• Skip to main content
  • Skip to primary sidebar

Îl savurăm pe Cristos in Cuvântul Său

intrăm în țara bună

Dumnezeu pregătește a doua generație cu o moștenire bogată pentru a fi armata Sa de azi

10/04/2020 by Credincios in Cristos Leave a Comment

Mulțumindu‑I Tatălui, Care v‑a îndreptățit să aveți o parte la moștenirea sfinților în lumină. Col. 1:12

Dacă privim la cei care au intrat în țara bună, cu excepția lui Iosua și a lui Caleb, cei calificați și gata să ia în stăpânire țara au fost cei mai tineri, a doua generație, generația nouă, generația tânără (vezi Deut. 1:35-36; Num. 14:31).

Cei salvați de Domnul din Egipt, toată generația mai veche, toți au murit din cauza necredinței lor; ei L-au ispitit pe Domnul și s-au răzvrătit împotriva Lui de multe ori și, la un moment dat, El le-a jurat că nu vor intra în țară.

Cu toate acestea, cei mai tineri, generația tânără, erau pregătiți și gata să intre în țara bună.

Când spionii răi au adus un raport rău, cei mai mulți dintre oamenii lui Israel i-au crezut; de aceea, Dumnezeu le-a promis că vor rătăci în pustie până se vor stinge cu toții, dar copiii lor vor intra în țara bună.

Generația mai veche a spus că copiii lor vor muri din cauza uriașilor din țară și a pericolelor din pustie, dar Dumnezeu a luat această generație tânără și a calificat-o pentru a fi formată într-o armată pentru a intra în țara bună.

Generația mai veche trebuie să le fi spus povestea lor și trebuie să fi transmis experiența și istoria lor la a doua generație; aceasta a zidit a doua generație și a făcut-o gata și pregătită să intre în țară.

Iosua și Caleb au fost singurii din generația mai veche care au intrat în țara bună, pentru că aveau un duh diferit; ei au crezut în Dumnezeu și în cuvântul Lui, au stat pe cuvântul lui Dumnezeu și și-au pus încrederea în Dumnezeu că, dacă El a spus că îi va aduce în țară, El o va face.

Slavă Domnului pentru astfel de războinici experimentați din rândul poporului lui Dumnezeu, cei care trec prin multe lucruri și nu-și pierd inima, ci mai degrabă Îl cred pe conform cuvântului Său, crezând că ceea ce El a promis, o va și face!

Caleb nu era în rivalitate cu Iosua și nici nu s-a certat cu el; din contră, Caleb s-a supus lui Iosua ca lider și toată noua generație i s-a supus lui Iosua, toți fiind într-un singur acord. Slavă Domnului!

Acest lucru ne arată o imagine a ceea ce are loc în viața de biserică în recâștigarea Domnului de astăzi.

Pe de o parte suntem formați într-o armată pentru a lupta pentru Dumnezeu – suntem zidiți în Trupul organic al lui Cristos pentru a lupta pentru Dumnezeu și împreună cu Dumnezeu pentru împlinirea economiei Sale.

Pe de altă parte, Domnul pregătește și echipează o a doua generație, pe cei tineri, care moștenesc experiența celor mai în vârstă și care iau conducerea pentru a intra în țara bună.

Fie ca noi să fim asemenea tineri, generația tânără care învață din experiența celor mai în vârstă, să fim perfecționați de către Domnul și să fim zidiți împreună pentru a intra în țara bună!

A doua generație a fost pregătită și calificată să intre în țara bună

Niciunul din bărbații acestei generații rele nu va vedea țara aceea bună pe care am jurat că o voi da părinților voștri, în afară de Caleb, fiul lui Iefune. El o va vedea și Eu îi voi da lui și fiilor lui țara în care a mers, pentru că L‑a urmat din toată inima pe Domnul.» Domnul S‑a mâniat și pe mine din cauza voastră și a zis: «Nici tu nu vei intra acolo! Iosua, fiul lui Nun, slujitorul tău, el va intra acolo! Încurajează‑l, căci el îl va ajuta pe Israel s‑o moștenească. Cu privire la copilașii voștri, despre care ați zis că vor fi pradă, și la fiii voștri, care azi nu cunosc nici binele, nici răul, ei vor intra în țară. Eu le‑o voi da, și ei o vor stăpâni. Deut. 1:35-39Cu excepția lui Iosua și Caleb, cei care erau calificați și gata să pună stăpânire pe țara bună au fost cei mai tineri, a doua generație.

Armata formată și pregătită spre sfârșitul cărții Numeri era compusă din generația mai tânără din Israel; între ei erau și doi războinici experimentați – Iosua și Caleb – iar aceștia au moștenit toate experiențele și istoria părinților lor.

Cert este că noua generație va fi armata, însoțită de unii mai în vârstă în Domnul, cei care – potrivit selecției Sale suverane – vor rămâne cu tinerii timp de o vreme.

Tot ce a experimentat prima generație nu a fost în zadar și nici nu a fost negativ; ei au turnat totul în generația tânără.

Ce credeți că vorbeau ei zi de zi în timp ce rătăceau prin pustie? Probabil că generația mai veche, părinții, le-ar fi spus povestea lor tinerei generații, iar acest lucru i-a inspirat, i-a perfecționat și i-a pregătit.

Lecțiile învățate de prima generație au devenit parte din moștenirea transmisă celei de-a doua generații; această a doua generație de la naștere a fost pusă în situația de a moșteni tradiția familiei lor și tot ceea ce au experimentat părinții lor.

Părinții trebuie să le fi povestit copiilor lor despre experiențele și sclavia în Egipt, cum i-a izbăvit Dumnezeu cu un braț puternic și cum au traversat Marea Roșie, fiind eliberați pe deplin de la Faraon și de uzurparea sa.

Ei trebuie să le fi spus celor mici cum au ținut Paștele în a paisprezecea zi a celei de-a doua luni, cum au ieșit din Egipt și au traversat Marea Roșie; ei trebuie să le fi explicat cum se aflau în pustie fără mâncare și băutură, dar Dumnezeu i-a hrănit cu mană și i-a aprovizionat cu apă din stânca lovită.

