Noi, credincioșii în Cristos, trebuie să ieșim biruitori asupra alimentației demonice dată nouă de conducătorul acestei epoci, mâncându-L pe Isus pentru zidirea bisericii; de asemenea, trebuie să biruim orbirea diabolică ce îi împiedică pe oameni să vadă marea imagine omenească și piatra zdrobitoare – elemente ce constituie istoria divină în interiorul istoriei umane.
Doamne Isuse, fă-ne astăzi sfinții Tăi biruitori! Fie ca noi să fim cei care biruiesc într-un singur duh cu Tine. O, Doamne, dar cum stau lucrurile cu hrana noastră? Ajută-ne să învățăm să discernem ceea ce mâncăm și să nu ne atingem niciodată de hrana demonică. Salvează-ne de la a consuma ceea ce această lume ne oferă sub atâtea forme. Dorim să Te mâncăm pe Tine, pentru a fi umpluți cu Tine. Vrem să-L mâncăm pe Isus pentru zidirea bisericii ca Trup al lui Cristos, astăzi! Amin!
Dorim să fim la fel ca Daniel și tovarășii săi în ziua de azi; vrem să-L urmărim pe Cristos împreună cu tovarășii noștri și să trăim o viață de biruitori, pe linia vieții, pentru a împlini economia lui Dumnezeu.
Aceasta înseamnă că trebuie să fim deschiși distribuirii divine a Trinității Divine, căci Dumnezeul Triunic Se distribuie în noi pentru a câștiga o expresie corporativă a Sa. El Se distribuie în ființa noastră – cu tot ceea ce este El, în Cristos, ca Duh – iar noi, la rândul nostru, trebuie să-L savurăm, să-L experimentăm și să-L exprimăm.
Pe măsură ce primim și savurăm această distribuire divină, găsind har în ochii Domnului zi de zi, putem trăi o viață de biruitori. O viață de biruitor este o viață trăită sub distribuirea Dumnezeului Triunic; rămânând deschiși față de această distribuire divină, putem trăi ca biruitori și putem împlini economia lui Dumnezeu.
Analizând experiențele lui Daniel și ale tovarășilor săi – victoriile pe care le-au obținut, așa cum sunt relatate în primele șase capitole ale cărții Daniel – ne dăm seama că ei au fost pe deplin una cu Dumnezeu în victoria lor asupra șiretlicurilor lui Satan.
Satan a atacat în repetate rânduri; unele dintre atacurile și uneltirile sale au fost evidente, în timp ce altele au fost ceva mai subtile. În toate aceste situații, Daniel și tovarășii săi au fost absolut una cu Dumnezeu și l-au învins pe vrăjmaș.
Unele dintre experiențele prin care au trecut au fost de-a dreptul extreme – au fost chiar aruncați într-un cuptor încins – în timp ce alte experiențe au fost rezultatul propriei lor alegeri, căci au decis să nu consume din bucatele alese ale împăratului.
Fie ca noi să învățăm să fim absolut una cu Dumnezeu, astfel încât, indiferent de experiențele cu care ne confruntăm – fie că ne aflăm în foc, fie că alegem pur și simplu să nu ne întinăm cu hrana demonică a acestei lumi – să putem învinge și să fim biruitori, împreună cu Domnul, asupra șiretlicurilor și planurilor lui Satan.
Să-L mâncăm pe Isus pentru zidirea bisericii pentru a fi victorioși asupra alimentației demonice
În capitolul 1 din cartea Daniel, îi întâlnim pe acești patru tineri străluciți, aleși dintre cei luați captivi din poporul Israel: Daniel și cei trei tovarăși ai săi. Ei au făcut o alegere curajoasă: au refuzat să se întineze cu bucatele alese ale împăratului și cu vinul pe care acesta îl bea, întrucât toate acestea erau necurate și întinătoare, fiind oferite idolilor (Dan. 1:8).
Astfel, Daniel a hotărât în inima sa să nu se întineze și i-a cerut mai marelui peste fameni ca el și tovarășii săi să primească, în schimb, legume. Prin urmare, îngrijitorul le-a oprit porția de bucate alese și vinul destinat consumului lor, oferindu-le în schimb legume.
Daniel a înțeles că, dacă el și tovarășii săi ar fi mâncat din acele bucate ale împăratului, ar fi asimilat întinăciunea și idolii, devenind astfel una cu Satan (1 Cor. 10:19-21).
