merge mai departe cu Domnul după aceea; aceasta este o faptă a îndurării lui Dumnezeu.

Ne putem închina lui Dumnezeu doar pentru îndurarea Sa suverană și putem căuta să ne îndeplinim responsabilitatea înaintea Lui. Pur și simplu depindem de El, căci El este Cel care face toate lucrurile din jurul nostru și care rânduiește toate persoanele, problemele și lucrurile, pentru a realiza ceea ce dorește El.

Toate lucrurile lucrează cu adevărat împreună spre binele celor ce Îl iubesc pe Dumnezeu, spre binele celor ce sunt chemați după scopul Său (Romani 8:28-29). Pentru că pe aceia pe care i-a chemat, i-a și predestinat și chiar i-a glorificat, ca să fie transformați după chipul glorios al lui Cristos, Fiul Întâi Născut al lui Dumnezeu.

Ne târâim picioarele zi de zi, fiind neascultători și răzvrătiți față de Domnul, dar îndurarea Sa suverană tot ajunge la noi, ne atinge și ne aduce mai departe cu El. Chiar și citirea acestui articol sau ascultarea lui nu este întâmplătoare; e ceva ce ține de îndurarea lui Dumnezeu.

Răspunsul nostru la a vedea îndurarea Sa suverană este să ne închinăm Lui, să-I mulțumim și să ne îndeplinim responsabilitatea de a coopera cu El pentru împlinirea scopului Său. Ce îndurare că putem vedea acest lucru, auzi acest lucru și chiar face acest lucru!

Ne închinăm Ție, Doamne, pentru îndurarea Ta suverană față de noi! Îți mulțumim că ne-ai ales și ne-ai predestinat chiar înainte de a ne naște. Îți mulțumim că ai aranjat tot ce ce ține de noi, astfel încât să putem ajunge să Te cunoaștem și să credem în Domnul Isus. O, Doamne, ne închinăm Ție și Îți mulțumim pentru aranjamentul Tău suveran din viața noastră. Îți răspundem pur și simplu căutând să ne îndeplinim responsabilitatea de a coopera cu Tine pentru împlinirea scopului Tău. Amin, Doamne, chiar și o astfel de căutare este din îndurarea Ta, căci Tu ai îndurare de oricine ai îndurare. Venim la Tine, Doamne dragă, să Te căutăm; în îndurarea și harul Tău, ne dăm Ție pentru a Te căuta și a fi una cu Tine. Credem că toate lucrurile lucrează împreună spre bine, căci Tu ai aranjat toate lucrurile din jurul nostru și toate persoanele, problemele și lucrurile lucrează în suveranitatea Ta pentru a ne ajuta să fim conformați chipului lui Cristos! Amin, Doamne, Te iubim și ne închinăm Ție!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, If we See God’s Sovereign Mercy we will Worship Him and Fulfill our Responsibility, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să trăim în realitatea Împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 5 (Să trăim sub suveranitatea lui Dumnezeu și conform îndurării lui Dumnezeu) ziua 4, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Dumnezeu ne-a creat în mod suveran ca să fim vase ale îndurării și onoarei, pregătite pentru glorie

26/05/2025 by Credincios in Cristos 3 Comments

Dumnezeu este suveran și Dumnezeu ne-a creat în mod suveran ca să fim vasele Sale, vase ale îndurării spre onoare și glorie, conform predestinării Sale; El face de cunoscut bogățiile gloriei Sale peste noi, vasele îndurării, pe care le-a pregătit mai dinainte pentru glorie. Amin!

Cu toții trebuie să vedem o viziune a suveranității lui Dumnezeu și să ne dăm seama că, fiind ființe umane, noi suntem lutul, iar El este Olarul. Pe de o parte, luăm decizii să facem una sau alta, să ne căsătorim cu o persoană, să locuim în acest loc și să obținem acest loc de muncă. Pe de altă parte, Dumnezeu este suveran.

Faptul că Dumnezeu este suveran înseamnă că El are puterea, autoritatea și poziția supremă și absolută. În zilele noastre, pe măsură ce cunoașterea omului crește, omul crede că Îl poate pune la îndoială pe Dumnezeu și Îi poate cere să schimbe una sau alta pentru om; Dumnezeu este suveran.

Poate fi ușor să înțelegem conceptul de Dumnezeu suveran, dar când vine vorba de propria noastră viață, de viața de familie și de viața de biserică, trebuie să ne dăm seama că Dumnezeu este suveran. El ne-a creat ca vase pentru a-L conține; totuși, unele vase nu sunt vase ale îndurării, ci ale mâniei spre nimicire.

Cine suntem noi să-L întrebăm pe Dumnezeu de ce a făcut una sau alta? Un exemplu viu al unei persoane care a acceptat suveranitatea lui Dumnezeu în Vechiul Testament este Iosif. El a trecut prin niște situații foarte dureroase și teribile, căci chiar și propriii săi frați l-au vândut în sclavie, iar stăpânul său l-a aruncat în închisoare fără niciun motiv.

Cu toate acestea, Iosif a trăit sub suveranitatea lui Dumnezeu și s-a încrezut în Dumnezeu. Nu a ripostat, nu s-a îndreptățit și nu a căutat să schimbe situația sau mediul; mai degrabă, a trăit pur și simplu sub domnia lui Dumnezeu.

La vremea Sa și în felul Său, Dumnezeu l-a ridicat și l-a făcut conducător peste întreaga lume cunoscută la acea vreme. Procesul de a ajunge acolo, însă, a fost o viață zilnică sub conducerea lui Dumnezeu și acceptarea aranjamentului suveran al lui Dumnezeu.

Ucenicii din cartea Faptele Apostolilor au fost persecutați, aruncați în închisoare și bătuți; cu toate acestea, s-au rugat lui Dumnezeu și L-au numit Stăpân Suveran. Trebuie să ne dăm seama că Dumnezeu este suveran și noi, ca popor al Său, suntem vase care să-L conțină și să fim umpluți cu El.

Fie ca noi să învățăm să ne deschidem Domnului, să-L lăudăm pentru suveranitatea Sa și să-I mulțumim pentru îndurarea Sa. În îndurarea Sa, El ne-a întins, ne-a răscumpărat, ne-a mântuit și a venit în noi pentru a fi viața noastră.

Chiar dacă Îl avem pe Dumnezeu ca viață și putem participa la ceea ce este El în duh, trebuie totuși să ne dăm seama că El este suveran. Dumnezeu este suveran.

Dumnezeu ne-a creat în mod suveran pentru a fi recipientele Sale, astfel încât să-L conținem ca și comoară a noastră

Fie ca Domnul să strălucească asupra noastră și să ne lumineze ca să vedem cine suntem și ce suntem. Suntem făpturi ale lui Dumnezeu, iar El este Creatorul nostru. El este Olarul, iar noi suntem lutul.
Ca făpturi ale Sale, nu avem dreptul să-I spunem nimic.

Poate că nu ne place cum suntem sau poate că nu suntem de acord cu modul în care alții ne tratează în mediul nostru; cu toate acestea, trebuie să vedem că Dumnezeu este suveran. El are dreptul, poziția și autoritatea absolută de a ne crea ca vase într-un anumit fel și de a aranja un anumit set de circumstanțe în jurul nostru.

