În calitate de credincioși în Cristos, care Îl iubim și Îl căutăm, dorim să ne rugăm rugăciuni adevărate, prin care să atingem inima Sa și să fim una cu El; rugăciunea adevărată este contactul reciproc dintre Dumnezeu și om, curgerea dintre Dumnezeu și om – noi Îl inspirăm pe Dumnezeu și Îl câștigăm, cooperând totodată cu El pentru a permite Duhului Sfânt, dinlăuntrul nostru, să exprime dorința lui Dumnezeu prin noi, în rugăciune.
Doamne Isuse, învață-ne cum să ne rugăm. Ne deschidem Ție. Fie ca noi să fim deschiși Ție, pentru a învăța să ne rugăm rugăciuni adevărate – rugăciuni care Îți ating inima și Îți pun mâna în mișcare. Amin, Doamne, ne dăm Ție. Golește-ne. Fă din noi persoane care învață să se roage în unirea organică cu Dumnezeu. Nu știm cum să ne rugăm așa cum se cuvine, dar Îți mulțumim că ești în noi, ca Duh, pentru a Te ruga în noi și a exprima dorința lui Dumnezeu prin noi! Amin, Doamne, Te iubim! Ne deschidem Ție în rugăciune! Amin!
În această săptămână, în timpul nostru de înviorare de dimineață, începem o nouă serie inspirată din Instruirea Internațională pentru prezbiteri și frații responsabili din martie 2026, având ca temă generală: „Slujba Cuvântului și distribuirea lui Dumnezeu pentru economia lui Dumnezeu”.
Amin, trebuie să înțelegem ce este slujba Cuvântului și să rămânem sub distribuirea lui Dumnezeu, pentru împlinirea economiei Sale! Poate că suntem familiarizați cu acești termeni; poate că savurăm cu adevărat slujba Cuvântului și ne împărtășim zilnic din această distribuire divină – minunată, continuă și subtilă – însă trebuie să învățăm să ne deschidem și mai mult.
Este nevoie să facem noi descoperiri în Cuvântul lui Dumnezeu și să Îi permitem să ne instruiască în această privință, astfel încât să putem fi una cu El în slujba Cuvântului.
Fie ca noi să stăm înaintea Domnului, cercetând ce înseamnă să administrezi Cuvântul, cum să împarți Cuvântul și cum să rămâi sub distribuirea lui Dumnezeu, astfel încât economia Sa să poată fi împlinită.
În această primă săptămână, în mod special, abordăm o temă extrasă dintr-un verset din Faptele Apostolilor 6:4, care spune: „necurmat în rugăciune și în propovăduirea cuvântului”. Apostolii au afirmat că vor continua să stăruiască în rugăciune și în slujba Cuvântului.
Pe de o parte, există multe aspecte legate de viața de biserică de care trebuie să ne ocupăm; sunt numeroase lucruri practice, precum pregătirea meselor, hrănirea sfinților, purtarea de grijă față de ceilalți, păstorirea, transportul, coordonarea și așa mai departe. Pe de altă parte, este nevoie ca unii să stăruiască în rugăciune și în slujba Cuvântului.
Trebuie să le facem pe ambele: să fim implicați în coordonarea practică a vieții de biserică, dar, în același timp, să stăruim în rugăciune și în slujba Cuvântului.
Rugăciunea este adevărata renegare a sinelui: rugăciunea autentică reprezintă contactul reciproc dintre Dumnezeu și om
Când aud că trebuie să ne rugăm, mulți oameni cred că știu ce înseamnă acest lucru; ei consideră rugăciunea drept un act prin care omul vine înaintea lui Dumnezeu pentru a înălța cereri. De exemplu, s-ar putea să avem anumite nevoi sau probleme, ori poate suntem pur și simplu îngrijorați; astfel, venim la Domnul în rugăciune.
ÎI prezentăm nevoile noastre, Îi adresăm cereri, Îi împărtășim toate gândurile care ne provoacă neliniște, cerem vindecare și Îi spunem Lui toate problemele cu care ne confruntăm. Poate trecem prin situații care par imposibil de biruit, ne aflăm în diverse necazuri sau suntem bolnavi; venim la El, Îi vorbim, Îi cerem, Îl implorăm și ne rugăm Lui.
Acesta este un fel de rugăciune, iar noi toți avem nevoie de o astfel de rugăciune. Însă sensul corect al rugăciunii, așa cum este prezentat în Biblie, înseamnă mai mult decât atât; rugăciunea este ceva mult mai profund.
Potrivit pasajelor din Marcu 8:34 și 9:29, a te ruga înseamnă a conștientiza că nu suntem nimic și că nu putem face nimic; acest lucru implică faptul că rugăciunea este, în esență, renegarea sinelui. A te ruga înseamnă a te renega de sine. Nu doar Îi aducem nevoile noastre; ne renegăm de sine și ne încredem în El. Venim la El și ne dăm Lui.