Trebuie să fim atenți la ceea ce mâncăm. Dumnezeu Însuși este preocupat de hrana noastră. A mânca înseamnă a stabili o unire în viață; ne unim cu tot ceea ce consumăm, iar tot ceea ce asimilăm devine parte din noi.
În ziua de azi, oamenii se lasă absorbiți de tot felul de divertismente și activități lumești; toate acestea constituie o alimentație demonică. Oamenii consumă multe lucruri lumești și, astfel, ajung departe de Dumnezeu.
Când Daniel și tovarășii săi au refuzat să mănânce mâncarea necurată a lui Nebucadnețar și au ales, în schimb, să mănânce legume (Dan. 1:8-16), ei au respins, în principiu, pomul cunoștinței binelui și răului (comp. cu Gen. 3:1-6) și au ales pomul vieții, fapt care i-a făcut una cu Dumnezeu (comp. cu 2:9, 16-17).
Trebuie să înțelegem că Dumnezeu dorește să Îl mâncăm pe El ca pom al vieții și, totodată, nu dorește să mâncăm din pomul cunoștinței binelui și răului. A mânca este o ceva ce ține de viață și de moarte.
Rezultatul și destinul omului înaintea lui Dumnezeu depind în întregime de ceea ce el mănâncă. Dacă mâncăm din pomul vieții, vom câștiga viața lui Dumnezeu și vom împlini scopul lui Dumnezeu.
Însă, dacă mâncăm din pomul cunoștinței binelui și răului, ne vom uni cu Satan, iar acest lucru duce la moarte. Fie ca noi să respingem hrana demonică și, astfel, să nu avem nicio legătură cu demonii și idolii. Fie ca să mâncăm din pomul vieții – să Îl mâncăm pe Isus pentru zidirea bisericii – astfel încât să fim una cu Dumnezeu pentru împlinirea scopului Său.
Ce mâncăm noi? Poate exista o sărbătoare lumească, iar noi ne putem lăsa purtați de val, făcând ceea ce fac ceilalți: sărbătorind una sau alta, mâncând diverse lucruri, luând parte la ospățuri și veselindu-ne.
Ne lăsăm oare pur și simplu antrenați în stilul de viață al oamenilor din lume, făcând ce fac ei, mâncând ce mănâncă ei și chiar comportându-ne așa cum se comportă ei? Această epocă este una a exceselor; oamenii tind să consume multă hrană demonică.
Chiar și telefoanele noastre mobile – deși extrem de utile pentru părtășia cu sfinții – pot deveni o poartă prin care să consumăm o cantitate mare de hrană demonică, întrucât aceasta ne este livrată personal, oriunde ne-am afla. Trebuie să fim atenți la ceea ce mâncăm.
Trebuie să acordăm atenție faptului de a-L mânca pe Isus pentru zidirea bisericii. Din nou și din nou, trebuie să ne punem sub auzirea credinței – adică să fim prezenți la întrunirile cu sfinții, să participăm la conferințe și să luăm parte la instruiri – pentru a fi umpluți cu Cuvântul lui Dumnezeu și a ne hrăni cu hrana potrivită, ba chiar cu hrană cerească.
Recâștigarea Domnului este recâștigarea hrănirii cu Isus pentru zidirea bisericii (Apoc. 2:7, 17; 3:20). Astăzi, Domnul Își cheamă biruitorii – pe cei care ies învingători asupra alimentației demonice hrănindu-se cu Isus pentru zidirea bisericii.
El le promite biruitorilor că le va da să mănânce din pomul vieții; acest lucru nu este valabil doar pentru viitor, ci și pentru ziua de astăzi. Astăzi putem și trebuie să mâncăm din pomul vieții. Trebuie să biruim hrănindu-ne cu Isus și trebuie să ne hrănim pentru a putea birui.
El este pomul vieții, mana ascunsă și ospățul care este mereu nou; noi biruim hrănindu-ne cu Isus. Creștem în viață hrănindu-ne cu Isus, spre zidirea bisericii. Trebuie să ne hrănim cu Isus pentru a crește, pentru a fi transformați și pentru a fi zidiți împreună. Astfel, vom avea parte de zidirea bisericii.
Trebuie să citim cu rugăciune Cuvântul lui Dumnezeu, astfel încât să ne putem hrăni cu Isus în Cuvântul Său. Domnul este atât de dulce și minunat în Cuvântul Său; iar atunci când ne hrănim cu El, suntem constituiți cu El și trăim datorită Lui.