Romani 9:21-23 dezvăluie că Dumnezeu ne-a creat în mod suveran pentru a fi recipientele Sale, conform predestinării Sale. Nu suntem doar unelte sau instrumente în mâna lui Dumnezeu pentru ca El să-Și îndeplinească scopul; suntem creați după chipul și asemănarea lui Dumnezeu pentru a fi vase ale îndurării spre onoare și glorie (2 Corinteni 4:7; 2 Timotei 2:20-21; Efeseni 1:5, 11).

El ne-a predestinat conform scopului Celui care lucrează toate lucrurile după sfatul voinței Sale; El ne-a predestinat la ființă prin Isus Cristos. Dumnezeu este autoritatea supremă, puterea supremă și El are dreptul să aleagă. El a ales să ne facă vase care să-L conțină.

Dumnezeu ne-a creat în mod suveran pentru a fi vase ale Sale, recipientele Sale, astfel încât să-L putem conține ca comoară lăuntrică. Este suveranitatea lui Dumnezeu că El, Olarul, face de cunoscut bogățiile gloriei Sale prin crearea de vase ale îndurării care să-L conțină pe Sine. Este suveranitatea Sa că El face acest lucru.

Noi, cei care credem în Cristos, suntem vase ale îndurării spre onoare; acesta nu este rezultatul alegerii noastre, ci mai degrabă își are originea în suveranitatea lui Dumnezeu. Scopul lui Dumnezeu în crearea omului este ca omul să fie un vas care să-L conțină pe Dumnezeu ca o comoară unică și neprețuită.

Noi, astăzi, ca credincioși în Cristos, avem această comoară în vase de lut (2 Corinteni 4:7). Pe de o parte, avem liber arbitru și răspundem Evangheliei pocăindu-ne și crezând în Domnul. Dar aceasta este toată suveranitatea lui Dumnezeu, căci El ne-a predestinat.

Slavă Domnului, noi, credincioșii în Cristos, am fost creați în mod suveran de Dumnezeu pentru a fi vase ale îndurării spre onoare și glorie și am fost predestinați să fim recipiente umplute cu Dumnezeu! Am putea crede că L-am ales pe Domnul și L-am căutat din toată inima noastră.

Însă dacă privim înapoi, ne vom da seama că au fost atât de multe momente în viața noastră în care am vrut să scăpăm de Dumnezeu, să-L evităm pe Dumnezeu și chiar să evităm întrebarea cine este Dumnezeu. Dar Dumnezeu a avut milă de noi și El a aranjat toate lucrurile în așa fel încât să ajungem să credem în Domnul Isus.

Ne putem închina lui Dumnezeu doar pentru suveranitatea și îndurarea Lui. Destinul nostru a fost stabilit de El: destinul nostru este să fim vase de onoare și glorie care Îl conțin pe Cristos ca comoară neprețuită.

Suveranitatea lui Dumnezeu este baza secțiunii Sale, iar selecția Sa depinde de suveranitatea Sa. Nu înțelegem suveranitatea Sa și de multe ori s-ar putea să nici nu fim de acord cu ea, dar Dumnezeu este suveran. Pe baza suveranității Sale, Dumnezeu ne-a ales să fim vase ale îndurării spre onoare și glorie și ne-a selectat chiar înainte de a ne naște.

Este suveranitatea Sa că am fost aleși de Dumnezeu să fim vase care Îl conțin pe El ca fiind o comoară neprețuită. Suntem vase de lut, dar El este comoara neprețuită din noi. El este comoara și conținutul nostru și noi suntem recipientele Sale conform predestinării Sale.

Aceasta nu înseamnă că putem face orice vrem, acum că Dumnezeu ne-a predestinat deja și ne-a stabilit destinul; trebuie totuși să-L contactăm pe Domnul, să Îl savurăm și să căutăm să fim umpluți de El.

Văzând suveranitatea lui Dumnezeu și realizând că Dumnezeu ne-a creat în mod suveran pentru a fi vase care să-L conțină, nu putem decât să ne deschidem către El, să Îl savurăm, să-L primim, să-L conținem și să-L exprimăm!

Îți mulțumim, Doamne, că ne-ai creat în mod suveran pentru a fi recipientele Tale conform predestinării Tale! Aleluia, Dumnezeu ne-a predestinat la filiație prin Isus Cristos, conform scopului Celui care lucrează toate lucrurile după sfatul voii Sale. Te lăudăm și Îți mulțumim, dragă Doamne, că ne-ai ales să fim vase ale îndurării spre onoare și glorie. Aleluia, noi, credincioșii în Cristos, avem un vas de lut, dar în acest vas fragil, muritor, de lut conținem comoara neprețuită – Cristosul gloriei! Aleluia, Îl avem pe Cristos ca fiind comoara lăuntrică și ni s-a arătat îndurare pentru a fi vase spre onoare și glorie! Amin, Doamne, ne deschidem Ție și vrem să cooperăm cu Tine pentru împlinirea scopului Tău, umplându-ne vasul cu Tine! Umple-ne vasul astăzi. Fie ca comoara din noi să ne sature și să ne umple vasul pentru a ne satura cu tot ceea ce ești Tu! Amin, Doamne, Te mulțumim și Te lăudăm pentru că ai făcut cunoscute bogățiile gloriei Tale, creându-ne ca vase ale îndurării pentru a-L conține pe Dumnezeu!

Dumnezeu Își face de cunoscut bogățiile gloriei Sale peste vase ale îndurării, pe care le pregătise mai dinainte pentru glorie!

Când omul căzut aude că Dumnezeu este suveran, el se răzvrătește împotriva lui Dumnezeu și mai mult, căci Satan este cel din om care se răzvrătește împotriva suveranității și hirotonirii lui Dumnezeu.

Dar când noi, credincioșii în Cristos, auzim și ne dăm seama că Dumnezeu este suveran, suntem plini de bucurie, căci El își face de cunoscut bogățiile gloriei Sale peste vase ale îndurării, pe care le pregătise mai dinainte pentru glorie (Romani 9:23)! Aleluia!

Nu suntem vase neînsuflețite care nu au de ales decât să facă una sau alta; suntem vase vii, recipiente vii și putem alege să-L contactăm pe Dumnezeu, să-L savurăm pe Dumnezeu și să fim umpluți cu Dumnezeu.

În suveranitatea Sa, Dumnezeu are autoritatea de a ne face pe noi, cei pe care i-a ales și chemat, vase ale îndurării pentru a-L conține, pentru ca gloria Sa să se manifeste (v. 11, 18, 23-24). Cât de uimitor este acest lucru!

Dumnezeu este suveran și are autoritatea de a-i face pe cei pe care i-a ales și i-a numit vase ale îndurării, astfel încât gloria Lui să se manifeste în ei și prin ei. Cine suntem noi, oamenii păcătoși, pentru a-L conține pe Dumnezeu ca pe o comoară neprețuită?

Cine suntem noi, vase de lut, pentru a fi umpluți cu Dumnezeu și a-L exprima pe Dumnezeu ca pe o comoară a noastră? Totuși, aceasta este ceea ce face Dumnezeu în suveranitatea Sa.