Părinții trebuie să le fi explicat tinerilor că, deși au detestat mana, au apreciat faptul că i-au menținut în viață.

Cei mici trebuie să fi învățat cum cei mai în vârstă s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu și a lui Moise, cum au cârtit și cum a tratat Dumnezeu toate aceste lucruri.

Ei trebuie să fi învățat cum a ajutat Moise poporul Israel, cum a contribuit cu mulți factori constructivi și cum a greșit Dumnezeu doar o singură dată și nu i s-a permis să intre în țara bună.

Cea de-a doua generație nu a trecut prin atât de multe experiențe și lucruri ca prima generație, dar e au primit beneficiul a ceea ce acea generație a experimentat.

Tot ceea ce cei mai în vârstă au experimentat, au savurat și au suferit a fost transmis celor mai tineri pentru a ridica și a zidi a doua generație.

Ceea ce a experimentat generația mai veche a fost foarte eficient în zidirea celor mai tineri, iar Dumnezeu a putut pregăti din a doua generație mai mult de șase sute de mii de oameni, cu o moștenire bogată și cu un trecut puternic pentru a fi formați într-o armată pentru a lupta cu El și pentru El. Ce minunat!

Acest lucru este valabil pentru noi astăzi, iar această istorie se repetă în viața de biserică de astăzi. Tot ce putem spune este,

Mulțumim Doamne Isuse pentru moștenirea bogată pe care ne-ai dat-o în viața de biserică în recâștigarea Ta. Vrem să învățăm din experiența celor mai în vârstă, să fim perfecționați de Domnul și să fim echipați și instruiți pentru a fi armata lui Dumnezeu gata să ia în stăpânire țara bună. Amin, Doamne Isuse, fie ca tânăra generație din toate bisericile locale să fie perfecționată, calificată, instruită și formată în noua armată pe care Tu o dorești ca să lupte pentru interesul Tău pe pământ și să recâștigăm pământul pentru Tine! Amin!

Dumnezeu pregătește a doua generație cu o moștenire bogată pentru a fi armata Sa de azi

Ce vedem în cartea Numeri că s-a întâmplat cu copiii lui Israel este în principiu la fel cu noi în recâștigarea Domnului de azi.

Ceea ce au experimentat cei mai în vârstă este transmis celor mai tineri în viața de biserică și va fi foarte eficient în zidirea și pregătirea lor pentru a lupta pentru Dumnezeu și împreună cu Dumnezeu.

Acest lucru nu ar trebui să fie ciudat; dacă privim la Domnul Isus și cum și-a început lucrarea Sa – El avea treizeci de ani, iar discipolii Săi erau, cel mai probabil, chiar mai tineri decât El.

Domnul i-a învățat și i-a perfecționat, iar El a plecat când avea treizeci și trei de ani și jumătate; El a lăsat întreaga „întreprindere” acestui grup de tineri, „a doua generație”.

Ucenicii au fost zdrobiți și nu erau ambițioși sau în rivalitate, ci, mai degrabă, au învățat să se omogenizeze și să aibă încredere nu în ei înșiși, ci în Domnul.

Deci Domnul a putut folosi discipolii Săi, pe aceștia tineri, pentru a fi martorii Săi în cele mai îndepărtate părți ale pământului.

În mod similar astăzi, noi recunoaștem dreptul Domnului de a ridica o armată compusă din cei mai tineri sub perfecționarea și conducerea celor mai în vârstă, pentru a fi pregătiți să intre în țara bună.

În calitate de a doua generație, nu am trecut prin atât de multe lucruri și experiențe ca prima generație, dar am beneficiat de ceea ce au experimentat generația mai în vârstă.

Am auzit cum au existat răzvrătiri și tulburări în viața de biserică, cum fratele Lee a slujit cuvântul vieții atât pentru expunerea cât și pentru vindecarea problemelor, și cum Domnul și-a dus recâștigarea mai departe nu din cauza unui om, ci din cauza faptului că este Recâștigarea Sa.

Am auzit despre cutare și cutare problemă, despre această situație și am văzut cum Domnul ne vorbește și ne conduce, și cum El se mișcă în noi, printre noi și prin noi.

Ceea ce generația mai veche a experimentat, a savurat și a suferit ne este transmis nouă, generația tânără în recâștigarea Domnului, pentru ca noi să fim perfecționați și pregătiți să fim armata care luptă împreună cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu.

Ceea ce a experimentat generația mai veche din viața de biserică este eficient în formarea celor mai tineri, astfel încât Domnul să poată pregăti și să echipeze o mare armată nouă din a doua generație care să lupte pentru împărăția lui Dumnezeu.

Istoria recâștigării Domnului este înaintea noastră – o putem vedea, o putem cunoaște, și putem învăța din ea, pentru ca să nu repetăm aceleași greșeli, să nu trecem prin aceleași experiențe, ci să savurăm beneficiile lor și să fim pregătiți să luptăm bătălia.

Ce moștenire bogată avem în viața de biserică astăzi!

S-ar putea să vină alte încercări și Domnul ne va trece prin ele; Domnul va continua în recâștigarea Sa cu a doua generație sub conducerea sfinților mai în vârstă și mai experimentați, iar rezultatul va fi foarte pozitiv.

Inima Domnului este pentru toate generațiile și El a dus generația mai în vârstă printr-un anumit set de experiențe, astfel încât acestea să devină moștenirea bogată a celor mai tineri pentru a-i perfecționa și a-i echipa ca să fie armata care merge înainte pentru a lua țara bună.

Acum ca noi, cei mai tineri, care rămânem în cuvântul lui Dumnezeu, în slujba epocii, în vorbirea experiențelor bogate și în istoria în recâștigarea Domnului, trebuie să continuăm în Domnul și, sub conducerea sfinților cu mai multă experiență, trebuie să luăm țara, pe Cristosul atotinclusiv și să luptăm pentru savurarea și experimentarea acestui Cristos de către toți sfinții!

