Văzând că Dumnezeu este Cel care ne tratează, ne deschidem Lui, nu ne iubim sinele și Îl lăsăm să zdrobească omul nostru exterior, astfel încât omul nostru interior să fie eliberat.
Cu cât creștem mai mult în Domnul în viața noastră creștină, cu atât ne dăm seama că ceea ce suntem prin natură nu înseamnă nimic – doar ceea ce constituie Duhul în ființa noastră contează; disciplina Duhului Sfânt ne distruge ființa naturală și aduce constituția Duhului Sfânt, astfel încât omul exterior să fie zdrobit și omul interior să fie înnoit și eliberat. Amin!
În calitate de credincioși în Cristos, trebuie să trăim o viață creștină potrivită, fiind una cu Domnul pentru a-L exprima, chiar și pentru a fi la fel ca El, în toate lucrurile.
În 2 Împ. 4:8-9 vedem cum Elisei a trecut prin Sunem și a fost acolo o femeie care l-a găzduit; el nu a predicat nimic și nici nu a făcut vindecări, dar ea a simțit că el era un om sfânt al lui Dumnezeu. Această femeie l-a identificat ca un om al lui Dumnezeu prin felul în care își lua masa; aceasta este impresia pe care Elisei le-a lăsat-o altora.
Ce impresie le dăm oamenilor? Ce iese din noi atunci când ei ne văd, când ne trăim viața de zi cu zi? Dacă omul nostru exterior nu este zdrobit, ceea ce vor vedea alții este omul nostru exterior, omul nostru natural. Le vom da altora un sentiment neplăcut că ne iubim pe noi înșine, suntem încăpățânați și suntem mândri.
Sau poate ei văd că suntem foarte elocvenți și deștepți. Dacă omul nostru natural este bun, alții vor avea o impresie bună despre noi, dar ceea ce obțin este doar omul natural, nu Cristos. Ceea ce vrea Dumnezeu este ca Cristos să fie exprimat prin noi.
El nu vrea ca să le dăm altora o impresie bună despre noi înșine, că suntem oameni buni care încearcă să asculte de Dumnezeu și să facem ceea ce spune cuvântul Lui; El vrea ca Cristos să fie trăit în noi. Singurul mod în care acest lucru este posibil este dacă omul nostru exterior este zdrobit, astfel încât omul interior să poată fi eliberat și exprimat.
Unde este Dumnezeu astăzi? El nu este numai în ceruri; El este, de asemenea, în duhul nostru, locuind în noi, trăind în noi și făcând toate lucrurile în noi. El este în duhul nostru, dar duhul nostru ca om interior este învăluit și înconjurat de omul nostru exterior.
Ne zidim omul exterior de-a lungul anilor și suntem puternici în omul nostru exterior. Cum poate fi eliberat și exprimat omul interior când omul exterior este atât de puternic și activ? O, Doamne! Ceea ce văd alții în noi este care sunt cele mai puternice puncte ale omului nostru exterior; ei nu Îl văd pe Cristos în noi, ei văd ceva din omul exterior exprimat.
Dacă omul exterior nu este zdrobit, duhul nostru nu va fi eliberat, iar ceea ce ne exprimăm este doar noi înșine, omul nostru natural. Dumnezeu ne-a pus în lume pentru ca prezența noastră să creeze foame și sete după dreptate în păcătoși, în credincioși și în cei din lume.
Dar dacă ne exprimăm omul exterior și omul nostru interior este închis în noi, alții nu Îl vor vedea pe Cristos în noi și nici nu vor fi atrași de Domnul. Fie ca Domnul să aibă o cale în ființa noastră.
Pe partea pozitivă, trebuie să Îl savurăm pe Domnul, să petrecem timp cu El în cuvânt, să ne întâlnim cu sfinții și să avem tot felul de practici de viață care ne ajută să-L mâncăm, să-L bem și să ne împărtășim din bogățiile Lui. Pe de altă parte, trebuie să realizăm că Domnul dorește să dărâme omul nostru exterior, astfel încât omul nostru interior să poată fi eliberat și exprimat și trebuie să cooperăm cu operarea Domnului în noi.