Dumnezeu ne-a creat în mod suveran pentru a fi vase ale îndurării spre onoare și glorie și El își exercită suveranitatea pentru a lucra toate lucrurile spre binele nostru, pentru ca El să se manifeste prin noi.

Dacă privim la istoria noastră, ne dăm seama că, chiar dacă la un moment dat L-am căutat pe Domnul și L-am urmărit, El a fost Cel care ne-a predestinat, ne-a chemat, ne-a ales și ne-a păzit. Este un lucru minunat să ne dăm seama că suntem vase care să-L conțină pe Dumnezeu ca pe o comoară a noastră.

Nu este ceva ce ține de comportament sau de încercare de a ne îmbunătăți comportamentul; pur și simplu trebuie să învățăm să fim vase deschise pentru Domnul.

2 Timotei. 2:20-21 ne arată că suntem vase, dar în același timp ne spune că trebuie să ne curățim de orice este dezonorabil. Pe de o parte, suntem vase pentru a-L conține pe Dumnezeu; pe de altă parte, trebuie să ne curățim de orice nedreptate și de orice este dezonorabil.

Suveranitatea lui Dumnezeu este aceea că El își face de cunoscut gloria creându-ne ca vase ale îndurării pentru a-L conține pe Dumnezeu. Relația lui Dumnezeu cu noi este, pe de o parte, cea a Suveranului și a creaturii, iar pe de altă parte, cea a Lui fiind viața și mulțumirea noastră, iar noi fiind vasul Său pentru a-L conține și a-L exprima. Potrivit autorității Sale suverane, El ne-a pregătit pentru glorie.

În Ezechiel 1:26 vedem cum profetul Ezechiel era în exil cu copiii lui Israel, lângă râul Chebar, unde a avut vedenii de la Dumnezeu. Unul dintre lucrurile pe care le-a văzut a fost tronul lui Dumnezeu; deasupra capetelor făpturilor vii era o întindere, iar deasupra ei era ceva ca un tron, iar pe tron era Cineva care avea înfățișarea unui om.

Dumnezeu este pe tron, iar Cel care este astăzi pe tron este Isus Cristos, Dumnezeul Triunic procesat și finalizat pentru a fi Omul în glorie.

Dar adesea ne răzvrătim împotriva tronului lui Dumnezeu în ființa noastră. Dacă suntem sinceri, de multe ori arătăm mai mult respect șefului nostru decât lui Dumnezeu și ascultăm mai mult de ofițerul de poliție decât de Dumnezeu.

Când șeful nostru ne spune să nu facem un anumit lucru, ne oprim din a-l face; totuși, când Domnul din noi expune un anumit lucru și ne spune să nu-l facem, nu ascultăm de El. O, Doamne Isuse!

Uneori, Domnul ne dă un sentiment direct să nu spunem un anumit lucru, mai ales soțului/soției noastre; dar considerăm că avem dreptul să spunem acel lucru și nu ascultăm de tron. Dacă ne dăm seama că Dumnezeu este suveran, având autoritate și poziție absolută și supremă, Îl vom întrona în centrul ființei noastre și vom asculta de cuvântul Lui.

Este din suveranitatea Lui că Dumnezeu ne-a creat în mod suveran pentru a fi vase ale Sale care să-L conțină și suntem predestinați prin suveranitatea Lui să fim recipientele Sale. Suntem predestinați să fim vase de onoare pentru a exprima ceea ce este Dumnezeu în glorie! Aleluia!

Scopul alegerii lui Dumnezeu în suveranitatea Sa este ca noi să fim vase care să-L conțină pe Dumnezeu și să-L exprime veșnic! Pe de o parte, Dumnezeu ne iubește și ne-a ales să fim vase ale Sale; pe de altă parte, dragostea Sa este ca noi să-L conținem pe Dumnezeu, să fim una cu Dumnezeu și să-L exprimăm în gloria Sa.

Suntem creați de Dumnezeu în așa fel încât să-L putem primi pe Dumnezeu în noi, să-L conținem pe Dumnezeu ca viață și sursă de viață și să fim una cu Dumnezeu pentru a exprima ceea ce este El, astfel încât El să fie glorificat în noi și cu noi.

Asta vrea Dumnezeu și El este suveran în toate lucrurile pentru a ne umple vasul și a fi exprimat prin noi. Punctul culminant al utilității noastre pentru Dumnezeu nu este să fim folosiți de El pentru a face una sau alta pentru împărăția Sa, ci să fim vase pe care El să le umple și să fie exprimat prin ele.

Fie ca noi să ne deschidem Domnului și să Îl savurăm zi de zi. Fie ca noi să fim umpluți cu El ca fiind conținutul și viața noastră, astfel încât El să poată trăi în noi și noi să putem trăi prin El.

Fie ca noi să-I permitem Domnului să-Și facă domiciliul adânc în inima noastră până când vom fi umpluți cu toate bogățiile Sale și Îl vom exprima cu plinătatea Sa.

Doamne Isuse, ne deschidem vasul nostru Ție. Îți mulțumim că ai făcut de cunoscut bogățiile gloriei Tale asupra noastră, vase ale îndurării. Aleluia, suntem vase ale îndurării pregătite de Dumnezeu spre glorie! Amin, Doamne, ne exersăm duhul pentru a Te contacta, a Te savura și a fi umpluți cu Tine ca fiind comoară lăuntrică. Ne curățim de orice este dezonoriabil și de orice este impur. O, Doamne, Îți mulțumim că ne-ai creat în așa fel încât să fim capabili să Te primim în noi și să Te conținem ca viața și sursa noastră de viață, astfel încât să putem fi una cu Tine și să Te exprimăm! Ne deschidem vasul Ție pentru a Te conține, a fi umpluți cu Tine, a fi una cu Tine și a Te exprima. Amin, Doamne, umple-ne vasul. Fie ca vasul nostru să fie conformat comorii neprețuite lăuntrice, astfel încât Tu să poți fi glorificat în noi și noi să putem fi glorificați în Tine. Slavă Domnului, punctul culminant al utilității noastre pentru Dumnezeu este să fim vase deschise care Îl conțin pe Dumnezeu și Îl exprimă! O, cât Te lăudăm pentru suveranitatea Ta!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, God Sovereignly Created us to be Vessels of Mercy and Honor Prepared unto Glory, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să trăim în realitatea Împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 5 (Să trăim sub suveranitatea lui Dumnezeu și conform îndurării lui Dumnezeu) ziua 2, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Să vedem o viziune a suveranității lui Dumnezeu și să I ne închinăm pentru suveranitatea și îndurarea Sa

25/05/2025 by Credincios in Cristos 2 Comments

În calitate de credincioși în Cristos, este crucial pentru noi să vedem o viziune a suveranității lui Dumnezeu și a îndurării Sale, astfel încât să ne putem da seama că El este Cel suveran care lucrează în culise, El este Cel de-asupra tuturor lucrurilor, în toate și în spatele la toate, pentru a ne arăta îndurare și a ne face vase ale îndurării spre onoare și glorie.