Doamne, câștigă a doua generație care este perfecționată prin cuvântul Tău, prin slujbă și prin istoria bogată din viața de biserică, astfel încât să poată fi formați în armata care luptă pentru interesul Tău pe pământ. Fie ca toate experiențele bogate ale generației mai în vârstă să fie transmise în părtășie celor mai tineri, și fie ca generația tânără să fie puternică și echipată pentru a fi armata de care Tu ai nevoie ca să lupte împreună cu Dumnezeu și pentru Dumnezeu pe pământ. Amin, Doamne Isuse, vrem să fim cei care îți împlinesc nevoia, tinerii care sunt absolut pentru Tine, pentru mișcarea Ta și pentru economia Ta! Continuă în noi și cu noi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, God is Preparing the Second Generation with a Rich Inheritance to be His army today, inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (2) – săptămâna 12 ziua 5 (bazat pe slujba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Filed Under: Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu, Experimentăm pe Cristos, Inviorarea de Dimineață, Războiul Spiritual, Savurăm pe Cristos, viața creștină, viața de biserică Tagged With: a doua generație, armata Domnului de azi, cuvântul sfânt pentru înviorarea de dimineață, formați într-o armată nouă, în recâștigarea Domnului, intrăm în țara bună, Iosua și Caleb, o moștenire bogată, pregătiți și calificați, răzvrătiri și tulburări, Studiul-Cristalizare Numeri, viața de biserică, Witness Lee

Să ne îngrijim de interesele lui Dumnezeu și să avem credință în Dumnezeu pentru a fi partenerii lui Cristos

08/08/2019 by Credincios in Cristos 2 Comments

Fiindcă noi am devenit parteneri ai lui Cristos, dacă în adevăr ţinem cu tărie începutul încrederii noastre neclintit până la sfârşit. Evrei 3:14

Trebuie să fim cei care se îngrijesc de interesele lui Dumnezeu, având credință în Dumnezeu (pe măsură ce suntem infuzați cu El) pentru a fi partenerii lui Cristos în întreprinderea și însărcinarea Sa divină.

În Numeri 13-14 Iosua și Caleb L-au onorat pe Dumnezeu și Dumnezeu i-a onorat; ei s-au îngrijit de interesele lui Dumnezeu, au avut credință în cuvântul lui Dumnezeu și au devenit biruitori datorită lui Dumnezeu, Cel în care au avut încredere și pe care L-au savurat.

Toți cei doisprezece spioni care au mers să vadă țara bună aveau aceleași fapte, același peisaj, dar Iosua și Caleb aveau un duh diferit; ei și-au exersat nu doar mintea ca să înțeleagă, ci și duhul lor, ca să stea pe cuvântul lui Dumnezeu. Deoarece au crezut în cuvântul lui Dumnezeu și au stat pe cuvântul lui Dumnezeu, au declarat că țara este a lor, că sunt în stare să o biruiască și că Dumnezeu le va da țara ca să o posede.

Au fost adevărați biruitori, dar nu au biruit în ei înșiși sau prin ei înșiși, ci datorită lui Dumnezeu, Cel în care au avut încredere.

Dumnezeu le-a promis țara, Dumnezeu a fost Cel care Și-a adus poporul cu un braț puternic și cu tandrețe către țara bună și Dumnezeu a fost Cel care va da țara poporului Israel în posesia lor.

Deci tot ce ei au avut de făcut în calitate de poporul lui Dumnezeu a fost să savureze ceea ce a făcut Dumnezeu și să aibă credință în cuvântul Său.

În viața noastră creștină de multe ori avem încercări, probleme și suferințe, și se pare că Dumnezeu este tăcut și nu răspunde atunci când aducem toate aceste lucruri înaintea Sa.

Dar dacă avem credință în Dumnezeu, dacă inimile noastre sunt pline de credință rămânând în cuvântul lui Dumnezeu și crezând în promisiunile Sale, El ne va aduce în savurarea Cristosului atotinclusiv ca țară bună.

Dacă învățăm să ne deschidem inima către El, Îi permitem să ne întărească în omul nostru interior și stăm în cuvântul Său, inima noastră va fi plină de credință și vom avea un duh de credință, un duh diferit, crezând că Dumnezeu va face în noi ceea ce a spus că va face.

Trebuie să fim Calebii de astăzi, partenerii lui Cristos – care este adevăratul Iosua. Când Îl savurăm pe Cristos și participăm în El, devenim părtașii Săi și trăim datorită Lui; când Îl urmăm pe Cristos, devenim partenerii Săi, iar El este adevăratul nostru Iosua care ne conduce în posesiunea țării bune.

Fie ca noi să fim Calebii de astăzi, partenerii lui Cristos, cei care Îl urmăm pe Cristos oriunde merge, luptăm împreună cu El împotriva inamicilor și să ne împărtășim cu El în luarea și posesiunea țării!

Și fie ca noi să-I spunem Domnului să facă acest lucru în noi, căci în noi înșine nu putem face acest lucru – dar Lui Îi face plăcere să ne dea țara și Îi face plăcere să Se reproducă pe Sine Însuși ca Biruitor în noi, pentru a ne face la fel ca El, biruitori, cei care stau cu El pe tronul Său!

Să învățăm să ne îngrijim de interesele lui Dumnezeu ca să-L onorăm pe Dumnezeu, să avem credință în El și să fim biruitorii Săi

Fiindcă a fost potrivit pentru El, pentru care sunt toate lucrurile şi prin care sunt toate lucrurile, în conducerea multor fii în glorie, să îl facă pe Autorul mântuirii lor perfect prin suferinţe. Evrei 2:10În Numeri 14:38 vedem că Iosua și Caleb L-au onorat pe Dumnezeu și Dumnezeu la rândul Său i-a onorat; ei au fost umpluți cu credință. Cu toate acestea, credința lor nu și-a avut originea în ei – nu erau ei sursa, ci numai Dumnezeu a fost sursa, iar ei s-au îngrijit de interesele lui Dumnezeu.

În experiența noastră totul depinde de lucrurile la care privim. Iosua și Caleb nu s-au uitat la cetățile fortificate, uriașii și locuitorii țării – ei au privit spre Dumnezeu și promisiunile Sale.

Când Petru era în barcă și L-a văzut pe Isus mergând pe mare, L-a rugat să rostească un cuvânt și el va veni; cât timp Petru se uita la Domnul, a mers pe apă, dar când și-a îndreptat privirea spre mare, a început să se scufunde.