Trebuie să citim Cuvântul lui Dumnezeu în duh de rugăciune și să citim cărțile spirituale într-o atitudine de rugăciune, pentru a fi hrăniți din belșug. Pe măsură ce ne hrănim cu Domnul, Îi privim fața și suntem infuzați cu El.
Ne putem hrăni cu Isus luând în noi cuvintele Sale și având grijă să-i contactăm și să petrecem timp cu cei care Îl cheamă dintr-o inimă pură (Ier. 15:16; 2 Tim. 2:22; 1 Cor. 15:33; Prov. 13:20). În sens pozitiv, ne exersăm duhul pentru a-L contacta pe Domnul și ne rugăm pe baza Cuvântului Său; în sens negativ, suntem foarte atenți cu cine ne petrecem timpul, căci faptul de a fi împreună cu oamenii constituie un act de hrănire.
Dorim să fim alături de tovarășii noștri, urmărindu-L pe Domnul și chemându-L dintr-o inimă pură, astfel încât să fim dintre cei care Îl mănâncă pe Isus pentru zidirea bisericii!
Doamne Isuse, ne hotărâm să nu ne întinăm cu hrana demonică din această lume. Astăzi, ne dăm Ție. Vrem să mâncăm din pomul vieții și respingem tot ceea ce provine din pomul cunoștinței binelui și răului. Amin, Doamne, ajută-ne să venim la Tine în duh, din nou și din nou, pentru a Te atinge și a Te savura. Vrem să găsim cuvintele Tale și să le mâncăm. Fie ca ele să ne fie dulci și hrănitoare, zi de zi. Doamne Isuse, ne exersăm duhul pentru a ne apropia de Cuvântul Tău și a ne împărtăși din bogățiile Tale cuprinse în el. Aleluia, Îl putem mânca pe Isus hrănindu-ne cu cuvintele Sale! Amin, Doamne, cuvintele Tale au fost găsite, le-am mâncat, iar ele au devenit bucuria și veselia inimii noastre. Recâștigă hrănirea noastră din Isus pentru zidirea bisericii! Vrem să-L mâncăm pe Cristos, în loc să ne hrănim cu mâncarea demonică pe care această lume ne-o oferă cu atâta generozitate. Amin, Doamne, vrem să Te mâncăm pe Tine – ca pom al vieții, ca mană ascunsă și ca ospăț mereu nou! Fie ca să-L mâncăm pe Isus pentru a crește în viață, a fi transformați și a fi zidiți împreună! Aleluia, hrănirea cu Isus este calea!
Să fim biruitori asupra orbirii diabolice care îi împiedică pe oameni să vadă marea imagine umană și pe Cristos ca piatra zdrobitoare
În capitolul 2 din Daniel, vedem cum Daniel și tovarășii săi a fost biruitori asupra orbirii diabolice care îi împiedică pe oameni să vadă marea imagine umană și piatra zdrobitoare, ca fiind istoria divină în interiorul istoriei umane.
Dumnezeul acestei epoci îi orbește pe oameni, astfel încât aceștia să nu-L vadă pe Cristos și situația reală din lumea de astăzi. Oamenii sunt atât de orbiți în ziua de azi încât, asemenea împăratului din vremea lui Daniel, văd lucrurile, dar nu le pot înțelege; ei observă situația lumii și a societății, dar nu știu ce se întâmplă cu adevărat, iar mulți dintre ei sunt chiar tulburați de acest lucru.
În prezent, oamenii sunt orbiți de Satan, astfel încât nu pot vedea întreaga economie a lui Dumnezeu în univers.
Împăratul Nebucadnețar a avut un vis despre o mare imagine umană; o piatră, tăiată fără ajutorul vreunei mâini, a lovit imaginea la picioare și a distrus-o, iar acea piatră a devenit un munte mare care a umplut întregul pământ.
Marea imagine omenească reprezintă totalitatea guvernării umane, de la început până la sfârșit; ea constituie ansamblul guvernării umane. Însă oamenii nu pot vedea acest lucru; ei nu pot percepe faptul că omenirea construiește această mare imagine umană, alcătuită din mai multe părți.
Mai mult, oamenii de astăzi nu pot vedea că urmează să vină o Piatră zdrobitoare – Cristos împreună cu biruitorii Săi; această Piatră va zdrobi ansamblul guvernării umane.
Așa cum Daniel și prietenii săi s-au rugat și au primit revelația divină pentru a înțelege situația reală și semnificația acestei viziuni, tot astfel trebuie și noi să ne rugăm și să fim biruitori asupra orbirii provocate de Satan în ziua de azi.