Mai mult, rugăciunea adevărată, conform Bibliei, este un contact reciproc între Dumnezeu și om. Noi Îl contactăm pe Dumnezeu, iar Dumnezeu ne contactează pe noi. Iată ce dorește Dumnezeu de la noi și în relația cu noi: El vrea ca noi să Îl contactăm pe El și dorește, la rândul Său, să ne contacteze pe noi.
El ne arată dragostea Sa, ne cuprinde cu dragostea Sa, poartă de grijă pentru noi și Se îndreaptă spre noi. Din partea noastră, Îi răspundem nu doar prin pocăință, ci, mai mult, contactându-L pe El. Pur și simplu Îl contactăm pe Domnul, Îl atingem și Îi permitem să ne atingă.
O rugăciune care corespunde standardului divin presupune o curgere reciprocă între Dumnezeu și om, astfel încât omul să Îl poată atinge pe Dumnezeu, iar Dumnezeu să îl poată atinge pe om.
Rugăciunea nu este o activitate pe care o desfășurăm din când în când; ea reprezintă un contact reciproc între Dumnezeu și noi, în care noi Îl contactăm pe El, iar El ne contactează. Aceasta este semnificația cea mai înaltă și mai precisă a rugăciunii.
Aceasta este ceea ce Domnul Isus a practicat și a trăit în timpul vieții Sale pe pământ. El nu S-a adresat Tatălui doar pentru a-I prezenta problemele Sale, adversarii, persecuțiile sau obstacolele pe care le întâmpina. Dimpotrivă, Evangheliile ne relatează, în repetate rânduri, că Domnul a răspuns, spunându-I Tatălui una sau alta.
El a fost într-un contact continuu cu Tatăl; a rămas în legătură cu El și a purtat mereu conversații cu Tatăl. Chiar și atunci când a fost respins, a adus această situație Tatălui, prin rugăciune și o comunicare intimă, iar Tatăl I-a răspuns (Matei 11:25-26).
Pe măsură ce Îl contactăm pe Domnul și El ne contactează – rămânând în acest contact reciproc dintre Dumnezeu și om – conștientizăm că ducem lipsă de Dumnezeu, ne renegăm pe noi înșine și Îl primim pe Cristos ca fiind totul pentru noi.
De asemenea, primim o viziune asupra lui Dumnezeu și a voii Sale, motiv pentru care Îl căutăm pe Dumnezeu și căutăm voia Sa (Matei 26:39; Ioan 4:34; 5:30; 6:38). Iată pentru ce ne rugăm: nu ne rugăm doar pentru propriile noastre nevoi și probleme, ci Îl căutăm pe Dumnezeu, căutăm voia Sa, iar în această părtășie reciprocă dintre Dumnezeu și om, ne rugăm pentru voia lui Dumnezeu.
Îl căutăm pe Domnul în rugăciune, Îl contactăm pentru a-I atinge inima și ne rugăm pentru ceea ce se află în inima Sa. El ne atinge pe noi, noi Îl atingem pe El și ne golim pe noi înșine pentru a fi umpluți cu rugăciunile pe care El dorește să le rostim.
El Se roagă în noi, iar noi ne rugăm împreună cu El – în această părtășie reciprocă dintre Dumnezeu și om – pentru a exprima rugăciunile de care El are nevoie astăzi.
Fie ca noi să învățăm să ne rugăm în acest fel – atât în rugăciunea personală, cât și împreună cu sfinții, ca Trup – fără a veni cu propria noastră agendă sau cu o listă de cereri, ci căutând voia Sa și rugându-ne în conformitate cu voia Sa.
Doamne Isuse, învață-ne cum să ne rugăm. Ne deschidem Ție. Venim la Tine așa cum suntem și dorim doar să avem părtășie cu Tine. Amin, Doamne, vrem să avem părtășie cu Tine și să Îți permitem să ai părtășie cu noi. Atinge-ne, Doamne, așa cum și noi Te atingem pe Tine. Păstrează-ne în această părtășie reciprocă dintre Dumnezeu și om. O, Doamne, conștientizăm că nu suntem nimic și că nu putem face nimic; de aceea venim la Tine! Ne renegăm de sine și ne dăm la o parte în timp ce avem părtășie cu Tine. Te primim ca viață și persoană a noastră. Curgi în noi și curgi prin noi ca rugăciune. Fă din noi oameni ai rugăciunii. Fă din noi persoane care Îl caută pe Dumnezeu și voia Sa în rugăciune. Vorbește-ne, Doamne, și descoperă-ne ceea ce se află în inima Ta. Fie ca noi să vedem voia Ta și să ne rugăm ca voia Ta să se împlinească. Izbăvește-ne de tendința de a veni la Tine cu propria noastră listă de cereri; fie ca noi să învățăm să ne deschidem Ție, să ne descărcăm și să ne golim în prezența Ta, devenind una cu Tine în rugăciune. Ne unim cu Tine, Doamne, pentru a fi una cu Tine și a ne ruga potrivit voii Tale. Fie ca voia Ta să se împlinească pe pământ. Fie ca voia Ta să se împlinească în viața noastră. Fie ca voia Ta să se împlinească în viața de biserică, astăzi! Amin!