Autorul și Perfectatorul credinței noastre este Domnul, și noi trebuie să privim spre El.

O parte din strategia inamicului este de a ne ademeni și chiar de a ne constrânge să ne uităm la un lucru negativ din mediul nostru, în ființa noastră, sau în istoria noastră, și nu la Cristosul înălțat, omul-Dumnezeu Isus de pe tron care posedă toată autoritatea în cer și pe pământ!

Inamicul vrea să ne îndepărtăm privirea de la Cristos, Conducătorul împăraților pământului, Cel care este biruitor și care l-a distrus pe diavolul, având cheile morții și Hadesului în mâinile Sale.

Inamicul vrea să ne uităm la noi înșine, la dispoziția noastră, la falimentele noastre, la situația noastră și la simțămintele noastre. Dar slavă Domnului, ne putem exersa duhul și ne putem activa voința pentru a lua decizia de a-i spune inamicului să tacă, și putem privi către Isus!

Satan, ne uităm înspre Isus! Nu ne uităm la noi înșine, la falimentele noastre și la starea noastră. Nu ne uităm la starea și falimentele altora, nu ne uităm la starea bisericii și refuzăm să ne concentrăm asupra trecutului nostru, asupra slăbiciunii noastre, sau asupra inamicilor noștri. O, Doamne Isuse, ne fixăm ochii pe Tine! Tu ești Autorul și Perfectatorul credinței noastre; credința este în Tine și ne îndreptăm ochii către Tine! Te iubim, Doamne! Ne place să privim înspre Tine ca să fim infuzați cu Tine și să fim umpluți cu credință!

Inamicul ne atacă foarte subtil și de multe ori cădem; dar ne vom ridica din nou și când suntem în întuneric, Iehova este o lumină pentru noi. Fie ca să învățăm să ne ridicăm din orice faliment, slăbiciune și încercare și să privim spre Isus astăzi!

El, ca Autorul și Perfectatorul credinței noastre, ne poate infuza cu credință. Chiar și atunci când avem o anumită situație în care avem nevoie ca El să intervină și se pare că nu ne răspunde, trebuie ca pur și simplu să perseverăm în rugăciune până când El va face ceea ce a spus că va face.

Fie ca Domnul să producă credință în noi; El să producă genul de credință care crede în Dumnezeu chiar și atunci când nu răspunde rugăciunilor noastre, când El nu ia nici o măsură de a ne salva și nici nu răspunde la petițiile noastre cele mai arzătoare.

Fie că ne răspunde sau nu, fie că acționează sau nu, putem cunoaște căile Sale și putem ști că El este drept, credincios, iubitor și plin de compasiune și credem în El chiar dacă El nu face nimic pentru noi!

Exemplul lui Iosua și Caleb din Biblie ne arată ce înseamnă să credem (Num. 13:30; 14:7-9). Nu Iosua și Caleb au fost cei care au biruit în această situație din Num. 13-14, ci Acela în care s-au încrezut.

Nu prin puterea și credința noastră putem birui; mai degrabă, Domnul este Biruitorul care este în duhul nostru și Se reproduce pe Sine în noi ca să putem birui.

Cristos a biruit, Lui I s-a dat să stea pe tron și El dorește să ne producă în calitate de biruitorii Săi, ori de câte ori ne întoarcem spre El, Îl chemăm, Îi cerem acest lucru, ne deschidem Lui și Îi permitem să facă ceea ce trebuie să facă în noi!

Dumnezeu face totul – noi pur și simplu trebuie să savurăm ceea ce face El. Cristos ca om l-a învins deja pe inamic; El, Isus Nazarineanul, omul-Dumnezeu, l-a distrus pe diavolul pe cruce, l-a alungat pe stăpânitorul acestei lumi și a judecat întregul său sistem mondial.

Când El S-a înălțat, noi am fost înălțați; când El a fost întronat, noi am fost întronați; acum, în duh, suntem una cu El, așezați în al treilea cer, și luptăm nu pentru victorie, ci din victorie.

Domnul Isus a făcut acest lucru deja; noi credem în El, rămânem în unirea organică cu El și venim înaintea Sa la tronul harului pentru ca El să facă în noi și prin noi ceea ce noi nu putem face.

Trebuie să urmăm exemplul lui Iosua și Caleb, care aveau inimi pline de credință. Fie ca noi să fim simpli în această chestiune, să ne întoarcem inima către Domnul, să ne deschidem inima către El, să-L rugăm să ne întărească în omul nostru interior ca să-Și facă domiciliul în inima noastră și să ne umple inima cu credință.

Credința oprește activitățile noastre și Îl laudă pe Dumnezeu, căci El a făcut totul. Credința nu este de la noi înșine – ea vine din grija noastră pentru interesele lui Dumnezeu și nu pentru beneficiul nostru, și vine prin exersarea duhului nostru pentru a savura ceea ce Dumnezeu a făcut deja.

Adevărul este că noi nu putem reuși – dar Cristos poate reuși; noi nu o putem face, nici nu vrem să o facem, dar Cristos în calitate de Biruitorul, este în noi, și poate să o facă. Dumnezeu este capabil să facă în noi cu mult mai mult decât putem cere sau gândi, mai mult decât tot ce visăm sau ne imaginăm. Fie ca noi să venim la El și Îi spunem:

Doamne Isuse, ne întoarcem inima spre Tine; întărește-ne în omul nostru interior și fă-Ți casa în inima noastră până când inima noastră este plină de credință. Recunoaștem, Doamne, că în noi înșine nu o putem face și nu putem reuși, dar Te avem pe Tine ca Biruitorul din duhul nostru. Venim la Tine, Doamne: reprodu-Te pe Tine Însuși în noi! Vrem pur și simplu să savurăm tot ceea Tu ce ești și ceea ce Tu ai făcut, și vrem să cooperăm cu Tine, pentru ca să ne faci biruitorii Tăi! Nu avem încredere în noi înșine și în capacitatea noastră cu râvna noastră; ne încredem în Tine, Doamne, și Îți permitem să lucrezi în noi ca să ne faci persoane ca Iosua și Caleb astăzi!

