În Num. 12 și 16 vedem răzvrătirea împotriva autorității delegate a lui Dumnezeu, cum a reacționat Moise și cum Dumnezeu tratează răzvrătirea.
În cartea Numeri se pare că a existat răzvrătire după răzvrătire, de la murmurarea poporului Israel împotriva lui Moise și împotriva lui Dumnezeu cu privire la nevoile lor de bază sau la poftele lor, la răzvrătirea lor împotriva autorității delegate a lui Dumnezeu și la provocarea autorității lui Dumnezeu.
Oamenii de rând s-au răzvrătit, liderii s-au răzvrătit și chiar Miriam și Moise s-au răzvrătit; era răzvrătire peste tot între poporul lui Dumnezeu, iar poporul lui Dumnezeu era răzvrătit până la miezul ființei lor.
La fel este și cu noi; suntem născuți răzvrătiți și chiar dacă suntem mântuiți și intrăm în viața de biserică, există în noi duhul răzvrătirii; putem fi mântuiți de răzvrătire, dar trebuie să cooperăm cu Domnul pentru ca asta să se întămple.
Trebuie să fim eliberați de principiul răzvrătirii și de duhul răzvrătirii care este în noi toți. Chiar dacă suntem sfinți în Domnul, totuși suntem încă căzuți, avem în noi elementul răzvrătirii; cu toate acestea, acest element nu trebuie să explodeze sau să erupă, ci mai degrabă, putem fi protejați, iar acest element poate fi tratat astfel încât să putem fi mântuiți de el.
Avem nevoie de o revelație interioară a autorității lui Dumnezeu, o revelație fundamentală a autorității Sale.
Citirea și obținerea de cunoștințe și doctrine este un lucru bun, dar nu este o revelație. S-ar putea să creștem într-o societate autoritară și am putea crede că știm ce este autoritatea, dar acest tip de supunere este un reflex natural, conform eticii; avem nevoie de o revelație a autorității lui Dumnezeu.
Trebuie să-L întâlnim pe Dumnezeu cu autoritatea Sa și să fim confruntați cu autoritatea Sa într-un mod cert. Nu trebuie neapărat ca să ne răzvrătim și apoi Domnul să ne judece; acest lucru nu trebuie să ni se întâmple – putem pur și simplu să venim la El ca Dumnezeu și să ne deschidem Lui, iar El ne va arăta și ne va atinge cu autoritatea Sa.
Acest lucru poate fi asemănat cu atingerea electricității, care ne poate răni și electrocuta într-un mod pozitiv; întâlnirea autorității lui Dumnezeu în acest fel este o mare îndurare din partea Domnului.
Ne închinăm Domnului pentru ziua în care acest lucru are loc în viața noastră, căci aceasta ne va proteja pentru întreaga noastră viață. Așadar, trebuie să fim iluminați și trebuie să fim protejați de Domnul până când acest lucru se întâmplă rămânând sub acoperirea autorităților delegate sub care Domnul ne-a pus.
Pur și simplu trebuie să rămânem sub autoritatea delegată sub care ne-a pus Domnul – să rămânem sub acoperire și să învățăm să avem un duh de supunere.
Să fim salvați din a ne răzvrăti împotriva autorității delegate a lui Dumnezeu prin insultare sau ocărâri
În Num. 12 vedem că Miriam și Aaron au vorbit împotriva lui Moise, care era autoritatea delegată a lui Dumnezeu (vezi Num. 12:1-15). Ei l-au ocărât pe Moise pentru că s-a căsătorit cu o femeie Cușită; Dumnezeu nu părea să aibă o problemă cu acest lucru, dar duhul de răzvrătire din ei avea o problemă.
Duhul de răzvrătire se delectează în a expune eșecurile reale sau percepute ale unei persoane care reprezintă autoritatea. Putem privi la cazul lui Ham care a văzut starea lui Noe, tatăl său, și le-a spus fraților săi despre asta; acest lucru este rău și e o răzvrătire, dar ceilalți doi frați au mers cu spatele înainte și și-au acoperit tatăl.
Ce vom face când există o greșeală reală sau percepută la cineva care este autoritatea delegată a lui Dumnezeu? Vom merge online și vom vorbi despre asta? Vom face un tweet despre asta sau îl vom posta pe facebook?
Sau vom fi precum ceilalți doi fii ai lui Noe care au acoperit situația și nu au privit sau nu au vorbit despre asta; ei au primit binecuvântarea, dar Ham a primit blestemul.