Să-L contactăm pe Dumnezeu în duhul nostru, pentru a-L absorbi și a-L inspira pe Dumnezeu, astfel încât Duhul să exprime dorința lui Dumnezeu prin noi în rugăciune
Rugăciunea este respirația noastră. Adevărata rugăciune înseamnă ca omul să-L inspire pe Dumnezeu, așa cum inspirăm aerul. Pentru noi, ca ființe umane, a inspira aerul nu necesită niciun efort, căci prin respirație trăim și continuăm să existăm. În mod similar, în sfera spirituală, trebuie să-L inspirăm pe Dumnezeu prin intermediul rugăciunii.
Pe măsură ce Îl inspirăm pe Dumnezeu prin rugăciune, Îl câștigăm, Îl obținem și Îl primim pe Dumnezeu în mod spontan.
Pe de o parte, Dumnezeu devine desfătarea noastră pe măsură ce Îl inspirăm prin rugăciune, iar pe de altă parte, întreaga noastră ființă I se predă lui Dumnezeu, se întoarce către El și este câștigată de Dumnezeu.
Dumnezeu ne câștigă ființa noastră prin intermediul rugăciunii, căci, prin rugăciune, Îl contactăm pe Dumnezeu în duhul nostru, pentru a-L absorbi și a-L inspira pe Dumnezeu (Iuda 20; Ioan 4:24).
Semnificația reală a rugăciunii este aceea de a-L contacta pe Dumnezeu în duhul nostru și de a-L absorbi pe Dumnezeu Însuși (Ioan 14:13; 15:7). Minunat!
Avem cu adevărat nevoie de o schimbare a concepției noastre cu privire la ceea ce înseamnă rugăciunea. Într-adevăr, rugăciunea include cererile noastre către Dumnezeu, rugămințile noastre și prezentarea problemelor noastre înaintea Lui.
Însă rugăciunea înseamnă mult mai mult; ea reprezintă contactul dintre duhul uman și Duhul divin, un proces în timpul căruia Îl inspirăm pe Dumnezeu.
Noi, oamenii, ne deschidem față de Dumnezeu, ne exersăm duhul pentru a-L contacta pe Dumnezeu Duhul și, prin rugăciune, Îl inspirăm pe Dumnezeu. Îl respirăm pe Dumnezeu înlăuntrul nostru. Prin rugăciune, Îl inspirăm pe Dumnezeu și ne umplem de El. Acesta este un aspect pe care îl experimentăm și pe care, totodată, îl învățăm zi de zi.
De multe ori, începem cu aspectele exterioare; ne rugăm pentru oameni, situații, probleme și lucruri care sunt în afara lui Dumnezeu și care țin de noi. Acestea pot fi considerate elemente accesorii ale rugăciunii. Însă, atunci când rămânem în contactul reciproc dintre Dumnezeu și om — contactându-L pe Dumnezeu în duhul nostru — Îl absorbim și Îl inspirăm pe Dumnezeu.
Rugăciunea autentică înseamnă să-L inspirăm pe Dumnezeu Însuși, să-L câștigăm pe Dumnezeu și să fim câștigați de El. O rugăciune esențială este aceea în care Îl contactăm cu adevărat pe Dumnezeu, Îl respirăm, Îl savurăm pe El, Îl câștigăm, ne umplem de El și Îi permitem lui Dumnezeu să ne câștige ființa.
Într-un anumit sens, ceea ce urmărește Dumnezeu nu este doar realizarea unui lucru la nivel exterior; El urmărește, în primul rând, unirea noastră organică cu El — ca El să fie infuzat în noi, iar noi să devenim una cu El.
Dacă învățăm taina rugăciunii, vom coopera cu Dumnezeu în rugăciune și vom lucra împreună cu El. Aceasta nu înseamnă că vom face multe lucruri în exterior pentru Dumnezeu, ci, mai degrabă, că Îi vom permite lui Dumnezeu să Se exprime pe Sine și dorința Sa din interiorul nostru și prin intermediul nostru, împlinind, în cele din urmă, scopul lui Dumnezeu.
În realitate, nu știm cum să ne rugăm așa cum se cuvine și nici pentru ce anume să ne rugăm; însă Duhul Sfânt mijlocește pentru noi conform scopului lui Dumnezeu (Rom. 8:26-27).