Dumnezeu este suveran. Trebuie să vedem acest lucru. Săptămâna aceasta, în studiul nostru mai profund, cu o considerație plină de rugăciune despre cum să trăim în realitatea împărăției lui Dumnezeu, venim la subiectul: Să trăim sub suveranitatea lui Dumnezeu și conform îndurării lui Dumnezeu.

Slavă Domnului pentru suveranitatea Sa. Îl lăudăm pentru suveranitatea Sa. Acest lucru nu are nicio legătură cu noi, adică nu îl putem influența sau schimba; Dumnezeu este pur și simplu suveran.

Trebuie să ne deschidem către Domnul și să-I cerem să ne arate o viziune a suveranității Sale și trebuie să trăim sub suveranitatea Sa astăzi. Vrem să vedem ce este în inima lui Dumnezeu și pur și simplu să ne supunem Lui, căci El va îndeplini ceea ce dorește, indiferent dacă vrem sau nu să cooperăm.

Fie ca noi să ne deschidem Domnului zilnic, venind la El în rugăciune și în cuvântul Său, pentru ca El să ne lumineze, să ne impresioneze cu ceea ce este în inima Lui și să ne facă să vedem suveranitatea Lui în toate lucrurile.

Vrem să trăim o viață pentru zidirea bisericii ca împărăție a lui Dumnezeu. Prin îndurarea Lui suntem aici. Prin suveranitatea Lui am văzut ceva din economia Lui și suntem în viața de biserică în recâștigarea Domnului.

Nu suntem aici unde suntem doar datorită căutării noastre după Domnul și a zelului nostru pentru El; toate acestea nu înseamnă nimic – Dumnezeu este suveran. Chiar înainte de a ne naște, El ne-a ales, ne-a predestinat și, în suveranitatea Sa, El a aranjat toate lucrurile pentru noi, în jurul nostru și în noi.

Și, fie că ne place sau nu, chiar și caracterul nostru este aranjat de Dumnezeu în suveranitatea Sa și nu putem decât să-L lăudăm și să-L adorăm pentru asta. Fie ca Domnul să ne lumineze pentru a înțelege subiectul suveranității lui Dumnezeu și a îndurării Sale și fie ca noi să trăim în suveranitatea Sa și sub îndurarea Sa astăzi.

Fie ca noi să nu credem că știm că Dumnezeu este suveran și, prin urmare, să nu înțelegem ce înseamnă cu adevărat; fie ca noi să venim la Domnul, pentru ca El să ne lumineze în această privință, deschizându-ne cerurile pentru a ne arăta ce este suveranitatea lui Dumnezeu și cum putem trăi sub îndurarea Sa astăzi.

Suveranitatea lui Dumnezeu implică tronul Său, autoritatea Sa și domnia Sa absolută; fie ca Domnul să ne facă să vedem suveranitatea Sa și să trăim într-un singur duh cu Domnul astăzi.

Este crucial să vedem o viziune a suveranității lui Dumnezeu: autoritatea, puterea și poziția Sa nelimitate

Pe de o parte, trebuie să citim Biblia și să o studiem pentru a ne putea înnoi mintea și a ști ce vrea Domnul de la noi. Pe de altă parte, nu suntem aici doar pentru un fel de studiu biblic sau pentru a aduna cunoștințe scripturale; suntem aici pentru a-L vedea pe Dumnezeu și ce este El. Dumnezeu este suveran.

Trebuie să vedem o viziune a suveranității lui Dumnezeu (Daniel 4:3, 34-35; Romani 9:18-23). Suveranitatea Sa se referă la domnia Sa, iar domnia Sa este ceva ce ține de împărăția Sa; pentru ca noi să fim un popor care trăiește în realitatea împărăției lui Dumnezeu, trebuie să vedem suveranitatea lui Dumnezeu.

Suveranitatea se referă la autoritatea, puterea și poziția nelimitată a lui Dumnezeu (Apocalipsa 4:11; 5:13). Datorită voii Sale, toate lucrurile au fost și au fost create; El are autoritate, putere și poziție absolută și nelimitată în acest univers.

Nu există nimic și nimeni care să poată limita autoritatea, puterea și poziția nelimitată a lui Dumnezeu. El caută ca omul să coopereze cu El în aducerea realității împărăției; totuși, Dumnezeu este Dumnezeu, iar noi, ca oameni, trebuie să vedem o viziune a suveranității lui Dumnezeu.

Ni se poate părea că situația exterioară este atât de săracă, pustie și plină de degradare, iar noi suntem atât de slabi, fragili și plini de limitări, dar Dumnezeu este suveran. El are cea mai înaltă autoritate. El are cea mai mare putere. Dumnezeu are cea mai mare poziție în întregul univers.

Nu există alt Dumnezeu afară de Dumnezeul nostru. Isaia 45:5 spune: Eu sunt Iehova și nu este nimeni altcineva afară de Mine. În afară de Dumnezeu, nu este niciun alt Dumnezeu.

Dumnezeu are un dușman, care este foarte interesat să răstoarne autoritatea lui Dumnezeu; așa cum se vede în Isaia 14:13, Lucifer a demonstrat că intenționa să încalce suveranitatea lui Dumnezeu. El a vrut să-și înalțe tronul deasupra tronului lui Dumnezeu.

Acest rebel și uzurpator a venit cu o intenție foarte specifică – să încalce suveranitatea lui Dumnezeu și să se facă asemenea Celui Preaînalt și, făcând acest lucru, să-L doboare pe Dumnezeu și tronul Său.

Deși poate părea că Satan predomină astăzi în societatea umană, în istoria omenirii și chiar în istoria bisericii, știm cum se termină povestea: în Apocalipsa 22:3 este tronul lui Dumnezeu și al Mielului, iar Satan este aruncat în iazul de foc. Slavă Domnului!

Tronul lui Dumnezeu și al Mielului este una dintre binecuvântările de care noi, ca mântuiți ai lui Dumnezeu, vom savura pentru veșnicie! Nu vom mai suferi niciun blestem: tronul va fi partea noastră eternă.

Astăzi trebuie să vedem o viziune a suveranității lui Dumnezeu și trebuie să ne dăm seama că suveranitatea lui Dumnezeu domnește peste tot. Astăzi, situația dintre oameni și dintre națiuni este plină de confuzie, calamități și probleme, deoarece omul refuză să recunoască tronul lui Dumnezeu.

Fie ca noi să vedem clar că Dumnezeu este suveran, are un tron și este interesat să obțină un popor care să-L onoreze ca Om pe tron. Cum putem aplica suveranitatea lui Dumnezeu la situația noastră?

Nu doar atunci când ne pierdem locul de muncă putem vedea suveranitatea lui Dumnezeu sau când trecem prin situații dificile trebuie să o recunoaștem. Da, Dumnezeu este suveran atunci când ni se întâmplă ceva bun sau ceva dificil, dar aceasta poate fi o înțelegere superficială a suveranității lui Dumnezeu.

Când suntem persecutați, Dumnezeu este suveran. În toate lucrurile, Dumnezeu este suveran. Trebuie să ne rugăm pentru a avea o viziune a suveranității lui Dumnezeu. Fiind Cel Suveran, Dumnezeu este mai presus de orice, în spatele oricărui lucru și în orice lucru (1 Împ. 22:19).