Iehova aude cuvintele răzvrătirii; El citește mesajele text, tweet-urile, e-mailurile, postările pe forum, indiferent dacă sunt anonime sau pe numele nostru…
Dumnezeu l-a ales pe Moise, fratele mai mic al lui Aaron și Miriam, dar aceștia doi nu s-au temut să vorbească împotriva lui; vorbind împotriva lui, ei au vorbit împotriva lui Dumnezeu. Dumnezeu îl numise pe Moise să fie autoritatea Sa delegată, autoritatea Sa reprezentativă pe pământ; autoritatea pe care o reprezenta Moise era autoritatea lui Dumnezeu (Ex. 3:10-18; 7:1).
Conform administrației guvernamentale a lui Dumnezeu, Miriam și Aaron ar fi trebuit să se supună lui Moise, dar ei s-au răzvrătit (Num. 12:1-2).
Nici Aaron, nici Miriam nu au cunoscut autoritatea; în schimb, ei au încurajat, au hrănit și au întărit o inimă răzvrătită, iar cuvintele răzvrătirii lor s-au înălțat în sus și au fost auzite de Dumnezeu.
Acest tip de vorbire este o ocărăre sau insultare; una dintre cele mai puternice manifestări ale răzvrătirii sunt cuvintele, căci din abundența inimii vorbește gura.
În Matt. 12:34-37 Domnul a spus că omul bun din comoara lui bună scoate lucruri bune, dar omul rău din comoara sa cea rea scoate lucruri rele. Fiecare cuvânt nefolositor pe care îl vorbește omul, el va face o socoteală cu privire la aceasta în ziua judecății.
Cuvintele noastre nefolositore, cuvintele noastre irosite și goale, vor fi judecate de Dumnezeu; cât cât mai mult vor fi judecate cuvintele noastre răutăcioase!
Mai ales în aceste zile cu ajutorul social media și cu tot felul de modalități de a ne exprima, fie în întuneric, fie în lumină, indiferent dacă ne identificăm sau ne ascundem; toate cuvintele de insultă și ocară sunt înregistrate și ascultate de Dumnezeu.
Poate că nimeni nu cunoaște identitatea celui care insultă, dar Dumnezeu știe, și într-o zi vom apărea în fața Fiului Omului și, dacă nu am răspuns la îndurării lui Dumnezeu care ne-a dat timp să ne pocăim de fiecare cuvânt, tot ceea ce am spus, toate lucrurile cu care am agreat și la care am participat, El va trebui să ne disciplineze.
Până ce încă avem suflare, trebuie să ne pocăim de orice cuvinte de ocară și insultă și să fim vindecați de duhul răzvrătirii.
Când Miriam și Aaron l-au jignit pe Moise, ei l-au jignit de fapt pe Dumnezeu în Moise; de aceea, Dumnezeu s-a supărat. Odată ce o persoană atinge autoritatea delegată, el Îl atinge pe Dumnezeu în acea autoritate delegată.
A jigni autoritatea delegată înseamnă a-L jigni pe Dumnezeu (Num. 12:4-10); prin urmare, faptul că Miriam a devenit leproasă a fost tratarea guvernamentală a lui Dumnezeu. Se pare că, în această răzvrătire, Miriam a preluat conducerea și de aceea a fost pedepsită de Dumnezeu; cel mai probabil ea a instigat acest răzvrătirea.
Mai mult, deoarece răzvrătirea este ceva foarte indecent pentru o femeie, Dumnezeu a pedepsit-o pe Miriam ca să le avertizeze pe toate femeile dintre copiii lui Israel să nu-i urmeze exemplul.
Doamne Isuse, salvează-ne de la a ne răzvrăti împotriva autorității delegate a lui Dumnezeu, vorbind cuvinte răutăcioase sau printr-o atitudine de răzvrătire. Curățește-ne și purifică-ne inima, Doamne, și fie ca cuvintele care ies din gura noastră să fie cuvinte bune care ies din comoara bună a inimii noastre. O, Doamne, ne pocăim pentru fiecare cuvânt de insultă sau ocară pe care l-am rostit împotriva autorității Tale delegate. Îndură-te de noi, Doamne, ca să fim mântuiți și eliberați de orice răzvrătire. Doamne, curăță-ne de orice întinăciune și aplică apa pentru impuritate la ființa noastre!
Fiind salvat din ambiția pentru poziție, lucru care duce la răzvrătire, și să recurgem la Dumnezeu ca fiind cea mai înaltă autoritate
În Num. 16 vedem o răzvrătire corporativă a poporului Israel împotriva lui Dumnezeu și a autorității Sale delegate; răzvrătirea din acest capitol a fost o răzvrătire pe scară largă, universală, în rândul poporului lui Dumnezeu.
Num. 16:3, 8 și 10 arată faptul că rădăcina acestei răzvrătiri a fost ambiția, lupta pentru putere și pentru o poziție mai înaltă.
Ambiția și lupta pentru putere și o poziție superioară au deteriorat poporul lui Dumnezeu de-a lungul secolelor; a fost ca o „cârtiță” ce subminează planul lui Dumnezeu și dăunează poporului Său.