Îi mulțumim Domnului că Duhul Sfânt este una cu duhul nostru, mijlocind întotdeauna pentru noi și în noi; El mijlocește pentru noi și în noi înaintea lui Dumnezeu prin suspine negrăite.
El Se alătură rugăciunii noastre, Se roagă în noi și Se roagă rugăciunea noastră, atâta timp cât suntem în părtășie cu Domnul. Rugăciunea adevărată nu înseamnă doar că noi ne rugăm lui Dumnezeu, ci că Duhul Sfânt, aflat în noi, exprimă dorința lui Dumnezeu prin intermediul nostru.
Este Cristosul din noi care Se roagă Cristosului din ceruri, pentru ca Dumnezeu să Își poată împlini voia; în acest proces, noi suntem una cu El – noi ne rugăm, iar în timp ce ne rugăm, El Se roagă în rugăciunea noastră.
Rugăciunile adevărate implică două părți: nu este vorba doar despre om care se roagă lui Dumnezeu, ci despre Duhul care Se contopește cu omul, „îmbracă” omul și i se alătură acestuia în rugăciune.
Omul este cel care se roagă, dar Duhul este Cel care Se roagă în rugăciunea noastră. În exterior, omul este cel care rostește rugăciunile, dar în interior, Duhul este Cel care Se roagă.
Două părți – noi și Domnul, ca Duh – rostesc aceeași rugăciune, exprimând dorința lui Dumnezeu prin intermediul rugăciunii noastre. În acest fel, Duhul mijlocește conform voii lui Dumnezeu.
Duhul Sfânt este Cel care Se roagă în noi, iar noi ne rugăm fiind una cu Domnul, căci Îl inspirăm pe Dumnezeu, Îl absorbim pe Dumnezeu și suntem una cu Dumnezeu. Dumnezeu Se roagă în noi prin Duhul Său. Astfel, rugăciunea noastră exprimă intenția lui Dumnezeu și Îl exprimă pe Dumnezeu Însuși.
Acest tip de rugăciune – rugăciunea adevărată, în care Duhul Sfânt exprimă dorința și rugăciunea lui Dumnezeu prin intermediul omului – este întotdeauna în deplină concordanță cu Scripturile. Îl inspirăm pe Dumnezeu și expirăm înaintea lui Dumnezeu, căci suntem una cu Dumnezeu, pentru a exprima în rugăciune ceea ce El infuzează în ființa noastră.
Îl contactăm pe Dumnezeu, Dumnezeu ne contactează; noi Îl câștigăm pe Dumnezeu, iar El ne câștigă pe noi. Aceasta duce la o cooperare cu Dumnezeu, astfel încât El să Se poată exprima prin rugăciunea noastră, iar dorința Sa să poată fi rostită și, totodată, împlinită.
Fie ca noi să învățăm să ne rugăm în acest fel, pentru a-I oferi lui Dumnezeu rugăciuni autentice, astfel încât voia Sa să se facă, iar dorința Sa să fie împlinită.
Doamne Isuse, ne exersăm duhul pentru a Te contacta și a Te respira în noi. Fie ca rugăciunea noastră să fie însăși inspirarea lui Dumnezeu! Amin, Doamne, ajută-ne să avem o rugăciune autentică – o rugăciune prin care Îl inspirăm pe Dumnezeu Însuși, Îl câștigăm pe Dumnezeu și suntem câștigați de Dumnezeu! Ne deschidem pe deplin Ție! Umple-ne cu Tine Însuți. Pur și simplu Te respirăm în noi. Ne exersăm duhul pentru a Te contacta ca Duh. Îți dăm Ție întreaga noastră ființă. Ne întoarcem către Tine. Vrem să fim umpluți cu Dumnezeu! O, Doamne, dorim să învățăm să rostim rugăciuni autentice – rugăciuni prin care Îl contactăm pe Dumnezeu, Îl respirăm pe Dumnezeu, Îl savurăm pe Dumnezeu, Îl câștigăm pe Dumnezeu, suntem umpluți cu Dumnezeu și Îi permitem lui Dumnezeu să ne câștige întreaga ființă! Recunoaștem, Doamne, că nu știm cum să ne rugăm așa cum se cuvine. Mărturisim că nu știm cum să ne rugăm. Vino, ca Duhul Sfânt care mijlocește pentru noi, și alătură-Te nouă în rugăciune! Fie ca Duhul Sfânt dinlăuntrul nostru să exprime dorința lui Dumnezeu prin noi! Amin, Doamne, ajută-ne să ne rugăm în acord cu Dumnezeu, permițându-I Duhului să Se roage în noi! Suntem una cu Tine, scumpe Doamne, pentru a ne ruga ca împărăția Ta să vină și voia Ta să se facă! Amin!