Să fim partenerii lui Cristos, cei care Îl urmează pe Domnul în duh pentru a intra în Țara Bună

Evrei 3:14 spune: „Noi am devenit parteneri ai lui Cristos.” Cristos este Primul născut, iar noi suntem fraţii Săi. Cristos este Capul Trupului, iar noi suntem membrele Sale [...]. Cristos a fost uns de Dumnezeu pentru a duce la îndeplinire însărcinarea lui Dumnezeu. Acum, ca parteneri ai lui Cristos, noi participăm împreună cu El la ducerea la îndeplinire a însărcinării lui Dumnezeu [...].Astăzi Cristos este adevăratul Iosua, iar noi suntem Calebii Săi [...]. Când îl savurăm pe Cristos suntem părtaşii Săi. Când îl urmăm suntem partenerii Săi. Ca parteneri ai Săi, noi lucrăm împreună cu El şi cooperăm cu El pentru a împlini dorinţa lui Dumnezeu de a avea o expresie corporativă a Lui însuşi. Witness Lee, Concluzia Noului Testament, pag. 1114-1115Iosua este un tip reprezentativ al lui Cristos, iar Caleb este un tip reprezentativ al nostru, credincioșii în Cristos; trebuie să fim Calebii de astăzi, parteneri ai lui Cristos (Num. 14:24; Iosua 14:6-14; Evr. 2:10; 3:14).

Aceasta nu înseamnă că trebuie să ne propunem și să promitem să fim ca și Caleb; nu, trebuie ca doar să ne consacrăm pe noi înșine Domnului, dându-I permisiunea de a lucra în noi și asupra noastră, călăuzindu-ne pașii, până când El obține în noi ceea ce vrea să obțină.

Cristos, Căpetenia mântuirii noastre, este adevăratul Iosua, și El ne conduce ca să luăm în posesiune țara; noi, în calitate de Calebii de astăzi, suntem partenerii lui Cristos, cei care luptă cu El împotriva vrăjmașilor și se împărtășesc cu El în luarea în posesie a țării (Evrei 2:10; 3:14).

Domnul în calitate de adevăratul Iosua vrea să câștige multe persoane care sunt asemenea lui Caleb, cei infuzați cu credință și care stau cu El în cuvântul Său. Cristos a fost uns de Dumnezeu pentru a duce la îndeplinire însărcinarea lui Dumnezeu, iar noi, ca parteneri ai Săi, luăm parte împreună cu El la îndeplinirea însărcinării lui Dumnezeu.

Cristos a fost uns de Dumnezeu și noi am fost în mod ferm atașați și uniți cu Unsul lui Dumnezeu.

El este uns și desemnat să facă totul, iar noi, ca parteneri ai Săi, savurăm ungerea care curge asupra noastră. El este Capul, noi suntem Trupul Său; El este Căpetenia mântuirii, iar noi suntem armata Sa; El este Liderul, iar noi suntem adepții / urmașii Săi; El este Unsul, iar noi suntem partenerii Săi.

El ne-a uns cu Sine Însuși ca ungerea, și noi suntem una cu El ca parteneri ai lui Cristos, împărtășindu-ne cu El ca tovarăși ai Săi în această însărcinare.

Evrei 3:7-14 se ocupă de intrarea în țara bună; tipul reprezentativ al acestei intrări în țara bună a fost intrarea în țară sub conducerea lui Iosua (Iosua 1:1-6) și Caleb a fost partenerul său în posedarea țării bune (Num. 32:12; Iosua 14:6-8).

Iosua a preluat conducerea, iar Caleb nu a avut nici o problemă să îl urmeze; Iosua era clar, avea conducerea directă a lui Dumnezeu, și Caleb a funcționat în măsura sa, era coordonat cu Iosua și nu era invidios sau în competiție cu el. Ce model!

Astăzi Cristos este adevăratul Iosua și noi suntem Calebii Săi, partenerii lui Cristos. În calitate de parteneri ai lui Cristos, lucrăm împreună cu Cristos și cooperăm cu El pentru a împlini dorința lui Dumnezeu de a avea o expresie corporativă a Sa.

Cum facem acest lucru? Mai întâi, nu ne uităm la ceea ce putem vedea – mediul, situația, starea oamenilor, trecutul nostru sau inamicii, ci privim către Isus prin exersarea duhului nostru în cuvântul Său.

Când ne exersăm duhul, avem un “duh diferit”, așa cum au făcut Iosua și Caleb, un duh de credință care ne determină să credem în cuvântul lui Dumnezeu. Alții pot avea un duh de lașitate, necredincios și răzvrătit, dar noi trebuie să avem un duh de credință în cuvântul lui Dumnezeu.

Doamne Isuse, Tu ești adevăratul nostru Iosua – Căpetenia mântuirii noastre, Conducătorul și Generalul nostru – și noi suntem Calebii Tăi, partenerii lui Cristos! Amin, Doamne, declarăm cu credință că suntem Calebii de astăzi, partenerii lui Cristos care savurează ungerea și însărcinarea lui Cristos și sunt uniți cu El pentru măreața Sa întreprindere! Amin, Doamne Isuse, suntem una cu Tine și te luăm ca Liderul și Căpetenia noastră. Ne exersăm duhul, Doamne, ca să nu ne uităm la ceea ce putem vedea în exterior, ci ca să privim la Isus, Autorul și Perfectatorul credinței noastre, Cel care va îndeplini ceea ce a spus!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Caring for God’s Interests and having Faith in God to be the Partners of Christ (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (1) – săptămâna 11 ziua 1 (bazat pe sluba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Filed Under: Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu, Dorința lui Dumnezeu, Experimentăm pe Cristos, Îl trăim pe Cristos, Inviorarea de Dimineață, Savurăm pe Cristos, viața creștină Tagged With: adevărații biruitori, Autorul credinței noastre, avem credință în Dumnezeu, cuvântul sfânt pentru înviorarea de dimineață, infuzați cu credință, îngrijim de interesele lui Dumnezeu, intrăm în țara bună, Iosua și Caleb, paternerii lui Cristos, să-L onorăm pe Dumnezeu, Studiul-Cristalizare Numeri, Witness Lee

Avertisment: să nu repetăm Istoria lui Israel de Falimentare a Atingerii Țelului Chemării lui Dumnezeu!

