Ca să rămânem în Cristos și pentru ca Cristos să rămână în noi, trebuie să-L luăm pe Cristos ca locuința noastră și totul al nostru, trebuie să-L mâncăm pe Cristos ca mana ascunsă și trebuie să-L iubim pe Domnul Isus.
În Ioan 15, Domnul Isus a spus: “Rămâneți în Mine și Eu în voi”; prin regenerare, am fost altoiți în Cristos și acum trebuie ca doar să rămânem în El. A rămâne nu înseamnă doar să rămânem și să stăm, ci să locuim, să trăim, să ne avem ființa și totul al nostru acolo.
O mlădiță ia vița ca pe totul al ei; o mlădiță din viță nu doar că rămâne sau stă în viță, ci își are sursa, viața, ființa, trăirea și aducerea de rod în viță.
Când rămânem în Domnul, Îl luăm pe El ca pe totul al nostru – El este locuința noastră, sursa noastră, viața noastră, iar noi ne avem ființa și trăirea și totul al nostru în El.
Cuvântul Domnului din Ioan 15 arată că mai întâi noi rămânem în Domnul și apoi El rămâne în noi; când luăm inițiativa să rămânem în Domnul, El va rămâne în noi. Când ne exersăm duhul și ne întoarcem inima către Domnul, vom rămâne în El și El va rămâne în noi.
A rămâne în Domnul înseamnă a trăi în Trinitatea divină, luându-L pe Cristos ca locuința noastră.
Când rămânem în Domnul, rămânem de fapt în Tatăl, în Fiul și în Duhul; rămânem în părtășia vieții divine și umblăm în lumina divină, rămânând în lumina divină.
Când Cristos rămâne în noi ca urmare a rămânerii noastre în El, avem prezența lui Cristos ca savurarea noastră pentru ca El să fie una cu noi. Aceasta înseamnă că El devine una cu noi pentru a fi cu fiecare parte a ființei noastre și El devine savurarea noastră în fiecare aspect al vieții noastre.
Există multe versete în Noul Testament care ne arată că Dumnezeu este în noi, Cristos este în noi și Duhul este cu duhul nostru; întregul Dumnezeu Triunic este în noi și cu noi, iar ca noi să rămânem în Domnul astfel încât El să rămână în noi înseamnă să Îl luăm ca locuința noastră, exersându-ne duhul și inima noastră îndreptată spre El pentru a rămâne în El.
Când rămânem în Domnul și El rămâne în noi, vom aduce mult rod; de fapt, un semn al rămânerii noastre este că există o aducere de rod la nivel corporativ, adică vița aduce rod prin noi, mlădițele care rămân în viță.
Când rămânem în Domnul și El rămâne în noi, avem Duhul realității ca prezență a Dumnezeului Triunic care rămâne în noi.
Să-L luăm pe Cristos ca locuința noastră și să locuim în El pentru a rămâne în Cristos pentru ca Cristos să rămână în noi
Trebuie să rămânem în Cristos ca Împăratul nostru și ca locuința noastră regală, pentru ca El să rămână în noi pentru a ne face regina și palatul Său regal, biserica Sa glorioasă (vezi Psa. 45:13, 8; Ioan 15:4-5); Efeseni 5:27; Apocalipsa 22:5; Rom. 5:17; vezi 6:4).
Cristos este Împăratul nostru și El vrea să ne facă regina Sa; pur și simplu trebuie să rămânem în El și vom fi produși ca să fim regina Sa, biserica.
Bisericile locale sunt “palatele de fildeș”; aici Îl savurăm pe Cristos ca viața și puterea noastră de înviere, iar de aici cântăm laude melodioase Domnului, căci viața de biserică este plină de laudă adusă Domnului.
Aleluia, Domnul ca Împăratul nostru ne va face regina Sa, biserica în calitate de soția Sa, fără pată și riduri sau orice alt asemenea lucru!