El are capacitatea deplină de a îndeplini ceea ce vrea, conform dorinței inimii Sale și conform economiei Sale veșnice (Daniel 4:34-35; Efeseni 1:4-5, 9-11).

În Daniel 4 vedem că regele Babilonului a învățat pe calea cea grea să vadă stăpânirea cerurilor de către Dumnezeul cerurilor. Satan era acolo, căci Nebucadnețar voia să-și înalțe tronul și era mândru de ceea ce realizase.

Aceasta a făcut chiar și după ce a fost avertizat de Dumnezeu, printr-un vis, că Dumnezeu este Cel Preaînalt și că El dă împărăția cui vrea El, dacă se smerește. Dar dacă nu se smerește, Dumnezeu îl va izgoni din mijlocul oamenilor ca să mănânce cu fiarele câmpului și acolo va locui, până când va cunoaște că Cel Preaînalt este Domnitorul împărăției oamenilor și o dă cui vrea El.

Chiar dacă Nebucadnețar a avut acest vis și a fost avertizat de Dumnezeu, el nu s-a smerit, ci mai degrabă s-a mândru de ceea ce avea și de ceea ce realizase, așa că Domnul a avut o modalitate de a-l smeri. S-a uitat la tot ce avea și s-a mândru, gândindu-se că datorită puterii sale și pentru gloria și măreția sa a făcut toate acestea.

Așadar, a fost izgonit pentru o perioadă de timp, până când, așa cum spune Daniel 4:33-35, a binecuvântat pe Cel Preaînalt, lăudând și cinstind pe Cel veșnic viu, căci stăpânirea Lui este o stăpânire eternă. El face după voia Lui în oștirea cerurilor și printre locuitorii pământului și nu este nimeni care să-I spună: Ce faci?

Dumnezeu este suveran. Fie ca noi să vedem o viziune a suveranității lui Dumnezeu. Fie ca noi să ne deschidem Lui și să fim sinceri cu El.

Doamne Isuse, Te iubim și ne deschidem Ție! Dă-ne să vedem o viziune a suveranității lui Dumnezeu. Fie ca noi să ne dăm seama că Dumnezeu este suveran nu numai în lucrurile bune care se întâmplă în viața noastră, ci și mai mult, El este suveran în suferințele pe care le avem, în persecuția pe care o îndurăm și în lucrurile dificile prin care trecem. O, Doamne, fie ca noi să vedem o viziune a suveranității Tale. Fie ca noi să ne dăm seama că Dumnezeu este Cel Preaînalt, Cel veșnic viu, iar stăpânirea Lui este o stăpânire eternă! Fie ca noi să vedem clar că Dumnezeu face tot ce voiește atât în cer, cât și pe pământ, și că noi nu-I putem spune: Ce faci? Amin, Doamne Isuse, fie ca noi să ne dăm seama că Dumnezeu are putere, autoritate și poziție nelimitate și că El face toate lucrurile după sfatul voinței Sale. Spunem Amin voinței Tale. Ne alăturăm Ție, Doamne, și ne smerim înaintea Ta. Noi nu suntem nimic, dar Tu ești suveran. Din suveranitatea Ta suntem aici, ajungând să cunoaștem ce ești și ce faci. Ne închinăm Ție și Te lăudăm pentru suveranitatea Ta!

Dumnezeu este Olarul, iar noi suntem lutul: El este Suveran și I ne închinăm și-L lăudăm pentru suveranitatea și îndurarea Sa!

În Noul Testament, există o porțiune din Romani 9:19-23 în care Pavel vorbește despre suveranitatea lui Dumnezeu. Cine se poate împotrivi lui Dumnezeu și voinței Sale? Mai degrabă, cine suntem noi, cei care Îi răspundem lui Dumnezeu?

Oare lucrul turnat îi va spune celui ce l-a turnat: „De ce m-ai făcut așa?” Extraordinar. Trebuie să ne dăm seama cine suntem: nu suntem suverani, ci mai degrabă suntem creaturi ale lui Dumnezeu, iar El este Creatorul nostru (Isaia 42:5).

Da, suntem credincioși în Cristos, care au viața lui Dumnezeu în ei și suntem vase ale îndurării spre onoare și glorie; totuși, în același timp, suntem sub suveranitatea lui Dumnezeu, iar El este suveran peste toate lucrurile.

Fiind creaturi ale lui Dumnezeu, nu ar trebui să ne împotrivim scopului Său și nici nu ar trebui să-I răspundem înapoi Lui, Creatorului (Romani 9:20).

O bună ilustrare a acestui lucru este povestea lui Iosif din cartea Genezei; el a fost o persoană care a învățat să trăiască sub suveranitatea lui Dumnezeu. Nu s-a certat niciodată cu Dumnezeu, nu s-a răzvrătit niciodată împotriva lui Dumnezeu și nici nu și-a exprimat frustrarea sau nemulțumirea față de situația teribilă în care se afla fără niciun motiv sau vină proprie.

Atât necredincioșii, cât și credincioșii de astăzi, însă, se ceartă cu Dumnezeu cu privire la lucrurile care li se întâmplă, la situația lor, la oamenii din jurul lor etc. Ei Îl cer lui Dumnezeu să repare sau să schimbe cutare persoană și, din cauza nemulțumirii și disatisfacției lor față de suveranitatea lui Dumnezeu, pot divorța, se pot muta în altă parte și iau unele decizii destul de ciudate.

Sămânța pentru versetul din Romani 8:28 este povestea lui Iosif din Vechiul Testament. Toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce Îl iubesc pe Dumnezeu; Iosif a fost un iubitor de Dumnezeu și toate lucrurile – indiferent cât de negative erau, au lucrat împreună spre binele lui, pentru împlinirea scopului lui Dumnezeu (Geneza 50:20).

De multe ori ne putem încuraja unii pe alții cu Romani 8:29 și s-ar putea să nu înțelegem de ce se întâmplă lucrurile, dar știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce Îl iubesc pe Dumnezeu.

De ce li se întâmplă lucruri rele oamenilor buni? De ce este soțul/soția unui frate sau a unei surori bune atât de rău sau de supărător/supărătoare cu ei? De ce sunt copiii unor sfinți buni atât de supărători și obraznici? De ce ne dă șeful nostru bătăi de cap, când ne facem treaba cât putem de bine?

Chiar dacă putem explica de ce se întâmplă aceste lucruri într-o anumită măsură, trebuie să înțelegem faptul că Dumnezeu este suveran. Ca Dumnezeu, El face ce vrea El să facă. El este Olarul, iar noi suntem lutul.

Iosif a fost unul dintre cei care au rămas sub mâna suverană a lui Dumnezeu și nu a inițiat nimic și nici nu a încercat să scape de situația în care se afla.

În relațiile sale cu frații săi, cu faraonul, cu egiptenii și chiar cu propriul său tată, s-a abținut, a rămas sub suveranitatea lui Dumnezeu și a recunoscut că, chiar dacă alții i-au făcut lucruri rele, Dumnezeu a întors totul în bine. El a înțeles că Dumnezeu este suveran.