Disciplina Duhului Sfânt distruge dispoziția noastră naturală și constituie o nouă dispoziție cu un nou caracter în noi
Chiar dacă noi, credincioșii în Cristos, am fost regenerați de Dumnezeu și avem viața și natura Sa în duhul nostru, de atâtea ori încă trăim în noi înșine, prin noi înșine și pentru noi înșine și ne exprimăm pe noi înșine, nu pe Domnul. Dacă avem niște virtuți și calități bune, încercăm să le îmbunătățim și „le folosim pentru slava lui Dumnezeu”, în timp ce încercăm să înlăturăm sau să suprimăm unele dintre lucrurile negative din ființa noastră.
Dar ceea ce dorește Domnul să facă în noi este să își facă domiciliul în inima noastră, astfel încât El să se poată exprima prin noi. Trebuie să fim întăriți cu putere de către Tatăl prin Duhul, astfel încât Cristos să își poată face locuința în inimile noastre prin credință (Efeseni 3:16-17).
Domnul nu vrea să folosească lucrurile bune din ființa noastră și apoi să dărâme lucrurile rele din noi; orice suntem prin naștere – bun sau rău, util sau nu – este natural și-L împiedică pe Duhul Sfânt să constituie viața divină în ființa noastră. Deci, Domnul lucrează prin disciplina Duhului Sfânt pentru a ne expune și a distruge firea noastră naturală, astfel încât El să poată constitui o nouă dispoziție în noi, cu un caracter nou, cu noi virtuți care Îl exprimă.
Deoarece orice suntem prin naștere este natural și Îl împiedică pe Domnul să facă ceea ce El vrea să facă în noi, ne dăm seama că puterea noastră naturală, înțelepciunea naturală, inteligența naturală, dispoziția naturală, deficiențele naturale și virtuțile naturale trebuie să fie toate zdrobite pentru ca Duhul să-L introducă pe Dumnezeu în noi.
Caracterul și obiceiurile noastre trebuie, de asemenea, dărâmate, pentru ca Duhul Sfânt să formeze în noi o nouă dispoziție, un nou caracter, noi obiceiuri, noi virtuți și noi atribute. Cum poate Duhul Sfânt să facă asta? În primul rând, El lucrează în noi pentru a ne lumina, a ne inspira, a ne conduce și a ne satura cu viața divină.
Când suntem întăriți lăuntric de către Tatăl prin Duhul în omul interior, ne putem deschide către El și îi putem permite lui Cristos să-și facă domiciliul în inima noastră. Duhul Sfânt lucrează și în mediul nostru pentru a aranja totul – fiecare detaliu, persoană, materie și lucru – pentru a dărâma ceea ce suntem în mod natural.
De atâtea ori pare că totul și toți cei din jurul nostru ne sunt contrare, încercând să ne dărâme și să ne doboare; acesta nu este oameni și lucruri sau chiar Satan, ci este Duhul Sfânt care lucrează prin disciplina Sa pentru a dărâma omul nostru natural.
De exemplu, ne iubim soțul sau soția și îi mulțumim Domnului pentru el/ea, dar Domnul a aranjat ca soțul/soția noastră să ne expună și să ne dărâme ființa naturală. Domnul aranjează persoane, chestiuni și lucruri, inclusiv tot felul de situații și medii, pentru a ne expune și a dărâma rapiditatea sau încetineala noastră naturală și pentru a desființa istețimea sau plictitudinea noastră naturală.
El aranjează, de asemenea, lucruri pentru a ne distruge înțelepciunea sau nesăbuința noastră naturală. Toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor care Îl iubesc pe Dumnezeu, celor care sunt chemați după planul Său, căci El vrea să-i conformeze chipului lui Cristos, Fiul Întâi născut al lui Dumnezeu (Rom. 8:28-29).
Toate lucrurile, toate chestiunile, toate persoanele și toate situațiile sunt folosite de Domnul nu numai pentru ca El să crească în noi, ci și pentru ca multele aspecte ale ființei noastre naturale să fie dărâmate, astfel încât El să ne poată conforma chipului lui Cristos.
Fie ca noi toți să ne dăm seama că ceea ce suntem prin natură nu înseamnă nimic; numai ceea ce Duhul constituie în ființa noastră contează, pentru că doar o nouă creație este ceea ce contează (Ioan 3:6; 2 Cor. 5:17; Gal. 6:15). Fie ca noi să vedem că Duhul Sfânt lucrează prin tot felul de lucruri, persoane, chestiuni și situații pentru a ne distruge firea și obiceiurile naturale și pentru a aduce constituirea Duhului Sfânt în maturitate și dulceață.