Ambiția pentru putere și lupta pentru putere sunt în sângele nostru – nu numai la frați, ci și la surori.
Chiar și atunci când Domnul era pe pământ, în timp ce mergea spre crucea în Ierusalim și le spunea ucenicilor Săi ce avea să se întâmple cu El (Mat. 20:17-19), aceștia se luptau pentru putere și erau ambițioși pentru o poziție.
Mama lui Iacov și a lui Ioan dorea ca fiii ei să fie unul la stânga și altul la dreapta Domnului în împărăție, iar ceilalți ucenici s-au indignat – a existat o luptă pentru putere printre ucenici.
Mai târziu vedem pe Anania și Safura care L-au mințit pe Dumnezeu, fiind ambițioși să fie văzuți mai spirituali decât erau (Fapte 5:1-4), iar Ioan îl menționează pe Diotref care se lupta pentru putere (3 Ioan 9-11).
Este posibil să nu ne dăm seama de acest lucru, dar ambiția pentru poziție este ascunsă în noi, așteptând o ocazie să-și arate capul urât. Viața de biserică va fi în cele din urmă un test a situației noastre reale; mai devreme sau mai târziu vom fi testați și expuși.
Când această răzvrătire colectivă a avut loc împotriva lui Moise, el a fost umil căzând cu fața la pământ (Num. 16: 4), dar el nu a renunțat la poziția dată de Dumnezeu ca autoritate delegată a lui Dumnezeu (vv. 5-11, 16-18).
Moise nu a tratat direct cu răzvrătirea, impunându-și autoritatea, nici nu i-a sfidat pe cei de seamă care s-au răzvrătit, ci a căzut cu fața la pământ înaintea lui Dumnezeu. Un reprezentant potrivit al lui Dumnezeu, atunci când se confruntă cu răzvrătirea, se smerește în fața lui Dumnezeu și Îl reprezintă pe Dumnezeu în mod corespunzător, aducând toate aceste lucruri înaintea lui Dumnezeu.
Când cineva are ambiția pentru poziție și se răzvrăteste, el deschide porțile Hadesului și ale morții și intră în domeniul morții (la fel cum liderii răzvrătiți au fost înghițiți de vii de Hades).
Moise nu s-a luptat cu ei; mai degrabă, el i-a adus pe răzvrătiți și pe cei împotriva cărora s-au răzvrătit la Dumnezeu.
În mod asemănător, Domnul Isus nu i-a insultat pe cei ce L-au insultat (1 Pet. 2:23); El nu i-a amenințat pe cei care L-au persecutat, ci mai degrabă, El a continuat să dea toate acestea lui Dumnezeu, care judecă în mod drept.
Ca autoritate delegată al lui Dumnezeu, Moise a referit acest caz lui Dumnezeu ca fiind cea mai înaltă autoritate, pentru ca El să vorbească, să expună și să judece (Num. 16:6-35).
În spatele oricărei răzvrătiri este Satan, dușmanul; războiul este cu el, deci nu trebuie să-l lăsăm pe vrășmaș să se joace cu afecțiunea noastră naturală pentru alții.
Trebuie să stăm una cu autoritatea lui Dumnezeu și cu cei care reprezintă autoritatea lui Dumnezeu, cu biserica, și să-L lăsăm pe Dumnezeu să vorbească, să expună și să judece așa cum vrea El.
Ceea ce trebuie să facem este să ne proșternăm în fața Domnului și să-I aducem toate lucrurile, pentru ca El să aibă grijă de această situație.
Cei conducători nu ar trebui să creadă că cei care se răzvrătesc din cauza ambiției pentru poziție fac acest lucru împotriva lor în mod personal – ei se răzvrătesc împotriva lui Dumnezeu, dând la o parte stăpânirea lui Dumnezeu, așa că Dumnezeu va trebui să vină să-și exercite judecata Sa dreaptă în calea Sa și în timpul Său pentru numele Lui.
Într-o luptă pentru putere, Singurul care poate judeca și expune situația reală este Dumnezeu Însuși. Murmurarea oamenilor împotriva lui Moise și Aaron dovedește că natura lor răzvrătită nu a fost supusă.
Doamne Isuse, îndură-Te de noi și expune ambiția noastră pentru poziție și lupta noastră pentru putere și pentru o poziție mai înaltă. Fie ca acest lucru să fie expus în noi și fie ca lumina Ta să îl elimine din ființa noastră. O, Doamne, mântuiește-ne și vindecă-ne de răzvrătirea din ființa noastră. Fie ca noi să avem o viziune clară a autorității lui Dumnezeu și să stăm una cu autoritatea delegată pe care El a rânduit-o în viața de biserică. Vino în situația noastră, Doamne, pentru a judeca și expune situația noastră reală, pentru ca natura noastră răzvrătită să fie tratată!