05/08/2019 by Credincios in Cristos 3 Comments

Aceste lucruri li s-au întâmplat ca să ne fie exemple și au fost scrise pentru avertizarea noastră, a celor peste care au venit sfârșiturile veacurilor. 1 Cor. 10:11

În 1 Corinteni vedem că istoria copiilor lui Israel din Vechiul Testament este un tip reprezentativ al credinciosului nou-testamentar, și există un avertisment de a nu repeta istoria negativă a celor care au avut o inimă de necredință și nu au intrat în țara bună.

Săptămâna aceasta, în studiul nostru aprofundat asupra cărții Numeri, ajungem la tema “Parteneri cu Cristos care luptă pentru interesul lui Dumnezeu.”

Fundalul este Numeri 13-14 unde vedem că Moise a trimis doisprezece reprezentanți – câte unul din fiecare dintre cele douăsprezece seminții – ca spioni care să intre în țara bună, să facă o căutare amănunțită și să aducă înapoi mostre ale produselor din țară.

Toți cei doisprezece spioni au spus că țara este foarte bună, curgând lapte și miere, dar zece dintre ei au fost necredincioși și astfel au dat un raport negativ și au nutrit o inimă rea de necredință în rândul adunării.

Drept urmare, toată adunarea – cu puține excepții – a murmurat nu numai împotriva lui Moise și Aaron, ci împotriva lui Dumnezeu, spunând: De ce ne-a adus Iehova aici să ne omoare? Doar doi – Iosua și Caleb – au fost plini de credință, s-au concentrat pe Domnul, au crezut în cuvântul Domnului, în promisiunea Sa și au dat o mărturie puternică și pozitivă.

Astfel, Dumnezeu a venit și a spus că întreaga generație care a ieșit din Egipt și a fost numărată la început, toți vor muri în pustie, dar copiii lor – despre care au spus că vor fi devorați de inamic – vor intra în țara bună, împreună cu Iosua și Caleb.

Iosua Îl simbolizează pe Cristos în calitate de Liderul nostru în război pentru lupta împotriva inamicului și posesia țării bune. Caleb îl simbolizează pe partenerul lui Cristos, după cum a menționat Pavel în Evrei 3:14.

Caleb era un israelit obișnuit – nu era clasificat cu Noe și Avraam, ci era doar o persoană obișnuită, a cărui caracter, constituție, credință și determinare indică faptul că Dumnezeu poate face ca oamenii obișnuiți să devină biruitori.

În mijlocul unei situații haotice pline de răzvrătire, murmur și vorbire rea, Domnul este în stare să ia un credincios obișnuit și să-l facă un biruitor, un cuceritor victorios.

Dar trebuie să fim asemenea persoane ca Iosua și Caleb, cu un duh diferit, cei care Îl iubesc pe Domnul, sunt plini de credință, se concentrează pe Domnul, cred în cuvântul Său și dau o mărturie puternică și pozitivă cu privire la cuvântul lui Dumnezeu și împlinirea lui.

Astăzi, în acest articol, vrem să vedem că istoria Israelului este un tip reprezentativ al nostru în viața de biserică și să fim avertizați cu privire la faptul de a fi veghetori, astfel încât să nu repetăm istoria poporului Israel.

Avertisment: să nu repetăm Istoria lui Israel de Falimentare a Atingerii Țelului Chemării lui Dumnezeu!

Iosua, fiul lui Nun, și Caleb, fiul lui Iefune, care erau dintre cei care cercetaseră țara, și-au sfâșiat hainele și au vorbit întregii comunități a fiilor lui Israel, zicând: Țara pe care am străbătut-o ca s-o cercetăm este o țară deosebit de bună. Dacă Domnul Își găsește plăcerea în noi, ne va duce în această țară și ne-o va da nouă; este o țară în care curge lapte și miere. Numai nu vă răzvrătiți împotriva Domnului și nu vă temeți de poporul din țară, căci vor fi ca pâinea pentru noi. Protecția le-a fost luată, iar Domnul este cu noi. Nu vă temeți de ei. Numeri 14:6-9În 1 Corinteni, Pavel ne spune că istoria copiilor lui Israel din Vechiul Testament este un tip reprezentativ al credincioșilor nou-testamentari, iar istoria lor este pentru ajustarea, învățarea și avertizarea noastră (vezi 1 Cor. 10:5-11; 5:7-8; 10:1-2).

Pavel i-a avertizat pe credincioși să nu repete istoria copiilor lui Israel în faptul de a face lucruri rele împotriva lui Dumnezeu (vezi v. 6-11); el a fost clar și sobru în gândire când a spus acest lucru, pentru că și-a dat seama că există o posibilitate certă ca istoria negativă a poporului Israel să fie repetată în biserica lui Dumnezeu care se află în Corint sau în oricare biserică locală.

Țelul chemării lui Dumnezeu a copiilor lui Israel a fost ca aceștia să intre în țara promisă pentru a se bucura de bogățiile sale, pentru ca ei să stabilească Împărăția lui Dumnezeu și să fie expresia lui Dumnezeu pe pământ (Exod 3:7-8).

Dumnezeu a vrut ca aceștia să fie eliberați din Egipt, să vadă semnele și puterea lui Dumnezeu, să treacă prin Marea Roșie și să fie aduși pe drumul către țara bună pentru a stabili Împărăția lui Dumnezeu și locuința Sa.

Acest lucru ar fi trebuit să îi umple de credință, căci dacă acesta este scopul lui Dumnezeu, cu siguranță El va face ceea ce a spus că va face.

Cu toate acestea, deși tot Israelul a fost răscumpărat prin Paște, eliberat din tirania egipteană și adus pe muntele lui Dumnezeu pentru a primi revelația locuinței lui Dumnezeu, tabernaculul, aproape toți au căzut și au murit în pustie, falimentând în faptul de a atinge acest țel din cauza faptelor lor rele și a necredinței lor (vezi Evrei 3:7-19; 1 Cor. 10:5, 7-10).

Domnul Isus a făcut o aplicare a acestui principiu când a vorbit despre cele cinci fecioare nechibzuite și cele cinci înțelepte; fecioarele nechibzuite aveau ulei în lămpile lor, dar nu aveau ulei în vasul lor și, atunci când acestea s-au stins, nu aveau acea porție suplimentară de ulei; când a venit mirele, trebuiau să mai cumpere ulei și nu li s-a permis să intre la ospățul de nuntă.