Dumnezeu Însuși aranjează totul în mediul nostru, pentru ca El să formeze în noi o nouă dispoziție, un nou caracter și noi atribute. Rezultatul este că omul exterior este zdrobit și omul interior are o cale de a fi eliberat și exprimat, iar Domnul este Cel care este exprimat prin noi (2 Cor. 4:16).
Dacă vedem acest lucru, dacă ne dăm seama că toate lucrurile sunt aranjate în mod suveran de către Dumnezeu pentru a dărâma omul nostru exterior, astfel încât omul interior să poată fi înnoit, eliberat și exprimat, nu ne vom mai împotrivi Domnului în ceea ce face El, ci vom coopera cu El și Îi vom permite să-și facă domiciliul în inima noastră.
Doamne Isuse, luminează-ne să ne dăm seama că tot ceea ce suntem prin natură nu înseamnă nimic, căci doar ceea ce constituie Duhul în ființa noastră contează! Amin, Doamne, vechea creație cu toate virtuțile, caracterul și dispoziția omului natural nu contează – doar o nouă creație contează! Pătrunde în noi. Fie ca Tu să ai o cale de a ne distruge dispoziția și obiceiurile naturale și de a aduce constituirea Duhului Sfânt în maturitate și dulceață. Ne deschidem Ție, dragă Doamne. Nu vrem să ne împotrivim sau să cârtim împotriva Ta atunci când experimentăm disciplina Duhului Sfânt. Fie ca Duhul Sfânt să se miște în noi să ne lumineze, să ne inspire, să ne conducă și să ne umple cu viața divină. Fie ca să ne dăm seama că Duhul lucrează în mediul nostru și prin multe lucruri și persoane pentru a ne distruge ființa naturală, astfel încât El să poată constitui o nouă dispoziție în ființa noastră! O, Doamne, Ție ne deschidem în toate: fie ca Tu să ai o cale de a ne conforma chipului lui Cristos!
Înțelegând că Dumnezeu ne tratează și nu ne iubim pe noi înșine, ci ne deschidem către El, astfel încât omul exterior să fie zdrobit și omul interior să fie eliberat și exprimat
Suferințele, încercările și problemele sunt porția fiecărei ființe umane, iar noi, în calitate de credincioși în Cristos, nu suntem diferiți; în cazul nostru, totuși, toate aceste lucruri ar trebui să aibă un rezultat pozitiv – suntem conformați cu chipul lui Cristos.
Cu toate acestea, mulți credincioși în Cristos care Îl iubesc pe Domnul și Îl urmăresc pot trece prin atâtea tratări, probleme, încercări și suferințe de ani de zile, dar se pare că ei rămân neschimbați. Sunt la fel ca înainte, dar acum au mai multe experiențe de încercări și suferințe.
De ce atât de mulți oameni rămân neschimbați după ce au fost tratați ani de zile? Există două motive principale: ei nu văd că Dumnezeu îi tratează din cauza faptului că se află în întuneric și se iubesc pe ei înșiși foarte mult. Reacția noastră naturală la orice suferință, dificultăți sau opoziție este să ne ne împotrivim, crezând că cutare persoană sau acel lucru este problema, nu noi înșine.
Dacă suntem în întuneric, deși Dumnezeu lucrează și distruge, credem că sunt persoane, lucruri, situații și chestiuni care ni se întâmplă și ne opunem lor. Ne putem plânge chiar împotriva lor, crezând că suntem tratați într-un mod dur. Dar când Domnul strălucește asupra noastră și ne dăm seama că mâna lui Dumnezeu este cea care operează în mediul nostru prin disciplinarea Duhului Sfânt, vom accepta acțiunile lui Dumnezeu (Iov 10:13; Efeseni 3:9).
Pur și simplu ne vom da seama că Dumnezeu este Cel care ne tratează pentru a ne zdrobește omul exterior, astfel încât omul interior să poată fi realizat. Domnul să Se îndure de noi, astfel încât să vedem că mâna lui Dumnezeu este cea care este asupra noastră pentru a ne trata, nu lumea, familia noastră, șeful nostru sau oricare dintre sfinții care ne tratează.
Deși lucrurile care ni se întâmplă sunt insuportabile sau prea dure, Domnul vrea să ne trateze, iar noi trebuie să acceptăm și să credem tot ce a făcut Domnul. Poate părea că presiunea este prea mare, relațiile sunt prea dure și limitările sunt prea stricte, dar Dumnezeu nu poate greși niciodată în ceea ce face.