Ca noi să rămânem în Cristos înseamnă să locuim în El, luându-L ca locuința noastră; El este Dumnezeul etern, Domnul nostru, și trebuie să ne avem viața noastră în El și să-L luăm pe El ca pe totul al nostru (Ioan 15:4-5; 1 Ioan 4:15-16; Apocalipsa 21:22; Deut. 33:27a; Psa. 90).
În Psalmul 90 vedem că Dumnezeu a fost locuința noastră de-a lungul generațiilor. Cristos L-a luat pe Dumnezeu ca locuința Sa tot timpul și, în identificarea noastră cu Cristos, noi, de asemenea, trebuie să-L luăm pe Cristos ca locuința noastră.
Fie ca să învățăm să ne numărăm zilele, astfel încât să dobândim o inimă înțeleaptă; fie ca dimineața să fim satisfăcuți cu bunătatea afectuoasă a Domnului, astfel încât să putem să strigăm de bucurie în toate zilele noastre!
Amin, fie ca lucrarea Domnului să ne fie arătată nouă, slujitorilor Săi, și fie ca splendoarea Sa să fie arătată copiilor noștri; fie ca favoarea Domnului, frumusețea Sa, să fie asupra noastră, pentru ca lucrările mâinilor Sale să fie întemeiate!
Trebuie să locuim în Dumnezeu, trăind în El în fiecare minut, fiindcă în afara lui Dumnezeu există păcate și dureri (Psalmul 90:3-11; Ioan 16:33).
În viața noastră zilnică, trebuie să locuim în Dumnezeu, trăind în El și luându-L pe El ca locuința noastră; oricând nu rămânem în El, întâlnim păcate și suferințe.
A-L lua pe Dumnezeu ca domiciliul nostru, locuința noastră, este cea mai înaltă și deplină experimentare a lui Dumnezeu (vezi Psa. 91). Psalmul 91 este un capitol referitor la Cristos și la unitatea noastră cu El.
Trebuie să locuim în locul secret al Celui Preaînalt și să rămânem în umbra Celui Atotputernic; fie ca să învățăm acest secret, cum să locuim în locul secret al Celui Preaînalt.
Cel Preaînalt este locul nostru secret, iar noi suntem fii ai Celui Preaînalt; de asemenea, duhul nostru este locul secret al Celui Preaînalt, iar atunci când trăim în duh și ne exersăm duhul, locuim în locul secret al Celui Preaînalt.
Când îl luăm pe Cristos ca locuința noastră, Îi spunem, Doamne, fii refugiul nostru astăzi și păzește-ne de orice lucru al inamicului.
Trebuie să Îl facem pe Iehova, care este refugiul nostru, locuința noastră; în identificarea cu Cristos, suntem sub îngrijirea păstrătoare a îngerilor și suntem păziți de Satan și de duhurile rele. Fie ca să-L luăm pe Cristos ca locuința noastră, ca să rămânem în El și El să rămână în noi!
Doamne Isuse, Te luăm pe Tine ca locuința noastră ca să locuim în Tine, căci în afara lui Cristos există doar păcate și dureri. Amin, Doamne, Tu ai fost locuința noastră de-a lungul generațiilor. Te luăm pe Tine ca pe totul al nostru; vrem să ne avem trăirea în Tine și să rămânem în Tine ca Tu să poți rămâne în noi. Fie ca să locuim în locul secret al Celui Preaînalt și să rămânem în umbra Celui Atotputernic în viața noastră astăzi. Fie ca să trăim în duhul nostru și să ne exersăm duhul, astfel încât să experimentăm luarea lui Cristos ca locuința noastră și să fim sub grija și protecția lui Dumnezeu.
A rămâne în Cristos ca El să rămână în noi înseamnă a trăi în realitatea încorporării divin-umane
A rămâne în Cristos, luându-L pe El ca locuința noastră și permițându-I să rămână în noi pentru ca El să ne ia ca locuința Sa, înseamnă de fapt ca noi să trăim în realitatea încorporării universale a Dumnezeului Triunic procesat și finalizat cu noi, credincioșii Săi răscumpărați și regenerați.