Aceasta înseamnă că cineva poate fi credincios întreaga viață sau să fie în viața de biserică timp de zeci de ani, dar viața sa poate sfârși în faliment, fără umplerea cu Duhul, fără creșterea în viață și fără să intre în savurarea deplină a Cristosului atotinclusiv, ci mai degrabă, să fie ca unul care a căzut în pustie.

Ce avertisment este acesta pentru noi! Numai Caleb și Iosua au atins scopul și au intrat în țara bună (Numeri 14:27-30).

Aceasta înseamnă că, deși am fost răscumpărați prin Cristos, eliberați din robia lui Satan și aduși în revelația economiei lui Dumnezeu, totuși putem falimenta în faptul de a atinge țelul chemării lui Dumnezeu, care este să intrăm în posesia țării noastre bune, Cristos (Filipeni 3:12-14), și să savurăm bogățiile Sale pentru împărăția lui Dumnezeu, ca să putem fi expresia Sa în epoca actuală și să participăm în savurarea deplină a lui Cristos în epoca împărăției (Mat. 25:21, 23).

Ce avertisment este acesta pentru noi!

Ar fi fost normal ca un israelit să fi fost mântuit din cauza Paștelui, să își facă exodul afară din Egipt, să fie botezat prin traversarea Mării Roșii, să primească revelația pe muntele lui Dumnezeu, să experimenteze mana ca hrană oferită de Dumnezeu, să bea apa vie care curge din stânca lovită și să zidească locuința lui Dumnezeu!

Ar fi fost normal ca o persoană din poporul lui Dumnezeu să învețe să I se închine și să Îl slujească trăind o viață curată, sfântă, pură și plină de bucurie, și să fie format într-o armată care intră în Canaan, îl tratează pe inamic, își revendică moștenirea, o cultivă, zidește templul și stabilește împărăția lui Dumnezeu.

Acest lucru este complet normal; acest lucru nu este pentru supra-oameni, ci este normal.

Ceea ce nu este normal este să fim plini de necredință, să ne răzvrătim împotriva lui Dumnezeu și a autorității Sale delegate și să pierim pe drumul către țara bună.

Domnul trebuie – și noi trebuie să Îi permitem – să ne reînnoiască mintea, ca să avem o înțelegere potrivită a faptului că un biruitor este un credincios normal.

Dar, deoarece astăzi există atât de multă deviere, când întâlnim pe cineva care învață să ducă o viață de biruitor, am putea crede că este spectaculos… dar Domnul nu ar gândi niciodată așa, iar persoana respectivă nu ar spune niciodată acest lucru, ci mai degrabă ar recunoaște că el doar învață să Îl urmeze pe Miel oriunde merge El.

Fie ca noi să fim avertizați de acest lucru și să ne deschidem cu adevărat Domnului să-I spunem:

Doamne Isuse, mântuiește-ne din a falimenta să atingem țelul chemării Tale, prin faptul de a avea o inimă de necredință și de a ne răzvrăti împotriva Ta. Doamne, adu-ne în savurarea și posesia Cristosului atotinclusiv ca țară bună, ca noi să fim expresia Ta și împărăția Ta în epoca prezentă și să participăm în savurarea deplină a lui Cristos în epoca viitoare. Fă-ne credincioși normali, cei biruitori, cei care nu doar că sunt eliberați de lume, botezați, primesc revelația lui Dumnezeu, Îl savurează pe Cristos ca porția dată de Dumnezeu și zidesc locuința lui Dumnezeu, ci sunt cei care sunt formați ca o armată, intră în țara bună pentru a-l trata pe inamic, savurează și intră în posesia țării bune, zidesc templul lui Dumnezeu pentru expresia Sa și stabilesc împărăția lui Dumnezeu pentru guvernarea Sa!

Să învățăm de la Iosua și Caleb calea de a intra în Țara Bună și să intrăm în posesia ei prin credință

Cadavrele voastre vor zăcea în pustia aceasta. Dintre toți cei de la vârsta de douăzeci de ani în sus care ați fost numărați și înscriși și care ați cârtit împotriva Mea, niciunul nu va intra în țara în care am jurat că vă voi așeza, în afară de Caleb, fiul lui Iefune, și Iosua, fiul lui Nun. Numeri 14:29-30În calitate de credincioși nou-testamentari, trebuie să fim avertizați solemn cu privire la repetarea falimentului copiilor lui Israel în pustie (1 Corinteni 10:6, 11) și trebuie să ne dăm seama că, fără harul și îndurarea lui Dumnezeu, am fi la fel ca și copiii lui Israel (Rom. 9:15-16).

Trebuie să citim istoria lui Israel ca pe istoria noastră, acordând o atenție deosebită capitolelor 13 și 14 din Numeri și rugându-ne ca Domnul să ne dea îndurarea și harul Său pentru a ne face persoane ca Iosua și Caleb astăzi.

Dintre toți copiii lui Israel care au ieșit din Egipt, doar doi, Iosua și Caleb, au intrat în țara bună (Deut. 1:34-38; Num. 13:17-14:38).

Trebuie să învățăm de la Iosua și Caleb ce înseamnă să reprezentăm interesul lui Dumnezeu în această epocă și să luptăm cu inamicul, dându-ne seama că, așa cum se vede în Apocalipsa 3 și 5, Cristos Însuși este Biruitorul și El vrea să Se reproducă pe Sine în noi.

Cristos le-a spus celor biruitori din Laodicea: Celui ce biruiește, va sta cu Mine pe tronul Meu, așa cum și Eu am biruit și stau cu Tatăl Meu pe tronul Său. Cristos, în a treia etapă a slujbei Sale – etapa intensificării Sale – dorește să Se reproducă pe Sine în fiecare dintre noi care se roagă pentru acest lucru și I se deschide pentru aceasta.

Deși tot poporul Israel a fost răscumpărat, numai doi biruitori – Iosua și Caleb – au primit premiul țării bune (vezi Iosua 14:6-14; 19:49-51).