Fie ca noi să ne menținem sub suveranitatea lui Dumnezeu tot timpul. Fie ca noi să ne dăm seama că viața noastră de zi cu zi, situația noastră și toate lucrurile din jurul nostru și chiar din noi sunt sub suveranitatea lui Dumnezeu.

Dumnezeu este pe tron. Fiind lutul, noi nu avem autoritatea de a face nimic; Dumnezeu este Olarul și El ne-a făcut așa cum a vrut El să ne facă, El ne-a ales și El face lucruri în noi și în jurul nostru.

Dumnezeu este Olarul și noi suntem lutul în mâna Lui; Dumnezeu, Olarul, este suveran (Ieremia 18:1-6). El decide care vas este făcut spre onoare și care este făcut spre necinste.

Dacă nu suntem dispuși să recunoaștem suveranitatea lui Dumnezeu, dacă nu vedem o viziune a suveranității lui Dumnezeu, vom trăi într-o stare de frustrare, nefericire și nemulțumire.

Ne putem dori ca lucrurile să fie diferite, să avem o familie diferită, un loc de muncă diferit, o casă diferită, oricare ar fi cazul. Ne putem dori iarba mai verde de cealaltă parte a gardului.

Dar dacă ne dăm seama că Dumnezeu este suveran, vom obține cu adevărat beneficiul lui Dumnezeu Însuși. Dumnezeu l-a ales pe Iacov, dar l-a respins pe Esau, chiar dacă noi nu l-am ales pe Iacov, ci pe Esau; Dumnezeu este suveran.

Indiferent de situația noastră, oricare ar fi circumstanțele noastre și condiția vieții noastre umane și în viața de biserică, Dumnezeu este totuși suveran. Trebuie să învățăm să ne unim cu El, astfel încât să putem fi una cu El, pentru ca El să poată face în noi ceea ce vrea El să facă.

El vrea să aducă împărăția; acest lucru se face în felul Lui, la timpul Lui și conform suveranității Sale, iar noi ne unim cu El. Ca Olar, Dumnezeul nostru are dreptul absolut asupra noastră; în ceea ce ne privește, El are dreptul să facă orice dorește (Isaia 29:16; 64:8).

Fie ca noi să vedem o viziune a suveranității lui Dumnezeu și să-L lăudăm pur și simplu pentru suveranitatea Lui și să I ne închinăm pentru îndurarea Sa!

Doamne, ne închinăm Ție pentru suveranitatea Ta! Te lăudăm pentru îndurarea Ta! Îți mulțumim și Te lăudăm că ne-ai ales. Te slăvim pentru tot aranjamentul Tău suveran în viața noastră. O, Doamne, chiar dacă s-ar putea să nu ne placă situația în care ne aflăm sau problemele care ne ies în cale, totuși Te slăvim pentru suveranitatea Ta. Credem că Tu ești suveran. Credem că Tu aranjezi toate lucrurile din viața noastră și din situația noastră astfel încât toate lucrurile, problemele, persoanele și situațiile să lucreze împreună spre binele nostru, căci Te iubim! Amin, Doamne, Te iubim! Chiar dacă s-ar putea să nu înțelegem de ce ni se întâmplă una sau alta, totuși Te iubim! Chiar dacă s-ar putea să nu ne placă suferința, problemele și dificultățile din viața noastră de familie, din viața profesională și din viața de biserică, totuși Te slăvim pentru suveranitatea Ta. Credem că Tu ești Olarul nostru și noi suntem pur și simplu lutul; Tu ai dreptul absolut asupra noastră. O, Doamne, ne unim cu Tine pentru a fi una cu Tine pentru împlinirea scopului Tău, încrezându-ne pe deplin în Tine și crezând că Tu ești suveran!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, See a Vision of God’s Sovereignty and Worship Him for His Sovereignty and Mercy, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Să trăim în realitatea Împărăției lui Dumnezeu – săptămâna 5 (Să trăim sub suveranitatea lui Dumnezeu și conform îndurării lui Dumnezeu) ziua 1, bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee, vorbirea fraților, și experimentarea noastră creștină.

Dumnezeu ne tratează și ne deschidem Lui pentru ca omul nostru interior să fie eliberat

27/12/2024 by Credincios in Cristos 3 Comments

Văzând că Dumnezeu este Cel care ne tratează, ne deschidem Lui, nu ne iubim sinele și Îl lăsăm să zdrobească omul nostru exterior, astfel încât omul nostru interior să fie eliberat.

Cu cât creștem mai mult în Domnul în viața noastră creștină, cu atât ne dăm seama că ceea ce suntem prin natură nu înseamnă nimic – doar ceea ce constituie Duhul în ființa noastră contează; disciplina Duhului Sfânt ne distruge ființa naturală și aduce constituția Duhului Sfânt, astfel încât omul exterior să fie zdrobit și omul interior să fie înnoit și eliberat. Amin!

În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să trăim o viață creștină potrivită, fiind una cu Domnul pentru a-L exprima, chiar și pentru a fi la fel ca El, în toate lucrurile.

În 2 Împ. 4:8-9 vedem cum Elisei a trecut prin Sunem și a fost acolo o femeie care l-a găzduit; el nu a predicat nimic și nici nu a făcut vindecări, dar ea a simțit că el era un om sfânt al lui Dumnezeu. Această femeie l-a identificat ca un om al lui Dumnezeu prin felul în care își lua masa; aceasta este impresia pe care Elisei le-a lăsat-o altora.

Ce impresie le dăm oamenilor? Ce iese din noi atunci când ei ne văd, când ne trăim viața de zi cu zi? Dacă omul nostru exterior nu este zdrobit, ceea ce vor vedea alții este omul nostru exterior, omul nostru natural. Le vom da altora un sentiment neplăcut că ne iubim pe noi înșine, suntem încăpățânați și suntem mândri.

Sau poate ei văd că suntem foarte elocvenți și deștepți. Dacă omul nostru natural este bun, alții vor avea o impresie bună despre noi, dar ceea ce obțin este doar omul natural, nu Cristos. Ceea ce vrea Dumnezeu este ca Cristos să fie exprimat prin noi.

El nu vrea ca să le dăm altora o impresie bună despre noi înșine, că suntem oameni buni care încearcă să asculte de Dumnezeu și să facem ceea ce spune cuvântul Lui; El vrea ca Cristos să fie trăit în noi. Singurul mod în care acest lucru este posibil este dacă omul nostru exterior este zdrobit, astfel încât omul interior să poată fi eliberat și exprimat.

Unde este Dumnezeu astăzi? El nu este numai în ceruri; El este, de asemenea, în duhul nostru, locuind în noi, trăind în noi și făcând toate lucrurile în noi. El este în duhul nostru, dar duhul nostru ca om interior este învăluit și înconjurat de omul nostru exterior.

Ne zidim omul exterior de-a lungul anilor și suntem puternici în omul nostru exterior. Cum poate fi eliberat și exprimat omul interior când omul exterior este atât de puternic și activ? O, Doamne! Ceea ce văd alții în noi este care sunt cele mai puternice puncte ale omului nostru exterior; ei nu Îl văd pe Cristos în noi, ei văd ceva din omul exterior exprimat.

