În calitate de credincioși în Cristos, suntem cetățeni ai împărăției lui Dumnezeu și, ca oameni ai împărăției, trebuie să practicăm trăirea unei vieți ascunse cu Dumnezeu, adică trebuie să învățăm să trăim prin viața ascunsă a Tatălui nostru.
Principiul poporului împărăției este acela că trăiesc o viață ascunsă – nu își îndeplinesc faptele drepte înaintea oamenilor; când dau (fac milostenie), se roagă sau postesc, ei nu fac acest lucru pentru ca omul să le poată vedea, ci în secret, pentru ca Tatăl lor ceresc să le vadă.
Împărăția lui Dumnezeu este un domeniu diferit de cel natural; în domeniul natural, când cineva face ceva bun și lăudabil, trebuie să arate și să spună tuturor, astfel încât să primească laudele.
Dar în împărăția lui Dumnezeu noi nu facem faptele noastre drepte înaintea oamenilor, ci mai degrabă facem lucrurile în secret, înaintea Tatălui nostru, pentru ca Tatăl nostru care vede în secret să ne răsplătească.
Aceasta ar trebui să fie norma în rândul tuturor credincioșilor în Cristos și în toate bisericile; cu toate acestea, în multe locuri în care credincioșii se întâlnesc, acest lucru nu este practicat. Mai degrabă, există o mare paradă pentru cei care dau bani bisericii, iar binefăcătorii și donatorii sunt recunoscuți și lăudați.
Dar noi ar trebui să revenim la Cuvântul lui Dumnezeu și să practicăm ceea ce a spus Cuvântul; Domnul, în Matei 6, a spus în mod repetat, “în secret”, atunci când a vorbit despre dăruirea, rugăciunea și postul oamenilor împărăției.
Viața împărăției pe care am primit-o este o viață ascunsă – nu este ceva ce afișăm sau arătăm în mod deschis, ci ceva interior, ceva ce trăim în privat, ceva misterios.
Dumnezeu Însuși este ascuns, misterios și nevăzut; nu L-am văzut pe Dumnezeu cu ochii noștri umani, totuși credem întru El și suntem umpluți cu bucurie de nedescris și plini de glorie. Trebuie să trăim prin viața ascunsă a Tatălui nostru, ca să putem trăi viața împărăției ca oameni ai împărăției.
Ca oameni ai împărăției ne îngrijim nu de ceea ce izbesc ochii, de recunoașterea sau aprecierea omului, ci trăim și ne îngrijim de prezența secretă și ascunsă a Tatălui.
El vrea ca noi să petrecem timp personal cu El în cuvântul Său și în rugăciune; El vrea ca să intrăm în camera noastră privată, să închidem ușa și să ne rugăm Tatălui nostru care este în secret.
Fie ca să fim mântuiți de afișarea sinelui și a cărnii; fie ca să fim mântuiți de o viață de spectacol, adică să facem o paradă exterioară a lucrurilor pe care le facem pentru Dumnezeu, și toate acestea fără să trăim prin viața ascunsă a Tatălui nostru.
Fie ca să trăim într-un duh golit și umil și fie ca inima noastră să fie pură și ingenuă, în timp ce trăim sub stăpânirea cerească a împărăției, astfel încât carnea și sinele nostru să nu fie manifestate sau exprimate, ci să facem toate lucrurile în duh pentru a-i face plăcere Tatălui nostru ceresc.
Să avem o creștere secretă în viață și să trăim o viață ascunsă cu Domnul în duh
Dacă creșterea noastră în viață este numai exterioară ca ceilalți să o vadă, aceasta nu este o creștere reală; trebuie să avem o creștere secretă în viață, niște experiențe secrete din Cristos.
În calitate de oameni ai împărăției, trebuie să ne rugăm Domnului, să ne închinăm Domnului, să-L contactăm pe Domnul și să avem părtășie cu Domnul într-un mod secret, nu în mod deschis. Îl contactăm pe Domnul și ne rugăm nu pentru că vrem o răsplată de la El, ci pentru că Îl iubim și vrem să petrecem timp cu Tatăl nostru ceresc, pe care nu L-am văzut, dar Îl iubim și Îl savurăm.