Există un contrast puternic între cei zece spioni și Iosua și Caleb; cei zece au adus un raport negativ despre țara bună, crezând mai degrabă în ceea ce au văzut (giganții, cetățile mărețe, imposibilitatea de a cuceri țara) decât ceea ce le-a promis Dumnezeu.

S-au măsurat pe ei înșiși cu inamicul, și sinele lor era centrul și criteriul. S-au văzut ca niște lăcuste în fața giganților din țară și au ajuns la concluzia că este imposibil să ia în stăpânire țara.

Dar slavă Domnului, există vorbirea pozitivă a lui Iosua și Caleb, care au spus cu îndrăzneală: Haideți să urcăm și să luăm în posesiune țara, căci suntem în stare să o biruim (Num. 13:30).

Ei au adus un raport pozitiv cu privire la țara bună și au privit la Domnul și s-au încrezut în El că, dacă Iehova este satisfăcut de ei, îi va aduce în țară și le va da această țară în care curge lapte și miere.

Ei au spus: Doar poporul să nu se răzvrătească împotriva lui Iehova și să nu îi fie teamă de oamenii din țară, pentru că aceștia sunt pâinea lor; Iehova este cu ei, așa că nu trebuie să le fie teamă. Iosua și Caleb erau neînfricați; da, existau giganți, dar punctul de referință nu a fost mărimea lor, ci Iehova Însuși.

Astfel Dumnezeu a vorbit cu privire la spionii răzvrătiți și la poporul lui Israel, că toți cei care nu au crezut și L-au încercat pe Dumnezeu și s-au răzvrătit împotriva Sa, toți aceștia vor muri în pustie, iar copiii lor vor intra în țara bună, împreună cu Iosua și Caleb, care au avut un duh diferit.

Ce onoare ca Domnul să rostească un astfel de cuvânt în numele nostru!

Conform celor descrise cu privire la copiii lui Israel în Numeri, nu toți credincioșii în Cristos care au fost răscumpărați prin Cristos vor avea parte de El ca premiu pentru ei înșiși, ca odihnă și satisfacție în epoca bisericii și în epoca împărăției.

Trebuie să luăm acest lucru ca un avertisment și să fim cei care învață de la Iosua și Caleb calea de a intra în țara bună în credință și de a intra în posesiunea ei!

Doamne Isuse, Tu ne-ai promis și Tu dorești ca noi să intrăm în savurarea și posesiunea Cristosului atotinclusiv ca țară bună, ca noi să fim expresia și împărăția Ta pe pământ. Amin, Doamne, este plăcerea Ta să faci acest lucru – fă-o în noi și cu noi! Fă-ne credincioșii normali, biruitorii Tăi, cei care sunt plini de credință în cuvântul Tău și care nu sunt făcători de rău sau răzvrătiți. Îndură-Te de noi și dă-ne harul Tău, astfel încât să nu falimentăm în atingerea țelului chemării Tale, ci să intrăm în savurarea lui Cristos pentru a deveni împărăția și expresia Sa pe pământ astăzi!

Acest articol este o traducere în limba română a articolului, Warning: don’t Repeat Israel’s History of Failing to Reach the Goal of God’s Calling! (sursa este online), inspirat din înviorarea de dimineață asupra, Studiul-Cristalizare Numeri (1) – săptămâna 11 ziua 1 (bazat pe sluba fraților Watchman Nee și Witness Lee), vorbirea fraților, și experiența noastră creștină.

Filed Under: Biblia - Cuvântul lui Dumnezeu, Dorința lui Dumnezeu, Experimentăm pe Cristos, Inviorarea de Dimineață, Savurăm pe Cristos, viața de biserică Tagged With: creșterea în viață, Cristosul atotinclusiv, cuvântul sfânt pentru înviorarea de dimineață, expresia lui Dumnezeu, intrăm în țara bună, istoria lui Israel, o viață curată, Studiul-Cristalizare Numeri, țelul chemării lui Dumnezeu, umplerea cu Duhul, viață de biruitor, Witness Lee

Primary Sidebar

Să-L experimentăm, să-L savurăm și să-L exprimăm pe Cristos (1)

Viața Creștină

Să fim un vas înspre onoare, un om al lui Dumnezeu deplin echipat, prin faptul de a fi întăriți în harul… (2024 ITERO din primăvară)

Articole Recente

  • Căci armele cu care ne luptăm noi nu sunt supuse firii pământești, ci sunt puternice, întărite de Dumnezeu ca să surpe întăriturile. 2 Cor. 10:4Biserica trebuie să se roage pentru a aduce împărăția și pentru a supune puterea întunericului a lui Satan
  • În adevăr, în chipul acesta vi se va da din belșug intrare în Împărăția veșnică a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos. 2 Pet. 1:11Stăm în victoria lui Cristos și ne supunem domniei lui Dumnezeu: biserica aduce împărăția
  • Căci Împărăția lui Dumnezeu nu este mâncare și băutură, ci neprihănire, pace și bucurie în Duhul Sfânt. Rom. 14:17Noi, credincioșii, trăim viața împărăției în biserică, trăind în duhul contopit
  • Vie Împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer și pe pământ. Matei 6:10Împărăția produce biserica și biserica aduce împărăția lui Dumnezeu
  • ...și pe această piatră voi zidi Biserica Mea, și porțile Locuinței morților nu o vor birui. Îți voi da cheile Împărăției cerurilor...Matei 16:18-19Realitatea împărăției cerurilor este conținutul vieții de biserică de astăzi
  • ...Dar piatra care sfărâmase chipul s-a făcut un munte mare și a umplut tot pământul. Daniel 2:35Evanghelia aduce viața lui Dumnezeu, împărăția lui Dumnezeu, care produce biserica

Căutați pe site

Să ne ostenim asupra Cristosului atotinclusiv reprezentat de țara bună pentru zidirea bisericii…

Să luptăm lupta cea bună, să terminăm alergarea, să păstrăm credința și să iubim apariția Domnului…

Copyright © 2025 · eleven40 Pro on Genesis Framework · WordPress · Log in

  • Să-L experimentăm, savurăm și exprimăm pe Cristos (1)
  • Un vas înspre onoare
  • Luptăm lupta bună
  • Ne ostenim asupra Cristosului