Trebuie să-I cerem Domnului să ne păstreze ochii spirituali limpezi și luminoși, pentru a putea vedea economia Sa în univers – adică istoria divină în interiorul istoriei umane.
Cristosul corporativ — ca piatră și munte, ca Mire împreună cu Mireasa Sa, ca om al lui Dumnezeu corporativ purtând suflarea lui Dumnezeu — îl va zdrobi și va nimici pe Antihrist și armatele sale prin suflarea, adică sabia, gurii Sale (Dan. 2:34-35, 44-45; 2 Tes. 2:8; Apoc. 19:11-21; Gen. 11:4-9; comp. cu Isa. 33:22).
La sfârșitul acestei epoci, Antihrist va fi ultimul împărat al Imperiului Roman reînviat și va veni, împreună cu armatele sale, pentru a lupta direct împotriva lui Dumnezeu. Manifestarea finalizată a întregului sistem de guvernare umană va purta război împotriva lui Dumnezeu.
Guvernarea umană are trei caracteristici: răzvrătirea împotriva lui Dumnezeu, înălțarea omului și închinarea la idoli.
În cele din urmă, guvernarea umană, în forma sa finalizată, se va răzvrăti împotriva lui Dumnezeu și va lupta împotriva lui Cristos; însă, slavă Domnului, El zidește biserica pentru a-Și pregăti mireasa — o entitate corporativă de luptători care va veni alături de Cristos pentru a lovi marea imagine umană și a o distruge!
Dorim să facem parte din acea piatră corporativă care zdrobește, pentru a ne întoarce împreună cu Cristos și a-i înfrunta pe Antihrist și armatele sale! Apoi, vom instaura împărăția lui Dumnezeu peste întregul pământ! Amin!
Cristos — ca Piatră vie și prețioasă, Piatră de temelie, Piatră din capul unghiului și Piatră de vârf a clădirii lui Dumnezeu — Se infuzează în noi, aducându-ne în prețiozitatea Sa, pentru a ne transforma în pietre vii și prețioase, potrivite pentru clădirea Sa (1 Pet. 2:4-8; Isa. 28:16; Zah. 3:9; 4:7, 9-10).
Fie ca noi să-I permitem Domnului să Se infuzeze în noi, transformându-ne în pietre vii, pietre prețioase pentru clădirea lui Dumnezeu. Venind la El — Piatra vie — devenim, la rândul nostru, pietre vii.
Astfel, suntem zidiți împreună ca o casă spirituală, formând o preoție sfântă, pentru a aduce jertfe spirituale, plăcute lui Dumnezeu. Dacă dorim să participăm și să facem parte din armata-mireasă, trebuie să fim transformați.
Fie ca noi să bem laptele Cuvântului și să creștem în viață până când vom fi transformați după imaginea lui Cristos, devenind chiar pietre vii și pietre prețioase, așa cum este El! Fie ca noi să biruim lucrarea de orbire a diavolului și să fim una cu Domnul în venirea Sa pentru a zdrobi guvernarea umană!
Doamne Isuse, fă-ne astăzi biruitorii Tăi, cei care triumfă asupra orbirii provocate de diavol, care îi împiedică pe oameni să vadă economia lui Dumnezeu! Fie ca noi să vedem că astăzi se clădește o mare imagine omenească – totalitatea guvernării umane. O, Doamne, fie ca noi să venim la Tine, Piatra Vie, pentru a deveni, la rândul nostru, pietre vii – transformați după imaginea Ta și zidiți împreună cu sfinții. Fă-ne parte din piatra corporativă zdrobitoare și vine să distrugă guvernarea umană! Amin, Doamne, vrem să trăim astăzi în istoria divină din cadrul istoriei umane, chemând Numele Tău, hrănindu-ne cu Tine prin Cuvântul Tău, bând laptele Cuvântului, fiind transformați și zidiți! Slavă Domnului că Cristos, ca Piatră vie și prețioasă, ne infuzează cu prețiozitatea Sa pentru a ne transforma în pietre vii și prețioase pentru clădirea lui Dumnezeu! Amin, Doamne, astăzi suntem una cu Tine. Venim la Cuvântul Tău pentru a bea laptele Cuvântului, astfel încât, prin el, să creștem spre mântuire. Venim la Tine, Piatra Vie, pentru a fi transformați și zidiți în clădirea lui Dumnezeu!