Viața noastră cu Domnul trebuie să fie o viață ascunsă și secretă, o viață în privat; nici măcar cei mai apropiați de noi nu ar trebui să știe sau să înțeleagă ce facem.
Când Domnul a vorbit despre dăruirea noastră, El a spus în Matei 6 ca mâna noastră stângă nu ar trebui să știe ce face mâna noastră dreaptă, ceea ce implică dăruire în secret.
Când avem experiențe secrete cu Domnul, ceva despre care nu vorbim altora și cu care nu ne lăudăm înaintea oamenilor, astfel de experiențe determină ca elementul lui Cristos să crească în noi și în același timp omoară sinele nostru și carnea noastră.
S-ar putea să credem că mânia și pofta noastră sunt urâte și că trebuie să le tratăm, dar sinele și carnea noastră sunt cele mai urâte, mai ales atunci când încearcă să facă bine și să obțină gloria.
Ceea ce ne frustrează în creșterea în viață este sinele; sinele iubește să fie glorificat și privit, și sinelui îi place să fie recunoscut și apreciat.
Dar ar trebui să renegăm sinele rugându-ne mult – totuși fără să-i anunțăm pe alții despre cât de mult ne rugăm; ar trebui să renegăm sinele dăruind și postind fără să facem paradă din acest lucru, fără să le menționăm.
Ca oameni ai împărăției, trebuie să trăim o viață ascunsă cu Domnul în duh, având o creștere secretă în viață și experiențe secrete cu Domnul pentru împărăția lui Dumnezeu.
Dacă le spunem mereu altora cât de mult ne rugăm sau dăruim, ne pierdem răsplata, iar creșterea noastră în viață nu este sănătoasă; dar dacă Îl căutăm pe Domnul, avem părtășie cu El, ne rugăm, dăruim și postim în secret, atunci există o creștere sănătoasă în viață, o creștere care vine de la Dumnezeu și nu de la om sau înaintea omului.
De fiecare dată când ne etalăm cu faptele noastre drepte, nu suntem sănătoși, pentru că o astfel de etalare frustrează foarte mult creșterea noastră în viață.
Ca oameni ai împărăției, trebuie să avem o experiență de rugăciune în camera noastră privată, contactându-L pe Tatăl nostru ceresc în secret, experimentând o savurare secretă a Tatălui și primind un răspuns secret de la El (Mat. 6:6).
Doamne Isuse, dorim să avem o creștere adecvată și sănătoasă în viața divină, având multe experiențe secrete din Cristos, multă savurare secretă a Tatălui și multe răspunsuri secrete de la El. Fie ca trăirea și faptele noastre să fie făcute înaintea Tatălui nostru ceresc și nu înaintea oamenilor. Fie ca să trăim viața împărăției, contactându-L pe Tatăl în secret, rugându-ne în secret și făcând faptele noastre drepte în secret, trăind prin viața ascunsă a Tatălui nostru, pentru a-I face plăcere Tatălui. Să nu ne etalăm în faptele noastre drepte, ci să renegăm sinele având o viață ascunsă cu Dumnezeu în duh.
Practicăm trăirea unei vieți ascunse cu Dumnezeu prin trăirea vieții ascunse a Tatălui nostru
Noi, credincioșii, suntem oameni misterioși; credem în Cineva pe care nu L-am văzut niciodată cu ochii noștri și nu L-am atins niciodată cu mâinile noastre, și iubim pe Cineva pe care cele cinci simțuri ale noastre nu pot percepe.
Universul indică faptul că Dumnezeu este ascuns – El este secret; El nu poate fi văzut prin telescop, El nu poate fi atins prin încercarea sau atingerea omului și nu poate fi perceput de simțurile noastre fizice.