Dacă omul exterior nu este zdrobit, duhul nostru nu va fi eliberat, iar ceea ce ne exprimăm este doar noi înșine, omul nostru natural. Dumnezeu ne-a pus în lume pentru ca prezența noastră să creeze foame și sete după dreptate în păcătoși, în credincioși și în cei din lume.

Dar dacă ne exprimăm omul exterior și omul nostru interior este închis în noi, alții nu Îl vor vedea pe Cristos în noi și nici nu vor fi atrași de Domnul. Fie ca Domnul să aibă o cale în ființa noastră.

Pe partea pozitivă, trebuie să Îl savurăm pe Domnul, să petrecem timp cu El în cuvânt, să ne întâlnim cu sfinții și să avem tot felul de practici de viață care ne ajută să-L mâncăm, să-L bem și să ne împărtășim din bogățiile Lui. Pe de altă parte, trebuie să realizăm că Domnul dorește să dărâme omul nostru exterior, astfel încât omul nostru interior să poată fi eliberat și exprimat și trebuie să cooperăm cu operarea Domnului în noi.

Disciplina Duhului Sfânt distruge dispoziția noastră naturală și constituie o nouă dispoziție cu un nou caracter în noi

Chiar dacă noi, credincioșii în Cristos, am fost regenerați de Dumnezeu și avem viața și natura Sa în duhul nostru, de atâtea ori încă trăim în noi înșine, prin noi înșine și pentru noi înșine și ne exprimăm pe noi înșine, nu pe Domnul. Dacă avem niște virtuți și calități bune, încercăm să le îmbunătățim și „le folosim pentru slava lui Dumnezeu”, în timp ce încercăm să înlăturăm sau să suprimăm unele dintre lucrurile negative din ființa noastră.

Dar ceea ce dorește Domnul să facă în noi este să își facă domiciliul în inima noastră, astfel încât El să se poată exprima prin noi. Trebuie să fim întăriți cu putere de către Tatăl prin Duhul, astfel încât Cristos să își poată face locuința în inimile noastre prin credință (Efeseni 3:16-17).

Domnul nu vrea să folosească lucrurile bune din ființa noastră și apoi să dărâme lucrurile rele din noi; orice suntem prin naștere – bun sau rău, util sau nu – este natural și-L împiedică pe Duhul Sfânt să constituie viața divină în ființa noastră. Deci, Domnul lucrează prin disciplina Duhului Sfânt pentru a ne expune și a distruge firea noastră naturală, astfel încât El să poată constitui o nouă dispoziție în noi, cu un caracter nou, cu noi virtuți care Îl exprimă.

Deoarece orice suntem prin naștere este natural și Îl împiedică pe Domnul să facă ceea ce El vrea să facă în noi, ne dăm seama că puterea noastră naturală, înțelepciunea naturală, inteligența naturală, dispoziția naturală, deficiențele naturale și virtuțile naturale trebuie să fie toate zdrobite pentru ca Duhul să-L introducă pe Dumnezeu în noi.

Caracterul și obiceiurile noastre trebuie, de asemenea, dărâmate, pentru ca Duhul Sfânt să formeze în noi o nouă dispoziție, un nou caracter, noi obiceiuri, noi virtuți și noi atribute. Cum poate Duhul Sfânt să facă asta? În primul rând, El lucrează în noi pentru a ne lumina, a ne inspira, a ne conduce și a ne satura cu viața divină.

Când suntem întăriți lăuntric de către Tatăl prin Duhul în omul interior, ne putem deschide către El și îi putem permite lui Cristos să-și facă domiciliul în inima noastră. Duhul Sfânt lucrează și în mediul nostru pentru a aranja totul – fiecare detaliu, persoană, materie și lucru – pentru a dărâma ceea ce suntem în mod natural.

De atâtea ori pare că totul și toți cei din jurul nostru ne sunt contrare, încercând să ne dărâme și să ne doboare; acesta nu este oameni și lucruri sau chiar Satan, ci este Duhul Sfânt care lucrează prin disciplina Sa pentru a dărâma omul nostru natural.

De exemplu, ne iubim soțul sau soția și îi mulțumim Domnului pentru el/ea, dar Domnul a aranjat ca soțul/soția noastră să ne expună și să ne dărâme ființa naturală. Domnul aranjează persoane, chestiuni și lucruri, inclusiv tot felul de situații și medii, pentru a ne expune și a dărâma rapiditatea sau încetineala noastră naturală și pentru a desființa istețimea sau plictitudinea noastră naturală.

El aranjează, de asemenea, lucruri pentru a ne distruge înțelepciunea sau nesăbuința noastră naturală. Toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor care Îl iubesc pe Dumnezeu, celor care sunt chemați după planul Său, căci El vrea să-i conformeze chipului lui Cristos, Fiul Întâi născut al lui Dumnezeu (Rom. 8:28-29).

Toate lucrurile, toate chestiunile, toate persoanele și toate situațiile sunt folosite de Domnul nu numai pentru ca El să crească în noi, ci și pentru ca multele aspecte ale ființei noastre naturale să fie dărâmate, astfel încât El să ne poată conforma chipului lui Cristos.

Fie ca noi toți să ne dăm seama că ceea ce suntem prin natură nu înseamnă nimic; numai ceea ce Duhul constituie în ființa noastră contează, pentru că doar o nouă creație este ceea ce contează (Ioan 3:6; 2 Cor. 5:17; Gal. 6:15). Fie ca noi să vedem că Duhul Sfânt lucrează prin tot felul de lucruri, persoane, chestiuni și situații pentru a ne distruge firea și obiceiurile naturale și pentru a aduce constituirea Duhului Sfânt în maturitate și dulceață.

Dumnezeu Însuși aranjează totul în mediul nostru, pentru ca El să formeze în noi o nouă dispoziție, un nou caracter și noi atribute. Rezultatul este că omul exterior este zdrobit și omul interior are o cale de a fi eliberat și exprimat, iar Domnul este Cel care este exprimat prin noi (2 Cor. 4:16).

Dacă vedem acest lucru, dacă ne dăm seama că toate lucrurile sunt aranjate în mod suveran de către Dumnezeu pentru a dărâma omul nostru exterior, astfel încât omul interior să poată fi înnoit, eliberat și exprimat, nu ne vom mai împotrivi Domnului în ceea ce face El, ci vom coopera cu El și Îi vom permite să-și facă domiciliul în inima noastră.

Doamne Isuse, luminează-ne să ne dăm seama că tot ceea ce suntem prin natură nu înseamnă nimic, căci doar ceea ce constituie Duhul în ființa noastră contează! Amin, Doamne, vechea creație cu toate virtuțile, caracterul și dispoziția omului natural nu contează – doar o nouă creație contează! Pătrunde în noi. Fie ca Tu să ai o cale de a ne distruge dispoziția și obiceiurile naturale și de a aduce constituirea Duhului Sfânt în maturitate și dulceață. Ne deschidem Ție, dragă Doamne. Nu vrem să ne împotrivim sau să cârtim împotriva Ta atunci când experimentăm disciplina Duhului Sfânt. Fie ca Duhul Sfânt să se miște în noi să ne lumineze, să ne inspire, să ne conducă și să ne umple cu viața divină. Fie ca să ne dăm seama că Duhul lucrează în mediul nostru și prin multe lucruri și persoane pentru a ne distruge ființa naturală, astfel încât El să poată constitui o nouă dispoziție în ființa noastră! O, Doamne, Ție ne deschidem în toate: fie ca Tu să ai o cale de a ne conforma chipului lui Cristos!