Iosif a fost o persoană care și-a dat seama că nu frații săi, faraonul sau Potifar l-au tratat pentru a-l face să sufere, ci că Dumnezeu a lucrat în el și asupra lui pentru a transforma toate lucrurile în bine. El a trecut prin multe suferințe, persecuții și trădari nedrepte și chiar prin închisoare, dar era convins că Dumnezeu lucrează în toate, iar rezultatul a fost că nu a fost amar împotriva mediului sau a fraților săi, ci a fost una cu Dumnezeu în toate. lucruri.
Al doilea motiv pentru care un om nu este stricat deși poate trece prin relații și suferințe este că se iubește pe sine prea mult. Cu toții ne iubim pe noi înșine. Acesta este motivul pentru care Satan i-a cerut permisiunea lui Dumnezeu îl trateze pe Iov, pentru că el știa că Iov se iubește pe sine.
Pentru că ne iubim pe noi înșine, încercăm să ne salvăm de probleme, să ne ferim de suferință și să stăm departe de greutăți și limitări. Ne plângem lui Dumnezeu și altora și există multe neînțelegeri și nemulțumiri în ființa noastră pentru că ne iubim pe noi înșine în secret.
Iubireasecretă de sine este sursa și rădăcina problemei. Fie ca Domnul să Se îndure de noi și să strălucească asupra noastră pentru a ne expune dragostea de sine. Să ne dăm seama că sinele nostru nu este persoana noastră reală – Cristos în duhul nostru este persoana noastră, iar omul nostru interior este persoana reală care trăiește în noi.
Când vedem că Dumnezeu ne tratează pentru a ne conforma chipului lui Cristos și pentru a face ca omul interior să fie înnoit și exprimat, ne vom iubi din ce în ce mai puțin sinele. Când Domnul vorbește în noi și dezvăluie dragostea de sine, ne vom întoarce pur și simplu către Domnul și Îl vom iubi, chiar ne vom consacra Lui. Trebuie să-i cerem lui Dumnezeu să îndepărteze din noi toată dragostea de sine.
S-ar putea să nu fim conștienți de cât de mult ne iubim pe noi înșine, așa că trebuie să-I cerem Lui să ne expună, să ne lumineze și să ne întărească să-L iubim pe El și să nu iubim pe sine. Trebuie să realizăm că tot ceea ce trecem are un singur scop: ca viața lui Dumnezeu va fi eliberată prin noi și exprimată în noi (Ioan 12:24-26; 2 Cor. 4:12).
Pentru aceasta, omul nostru exterior trebuie să fie zdrobit în așa măsură încât omul nostru interior să poată fi eliberat și exprimat! Când se întâmplă acest lucru, Domnul este exprimat prin noi, trăim o viață creștină autentică și Îl putem sluji pe Domnul!
Doamne Isuse, Te iubim și ne dăm Ție. Fă-ne să vedem că Tu ești Cel care operează în noi și în mediul înconjurător pentru a Te introduce în noi și pentru a dărâma omul nostru natural. O, Doamne, vrem să acceptăm faptele Tale din mâna Ta și să nu ne plângem sau să ne împotrivim. Strălucește asupra noastră. Iluminează-ne să ne dăm seama că disciplina Duhului Sfânt este să distrugă omul nostru natural și să elibereze omul interior pentru ca Domnul să fie exprimat prin noi. Doamne, fă-ne să vedem cât de mult ne iubim pe noi înșine. Îndepărtează de la noi toată dragostea secretă de sine. Fie ca noi să Te iubim mai mult pe Tine decât ne iubim pe noi înșine. Fie ca noi să fim atașați de Tine și să trăim un singur duh cu Tine, respingându-ne pe sine și nu iubindu-ne pe noi înșine. Fie ca viața Ta să fie exprimată prin noi. Salvează-ne de la a pierde atât de mult timp încercând să ne salvăm pe noi înșine. Fie ca noi să vedem mâna Ta și să ne consacrăm de bunăvoie Ție. Amin, Doamne, astăzi ne încredințăm în mâinile Tale! Ai Tu o cale în noi și în jurul nostru, pentru ca omul nostru exterior să fie zdrobit și omul interior să fie exprimat și eliberat!