Cu toate acestea, Îl iubim, credem în El și suntem în împărăția Sa, împărăția lui Dumnezeu. Dumnezeu a făcut multe lucruri mărețe, cu toate acestea nu suntem conștienți de ele; El a făcut atât de multe pentru fiecare dintre noi, dar nu suntem conștienți că El le-a făcut.
Este posibil să fi văzut unele dintre lucrurile pe care le-a făcut Dumnezeu, dar nici unul dintre noi nu L-a văzut vreodată pe El deoarece El este întotdeauna ascuns, întotdeauna secret. Un astfel de Dumnezeu cu o viață și o natură secretă a intrat în noi, iar singurul mod în care putem trăi viața împărăției este prin viața ascunsă a Tatălui nostru.
Viața lui Dumnezeu în noi are o viață și o natură secretă; când facem ceva în și prin viața divină, vom rămâne ascunși și nu vom face paradă. Viața omenească adoră să facă paradă, un spectacol public, dar viața lui Dumnezeu este întotdeauna ascunsă.
Un ipocrit este cineva care are o manifestare exterioară fără a avea nimic în interior; tot ce are el este parada exterioară, dar nu există realitate în interior. Acest lucru este contrar naturii lui Dumnezeu și vieții Sale ascunse.
Cu toate acestea, asta este ceea ce fac creștinii de multe ori – ei fac un spectacol, încearcă tot posibilul să afișeze ceva la exterior, fără realitate la interior. O, Doamne Isuse!
Fie ca să fim recâștigați la experimentarea potrivită a lui Cristos conform cuvântului lui Dumnezeu și să ne dăm seama că, pentru a practica trăirea unei vieți ascunse cu Dumnezeu, trebuie să trăim prin viața ascunsă a Tatălui nostru.
Dumnezeul nostru are atât de multe lucruri în El Însuși, dar numai puține sunt manifestate; El face atât de multe lucruri, dar putem vedea doar o mică parte din ele.
Dacă trăim prin viața ascunsă a Tatălui nostru, ne putem ruga mult – totuși alții nu vor ști cât ne-am rugat; s-ar putea să dăm mult, dar alții nu vor ști acest lucru; s-ar putea să facem și alte fapte drepte, dar alții nu vor fi conștienți de ele, deoarece le facem pentru a-I face plăcere Tatălui nostru ceresc.
Dacă suntem serioși în ce privește faptul că suntem oamenii împărăției din împărăția cerească, trebuie să învățăm să trăim prin viața ascunsă a Tatălui nostru.
Nu ar trebui să trăim prin viața noastră naturală – care dorește întotdeauna să facă o paradă din ea însăși; ar trebui să trăim prin viața ascunsă a Tatălui, și ceea ce facem să fie în secret, ascuns de ochii altora. O, Doamne Isuse!
Fie ca să fim adevărații oameni ai împărăției care Îl caută pe Dumnezeu în privat, să trăim o viață ascunsă cu Dumnezeu și să trăim prin viața ascunsă a Tatălui nostru!
Fie ca să ne dăm seama că nu putem face acest lucru prin viața noastră naturală, deoarece vieții noastre naturale îi place să arate altora și să facă paradă; fie ca să ne întoarcem către Domnul, să-L contactăm, să-L căutăm, să avem părtășie cu El, să ne rugăm Lui și să trăim prin viața ascunsă a Tatălui nostru!
Doamne Isuse, vrem să practicăm trăirea unei vieți ascunse cu Dumnezeu trăind prin viața ascunsă a Tatălui nostru. Suntem serioși în ce privește faptul că suntem oameni ai împărăției, cei care trăiesc astăzi în împărăția lui Dumnezeu pentru a fi răsplătiți cu manifestarea ei în viitor. Doamne Isuse, învață-ne să trăim nu prin viața noastră naturală, ci prin viața divină, viața ascunsă a Tatălui nostru ceresc. Fie ca să practicăm întoarcerea către duhul nostru, să trăim în duhul contopit și să trăim o viață ascunsă înaintea lui Dumnezeu și cu Dumnezeu.