Înțelegând că Dumnezeu ne tratează și nu ne iubim pe noi înșine, ci ne deschidem către El, astfel încât omul exterior să fie zdrobit și omul interior să fie eliberat și exprimat

Suferințele, încercările și problemele sunt porția fiecărei ființe umane, iar noi, în calitate de credincioși în Cristos, nu suntem diferiți; în cazul nostru, totuși, toate aceste lucruri ar trebui să aibă un rezultat pozitiv – suntem conformați cu chipul lui Cristos.

Cu toate acestea, mulți credincioși în Cristos care Îl iubesc pe Domnul și Îl urmăresc pot trece prin atâtea tratări, probleme, încercări și suferințe de ani de zile, dar se pare că ei rămân neschimbați. Sunt la fel ca înainte, dar acum au mai multe experiențe de încercări și suferințe.

De ce atât de mulți oameni rămân neschimbați după ce au fost tratați ani de zile? Există două motive principale: ei nu văd că Dumnezeu îi tratează din cauza faptului că se află în întuneric și se iubesc pe ei înșiși foarte mult. Reacția noastră naturală la orice suferință, dificultăți sau opoziție este să ne ne împotrivim, crezând că cutare persoană sau acel lucru este problema, nu noi înșine.

Dacă suntem în întuneric, deși Dumnezeu lucrează și distruge, credem că sunt persoane, lucruri, situații și chestiuni care ni se întâmplă și ne opunem lor. Ne putem plânge chiar împotriva lor, crezând că suntem tratați într-un mod dur. Dar când Domnul strălucește asupra noastră și ne dăm seama că mâna lui Dumnezeu este cea care operează în mediul nostru prin disciplinarea Duhului Sfânt, vom accepta acțiunile lui Dumnezeu (Iov 10:13; Efeseni 3:9).

Pur și simplu ne vom da seama că Dumnezeu este Cel care ne tratează pentru a ne zdrobește omul exterior, astfel încât omul interior să poată fi realizat. Domnul să Se îndure de noi, astfel încât să vedem că mâna lui Dumnezeu este cea care este asupra noastră pentru a ne trata, nu lumea, familia noastră, șeful nostru sau oricare dintre sfinții care ne tratează.

Deși lucrurile care ni se întâmplă sunt insuportabile sau prea dure, Domnul vrea să ne trateze, iar noi trebuie să acceptăm și să credem tot ce a făcut Domnul. Poate părea că presiunea este prea mare, relațiile sunt prea dure și limitările sunt prea stricte, dar Dumnezeu nu poate greși niciodată în ceea ce face.

Iosif a fost o persoană care și-a dat seama că nu frații săi, faraonul sau Potifar l-au tratat pentru a-l face să sufere, ci că Dumnezeu a lucrat în el și asupra lui pentru a transforma toate lucrurile în bine. El a trecut prin multe suferințe, persecuții și trădari nedrepte și chiar prin închisoare, dar era convins că Dumnezeu lucrează în toate, iar rezultatul a fost că nu a fost amar împotriva mediului sau a fraților săi, ci a fost una cu Dumnezeu în toate. lucruri.

Al doilea motiv pentru care un om nu este stricat deși poate trece prin relații și suferințe este că se iubește pe sine prea mult. Cu toții ne iubim pe noi înșine. Acesta este motivul pentru care Satan i-a cerut permisiunea lui Dumnezeu îl trateze pe Iov, pentru că el știa că Iov se iubește pe sine.

Pentru că ne iubim pe noi înșine, încercăm să ne salvăm de probleme, să ne ferim de suferință și să stăm departe de greutăți și limitări. Ne plângem lui Dumnezeu și altora și există multe neînțelegeri și nemulțumiri în ființa noastră pentru că ne iubim pe noi înșine în secret.

Iubireasecretă de sine este sursa și rădăcina problemei. Fie ca Domnul să Se îndure de noi și să strălucească asupra noastră pentru a ne expune dragostea de sine. Să ne dăm seama că sinele nostru nu este persoana noastră reală – Cristos în duhul nostru este persoana noastră, iar omul nostru interior este persoana reală care trăiește în noi.

Când vedem că Dumnezeu ne tratează pentru a ne conforma chipului lui Cristos și pentru a face ca omul interior să fie înnoit și exprimat, ne vom iubi din ce în ce mai puțin sinele. Când Domnul vorbește în noi și dezvăluie dragostea de sine, ne vom întoarce pur și simplu către Domnul și Îl vom iubi, chiar ne vom consacra Lui. Trebuie să-i cerem lui Dumnezeu să îndepărteze din noi toată dragostea de sine.

S-ar putea să nu fim conștienți de cât de mult ne iubim pe noi înșine, așa că trebuie să-I cerem Lui să ne expună, să ne lumineze și să ne întărească să-L iubim pe El și să nu iubim pe sine. Trebuie să realizăm că tot ceea ce trecem are un singur scop: ca viața lui Dumnezeu va fi eliberată prin noi și exprimată în noi (Ioan 12:24-26; 2 Cor. 4:12).

Pentru aceasta, omul nostru exterior trebuie să fie zdrobit în așa măsură încât omul nostru interior să poată fi eliberat și exprimat! Când se întâmplă acest lucru, Domnul este exprimat prin noi, trăim o viață creștină autentică și Îl putem sluji pe Domnul!

Doamne Isuse, Te iubim și ne dăm Ție. Fă-ne să vedem că Tu ești Cel care operează în noi și în mediul înconjurător pentru a Te introduce în noi și pentru a dărâma omul nostru natural. O, Doamne, vrem să acceptăm faptele Tale din mâna Ta și să nu ne plângem sau să ne împotrivim. Strălucește asupra noastră. Iluminează-ne să ne dăm seama că disciplina Duhului Sfânt este să distrugă omul nostru natural și să elibereze omul interior pentru ca Domnul să fie exprimat prin noi. Doamne, fă-ne să vedem cât de mult ne iubim pe noi înșine. Îndepărtează de la noi toată dragostea secretă de sine. Fie ca noi să Te iubim mai mult pe Tine decât ne iubim pe noi înșine. Fie ca noi să fim atașați de Tine și să trăim un singur duh cu Tine, respingându-ne pe sine și nu iubindu-ne pe noi înșine. Fie ca viața Ta să fie exprimată prin noi. Salvează-ne de la a pierde atât de mult timp încercând să ne salvăm pe noi înșine. Fie ca noi să vedem mâna Ta și să ne consacrăm de bunăvoie Ție. Amin, Doamne, astăzi ne încredințăm în mâinile Tale! Ai Tu o cale în noi și în jurul nostru, pentru ca omul nostru exterior să fie zdrobit și omul interior să fie exprimat și eliberat!