Ca noi să rămânem în Cristos și Cristos să rămână în noi înseamnă că locuim reciproc unul în altul; aceasta se referă nu doar la unire (suntem una cu Domnul în duh, 1 Cor. 6:17) sau la contopire (suntem contopiți cu Domnul, iar natura divină este contopită cu natura noastră), ci la încorporare (El trăiește în noi și noi trăim în El).
Este imposibil să vedem o ilustrare a încorporării în domeniul fizic, deoarece nicăieri nu putem vedea persoane care locuiesc unul în altul; cu toate acestea, în Ioan 14:20 vedem ce este încorporarea.
A trăi în încorporarea divin-umană înseamnă ca Cristos să fie în Tatăl, noi să fim în Cristos și Cristos să fie în noi; noi suntem în Dumnezeul Triunic, iar Dumnezeul Triunic este în noi.
Noul Ierusalim este încorporarea finală a Dumnezeului Triunic procesat și finalizat cu biserica tripartită regenerată, sfințită, reînnoită, transformată, conformată și glorificată.
După cum se vede în Apocalipsa 21:3, Noul Ierusalim este tabernaculul lui Dumnezeu în care El să locuiască – noi suntem casa lui Dumnezeu, domiciliul Său.
După cum se vede în Apocalipsa 21:22, Domnul Dumnezeu Atotputernicul și Mielul sunt templul din Noul Ierusalim în care noi să locuim și să trăim.
Pe de o parte noi suntem locuința lui Dumnezeu, casa Sa, iar pe de altă parte, El este locuința noastră, casa noastră.
Noul Ierusalim este tabernaculul lui Dumnezeu, iar centrul tabernaculului este Cristos ca mana ascunsă. Amin!
Calea de a fi încorporați în această încorporare universală, divin-umană, locuința reciprocă a lui Dumnezeu și a omului, este aceea de a-L mânca pe Cristos ca mana ascunsă (Ex. 16:32-34; Evrei 9:4; Apoc. 2:17).
Mana ascunsă era în vasul de aur, vasul de aur era în chivot, Chivotul era în Sfânta Sfintelor și Sfânta Sfintelor se afla în tabernacul.
În sens spiritual, Cristos ca mana ascunsă este în Tatăl, Tatăl este în Cristos ca întruparea lui Dumnezeu, Cristos este în duhul nostru contopit (realitatea Sfintei Sfintelor), iar duhul nostru este în Cristos și în biserică (realitatea tabernaculului).
Deci, ca noi să trăim în practicitate și realitate în încorporarea divin-umană înseamnă să-L mâncăm pe Cristos ca mana ascunsă; adică trebuie să-L savurăm, să-L mâncăm, să-L digerăm și să-L asimilăm pe Cristos!
Doamne Isuse, Îți mulțumim că ne-ai oferit o cale de a intra și de a trăi în încorporarea divin-umană a lui Dumnezeu cu omul. Ne deschidem Ție, Doamne, și vrem să-L luăm pe Cristos în noi ca mana ascunsă, ca să-L mâncăm, să-L digerăm și să-L asimilăm pe Cristos și astfel să fim încorporați cu Dumnezeu și să-L luăm pe Cristos ca locuința noastră astfel încât El să ne ia ca locuința Sa. Aleluia, putem locui în Dumnezeu și Dumnezeu poate locui în noi prin faptul că Îl mâncăm, Îl digerăm și Îl asimilăm pe Cristos!
Să rămânem în Cristos pentru ca El să rămână în noi iubindu-L pe Domnul Isus!
În Ioan 14:21 și 23 vedem un mod foarte simplu și plăcut de a rămâne în Cristos, pentru ca El să rămână în noi: trebuie să-L iubim pe Domnul! Trebuie să ne păstrăm proaspătă dragostea noastră față de El, spunându-I zilnic că Îl iubim.
În viața de biserică trebuie să fim tipul de oameni care spun: “Doamne Isuse, Te iubesc”; trebuie să-L iubim zilnic pe Domnul, să ne exersăm duhul și să ne întoarcem inima către El, fără să ne oprim niciodată din a-L iubi pe El.
Cel ce are cuvântul Domnului, poruncile Sale și le păzește, acela Îl iubește pe Domnul și va fi iubit de către Tatăl, și Cristos Însuși i Se va manifesta.
Când Îl iubim pe Domnul și cuvântul Său, vom fi iubiți de către Tatăl și Cristos Însuși ni se va manifesta.
Faptul de a-L iubi pe Domnul Îl va determina pe El să ne iubească; când Îl iubim pe Domnul, El ne va iubi, Tatăl ne va iubi, iar El va veni și Își va face o locuință reciprocă cu noi.
Fie ca să avem prezența reală și actuală a Domnului, iubindu-L și dându-ne pe noi înșine ca să fim în cuvântul Său.
Când Îl iubim pe Domnul Isus, El Însuși se manifestă față de noi și Tatăl vine împreună cu El pentru a-Și face o locuință împreună cu noi pentru savurarea noastră; această locuință este o locuință reciprocă, în care Dumnezeul Triunic rămâne în noi, iar noi rămânem în El (Ioan 14:23).
Dacă Îl iubim pe Domnul, vom păzi Cuvântul Său și Tatăl ne va iubi, iar Tatăl și Fiul vor veni să-Și facă o locuință împreună cu noi; aceasta este o locuință reciprocă a Tatălui, a Fiului și a credincioșilor iubitori, și în această locuință Tatăl și Fiul locuiesc în noi, așa cum și noi locuim în El.
Cu cât Îl iubim mai mult pe Domnul, cu atât mai mult vom avea prezența Sa și cu cât suntem mai mult în prezența Sa, cu atât mai mult vom savura tot ceea ce este El pentru noi (1 Cor. 2:9-10; Efes. 6:24).
Lucruri pe care ochiul nu le-a văzut și urechea nu le-a auzit, chiar și lucrurile care nu au ajuns la inima omului, acestea sunt lucrurile pe care Dumnezeu le-a pregătit pentru cei ce Îl iubesc.
Aleluia, Dumnezeu ne-a revelat aceste lucruri prin duhul, căci Duhul cercetează toate lucrurile, chiar și adâncimile lui Dumnezeu.
Când ne exersăm duhul și inima noastră spunând “Doamne Isuse, Te iubesc!” Duhul cercetează adâncimile lui Dumnezeu cu privire la Cristos, făcând o cercetare activă și alimentându-se cu bogățiile Sale.
Când ne întoarcem inima către Domnul și ne exersăm duhul pentru a-L contacta și pentru a-L trăi pe Cristos, Duhul face cercetări active asupra bogățiilor lui Cristos ca adâncimi ale lui Dumnezeu, și El revelează aceste bogății ale lui Cristos pentru noi și în noi pentru savurarea și participarea noastră.
Pentru a rămâne în Cristos pentru ca El să rămână în noi, trebuie să-L iubim pe Domnul Isus!
Doamne Isuse, Te iubim și iubim cuvântul Tău. Ne întoarcem inima către Tine, Doamne și ne exersăm duhul; fă-ne să Te iubim mai mult, astfel încât să avem vizita, prezența, arătarea Ta proaspătă. Ne place să avem manifestarea Ta, Doamne. Ne place să rămânem în Tine pentru ca Tu să rămâi în noi atunci când Te iubim! Doamne Isuse, Te iubim! Îți mulțumim că ne-ai revelat prin Duhul toate bogățiile din adâncimile lui Dumnezeu pentru savurarea noastră. Îți mulțumim că ai venit să-ți faci locuința împreună cu noi ca să locuim în Dumnezeu și Dumnezeu să locuiască în noi!